Decizie nr.69 din 18.05.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.34g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 75 alin.(1) din Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar (achitarea în prealabil a expertizei judiciare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIE

de inadmisibilitate a sesizării nr.34g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 75 alin.(1) din Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza

judiciară  şi  statutul  expertului  judiciar

(achitarea în prealabil a expertizei judiciare)

nr. 69  din  18.05.2021

 (în vigoare 18.05.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.153-157 art.104 din 25.06.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 17 februarie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 18 mai 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 75 alin.(1) din Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, ridicată de dl avocat Vladimir Kovali, în interesele dlui Nicolae Siceac, reclamant în dosarul nr.2a-1432/16, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători ai Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău (format din doamnele Marina Anton şi Olga Cojocaru şi domnul Vitalie Cotorobai), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii de Apel Chişinău se află cererile de apel formulate de dl avocat Vladimir Kovali, în interesele dlui Nicolae Siceac, împotriva hotărârii Judecătoriei Râşcani, municipiul Chişinău, din 25 februarie 2016 şi împotriva hotărârii suplimentare din 18 august 2016, precum şi apelul formulat de dl avocat Viorel Chetruşcă, în interesele dlor Alexei Siceac şi Alexandru Siceac, împotriva hotărârii din 25 februarie 2016.

4. Prin Încheierea din 25 mai 2017, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea formulată de dl Nicolae Siceac privind dispunerea expertizei pentru determinarea modului de folosinţă a terenurilor.

5. Pe 20 ianuarie 2020, Centrul Naţional de Expertiză Judiciară a refuzat efectuarea expertizei menţionate supra, pentru că taxa pentru efectuarea expertizei nu a fost achitată integral, potrivit articolului 53 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar.

6. În şedinţa de judecată din 4 iunie 2020, dl avocat Vladimir Kovali a ridicat, în interesele dlui Nicolae Siceac, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 75 alin.(1) din Legea cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar.

7. Prin Încheierea din aceeaşi zi, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"[…]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

[…]

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar sunt următoarele:

Articolul 75

Plata pentru serviciile de efectuare a expertizei judiciare

"(1) Expertiza judiciară se efectuează cu condiţia că solicitantul achită în prealabil costurile acesteia. În cazul în care solicitantul expertizei este o instituţie publică, pentru efectuarea expertizei judiciare este suficientă prezentarea prealabilă a unei garanţii privind plata ulterioară, acceptată de către instituţia de expertiză judiciară sau de către expertul judiciar, în cazul în care acesta îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui birou de expertiză judiciară.

[…]

(5) Plata pentru expertizele judiciare în cauzele civile se face anticipat de către partea care a solicitat expertiza, fapt menţionat în actul de dispunere a expertizei judiciare.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În argumentarea sesizării, autorul susţine că dreptul unei persoane nu poate fi restrâns prin impunerea, în mod arbitrar, a unor condiţii obligatorii. Restrângerile trebuie să corespundă articolului 54 din Constituţie.

11. Autorul sesizării menţionează că Parlamentul nu poate interveni în relaţiile contractuale prin stabilirea condiţiilor de încheiere a contractelor şi nu poate favoriza o parte contractată în detrimentul celeilalte părţi.

12. Autorul sesizării susţine că scopul principiului nediscriminării este de a asigura tuturor persoanelor perspective egale de acces la oportunităţile disponibile în societate. Astfel, prevederile contestate ar fi contrare articolelor 15, 16, 20, 23, 53 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de o parte în proces (a se vedea § 1 supra), este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 75 alin.(1) din Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar. Acest articol stabileşte că expertiza judiciară se efectuează cu condiţia ca solicitantul expertizei să achite în prealabil costurile acesteia. În cazul în care solicitantul expertizei este o instituţie publică, pentru efectuarea expertizei judiciare este suficientă prezentarea prealabilă a unei garanţii privind plata ulterioară, acceptată de către instituţia de expertiză judiciară.

17. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect un apel împotriva hotărârilor instanţei de judecată. În această cauză, instanţa de apel a dispus, prin încheiere, efectuarea unei expertize judiciare la solicitarea persoanei fizice – parte din proces, însă, din cauza neachitării taxei pentru efectuarea expertizei, Centrul Naţional de Expertiză Judiciară a refuzat efectuarea expertizei (a se vedea § 4-5 supra). Aşadar, deşi autorul sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate a contestat articolul 75 alin.(1) din Lege, Curtea reţine că instanţa de judecată ar putea aplica doar prima teză a acestui articol în cauza pe care o examinează. A două teză din acest alineat se referă la calitatea solicitantului expertizei şi deoarece solicitantul nu are calitatea de instituţie publică, Curtea consideră că această teză nu ar putea fi aplicată de instanţa de judecată.

19. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.8 din 26 ianuarie 2021, § 23; DCC nr.14 din 2 februarie 2021, § 19; DCC nr.25 din 16 februarie 2021, § 22; DCC nr.30 din 18 martie 2021, § 19; DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 20).

20. Curtea observă că, deşi autorul a făcut trimitere, în secţiunea "Legislaţia pertinentă" a sesizării, la articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 15 [universalitatea], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 53 [dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie, în esenţă acesta susţine doar că dispoziţiile criticate nu respectă principiile egalităţii şi proporţionalităţii.

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că articolele 16 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea HCC nr.25 din 29 octombrie 2020, § 29; HCC nr.29 din 26 noiembrie 2020, § 19; HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 22; HCC nr.12 din 6 aprilie 2021, § 42).

22. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3), 15, 20, 23 şi 53 din Constituţie, Curtea observă că autorul sesizării nu a argumentat relevanţa şi pertinenţa acestor norme constituţionale. Autorul sesizării face trimitere la prevederile constituţionale menţionate supra fără a fundamenta contrarietatea dispoziţiilor legale criticate cu acestea. Astfel, Curtea nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.46 din 1 aprilie 2021, § 15).

23. Dacă ar proceda la examinarea sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate a actelor normative criticate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Acest tip de control este inadmisibil în condiţiile în care, potrivit articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi bazează cerinţele, să prezinte normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă dintre norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea, în acest sens, DCC nr.4 din 5 ianuarie 2021, § 23; DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 24; DCC nr.46 din 1 aprilie 2021, § 16).

24. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.156 din 22 decembrie 2020, § 16; DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 25; DCC nr.46 din 1 aprilie 2021, § 17).

25. În aceste condiţii, Curtea constată că autorul sesizării nu a argumentat existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie. Aşadar, Curtea nu poate examina prevederile contestate din perspectiva principiilor egalităţii şi proporţionalităţii. Această constatare este suficientă pentru a declara inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate.

26. De asemenea, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate în partea în care autorul pretinde că prevederile contestate sunt contrare articolelor 666-667 şi 970-971 din Codul civil (în redacţia de până la data de 1 martie 2019) şi cu articolele 992-993 şi 1375-1376 din Codul civil (în redacţia după data de 1 martie 2019). În acest sens, Curtea reiterează că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, dar nu raportarea la alte norme infraconstituţionale sau compararea prevederilor mai multor legi între ele şi furnizarea unei concluzii care ar rezulta din comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (a se vedea DCC nr.135 din 24 noiembrie 2020, § 25; DCC nr.158 din 22 decembrie 2020, § 29). Astfel, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi aplicare a legii, a cărei rezolvare revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.158 din 22 decembrie 2020, § 29; DCC nr.52 din 8 aprilie 2021, § 19).

27. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 75 alin.(1) din Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, ridicată de dl avocat Vladimir Kovali, în interesele dlui Nicolae Siceac, reclamant în dosarul nr.2a-1432/16, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.