Decizie nr.70 din 27.06.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.89g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a Art.VIII alineatul (3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (dreptul la recalcularea pensiei)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.89g/2017 privind excepţia de

neconstituţionalitate a Art. VIII alineatul (3) din Legea nr.290

din  16 decembrie 2016  pentru  modificarea  şi

completarea  unor  acte legislative

(dreptul la recalcularea pensiei)

nr. 70  din  27.06.2017

 (în vigoare 27.06.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 411-420 art. 117 din 24.11.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 22 iunie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 iunie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a Art. VIII alineatul (3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de avocatul Alexandru Postica, în dosarul nr.3-427/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 22 iunie 2017 de către judecătorul Victoria Sanduţa din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 27 februarie 2017 C.G. s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, solicitând efectuarea recalculării pensiei în conformitate cu articolul 33 alin.(1) lit.c) şi alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

4. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica a refuzat efectuarea recalculării pensiei, invocând prevederile Art. VIII alineatul (3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

5. La 28 martie 2017 C.G. a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica privind contestarea actului administrativ, obligarea de a recalcula pensia şi de a compensa cheltuielile de judecată.

6. În şedinţa de judecată avocatul Alexandru Postica a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a Art. VIII alineatul (3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

7. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 12 iunie 2017, s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi remiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

“(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

Articolul 58

Contribuţii financiare

“(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.

(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (republicată în M.O., 2004, nr.42-44, art.247) sunt următoarele:

Articolul 33

Reexaminarea drepturilor la pensie

“(1) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul:

a) apariţiei unor circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie;

b) transferării la altă categorie de pensie;

c) persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

(2) Reexaminarea drepturilor la pensie în cazul prevăzut la alin.(1) lit.a) se efectuează şi pentru pensionarii care şi-au realizat dreptul la pensie până la 1 ianuarie 1999, dar numai la prezentarea documentelor ce confirmă stagiul de cotizare.

(3) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în condiţiile prezentei legi.

(4) Pensionarul care solicită transferul la una dintre categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege de care a beneficiat anterior poate opta pentru pensia stabilită anterior luând în considerare toate indexările şi recalculările efectuate până la data transferului.

(4/1) Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă în condiţiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată conform formulelor din anexe, părţi integrante ale prezentei legi, este mai mare decât pensia aflată în plată.

(5) Noile drepturi la pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea şi actele necesare la organul de asigurări sociale. În cazul transferării la altă categorie de pensie prevăzută de prezenta lege, termenul de transfer se stabileşte conform art.11 alin.(2).”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (M.O., 2016, nr.478-490, art.964) sunt următoarele:

“Art.VIII. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2017.

[…]

(3) Punctul 25 din articolul III în partea ce ţine de articolul 33 alineatul (1) litera c) şi alineatul (4/1) se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că contribuţiile de asigurări sociale de stat în fondul de pensii reprezintă o formă de înstrăinare a mijloacelor băneşti ale persoanelor asigurate şi o garanţie materială a pensionarilor.

12. Astfel, autorul excepţiei menţionează că, reţinând contribuţiile sociale după stabilirea dreptului la pensie fără a oferi ulterior dreptul la recalcularea pensiei în raport cu plăţile efectuate, statul încalcă dreptul la proprietate privată.

13. De asemenea, autorul excepţiei susţine că, în speţă, reclamantul şi-a onorat obligaţia de a contribui la fondul de asigurări sociale în conformitate cu articolul 58 alin.(1) din Constituţie, însă acesta nu poate beneficia de garanţia oferită de stat prin prisma articolului 47 alin.(1) din Constituţie. Prin urmare, fiind în prezenţa unor prestaţii certe, statul urmează să ofere fie garanţia de recalculare a prestaţiei de asigurare socială, fie restituirea contribuţiilor încasate conform articolului 58 alin.(3).

14. În final, autorul excepţiei consideră că prevederile Art. VIII alineatul (3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative sunt contrare articolelor 46, 47, 54 alin.(1) şi 58 alin.(3) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Alexandru Postica, în dosarul nr.3-427/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

19. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Art.VIII alineatul (3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

20. Curtea constată că prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 au fost operate mai multe modificări în Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, inclusiv în partea ce ţine de recalcularea pensiei. Astfel, potrivit noilor modificări, pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată este mai mare decât pensia aflată în plată.

21. În acelaşi timp, prin Art. VIII alineatul (3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 s-a stabilit că reexaminarea pensiei în condiţiile articolului 33 alin.(1) lit.c) şi alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.

22. În aceste condiţii, Curtea observă că autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 46, 47, 54 şi 58 din Constituţie.

23. Astfel, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 46 din Constituţie, prin care se garantează dreptul de proprietate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a stabilit că un drept social poate fi obiectul protecţiei constituţionale garantate de articolul 46 şi, respectiv, articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică.

24. La fel, Curtea Europeană a stabilit că articolul 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţie se aplică doar pentru bunurile actuale ale unei persoane. Astfel, veniturile viitoare nu pot fi considerate “bunuri”, cu excepţia cazului în care dreptul a fost deja câştigat sau este sigur că va fi plătit (a se vedea, spre exemplu, Koivusaari şi alţii v. Finlanda, decizie din 23 februarie 2010, nr.20690/06). Cu toate acestea, în anumite circumstanţe, o “speranţă legitimă” de a obţine un “bun” poate beneficia, de asemenea, de protecţia articolului 1din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţie. Dacă interesul patrimonial în cauză este de ordinul creanţei, el nu poate fi considerat o “valoare patrimonială” decât dacă are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu atunci când este confirmat printr-o jurisprudenţă bine stabilită a instanţelor (Kopecky v. Slovacia [MC], par. 52, Dumitru David şi alţii v. România, cererea nr.54577/07).

25. Totodată, Curtea Europeană a statuat că statele se bucură de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicilor lor sociale, inclusiv dreptul de a-şi reglementa în mod independent sistemul de pensii (Janković v. Croaţia, decizie din 12 octombrie 2000).

26. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că cererea privind recalcularea pensiei nu se referă la un “bun existent”. Cu toate acestea, este important de a determina dacă persoana a avut o “speranţă legitimă” în recalcularea pensiei sale, în temeiul dispoziţiilor legale (Berezovskiy v. Ucraina, decizia din 15 iunie 2004).

27. Aşadar, prin raportare la constatările sus menţionate, Curtea reţine că reexaminarea drepturilor la pensie pentru pensionarii care continuă să activeze în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă a fost introdusă prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 şi se aplică doar celor pensionaţi după 1 ianuarie 2017. Prin urmare, având în vedere că anterior adoptării Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 nu era prevăzut un asemenea drept de reexaminare a pensiei, nu se poate susţine că persoanele pensionate până la această dată şi care au continuat să activeze în câmpul muncii au avut o “speranţă legitimă” de a obţine un bun. Or, contribuţia la asigurările sociale nu constituie un depozit, ci este datorată aplicării principiilor subsidiarităţii şi solidarităţii sociale.

28. În partea ce ţine de alegaţiile autorului sesizării privind încălcarea articolului 47 din Constituţie, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că statul dispune de o marjă largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale, iar drepturile prevăzute de articolul 47 din Constituţie nu garantează persoanelor un nivel concret de asigurare socială. Garanţiile sociale nu au un caracter necondiţionat, legiuitorul fiind în drept de a stabili condiţii specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.

29. În acest sens, Curtea menţionează că modul de reexaminare a dreptului la pensie reprezintă o opţiune a legiuitorului, acesta fiind liber să stabilească acordarea acestui drept, conţinutul şi limitele acestuia, precum şi condiţiile în care poate fi efectuată reexaminarea.

30. Totodată, cu referire la prevederile constituţionale cuprinse la articolul 54 alin.(1), referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, deoarece dispoziţiile legii criticate nu restrâng dreptul la pensie, ca drept fundamental prevăzut la articolul 47 din Constituţie, ci prevăd doar modul de recalculare în condiţiile noului sistem de pensionare stabilit prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016.

31. Nici critica referitoare la încălcarea articolului 58 din Constituţie nu este întemeiată, deoarece aceste prevederi privesc obligaţiile constituţionale ale cetăţenilor de a contribui la cheltuielile publice, astfel încât dispoziţiile Art. VIII alineatul (3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nu intră în conflict cu aceste dispoziţii constituţionale.

32. În temeiul celor expuse supra, Curtea menţionează că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru a fi examinată în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a Art.VIII alineatul (3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de avocatul Alexandru Postica, în dosarul nr.3-427/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.