Decizie nr.69 din 14.05.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.88g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din articolul 361 alin.(1) al Codului penal (confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.88g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor dispoziţii din articolul 361 alin.(1) al Codului penal

(confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false)

nr. 69  din  14.05.2019

 (în vigoare 14.05.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 230-237 art. 157 din 19.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 26 aprilie 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 14 mai 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii” din articolul 361 alin.(1) al Codului penal, ridicată de către dl avocat Eugeniu Gluşcenco, în dosarul nr.1–5/2019, pendinte la Judecătoria Anenii Noi.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe 26 aprilie 2019, de către dl judecător Alexandru Bogdan de la Judecătoria Anenii Noi în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Anenii Noi se află cauza penală de învinuire a dlui Nicolai Ermurache de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 361 alin.(2) lit.b) [Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false] din Codul penal.

4. Potrivit rechizitoriului, dl Nicolai Ermurache este învinuit că ar fi confecţionat, împreună cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, şi că ar fi prezentat la angajare în cadrul Întreprinderii de Stat “Tighina” o diplomă de studii medii de specialitate falsă, conform căreia ar fi obţinut calificarea de “agronom”. Acţiunile acestuia au fost încadrate de către procuror în dispoziţiile articolului 361 alin.(2) lit.b) din Codul penal – “confecţionarea, deţinerea şi folosirea unui document oficial fals, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, acţiuni comise de către două sau mai multe persoane”. În susţinerea acuzării, procurorul a anexat la materialele cauzei penale, între altele, copia pretinsei diplome false.

5. Pe 22 aprilie 2019, dl avocat Eugeniu Gluşcenco, care apără interesele dlui Nicolai Ermurache, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii” din articolul 361 alin.(1) al Codului penal.

6. Prin încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Anenii Noi a admis ridicarea excepţiei şi a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

“Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

8. Prevederile relevante ale Codului penal sunt următoarele:

Articolul 361

Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor

oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false

“(1) Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, confecţionarea sau vânzarea imprimatelor, ştampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituţii, organizaţii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,

se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni:

[lit. a) exclusă prin Legea nr.277 din 18 decembrie 2008, în vigoare din 24 mai 2009]

b) săvârşite de două sau mai multe persoane;

[…].”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie sunt următoarele:

Articolul 6

Informaţiile oficiale

“(1) În sensul prezentei legi, informaţii oficiale sunt considerate toate informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept.

(2) În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informaţii sunt considerate:

1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea):

a) orice hârtie sau alt material pe care există un înscris;

b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie;

c) orice hârtie sau alt material pe care sunt marcaje, figuri, simboluri sau perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze;

d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism;

e) orice alt înregistrator de informaţie apărut ca rezultat al progresului tehnic;

2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informaţii menţionaţi la punctul 1) al prezentului alineat;

3) orice parte a unei copii sau reproduceri menţionate la punctul 2) al prezentului alineat.

(3) Informaţiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor (persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în ordine generală.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a invocat faptul că textul “documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii” din articolul 361 alin.(1) al Codului penal este imprevizibil. Legea nu stabileşte semnificaţia noţiunii de “document oficial fals, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii”. În schimb, în practică, semnificaţia acesteia s-ar stabili printr-o interpretare extensivă defavorabilă acuzatului, e. g. cazul în care copia unei diplome de studii este considerată un document oficial, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii.

11. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 22, care garantează principiul legalităţii incriminării şi al legalităţii pedepsei, şi 23 alin.(2) din Constituţie, care instituie exigenţele standardului calităţii legii.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Eugeniu Gluşcenco, în dosarul nr.1–5/2019, pendinte la Judecătoria Anenii Noi. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii” din articolul 361 alin.(1) al Codului penal. Articolul 361 alin.(1) din Codul penal stabileşte răspunderea pentru confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, confecţionarea sau vânzarea imprimatelor, a ştampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituţii, organizaţii, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare.

16. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate ar fi imprevizibile.

17. Condiţia previzibilităţii este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt acţiunile şi omisiunile ce-i pot angaja răspunderea penală şi care este pedeapsa care-i poate fi aplicată, în cazul încălcării unei norme (Seychell v. Malta, 28 august 2018, § 41).

18. Sub acest aspect, Curtea observă că în decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 martie 2014 (dosarul nr.4–1ril-2/2014), pronunţată ca urmare a judecării recursului în interesul legii formulat de către Procurorul General cu privire la stabilirea modului unitar de interpretare şi de aplicare a prevederilor articolului 361 alin.(1) din Codul penal, se menţionează că prin “document oficial” trebuie de înţeles documentul care: 1) conţine informaţii care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alte subiecte de drept; 2) atestă faptul care are relevanţă juridică; 3) circulă în cadrul unui sistem de înregistrare de evidenţă strictă şi de control al circulaţiei. Un asemenea sens a fost reţinut din dispoziţiile articolului 6 din Legea nr.182 din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie. Totodată, Curtea Supremă de Justiţie a stabilit că, în contextul articolului 361 alin.(1) din Codul penal, documentul oficial fals trebuie să confere drepturi sau să scutească de obligaţii.

19. Curtea reţine că, prin definiţie, recursul în interesul legii este calea extraordinară de atac prin care instanţa supremă asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii penale şi de procedură penală [articolul 465¹ alin.(1) din Codul de procedură penală]. De asemenea, decizia pronunţată de către Curtea Supremă de Justiţie ca urmare a judecării recursului în interesul legii este obligatorie [articolul 465⁴ alin.(2) din Cod].

20. În aceste condiţii, Curtea constată că există repere obiective care ajută destinatarul şi interpretul legii să prevadă sensul exact al textului contestat.

21. Mai mult, în § 55 din Hotărârea nr.12 din 14 mai 2018, Curtea Constituţională a subliniat că noţiunea de “document oficial fals, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii”, utilizată în articolul 361 alin.(1) din Codul penal, are un conţinut previzibil.

22. Curtea observă că, în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, procurorul învinuieşte o persoană că ar fi confecţionat, deţinut şi folosit un pretins document oficial fals, i. e. o diplomă de studii (a se vedea supra § 4), şi nu o copie a diplomei în discuţie, aşa cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Faptul că procurorul a prezentat în susţinerea acuzării, între altele, copia pretinsei diplome false reprezintă un aspect legat de aprecierea probelor. Totuşi, instanţelor de judecată le revine sarcina de a aprecia dacă probele sunt admisibile şi care este ponderea acestora.

23. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că excepţia de neconstituţionalitate trebuie respinsă ca inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii” din articolul 361 alin.(1) al Codului penal, ridicată de către dl avocat Eugeniu Gluşcenco, în dosarul nr.1–5/2019, pendinte la Judecătoria Anenii Noi.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.