Decizie nr.71 din 12.10.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.102g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.399 din 16 iunie 2015 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.1229 din 13 noiembrie 2001(producerea plăcilor de înmatriculare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.102g/2016 privind excepţia de

neconstituţionalitate  a  prevederilor  Hotărârii  Guvernului

nr.399 din 16 iunie 2015 cu privire la modificarea Hotărârii

Guvernului nr. 1229  din 13 noiembrie 2001

(producerea plăcilor de înmatriculare)

nr. 71  din  12.10.2016

 (în vigoare 12.10.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 459-471 art. 110 din 23.12.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 18 august 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 12 octombrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.399 din 16 iunie 2015 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.1229 din 13 noiembrie 2001, ridicată de Uzina Mecanică “Artmet” SA, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice “Artmet” SA şi Alexandr Bîlîm în dosarul nr.2a-871/16, aflat pe rolul Curţii de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 18 august 2016 de către completul de judecată (Mihail Ciugureanu, Grigore Daşchevici şi Ştefan Niţă) din cadrul Curţii de Apel Chişinău, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 13 noiembrie 2001, Guvernul a aprobat Hotărârea nr.1229 cu privire la reglementarea unor probleme ce ţin de evidenţa şi documentarea mijloacelor de transport şi conducătorilor de vehicule. La punctul 2 din hotărâre, Guvernul a stabilit că numerele de înmatriculare a mijloacelor de transport vor fi produse de Uzina Mecanică “Artmet” SA din cadrul Ministerului Industriei.

4. La 16 iunie 2015, Guvernul a aprobat Hotărârea nr.399, prin care a abrogat punctul 2 din hotărârea sus-menţionată. În acelaşi timp, a stabilit că plăcile de înmatriculare vor fi confecţionate de subdiviziunile monitorizate ale Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, acesta din urmă fiind responsabil de coordonarea şi monitorizarea procesului de confecţionare.

5. În acest sens, Uzina Mecanică “Artmet” SA a înaintat o acţiune în contenciosul administrativ împotriva ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” (în continuare ÎS CRIS“Registru”), în vederea anulării concursului privind achiziţionarea sistemului de confecţionare şi eliberare automatizată a plăcilor de înmatriculare anunţat de ultima. La rândul ei, ÎS “CRIS“Registru” a înaintat o acţiune reconvenţională cu privire la declararea nulităţii unui act juridic.

6. În acelaşi timp, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice “Artmet” SA şi acţionarul acesteia, Alexandr Bîlîm, au înaintat o acţiune împotriva directorului general al uzinei şi ÎS CRIS“Registru”, în vederea declarării nulităţii unor acte juridice.

7. La 22 octombrie 2014, Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, a conexat cele două acţiuni înaintate.

8. La 18 decembrie 2015, Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, a respins acţiunea Uzinei Mecanice “Artmet” SA şi a admis acţiunea reconvenţională înaintată de ÎS CRIS“Registru”. În acelaşi timp, prima instanţă a admis acţiunea depusă de Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice “Artmet” SA şi Alexandr Bîlîm.

9. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Uzina Mecanică “Artmet” SA, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice “Artmet” SA, Alexandr Bîlîm şi Victor Odobescu au contestat-o în ordine de apel.

10. În cadrul procedurii de apel, Uzina Mecanică “Artmet” SA, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice “Artmet” SA şi Alexandr Bîlîm au înaintat instanţei de judecată un demers cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.399 din 16 iunie 2015 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.1229 din 13 noiembrie 2001.

11. Prin încheierea din 20 iulie 2016, instanţa de apel a admis demersul şi a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 102

Actele Guvernului

[…] (2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

[…].

Articolul 107

Administraţia publică centrală de specialitate

“(1) Organele centrale de specialitate ale statului sunt ministerele. Ele traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărârile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sunt responsabile de activitatea lor.

(2) În scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în domeniul organizării economiei şi în alte domenii care nu intră nemijlocit în atribuţiile ministerelor, se înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte autorităţi administrative.”

Articolul 126

Economia

“(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

[…]

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

[…]

h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.”

13. Prevederile relevante ale Legii nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier (M.O., 2007, nr.103-106, art.443) sunt următoarele:

Articolul 5

Competenţa Guvernului

“De competenţa Guvernului sunt:

a) dirijarea activităţii organelor centrale de specialitate ale statului cu atribuţii în domeniul traficului rutier;

b) aprobarea programelor de stat privind dezvoltarea traficului rutier şi siguranţa pe drumurile publice, precum şi a actelor normative înaintate de autorităţile competente;

c) finanţarea, dirijarea şi exercitarea controlului asupra realizării programelor de dezvoltare a traficului rutier şi siguranţei acestuia;

[…].”

Articolul 14

Competenţa Ministerului Tehnologiei

Informaţiei şi Comunicaţiilor

“De competenţa Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sînt:

a) elaborarea modelelor şi eliberarea permiselor de conducător de autovehicul, certificatelor şi numerelor de înmatriculare a vehiculelor;

b) organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru obţinerea permisului de conducere; înmatricularea, înregistrarea şi radierea vehiculelor din Registrul de stat al transporturilor;

c) elaborarea de norme, care urmează a fi aprobate de Guvern, privind evidenţa permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare, documentarea cu aceste acte, desfăşurarea examenelor pentru obţinerea permiselor de conducere, precum şi înmatricularea, înregistrarea şi radierea vehiculelor din Registrul de stat al transporturilor;

d) crearea, utilizarea, actualizarea şi gestionarea Registrului de stat al transporturilor şi Registrului de stat al conducătorilor de vehicule.”

14. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.1229 din 13 noiembrie 2001, în redacţia Hotărârii Guvernului nr.399 din 16 iunie 2015 (M.O., 2001, nr.141-143, art.1286), sunt următoarele:

“[…]

1. Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor va coordona şi monitoriza procesele de elaborare, achiziţionare, confecţionare, restabilire, preschimbare şi eliberare de către subdiviziunile sale monitorizate a blanchetelor permiselor de conducere, certificatelor şi plăcilor cu număr de înmatriculare pentru toate mijloacele de transport, a certificatelor de absolvire a cursurilor de formare iniţială şi recalificare a conducătorilor de vehicule.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prin Hotărârea Guvernului nr.399 din 16 iunie 2015, potrivit căreia Uzina Mecanică “Artmet” SA a fost exclusă de la producerea plăcilor de înmatriculare şi ÎS CRIS“Registru” a fost stabilită drept noul producător al acestora, contravine Legii nr.906 din 29 ianuarie 1992 privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei.

16. De asemenea, autorul menţionează că hotărârea Guvernului sus-menţionată contravine Legii nr.81 din 18 martie 2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător şi Legii nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

17. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate ale Hotărârii Guvernului nr.399 din 16 iunie 2015 încalcă articolele 1 alin.(3), 4, 9 alin.(3), 20 şi 126 alin.(1) şi (2) lit.b) şi h) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de Uzina Mecanică “Artmet” SA, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice “Artmet” SA şi Alexandr Bîlîm în dosarul nr.2a-871/16, care se află pe rolul Curţii de Apel Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

21. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

22. Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie abrogarea, prin Hotărârea nr.399 din 16 iunie 2015, a punctului 2 din Hotărârea nr.1229 din 13 noiembrie 2001, care stabilea că Uzina Mecanică “Artmet” SA, selectată anterior prin concurs, va produce şi va livra toate tipurile de numere de înmatriculare pentru mijloacele de transport, precum şi aprobarea unei prevederi prin care s-a stabilit că plăcile de înmatriculare vor fi confecţionate de subdiviziunile monitorizate ale Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

23. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că autorul excepţiei pretinde că normele contestate creează un monopol de stat, fapt contrar articolelor 1 alin.(3), 4, 9 alin.(3), 20 şi 126 alin.(1) şi (2) lit.b) şi h) din Constituţie.

24. Curtea reiterează că articolele 1, 4 şi 9 din Constituţie comportă un caracter generic şi constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.

25. Referitor la pretinsa încălcare a art.20 din Constituţie, care prevede accesul liber la justiţie, Curtea constată că autorul nu a invocat nici un argument care ar demonstra incidenţa normelor constituţionale asupra prevederilor contestate.

26. Curtea reţine că, în conformitate cu principiile separaţiei şi colaborării puterilor în stat, Guvernul, potrivit art.102 alin.(2) din Constituţie, adoptă hotărâri în vederea executării legilor.

27. Astfel, Curtea menţionează că art.14 din Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier abilitează Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor cu elaborarea modelelor şi eliberarea numerelor de înmatriculare a vehiculelor, precum şi elaborarea de norme, care urmează a fi aprobate de Guvern, privind înmatricularea vehiculelor din Registrul de stat al transporturilor.

28. În acelaşi timp, Curtea relevă că prevederile hotărârii de Guvern contestate stabilesc în mod expres în sarcina Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor competenţa de a coordona şi monitoriza procesele de elaborare, achiziţionare, confecţionare, restabilire, preschimbare şi eliberare de către subdiviziunile sale monitorizate a plăcilor cu număr de înmatriculare pentru toate mijloacele de transport.

29. Prin urmare, dreptul exclusiv al unei subdiviziuni monitorizate a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor de a confecţiona numere de înmatriculare nu poate să aducă atingere principiilor economiei de piaţă şi concurenţei libere consacrate de prevederile articolului 126 din Constituţie. De altfel, în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională a statuat că, prin anumite prevederi legale şi condiţii clar determinate, statul poate institui monopolul său într-un anumit domeniu de activitate.

30. În ce priveşte alegaţiile autorilor referitor la investiţiile efectuate prin achiziţionarea de materiale necesare confecţionării plăcilor de înmatriculare, Curtea reţine că soluţionarea acestora ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti. Or, competenţa Curţii Constituţionale este doar de a raporta normele contestate la dispoziţiile constituţionale.

31. Drept consecinţă, Curtea reţine că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.399 din 16 iunie 2015 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.1229 din 13 noiembrie 2001, ridicată de Uzina Mecanică “Artmet” SA, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice “Artmet” SA şi Alexandr Bîlîm în dosarul nr.2a-871/16, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.