Decizie nr.72 din 09.07.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.19g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din punctele 411-414 din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 19g/2018  privind  excepţia de

neconstituţionalitate  a  unor  prevederi  din  punctele 411-414

din  Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute

de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1140  din  2 noiembrie 2005

nr. 72  din  09.07.2018

 (în vigoare 09.07.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 424-429 art. 155 din 16.11.2018

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 9 februarie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 9 iulie 2018 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din punctele 411-414 din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005, ridicată de către dl avocat Vladislav C. Roşca, în dosarul nr.3-61/16, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 9 februarie 2018 de către dl judecător Mihail Buşuleac de la Judecătoria Cahul, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 10 iunie 2016, ca urmare a efectuării unui control în cadrul Î.C.S. “Danube Logistics” S.R.L., Biroul Vamal Sud a emis decizia de regularizare nr.53, prin care s-a stabilit declararea incorectă a motorinei destinate navelor gestionate pe parcursul anilor 2012-2015 de către Î.C.S. “Danube Logistics” S.R.L. şi prin care s-a dispus încasarea obligaţiei vamale în sarcina acestuia în mărime totală de 3 315 673,86 lei şi o majorare de întârziere în sumă totală de 772 285,31 lei.

4. Pe 18 iulie 2016, Î.C.S. “Danube Logistics” S.R.L. a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Cahul, solicitând anularea deciziei de regularizare nr.53 din 10 iunie 2016.

5. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Vladislav C. Roşca a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din punctele 411-414 din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005.

6. Prin încheierea din 27 octombrie 2017, Judecătoria Cahul, sediul central, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

“Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

Articolul 102

Actele Guvernului

“(1) Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii.

(2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

[...]”

8. Prevederile relevante ale Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.599 din 30 septembrie 1999, sunt următoarele:

Articolul 30

Dreptul de navigaţie sub pavilionul Republicii Moldova

“Dreptul de navigaţie sub pavilionul Republicii Moldova se acordă navelor care sunt înscrise în registrul navelor şi care:

a) se află în proprietatea persoanelor fizice şi juridice ale Republicii Moldova;

b) se află în proprietatea persoanelor fizice şi juridice din străinătate;

c) sunt exploatate în baza contractului de închiriere a navei nude sau contractului de leasing.”

Articolul 31

Apariţia dreptului de navigaţie sub pavilionul Republicii Moldova

“(1) Dreptul navei de a naviga sub pavilionul Republicii Moldova apare în momentul înscrierii ei în registrul navelor sau în catalogul naval.

[...]

(5) Nava căreia i s-a acordat dreptul de a naviga sub pavilionul Republicii Moldova primeşte naţionalitatea acestui stat, fiind obligată să navigheze numai sub pavilionul lui.

[...]”

Articolul 44

Recunoaşterea actelor de bord ale navelor străine

“(1) Recunoaşterea certificatului de bună stare de navigabilitate, certificatului de tonaj, certificatului de bord liber, certificatului de pasageri, licenţei pentru exploatarea staţiei radio de transmisie ale unei nave străine care intră în portul Republicii Moldova se efectuează în modul stabilit de convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(2) Navele străine care nu au la bord actele prevăzute la alin.(1) sunt supuse, la intrare în portul Republicii Moldova, ca şi navele sub pavilionul Republicii Moldova, unui examen obligatoriu.

(3) La intrare în portul Republicii Moldova, navele străine, ca şi navele sub pavilionul Republicii Moldova, indiferent de faptul dacă au la bord actele de rigoare, pot fi supuse, atunci când există îndoieli că ele ar corespunde exigenţelor de siguranţă a navigaţiei, unui examen tehnic.

9. Prevederile relevante ale Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005, sunt următoarele:

“411. Navele sub pavilion străin care acostează în porturile Republicii Moldova pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianţi, produse alimentare, precum şi cu alte materiale.”

“412. Agenţiile societăţilor de transport naval străine, autorizate să funcţioneze în Republica Moldova, pot introduce temporar mărfuri străine destinate aprovizionării mijloacelor de transport proprii care efectuează transporturi internaţionale de mărfuri şi/sau persoane.

Bunurile menţionate la alineatul precedent se plasează în regim vamal de antrepozit până la încărcarea lor pe mijloacele de transport străine.

În cazul în care societăţile de transport naval străine introduc în ţară bunuri destinate aprovizionării cu o frecvenţă sporită, organul vamal poate autoriza ca declaraţiile vamale de plasare şi de scoatere din antrepozit să fie depuse periodic la un termen stabilit de comun acord cu depozitarul mărfurilor.

Declaraţiile vamale menţionate mai sus se depun împreună cu documentele justificative, inclusiv permisele vamale de încărcare /descărcare şi borderourile centralizatoare.

Atunci când aprovizionarea navelor străine se face cu mărfuri autohtone, este obligatorie îndeplinirea formalităţilor vamale de export. Organele vamale pot aproba ca declaraţiile vamale de export să fie depuse periodic, la intervale stabilite de comun acord cu exportatorul mărfurilor.”

“413. Bunurile destinate aprovizionării se introduc la bordul navelor sub pavilion străin pe baza permisului vamal eliberat de biroul vamal, la cererea comandantului, a armatorului sau a agentului navei.

Se poate depune o singură declaraţie de scoatere din antrepozit sau de export, după caz, pentru toată durata de staţionare a navei în port.”

“414. Aprovizionarea navelor autohtone care efectuează curse în străinătate se face de către societăţile cărora le aparţin, cu produse autohtone, în baza permisului vamal, fără depunerea declaraţiei vamale de export. Aprovizionarea se face ţinându-se seama de durata călătoriei, de capacitatea rezervoarelor şi de numărul membrilor echipajului.”

“415. Dispoziţiile acestei subsecţiuni se aplică în mod corespunzător aeronavelor străine şi autohtone.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că textele “navă autohtonă” şi “navă străină” din punctele 411-414 din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova nu sunt definite în legile care reglementează domeniul transportului naval.

11. De asemenea, autorul excepţiei menţionează că prevederile contestate nu sunt clare şi conduc la interpretări subiective şi arbitrare, încălcând, prin urmare, condiţiile accesibilităţii şi previzibilităţii normei juridice.

12. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare dispoziţiilor articolelor 7 şi 102 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dl avocat Vladislav C. Roşca în dosarul nr.3-61/16, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central, este formulată de către subiectul abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textele “navă autohtonă” şi “navă străină” din punctele 411-414 din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005.

17. Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile contestate sunt contrare prevederilor articolelor 7 şi 102 alin.(2) din Constituţie.

18. Deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate a invocat încălcarea unor prevederi constituţionale, Curtea reţine că, în motivarea sesizării, acesta a susţinut în esenţă că Biroul vamal a aplicat şi a interpretat în mod neuniform textele “navă autohtonă” şi “navă străină” din punctele 411-414 din Regulamentul menţionat în raport cu o pretinsă lipsă a acestor noţiuni în Codul navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.599 din 30 septembrie 1999.

19. Totuşi, Curtea observă că Codul navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova conţine termenii “navă sub pavilionul Republicii Moldova” şi “navă străină” (articolele 31 şi 44).

20. În acest sens, în Decizia din 21 septembrie 2016, pronunţată într-o altă cauză (nr.3a-416/2016), Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel a aplicat prevederile articolului 31 alin.(5) din Codul navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova, care stabileşte că nava căreia i s-a acordat dreptul de a naviga sub pavilionul Republicii Moldova primeşte naţionalitatea acestui stat, fiind obligată să navigheze numai sub pavilionul lui. Aici, instanţa a interpretat, cu putere de lucru judecat, prevederile legale şi a stabilit că navigarea sub pavilionul Republicii Moldova prezumă faptul că nava are naţionalitatea Republicii Moldova, fapt care presupune că, în raport cu statul Republica Moldova, aceasta este o navă autohtonă, fiind irelevantă apartenenţa dreptului de proprietate unei persoane juridice străine.

21. Prin urmare, Curtea notează că problema de drept abordată de către autorul excepţiei nu face domeniul controlului constituţionalităţii, fiindcă prevederile punctelor 411-414 din Regulament au fost elaborate pentru executarea legilor. Totuşi, acestea sunt susceptibile controlului de legalitate, iar controlul de legalitate ţine de competenţa instanţelor de drept comun.

22. De asemenea, Curtea menţionează că exercitarea controlului legalităţii asupra unei hotărâri de Guvern care a fost elaborată pentru executarea legilor ce nu sunt contestate nu constituie domeniul jurisdicţiei constituţionale. Controlul de legalitate al unor asemenea acte le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată. Această concluzie decurge din articolul 114 din Constituţie, potrivit căruia justiţia este înfăptuită în numele legii numai de instanţele judecătoreşti. Totodată, conform articolului 134 alin.(3) din Legea fundamentală, Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei.

23. În jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a stabilit că hotărârile Guvernului (cu caracter normativ) sunt susceptibile de controlul legalităţii, care ţine de competenţa instanţelor de drept comun (DCC nr.1 din 14 iulie 2011; DCC nr.7 din 30 decembrie 2011, § 35; DCC nr.16 din 9 februarie 2018, § 21; DCC nr.27 din 29 martie 2018, § 23).

24. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a noţiunilor de “navă autohtonă” şi “navă străină” din punctele 411-414 din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005, ridicată de către dl avocat Vladislav Roşca, în dosarul nr.3-61/16, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.