Decizie nr.66 din 27.06.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.83g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 134 alineatul (1) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare nr.259-XV din 15 iulie 2004 (conducerea organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.83g/2017 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 134 alineatul (1) din Codul

cu privire la ştiinţă şi inovare nr.259-XV din 15 iulie 2004

(conducerea organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării)

nr. 66  din  27.06.2017

 (în vigoare 27.06.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 411-420 art. 116 din 24.11.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 14 iunie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 iunie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 134 alineatul (1) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare nr.259-XV din 15 iulie 2004, ridicată de către Ministerul Sănătăţii, parte în dosarul nr.3-1732/16, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 14 iunie 2017 de către judecătorul Nadejda Mazur din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. În procedura judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se află cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Mereuţă împotriva Ministerului Sănătăţii, privind anularea parţială a ordinului Ministerului Sănătăţii nr.106-p/4 din 9 septembrie 2016 privind organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director al Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Institutul Oncologic”.

4. La 26 mai 2017, reprezentantul Ministerului Sănătăţii a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 134 alineatul (1) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare nr.259-XV din 15 iulie 2004.

5. Prin încheierea din 2 iunie 2017, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

“(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sânt garantate.”

7. Prevederile relevante ale Codului cu privire la ştiinţă şi inovare nr.259-XV din 15 iulie 2004 (publicat în M.O., 2004, nr.125-129, art.663) sunt următoarele:

Articolul 134

Conducerea organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării

“(1) Din conducerea organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării fac parte: directorul, directorii adjuncţi şi secretarul ştiinţific – cadre titulare ale organizaţiei, selectate pe bază de concurs pe un termen de 4 ani şi confirmate în funcţii de către fondator după consultarea Academiei de Ştiinţe.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că prevederile art.134 alin.(1) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare restrâng libertatea de alegere a profesiei şi a locului de muncă.

9. În acest sens, autorul consideră nejustificată condiţia impusă de art.134 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare pentru candidaţii la funcţia de director, de director-adjunct şi de secretar ştiinţific a organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării, şi anume de a fi cadru titular al organizaţiei respective şi de a deţine gradul ştiinţific de doctor sau de doctor habilitat în domeniu.

10. Din această perspectivă, autorul excepţiei susţine că art.134 alin.(1) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare este contrar prevederilor art.4, 7, 8, 16, 43 alin.(1) şi art.54 alin.(1) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către Ministerul Sănătăţii, parte în dosarul nr.3-1732/16, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

15. Curtea observă că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii instanţei de judecată, îl constituie dispoziţiile art.134 alin.(1) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, în partea ce ţine de condiţia deţinerii calităţii de cadru titular, inclusiv a gradului ştiinţific de doctor sau de doctor habilitat în domeniu, de către directorul, directorii-adjuncţi şi secretarul ştiinţific al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării.

16. Curtea reţine că autorul excepţiei susţine că prevederile articolului 134 alineatul (1) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare sunt contrare dispoziţiilor cuprinse la art.4, 7, 8, 16, 43 alin.(1) şi art.54 alin.(1) din Constituţie.

17. Astfel, cu referire la invocarea articolelor 4, 7 şi 8 din Constituţie, Curtea menţionează că aceste norme constituţionale comportă un caracter generic şi constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.

18. Totodată, referitor la pretinsa încălcare a articolului 16 din Constituţie, Curtea subliniază că violarea principiului egalităţii are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat în cazuri identice, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau când există o disproporţie între scopul urmărit şi mijloacele folosite.

19. Astfel, examinând norma contestată, Curtea menţionează că aceasta nu se aplică în mod diferit pentru situaţii identice. Mai mult, autorul sesizării nici nu a demonstrat în ce mod norma contestată aduce atingere articolului 16 din Constituţie, limitându-se la o simplă invocare a acestuia.

20. În partea ce ţine de încălcarea art.43 din Constituţie, Curtea menţionează că în jurisprudenţa sa a precizat că dreptul la muncă, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreşte, în anumite condiţii stabilite de legiuitor, şi nu vizează obligaţia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile. Cu alte cuvinte, alegerea profesiei este liberă din momentul în care condiţiile solicitate pentru practicarea acesteia sunt îndeplinite (HCC 5/2013, § 76).

21. Aşadar, în temeiul celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 134 alineatul (1) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259-XV din 15 iulie 2004, ridicată de către Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, parte în dosarul nr.3-1732/16, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.