Decizie nr.68 din 27.06.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.86a/2017 pentru controlul constituţionalităţii articolului 266 alineatul (2) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (sancţiunea pentru neachitarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.86a/2017 pentru controlul

constituţionalităţii articolului 266 alineatul (2) din Codul contravenţional

 al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008

(sancţiunea pentru neachitarea primei de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală)

nr. 68  din  27.06.2017

 (în vigoare 27.06.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 434-439 art. 140 din 15.12.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 15 iunie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 iunie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 15 iunie 2017, dnii Vladimir Odnostalco şi Grigore Novac, deputaţi în Parlament, au adresat Curţii Constituţionale o sesizare pentru controlul constituţionalităţii alineatului (2) al articolului 266 din Codul contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorii acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

3. La 26 decembrie 2002, Parlamentul a adoptat Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, care stabileşte mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, precum şi categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

4. Sancţiunea pentru neplata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în termenul stabilit de legislaţie, aplicată plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prevăzuţi de Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, este stabilită la alin.(2) al art.266 din Codul contravenţional.

5. Prin urmare, autorii sesizării consideră că prevederile art.266 alin.(2) din Codul contravenţional contravin dispoziţiilor articolelor 21, 23, 26, 36, 46, 47 şi 54 din Constituţie.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.”

Articolul 58

Contribuţii financiare

“(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.

(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege.”

[…]”.

Articolul 72

Categorii de legi

“(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.

(3) Prin lege organică se reglementează:

[…]”.

n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;

[…]”.

7. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (republicat în M.O., 2017, nr.78-84, art.100) sunt următoarele:

Articolul 266

Încălcarea legislaţiei şi a regulilor din domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală

“(1) Nerespectarea ordinii şi a modului de calculare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

se sancţionează cu amendă de la 9 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.

(2) Neplata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în termenul stabilit de legislaţie

se sancţionează cu amendă de la 15 la 33 de unităţi convenţionale.

[…]”

8. Prevederile relevante ale Legii nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (M.O., 1998, nr.38-39, art.280) sunt următoarele:

Articolul 5

Principiile de organizare a asigurării obligatorii

de asistenţă medicală

“(1) Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se organizează şi funcţionează având la bază următoarele principii:

[…]

c) principiul solidarităţii, potrivit căruia plătitorii primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achită contribuţiile respective în funcţie de venit, iar persoanele asigurate beneficiază de asistenţă medicală în funcţie de necesităţi;

d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, iar drepturile de asigurări medicale se exercită corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

e) principiul contributivităţii, potrivit căruia fondurile de asigurări medicale se constituie pe baza primelor de asigurare achitate de către plătitorii stabiliţi de legislaţie;

[…]

(3) Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a persoanelor neangajate enumerate la art.4 alin.(4) se realizează din contul bugetului de stat.

(4) În cazul persoanelor neasigurate, cheltuielile pentru asistenţa medicală urgentă prespitalicească, pentru asistenţa medicală primară, precum şi pentru asistenţa medicală specializată de ambulatoriu şi spitalicească în cazul maladiilor social-condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice, se acoperă din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, conform listei stabilite de Ministerul Sănătăţii.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (M.O., 2003, nr.18-19, art.57) sunt următoarele:

“Anexa nr.2

Categoriile de plătitori ai primelor de asigurare

obligatorie de asistenţă medical în sumă fixă,

care se asigură în mod individual

[…]

3. Alţi cetăţeni ai Republicii Moldova care nu sunt angajaţi şi nu fac parte din nici una din categoriile enumerate şi nu sunt asigurate de Guvern, conform art.4 alin.(4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, care fac dovada aflării în Republica Moldova pentru cel puţin 183 de zile (pe parcursul anului bugetar).

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

10. Autorii sesizării susţin că prin stabilirea unei amenzi, care are caracter penal, categoriilor de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, prevăzuţi la pct.3 din Anexa nr.2 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, şi anume cetăţenii Republicii Moldova care nu sunt angajaţi şi nu fac parte din nici una din categoriile asigurate de Guvern, care fac dovada aflării în Republica Moldova pentru cel puţin 183 de zile (pe parcursul anului bugetar), se aduce atingere dispoziţiilor articolelor 21, 23, 26, 36, 46, 47 şi 54 din Constituţie.

11. În viziunea autorilor sesizării, la aplicarea amenzii nu se ţine cont de situaţia economică a celor vizaţi.

12. De asemenea, autorii consideră că aplicarea sancţiunii nu stimulează sub nici o formă persoanele să se asigure, dimpotrivă, bulversează situaţia financiară a acestora.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

14. În conformitate cu articolele 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea privind controlul constituţionalităţii legilor, în speţă, a Codului contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

16. Curtea menţionează că, potrivit normelor constituţionale, prerogativa Curţii este de a stabili corelaţia dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

17. Curtea reţine că obiectul sesizării îl constituie dispoziţiile art.266 alin.(2) din Codul contravenţional, care prevăd amendă pentru neachitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

18. Autorii sesizării consideră că prin aplicarea prevederilor contestate se încalcă articolele 21, 23, 26, 36, 46, 47 şi 54 din Constituţie.

19. Curtea constată că, deşi autorii au invocat încălcarea articolelor 21, 23, 26, 36, 47 şi 54 din Constituţie, de facto susţin că prin dispoziţiile legale criticate se încalcă dreptul de proprietate al persoanelor neangajate, care sunt sancţionate în cazul neachitării primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

20. În context, Curtea relevă că, potrivit art.72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, de competenţa Parlamentului ţine reglementarea infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora.

21. Totodată, Curtea menţionează că, potrivit Legii nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, la baza sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală stă principiul obligativităţii, potrivit căruia cetăţenii au obligaţia de a participa la acest sistem cu o contribuţie, iar datorită solidarităţii celor care contribuie, acest sistem îşi poate realiza obiectivul principal, de a asigura un minim gratuit de asistenţă medicală pentru populaţie.

22. De asemenea, Curtea reţine că obligaţia de a participa la fondul asigurărilor de sănătate rezultă şi din prevederile art.58 Constituţie, potrivit căreia cetăţenii contribuie prin impozite şi prin taxe la cheltuielile publice.

23. Astfel, având în vedere obligaţia cetăţenilor de a participa la sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, Curtea relevă că Parlamentul, în exercitarea atribuţiilor statuate de art.72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, a instituit răspunderea în cazul neexecutării obligaţiei prevăzute de lege.

24. În ceea ce priveşte alegaţiile autorilor sesizării referitor la faptul că prin aplicarea prevederilor Codului contravenţional se încalcă dreptul de proprietate al persoanelor neangajate, care sunt obligate să achite prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, Curtea reaminteşte jurisprudenţa sa anterioară, şi anume Hotărârea nr.18 din 19 iunie 2015, prin care a menţionat:

“74. […] Curtea constată că nu poate fi reţinut argumentul autorilor sesizării, precum că prin obligarea persoanelor neangajate de a achita primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se încalcă dreptul de proprietate al acestora, prevăzut de art.46 din Constituţie.

75. Curtea constată că protecţia dreptului de proprietate nu poate fi invocată pentru a refuza îndeplinirea obligaţiei prevăzute de art.58 din Constituţie.

76. Astfel, în virtutea acestor prevederi constituţionale, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în contradicţie cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca un drept subiectiv garantat.”

25. Prin urmare, având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea este neîntemeiată şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputaţilor în Parlament Vladimir Odnostalco şi Grigore Novac pentru controlul constituţionalităţii articolului 266 alineatul (2) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.