Decizie nr.70 din 18.05.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.40g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 264 alin.(3) lit.a) din Codul penal (proporţionalitatea pedepsei în cazul faptei prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) din Codul penal)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr. 40g/2021 privind
excepţia de neconstituţionalitate a articolului 264
alin. (3) lit. a) din Codul penal
(proporţionalitatea pedepsei în cazul faptei prevăzute
de art.264 alin.(3) lit.a) din Codul penal)
nr. 70 din 18.05.2021
(în vigoare 18.05.2021)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.160-163 art.109 din 02.07.2021
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 25 februarie 2021,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 18 mai 2021, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a art.264 alin.(3) lit.a) din Codul penal, ridicată de dl avocat Dorian Pîcălău în interesele dlui Sergiu Tureţchi, inculpat în dosarul nr.1-1521/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna judecător Vasilisa Muntean de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. La Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, este pendinte o cauză penală în care dl Sergiu Tureţchi este acuzat de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 264 alin.(3) lit.a) din Codul penal, care incriminează încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, acţiune care a provocat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii.
4. În şedinţa de judecată din 30 iunie 2020, dl avocat Dorian Pîcălău, care apără interesele dlui Sergiu Tureţchi, a depus o cerere prin care a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 264 alin.(3) lit.a) din Codul penal.
5. Prin încheierea din 15 februarie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 8
Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale
"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."
Articolul 72
Categorii de legi
"(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
[…]
(3) Prin lege organică se reglementează:
[…]
n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
[…]"
7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:
Articolul 264
Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de
exploatare a mijloacelor de transport de către
persoana care conduce mijlocul de transport
"(1) Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudenţă o vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii,
se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani.
[…]
(3) Acţiunea prevăzută la alin.(1), care a provocat:
a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
b) decesul unei persoane,
se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
[…]"
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
8. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate contestă caracterul adecvat al pedepsei în cazul faptei de încălcare a regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport care a provocat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii.
9. Autorul excepţiei susţine că nu trebuie pus semnul egalităţii între urmările faptei care se manifestă printr-o leziune corporală gravă şi cele care provoacă decesul victimei, din punctul de vedere al pedepsei penale aplicabile. În opinia autorului excepţiei, persoana care îi provoacă victimei, ca urmare a unui accident rutier, leziuni corporale grave nu poate fi pedepsită în acelaşi fel în care este pedepsită persoana care provoacă, prin aceleaşi acţiuni, decesul victimei.
10. În sesizarea sa, autorul susţine că dispoziţiile contestate încalcă articolul 7 din Convenţia Europeană, care stabileşte principiul legalităţii infracţiunilor şi a pedepselor. Totodată, autorul pretinde că prevederile contestate sunt contrare şi articolelor 8 şi 72 alineatele (1) şi (3) din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
13. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate, care a fost ridicată de către avocatul inculpatului într-un proces din faţa instanţei de judecată (a se vedea § 4 supra), este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
14. Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie articolul 264 alin.(3) lit.a) din Codul penal, care incriminează fapta de încălcare a regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, acţiune care a provocat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii.
15. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor sesizării.
16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unei cauze penale intentate în baza semnelor constitutive ale componenţei de infracţiune prevăzute de articolul 264 alin.(3) lit.a) din Codul penal (a se vedea § 3 supra). Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile criticate în hotărârea sa.
17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de judecată (DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 27). Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate constituie o ingerinţă în vreun drept fundamental (DCC nr.24 din 2 martie 2020, § 18; DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 20).
18. Autorul sesizării susţine că dispoziţiile contestate încalcă articolele 8 [respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale] şi 72 alineatele (1) şi (3) lit.n) [categoriile de legi şi condiţia reglementării prin legi organice a infracţiunilor, a pedepselor şi a regimului executării acestora] din Constituţie.
19. Cu privire la aplicabilitatea articolului 8 din Constituţie, Curtea reiterează că această normă nu are o aplicabilitate de sine stătătoare, ci este incident doar în cazul în care autorul excepţiei demonstrează, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe într-un drept fundamental garantat de Constituţie (HCC nr.3 din 18 ianuarie 2019, § 18; HCC nr.19 din 24 septembrie 2019, § 16). Aşadar, Curtea trebuie să analizeze incidenţa celorlalte articole din Constituţie invocate de către autorul excepţiei.
20. Curtea precizează că articolul 72 alineatele (1) şi (3) lit.n) din Constituţie impune ca comportamentele care constituie infracţiuni, pedepsele pentru acestea şi regimul executării lor să fie stabilite de Parlament, prin legi organice. În jurisprudenţa sa în care a analizat câmpul de aplicare al acestei prevederi constituţionale, Curtea a precizat că prescrierea comportamentului interzis sub forma unei norme de lege organică reprezintă singura condiţie prevăzută de articolul 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie (DCC nr.98 din 30 septembrie 2019, § 20). Curtea reţine că legislatorul a reglementat prin lege organică [i.e. Legea nr.985 din 18 aprilie 2002 cu privire la adoptarea Codului penal al Republicii Moldova] conţinutul infracţiunii şi pedepsei prevăzute de articolul 264 din Codul penal.
21. Deşi autorul a prezentat argumente referitoare la încălcarea art.7 din Convenţia Europeană, acesta nu şi-a raportat criticile sale la vreun articol concret din Constituţie pretins a fi încălcat. Controlul de constituţionalitate al Curţii se declanşează doar atunci când este invocată o prevedere constituţională care are legătură cu argumentele prezentate (a se vedea § 18 supra).
22. Totuşi, având în vedere argumentele sesizării în raport cu art.7 din Convenţia Europeană, Curtea precizează că acest articol nu asigură nicio protecţie aspectului invocat de către autorul excepţiei. Astfel, într-o serie de cauze privind articolul 7 din Convenţie, în care a analizat problema adecvării pedepselor, Curtea Europeană a reţinut că nu este sarcina sa să determine responsabilitatea reclamantului, gravitatea crimei comise şi să aprecieze, în baza acestora, care ar fi sancţiunile adecvate (Hummatov v. Azerbaidjan, decizie din 18 mai 2006; Hakkar v. Franţa, decizie din 7 aprilie 2009).
23. Aşadar, pornind de la aceste premise, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 264 alin.(3) lit.a) din Codul penal, ridicată de dl avocat Dorian Pîcălău în interesele dlui Sergiu Tureţchi, inculpat în dosarul nr.1-1521/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.70. Chişinău, 18 mai 2021. | |