1140/02.11.2005 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor

vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova

nr. 1140  din  02.11.2005

 (în vigoare 01.12.2005) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.157-160 art.1285 din 25.11.2005

* * *

Abrogat: 01.01.2024

Hotărîrea Guvernului nr.92 din 28.02.2023

În conformitate cu prevederile articolului IX al Legii nr.11-XV din 17 februarie 2005 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.46-50, art.165), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă şi se pune în aplicare începînd cu data de 1 decembrie 2005:

Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, conform anexei nr.1.

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

2. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.3.

3. Controlul asupra executării prevederilor prezentei hotărîri se pune în sarcina Serviciului Vamal.

Notă: Pe tot parcursul Regulamentului textul "Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019

Notă: În anexa nr.1 la hotărîre sintagma "Camera de Licenţiere" se substituie cu sintagma "Agenţia Servicii Publice" conform Hot.Guv. nr.327 din 17.04.2018, în vigoare 20.04.2018

Notă: În tot textul anexei nr.1 cuvintele "Nomenclatorul de mărfuri", "Nomenclatorul de mărfuri al Republicii Moldova", "Nomenclatorul mărfurilor" şi "Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1525 din 29 decembrie 2007" se substituie cu cuvintele "Nomenclatura combinată a mărfurilor" conform Hot.Guv. nr.632 din 11.09.2015, în vigoare 18.09.2015

Notă: În tot textul anexei nr.1, cuvintele "act constatator" se substituie cu cuvintele "decizie de regularizare" la formele gramaticale corespunzătoare, iar cuvintele "Ministerul Economiei şi Comerţului", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Ministerul Economiei" la formele gramaticale corespunzătoare, conform Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului nr.1140

din 2 noiembrie 2005

REGULAMENTUL

de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de

Codul vamal al Republicii Moldova

CAPITOLUL I

Dispoziţii comune

SECŢIUNEA 1

Operaţiuni prealabile vămuirii

1. Se definesc ca operaţiuni prealabile vămuirii mărfurilor următoarele:

a) prezentarea la organele vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate;

b) controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;

c) examinarea de către declaranţii vamali a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane;

d) declararea sumară şi depozitarea provizorie.

A.Prezentarea la birourile vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor

însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate

2. Transportatorii mărfurilor ori reprezentanţii acestora sînt obligaţi să prezinte organelor vamale situate la frontiera de stat mijloacele de transport şi documentele de însoţire ale acestora.

3. La transportul mărfurilor pe cale rutieră, transportatorul este obligat să prezinte organului vamal certificatul de înmatriculare al mijlocului de transport şi documentele de însoţire a mărfurilor.

4. La transportul mărfurilor pe cale ferată, organele căilor ferate sau reprezentanţii acestora depun la organul vamal din staţia de frontieră documentele însoţitoare ale garniturii de tren.

5. La transportul mărfurilor pe cale maritimă sau fluvială, comandantul, armatorul sau agentul navei care transportă mărfuri ce urmează a fi descărcate sau transbordate este obligat să prezinte organului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încărcăturii şi să depună o copie a acestuia.

În cazul în care nu se efectuează operaţiuni de descărcare sau transbordare nu este necesară depunerea copiei manifestului încărcăturii.

După încărcarea navelor cu mărfuri destinate exportului, comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii şi să depună o copie după acesta cu cel puţin 6 ore înainte de plecarea navei.

6. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să solicite organului vamal un permis vamal pentru toate mărfurile care se încarcă, se descarcă sau se transbordează.

7. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat ca în cel mult 12 ore de la acostarea navei în port să depună declaraţia proviziilor de bord.

Navele care staţionează mai puţin de 12 ore în port şi nu efectuează operaţiuni de încărcare, descărcare sau transbordare sînt exceptate de obligativitatea depunerii declaraţiei proviziilor de bord.

8. În declaraţia proviziilor de bord se înscriu următoarele bunuri aflate pe navă:

a) armamentul, muniţiile, materialele explozive, produsele şi substanţele stupefiante, psihotrope sau explozive, precum şi alte bunuri prohibite la introducerea sau scoaterea din ţară;

b) produsele din tutun şi băuturile alcoolice care aparţin navei, precum şi cele aparţinînd membrilor echipajului care depăşesc cantitatea necesară uzului personal;

c) alimentele şi obiectele noi de uz curent aparţinînd navei;

d) bunurile, inclusiv cele de valoare, aparţinînd membrilor echipajului, care depăşesc cantitatea necesară uzului personal.

Bunurile menţionate la lit. a) - c) se păstrează sub sigiliu vamal pe toată durata staţionării navei în port.

9. Prevederile pct.5 se aplică în mod corespunzător şi mărfurilor transportate pe calea aerului, dar, în acest caz, termenul de depunere a manifestului încărcăturii este de 3 ore.

Comandantul aeronavei este obligat să declare organului vamal produsele menţionate la pct.8 lit.a) aflate la bord.

10. La transportul trimiterilor poştale internaţionale, organele poştale sînt obligate să prezinte la biroul vamal de frontieră, direct sau prin reprezentant, lista sacilor poştali.

11. La transportul de mesagerie, transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal de frontieră lista coletelor.

B. Controlul vamal al mijloacelor de transport al  mărfurilor

la birourile vamale de frontieră

12. La trecerea frontierei de stat, organele vamale efectuează identificarea mijloacelor de transport pe baza documentelor de însoţire.

13. La transportul mărfurilor pe calea rutieră, organul vamal controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia şi, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport fără încărcătură se efectuează şi controlul compartimentului de marfă.

Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constată sigilii lipsă sau în cazul în care sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul de marfă prezintă urme de violare, se efectuează şi controlul vamal al mărfurilor. În acest caz, organul vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează şi de transportator.

14. La transportul mărfurilor pe cale ferată, organul vamal verifică:

a) exteriorul vagoanelor acoperite care conţin mărfuri, prin controlul integrităţii sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei;

b) interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite care conţin mărfuri;

c) exteriorul locomotivei;

d) exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi cabinei mecanicului.

15. Vagoanele cu sigilii lipsă sau violate, precum şi vagoanele care nu pot fi sigilate se supun şi controlului vamal interior. Organul vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces verbal de constatare, care se semnează şi de organele căilor ferate. Aceeaşi procedură se aplică şi sacilor poştali şi coletelor.

16. La transportul mărfurilor pe cale maritimă, controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezenţa organelor portuare, a comandantului ori a armatorului, precum şi a reprezentantului agenţiei de navigaţie.

Controlul vamal al navei la sosire constă în verificarea prin sondaj a cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor şi a sălii maşinilor, pentru a constata dacă există concordanţă între declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarării. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii.

După efectuarea controlului vamal la sosire, în folosinţa comandantului, echipajului şi pasagerilor se lasă cantităţi uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice, în raport cu durata staţionării navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr.1.

La scoaterea sau introducerea pe navă a proviziilor de bord, organul vamal face menţiunea de rigoare în declaraţia proviziilor de bord.

Pe timpul staţionării navei, comandantul sau armatorul este obligat să folosească proviziile şi bunurile înscrise în inventar în exclusivitate la bord.

Comandantul, armatorul şi agentul navei răspund solidar în faţa organului vamal pentru nedeclararea bunurilor, pentru lipsa sau de substituirea bunurilor înscrise în declaraţia proviziilor de bord, precum şi pentru cele aflate în inventarul navei.

17. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să comunice organului vamal plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.

Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea concordanţei manifestului încărcăturii cu declaraţiile vamale sau permisele de transbordare eliberate, precum şi situaţia proviziilor de bord.

În timpul efectuării controlului vamal la plecare este permisă coborîrea sau urcarea la bord numai a comandantului sau secundului navei.

18. Organele portuare permit plecarea navelor în trafic internaţional numai după autorizarea trecerii frontierei de stat de către organele Serviciului Grăniceri, în comun acord cu organele Serviciului Vamal. Organul Serviciului Vamal vizează manifestul încărcăturii şi declaraţia proviziilor de bord.

19. La transportul mărfurilor cu aeronave autohtone, controlul vamal se efectuează imediat după aterizare, precum şi înainte de decolare. La acest control se urmăreşte dacă la bord există şi alte bunuri decît cele din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica regimul vamal corespunzător destinaţiei lor.

Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine se efectuează numai în cazul în care există indicii temeinice privind nerespectarea reglementărilor vamale sau dacă nava staţionează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.

În cazul aeronavelor autohtone de pasageri, controlul vamal în interior se efectuează la sosire, după debarcarea pasagerilor, şi la plecare, înainte de îmbarcarea acestora.

20. Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează în conformitate cu normele prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.

C.Examinarea mărfurilor de către declaranţii vamali

şi prelevarea eşantioanelor

21. Declarantul vamal sau reprezentantul acestuia poate să verifice, înainte de depunerea declaraţiei vamale, felul şi cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază. De asemenea, el poate solicita organelor vamale permisiunea de a preleva eşantioane.

22. Examinarea prealabilă a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane se efectuează sub supraveghere vamală.

Serviciul Vamal este în drept să stabilească metodologia respectivă.

D.Declararea sumară şi depozitarea provizorie

23. Declaraţia sumară se completează pe formularul elaborat în conformitate cu normele emise de Serviciul Vamal privind declaraţia sumară şi depozitul provizoriu.

24. Serviciul Vamal poate aproba depunerea declaraţiei sumare în formă electronică.

SECŢIUNEA 2

Vămuirea mărfurilor

25. Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele:

a) declararea mărfurilor şi prezentarea acestora pentru vămuire;

b) controlul vamal al mărfurilor;

c) acordarea liberului de vamă.

A.Declararea mărfurilor şi prezentarea acestora pentru vămuire

26. Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, la încheierea procedurii de tranzit sau în termen de 20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare.

Termenul legal de depunere a declaraţiei vamale poate fi prelungit de către organul vamal, în cazuri justificate, în condiţiile stabilite prin Codul vamal al Republicii Moldova.

27. Declaraţia vamală în detaliu, semnată de declarant sau de reprezentantul acestuia care a întocmit declaraţia vamală respectivă, are valoarea unei declaraţii pe răspundere personală în ceea ce priveşte:

a) exactitatea datelor înscrise în declaraţia vamală;

b) autenticitatea documentelor anexate la declaraţia vamală;

c) plasarea mărfurilor sub destinaţia vamală solicitată.

28. Serviciul Vamal stabileşte prin ordin condiţiile în care declaraţia vamală se poate depune în formă electronică.

29. Declaranţii vamali sînt obligaţi să depună cîte o declaraţie vamală pentru fiecare document de transport. În cazul mărfurilor care au acelaşi destinatar şi care se prezintă simultan organului vamal, se poate aproba depunerea unei singure declaraţii vamale pentru mai multe documente de transport.

[Pct.29 modificat prin Hot.Guv. nr.1126 din 16.10.2007, în vigoare 01.11.2007] 

29¹. Declaraţia vamală se depune la organele vamale fiind însoţită de acte care confirmă datele înscrise în declaraţie, dar minimum de următoarele acte obligatorii:

a) factura;

b) documentele de transport;

c) actele permisive, necesare pentru acordarea liberului de vamă.

[Pct.29¹ introdus prin Hot.Guv. nr.279 din 20.05.2015, în vigoare 22.05.2015]

29². La efectuarea controlului documentar (culoarul galben de control vamal), controlului fizic (culoarul roşu de control vamal) sau controlului ulterior (culoarul albastru de control), suplimentar la actele menţionate la pct.29¹ se vor prezenta acte care confirmă toate datele indicate în declaraţia vamală. În cazul în care actele prezentate de declarant nu confirmă toate datele din declaraţia vamală, organul vamal poate solicita prezentarea altor informaţii necesare acordării liberului de vamă.

[Pct.29² introdus prin Hot.Guv. nr.279 din 20.05.2015, în vigoare 22.05.2015]

B. Controlul vamal al mărfurilor

30. Controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale, respectarea condiţiilor şi termenelor legale, precum şi descoperirea fraudelor vamale.

31. Etapele controlului vamal al mărfurilor sînt următoarele:

a) verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funcţie de destinaţia vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării;

b) controlul documentar;

c) verificarea efectuării plăţii sau garantării obligaţiei vamale, după caz;

d) controlul fizic al mărfurilor.

32. Controlul vamal se efectuează obligatoriu, în conformitate cu metodologia de prelucrare a declaraţiilor vamale în detaliu stabilită prin ordinul Serviciului Vamal şi constă, cel puţin, în verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funcţie de destinaţia vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării, precum şi a efectuării plăţii ori garantării obligaţiei vamale, după caz.

33. Serviciul Vamal este în drept să stabilească proceduri simplificate de vămuire.

34. Controlul documentar constă în verificarea:

a) corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu;

b) existenţei documentelor anexate la declaraţia vamală în detaliu potrivit destinaţiei vamale solicitate;

c) concordanţei dintre datele înscrise în declaraţia vamală şi cele din documentele anexate;

d) formei documentelor anexate.

35. Controlul vamal fizic al mărfurilor constă în verificarea mărfurilor prin identificarea acestora, numărarea locurilor sau coletelor, cîntărirea, măsurarea, fotografierea, prelevarea de probe şi mostre, aplicarea echipamentului special de control vamal şi alte instrumente de control în vederea confirmării datelor indicate în declaraţia vamală şi/sau în actele de însoţire.

Organul vamal poate aplica următoarele tipuri de control vamal fizic al mărfurilor:

a) total (cu verificarea întregului lot de mărfuri);

b) parţial (cu verificarea unei părţi din lotul de marfă, suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei vamale); sau

c) efectuat în vederea prelevării de probe şi mostre pentru cercetarea (expertiza) mărfurilor.

Rezultatele şi tipul controlului fizic al mărfurilor aplicat se consemnează într-un act, întocmit conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.

Dacă controlul fizic se execută parţial, rezultatul acestuia este luat în considerare pentru întreaga partidă de mărfuri indicate în declaraţia vamală.

[Pct.35 în redacţia Hot.Guv. nr.279 din 20.05.2015, în vigoare 22.05.2015]

36. Controlul vamal fizic se efectuează după cum urmează:

a) mărfurile transportate în vrac se controlează prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;

b) mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se află. În cazul în care nu există condiţii de control pe mijlocul de transport, organele vamale sînt în drept să solicite descărcarea mărfurilor;

c) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminale de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partidă de marfă;

d) mărfurile transportate printr-o instalaţie de transport fixă se controlează din punct de vedere al cantităţii, prin citirea contoarelor instalate.

[Pct.36 modificat prin Hot.Guv. nr.15 din 11.01.2023, în vigoare 13.01.2023]

37. Organele vamale efectuează controlul vamal fizic total în situaţiile în care există indicii temeinice privind nerespectarea legislaţiei vamale în vigoare sau criteriul de selectivitate indică expres asupra necesităţii verificării întregului lot de marfă, precum şi în cazurile în care, în baza analizei de risc, s-a stabilit că un control parţial nu va fi suficient pentru asigurarea respectării legislaţiei vamale.

[Pct.37 în redacţia Hot.Guv. nr.279 din 20.05.2015, în vigoare 22.05.2015]

38. Organul vamal înscrie în declaraţia vamală modalitatea de control, rezultatul acestuia şi menţionează numărul şi mărcile de identificare a coletelor deschise pentru control.

39. În cazul controlului vamal fizic, organul vamal indică mărfurile sau părţile din acestea pe care declarantul vamal sau reprezentantul lui este obligat să le prezinte.

40. Declarantul sau reprezentantul acestuia este obligat ca, la cererea organului vamal, să manipuleze, să dezambaleze şi să reambaleze mărfurile, fără să provoace degradarea acestora. Cheltuielile legate de aceste operaţiuni vor fi acoperite de declarant.

41. Controlul vamal fizic se face în prezenţa declarantului sau a reprezentantului său, precum şi a transportatorului, cu excepţia transporturilor pe cale maritimă sau fluvială, cînd prezenţa transportatorului este facultativă.

Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face în prezenţa gestionarului spaţiilor.

Atunci cînd declarantul sau transportatorul refuză să asiste la controlul vamal fizic, organul vamal fixează în scris un termen pentru executarea acestei obligaţii. În cazul în care la expirarea termenului fixat declarantul sau reprezentantul său nu a dat curs somaţiei, organul vamal procedează din oficiu la controlul vamal fizic al mărfurilor, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, recurgînd, atunci cînd este cazul, la prestatori de servicii sau la experţi, în cazurile în care natura mărfurilor impune o verificare de specialitate.

Constatările organului vamal în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeaşi valoare ca şi în cazul în care controlul vamal se efectuează în prezenţa declarantului sau a reprezentantului său.

C.Acordarea liberului de vamă

42. Liberul de vamă se acordă în scris dacă sînt îndeplinite condiţiile şi dacă sînt efectuate formalităţile de vămuire în conformitate cu prevederile pct.32.

În baza metodologiei elaborate de Serviciul Vamal, se permite ca liberul de vamă să fie acordat şi în formă electronică.

43. Organul vamal desemnat să acorde liberul de vamă verifică dacă a fost respectată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale.

Răspunderea cu privire la controlul documentar sau controlul vamal fizic al mărfurilor revine persoanelor care au efectuat acest control, în măsura în care schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale a impus efectuarea unui astfel de control. De asemenea, răspunderea cu privire la verificarea încasării sau garantării obligaţiei vamale, după caz, revine organului vamal care a efectuat această verificare.

44. Mărfurile pentru care nu s-a acordat liberul de vamă rămîn sub supraveghere vamală pe cheltuiala exportatorului sau a importatorului sau pot fi păstrate în custodie de transportator ori de brokerul vamal, pe un termen stabilit de organul vamal pentru clarificarea situaţiei.

Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liberul de vamă pot fi înapoiate în interiorul ţării de către transportator, la cererea şi pe cheltuiala exportatorului.

SECŢIUNEA 3

Supravegherea vamală

Subsecţiunea 1

Supravegherea executată de biroul vamal

45. Supravegherea vamală cuprinde orice acţiune a organelor vamale în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale şi a altor norme aplicabile mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală.

46. Sînt supuse supravegherii vamale:

a) mărfurile, mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară;

b) mărfurile şi bunurile aflate în regimuri suspensive;

c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine, pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi, după caz, pe aeroporturi;

d) mărfurile care au beneficiat de tratamente tarifare favorabile şi au fost puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale.

[Pct.46 completat prin Hot.Guv. nr.693 din 22.08.2014, în vigoare 29.08.2014]

47. Supravegherea vamală se realizează prin una sau mai multe din operaţiunile de mai jos:

a) ţinerea operativă a evidenţei mărfurilor şi bunurilor supuse regimului vamal prin înscrierea lor în registrele sau documentele vamale. În condiţiile stabilite de Serviciul Vamal, evidenţa operativă poate fi ţinută şi în formă electronică;

b) aplicarea de sigilii vamale la mărfurile, bunurile şi mijloacele de transport supuse regimului vamal, precum şi la accesul în spaţiile în care acestea se găsesc;

c) efectuarea de verificări selective inopinate la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri nevămuite sau aflate în tranzit;

d) stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al persoanelor în porturi şi aeroporturi, la scara navelor şi aeronavelor, în depozite sau în alte locuri unde se află mărfuri şi alte bunuri supuse vămuirii, precum şi la mijloacele de transport;

e) efectuarea, în cazuri de indicii privind încălcarea reglementărilor vamale, de verificări totale la mărfurile sau bunurile care trec frontiera în anumite perioade sau pentru unele categorii;

f) prin control ulterior efectuat în conformitate cu prevederile secţiunii 29¹ din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 şi titlului V capitolul 11 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

[Pct.47 completat prin Hot.Guv. nr.693 din 22.08.2014, în vigoare 29.08.2014]

48. În porturile şi zonele libere supravegherea vamală se efectuează în mod specific şi prin:

a) organizarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectuează operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere;

b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor şi bunurilor în porturile şi zonele libere;

c) alte măsuri proprii unor porturi şi zone libere, prevăzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a acestora.

49. Supravegherea vamală se organizează de fiecare birou vamal în funcţie de specificul şi cerinţele activităţii.

50. (1) Biroul vamal care funcţionează în porturi exercită supravegherea în incinta şi în raza acestora, asupra ambarcaţiunilor, pontoanelor, precum şi asupra bunurilor aparţinînd persoanelor care intră, ies sau îşi desfăşoară activitatea în porturi.

(2) Biroul vamal de frontieră care funcţionează în punctele rutiere şi în staţiile de cale ferată exercită supravegherea vamală în incinta acestora. Pe calea ferată, supravegherea vamală se realizează şi în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.

(3) Biroul vamal din interiorul ţării care funcţionează în staţiile de cale ferată, în oficii poştale sau în incinte proprii îşi exercită atribuţiile de supraveghere vamală în aceste locuri, precum şi în alte locuri unde organele vamale se deplasează în vederea executării unor operaţiuni vamale.

50¹. (1) Pentru asigurarea supravegherii vamale prevăzute la pct.46 lit.d), persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de tratamente tarifare favorabile prin utilizarea facilităţilor vamale şi fiscale la importul mărfurilor în funcţie de destinaţia lor finală vor informa obligatoriu organele vamale care le-a acordat facilităţile în cauză asupra respectării condiţiilor de utilizare a mărfurilor respective.

(2) Informarea prevăzută la alin.(1) va fi efectuată obligatoriu semestrial, pînă la sfîrşitul primei luni a semestrului ulterior celui de informare, prezentînd prin scrisoare recomandată copiile autentificate (prin semnătura şi ştampila agentului economic) de pe documentele contabile care confirmă sau infirmă respectarea condiţiilor de utilizare a mărfurilor în cauză, şi va continua pînă la încetarea supravegherii vamale în conformitate cu prevederile art.35 din Codul vamal.

(3) La momentul declarării mărfurilor cu utilizarea facilităţilor vamale şi fiscale în baza prevederilor art.34 din Codul vamal al Republicii Moldova, declarantul sau persoana care îl reprezintă va anexa la declaraţia vamală Declaraţia – angajament prevăzută în anexa nr.33 la prezentul Regulament.

[Pct.50¹ introdus prin Hot.Guv. nr.693 din 22.08.2014, în vigoare 29.08.2014]

50². Drept forţă majoră, conform prevederilor Codului vamal, pot fi considerate următoarele evenimente:

a) război (declarat sau nu), ostilităţi, invazii, acţiuni ale unui inamic străin, mobilizare militară extensivă;

b) embargo;

c) epizootie, epidemie, dezastru natural sau eveniment natural extrem;

d) explozie, incendiu, distrugerea mărfii, distrugerea mijlocului de transport cauzat de accident rutier;

[Pct.50² introdus prin Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

50³. Circumstanţele pot fi atestate ca forţă majoră de neexecutare a obligaţiei doar după constatarea a trei criterii:

a) caracterul lor excepţional ce a determinat neexecutarea obligaţiilor, în afara controlului rezonabil;

b) caracterul lor imprevizibil la plasarea mărfurilor într-o destinaţie vamală, care nu putea fi cunoscut la producerea forţei majore în momentul plasării mărfurilor în destinaţia vamală ;

c) caracterul lor insurmontabil, ele nu pot fi preîntâmpinate, evitate, depăşite, sunt invincibile, iar persoana nu ar fi putut în mod rezonabil să le evite sau să depăşească consecinţele forţei majore.

[Pct.50³ introdus prin Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

50⁴. Pentru confirmarea evenimentului de forţă majoră, urmează a fi prezentate biroului vamal, după caz, următoarele acte:

1) procesul-verbal de constatare şi/sau procesul-verbal cu privire la contravenţie, întocmit de către organele competente (Ministerul Afacerilor Interne etc.);

2) raportul de expertiză privind starea de facto a mărfurilor, eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie;

3) procesul-verbal de examinare la faţa locului întocmit de funcţionarul vamal;

4) note, avize, rapoarte, concluzii eliberate de instituţii abilitate conform legislaţiei (Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Camera de Comerţ şi Industrie etc.);

5) alte acte.

[Pct.50⁴ introdus prin Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

50⁵. După examinarea tuturor actelor, în cazul în care biroul vamal califică acţiunile ca forţă majoră închide din oficiu destinaţia vamală, cu scoaterea de la evidenţă a mărfurilor, iar în cazul în care biroul vamal nu califică acţiunile ca forţă majoră, închide din oficiu destinaţia vamală cu emiterea deciziei de regularizare întru încasarea drepturilor de import."

[Pct.50⁵ introdus prin Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

Subsecţiunea 2

Aplicarea de sigilii vamale

51. (1) Sigiliile vamale se aplică la uşi, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport.

(2) Coletele trebuie să fie ambalate astfel încît să nu se poată pătrunde la conţinutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lăsa urme vizibile.

52. În vederea sigilării, mijloacele de transport şi spaţiile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) construcţia să permită scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate;

b) construcţia să fie suficient de solidă pentru a nu permite spargerea pereţilor, podelelor sau acoperişului, fără a lăsa urme vizibile;

c) construcţia să nu permită scoaterea, în întregime sau în parte, a pereţilor, podelelor sau acoperişului şi repunerea lor la loc fără a lăsa urme vizibile;

d) uşile, ferestrele şi instalaţia de transport fixă să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care să permită aplicarea cu uşurinţă a sigiliilor vamale.

[Pct.52 modificat prin Hot.Guv. nr.15 din 11.01.2023, în vigoare 13.01.2023]

Subsecţiunea 3

Supravegherea şi controlul vamal exercitate în afara birourilor vamale

53. Supravegherea şi controlul vamal în afara birourilor vamale se realizează de către organele vamale abilitate de Serviciul Vamal, în scopul prevenirii, combaterii şi sancţionării încălcărilor reglementărilor în domeniul vamal pe întreg teritoriul naţional.

54. Organele vamale abilitate potrivit pct.53 îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

a) exercită, prin mijloace şi procedee specifice, supravegherea mărfurilor şi a bunurilor care sînt supuse vămuirii pe întreg teritoriul naţional;

b) constată şi încasează diferenţele de drepturi de import sau de export cauzate de nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse;

c) constată şi sancţionează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal;

d) constată şi reţin în vederea confiscării bunurile care fac obiectul încălcării legislaţiei vamale;

e) previn şi combat traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substanţe narcotice şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţele toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase.

55. Pe întreg teritoriul naţional, organul vamal abilitat are, în condiţiile legii, următoarele drepturi:

a) să oprească orice mijloace de transport utilizînd semnale formale specifice;

b) să verifice documentele mijlocului de transport, precum şi cele care demonstrează provenienţa şi regimul vamal al bunurilor, inclusiv documentele de transport internaţional;

c) să controleze mijloacele de transport, aplicînd sigilii vamale asupra compartimentului de marfă atunci cînd este cazul;

d) să controleze clădiri, depozite, terenuri, sedii şi alte obiective unde se găsesc sau ar putea să se găsească bunuri supuse vămuirii ori cu regim special.

56. (1) La semnalul funcţionarului vamal abilitat, conducătorul mijlocului de transport este obligat să oprească şi să creeze condiţiile necesare verificării acestuia.

(2) Nesupunerea la semnal determină luarea tuturor măsurilor necesare pentru oprirea mijlocului de transport, în conformitate cu prevederile legale şi, de asemenea, se poate solicita sprijinul organelor de poliţie.

(3) În cazul în care nu se poate realiza controlul mijlocului de transport în locul unde a fost oprit, se procedează la însoţirea acestuia pînă la cel mai apropiat birou vamal, în vederea realizării controlului.

[Pct.56 modificat prin Hot.Guv. nr.709 din 18.07.2018, în vigoare 20.07.2018]

57. În afara birourilor vamale pot fi create posturi fixe sau mobile în vederea realizării supravegherii şi controlului vamal.

58. Pe întreg teritoriul naţional mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi însoţite de funcţionarul vamal abilitat între două birouri vamale pe cheltuiala titularului de tranzit, în cazul în care există suspiciunea descărcării frauduloase.

[Pct.58 modificat prin Hot.Guv. nr.709 din 18.07.2018, în vigoare 20.07.2018]

59. În exercitarea atribuţiunilor de control vamal în afara birourilor vamale, organul vamal abilitat are dreptul de a realiza următoarele activităţi pe întreg teritoriul naţional în condiţiile legii:

a) efectuarea de investigaţii, supravegheri şi verificări în cazurile în care sînt semnalate încălcări ale legislaţiei vamale;

b) verificarea de registre, evidenţe financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport electronic, care au legătură directă sau indirectă cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul naţional;

c) prelevarea de probe din mărfurile supuse vămuirii pentru a fi analizate în laboratoarele proprii sau abilitate în vederea identificării şi expertizării acestora;

d) în cazul în care consideră că, prin încălcarea reglementărilor vamale, au fost săvîrşite infracţiuni, desfăşoară urmărirea penală potrivit legii.

60. În baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal abilitat realizează cu alte instituţii vamale din străinătate schimbul de informaţii necesar prevenirii şi combaterii încălcărilor reglementărilor vamale.

61. În scopul stabilirii modului în care persoanele fizice sau juridice au respectat reglementările vamale, organul vamal abilitat efectuează controlul ulterior al operaţiunilor de vămuire.

62. Activitatea de control vamal ulterior se realizează prin programe aprobate de Serviciul Vamal sau inopinat.

63. Controlul vamal ulterior se exercită pe perioada de prescripţie a drepturilor de import sau de export, calculată de la data acordării liberului de vamă. În cadrul aceluiaşi termen pot fi încasate sau restituite diferenţe de drepturi vamale constatate.

64. Normele tehnice privind realizarea supravegherii vamale în afara birourilor vamale, precum şi a controlului vamal postvămuire se stabilesc de către Serviciul Vamal.

CAPITOLUL II

Dispoziţii specifice regimurilor şi altor destinaţii vamale

SECŢIUNEA 1

Importul mărfurilor

65. Importul mărfurilor se face cu respectarea normelor prevăzute în Codul vamal al Republicii Moldova şi în Legea cu privire la tariful vamal şi în alte acte normative care reglementează importul mărfurilor.

66. (1) Notele explicative, avizele de clasificare şi alte avize referitoare la interpretarea Sistemului armonizat, precum şi recomandările emise de Comitetul Sistemului armonizat şi aprobate de Consiliul de cooperare vamală conform Convenţiei internaţionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, se aplică de birourile vamale pe baza actelor normative ale Serviciului Vamal.

(2) Reglementările adoptate de Comisia Europeană privind încadrarea tarifară a unor anumite mărfuri se aplică de organele vamale pe baza actelor normative ale Serviciului Vamal.

67. Tratamentul tarifar preferenţial stabilit prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor, înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenţie în rubrica corespunzătoare din declaraţia vamală în detaliu şi, după caz, îndeplinirea altor condiţii speciale stipulate de respectivele tratate.

68. Biroul vamal poate solicita organului emitent al certificatului de origine a mărfurilor verificarea acestuia în următoarele cazuri:

a) cînd se constată neconcordanţe între datele înscrise în dovada de origine şi celelalte documente care însoţesc declaraţia vamală. În acest caz, regimul preferenţial se acordă numai după recepţionarea rezultatului verificării, care atestă conformitatea;

b) cînd se constată neconcordanţe formale care nu afectează fondul. În aceste cazuri, organul vamal acordă regimul tarifar preferenţial şi, ulterior, solicită verificarea dovezii de origine;

c) atunci cînd tratatul internaţional în baza căruia a fost emisă dovada originii prevede alte reguli privind verificarea acesteia se vor aplica acele reguli.

69. În toate cazurile în care în urma verificării dovezilor de origine rezultă că acordarea regimului tarifar preferenţial a fost neîntemeiată, organele vamale vor lua măsuri pentru recuperarea obligaţiei vamale prin întocmirea de decizii de regularizare.

70. Cînd regimul tarifar preferenţial priveşte un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferinţelor tarifare se face numai în limitele contingentului prevăzut. În acest caz, pe lîngă dovada originii bunurilor este obligatorie şi prezentarea certificatului de import a mărfurilor contingentate, emis de organul competent.

71. (1) Determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul unor tranzacţii, atît comerciale, cît şi necomerciale, se efectuează potrivit regulilor cuprinse în Legea cu privire la tariful vamal.

(2) Pentru mărfurile ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere, precum şi pentru mărfurile a căror valoare definitivă se determină pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale, valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro forma, emisă de furnizor, cu preţurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 de zile de la data declaraţiei vamale se depune factura definitivă, pe baza căreia se fac regularizările privind obligaţiile de plată în vamă. Regularizările privind obligaţiile de plată în vamă se fac pe bază de decizie de regularizare.

72. Deciziile şi normele privind avizele de evaluare în vamă, precum şi recomandările Comitetului tehnic de evaluare în vamă, constituit pe baza Acordului privind aplicarea art.VII din Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale de Comerţ, se aplică de birourile vamale pe baza actelor normative ale Serviciului Vamal.

73. (1) Dacă există îndoieli privind exactitatea informaţiilor sau a documentelor furnizate pentru determinarea valorii în vamă, organul vamal poate solicita importatorului să prezinte justificări suplimentare, inclusiv documente sau alte evidenţe.

(2) Dacă informaţiile şi documentele prezentate nu sînt în măsură să dovedească exactitatea valorii în vamă declarate, organul vamal are dreptul să refuze determinarea valorii în vamă pe baza preţului de tranzacţie. Înainte de a lua o decizie finală, biroul vamal comunică importatorului, în scris, la cerere, motivele refuzului. În acelaşi mod se procedează şi în cazul în care importatorul nu prezintă, în termenul stabilit, documentele solicitate de organul vamal.

74. Clasificarea mărfurilor din Nomenclatura combinată a mărfurilor, precum şi regulile de clasificare tarifară se utilizează la întocmirea declaraţiei vamale în detaliu şi la alte regimuri sau destinaţii vamale decît importul.

SECŢIUNEA 2

Exportul mărfurilor

75. Regimul vamal de export este regimul în care mărfurile sînt scoase din teritoriul vamal al Republicii Moldova fără obligaţia returnării lor în acest teritoriu.

76. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie în cadrul politicii economice. Mărfurile restricţionate la export, în cadrul măsurilor de politică economică, sînt admise în condiţiile prevăzute de actele normative care reglementează exportul acestora.

77. Exportul mărfurilor se face cu încasarea drepturilor de export, dacă legislaţia în vigoare prevede existenţa unor astfel de drepturi.

78. (1) Exportator este considerată acea persoană în numele căreia este făcută declaraţia de export şi care este fie proprietarul mărfurilor ce se exportă, fie o persoană învestită cu drept de înstrăinare asupra mărfurilor în momentul în care este înregistrată declaraţia vamală de export.

(2) Atunci cînd dreptul de proprietate sau de înstrăinare asupra unor mărfuri aparţine unei persoane stabilite în afara Republicii Moldova, conform contractului pe care se bazează exportul, partea contractantă din Republica Moldova este considerată ca fiind exportatorul.

79. Exportatorul este obligat să depună o declaraţie vamală de export pentru mărfurile pe care intenţionează să le exporte, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află sediul lui, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află locul de încărcare a mărfurilor pentru export.

În cazuri temeinic justificate, declaraţia vamală de export poate fi depusă şi la un birou vamal de frontieră.

Serviciul Vamal poate stabili ca exportul unor mărfuri sau categorii de mărfuri să poată fi făcut numai prin anumite birouri vamale interne sau de frontieră.

80. (1) Mărfurile vămuite la export la un birou vamal din interiorul ţării, imediat după efectuarea controlului vamal, se plasează în regim de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră, cu excepţia cazurilor stabilite de legislaţie.

(2) Serviciul Vamal poate stabili ca unele mărfuri sau categorii de mărfuri vămuite în interiorul ţării să poată fi tranzitate în vederea scoaterii din ţară numai către anumite birouri vamale de frontieră.

[Pct.80 în redacţia Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

81. Mărfurile destinate exportului, controlate şi vămuite în interiorul ţării, se supun, la trecerea frontierei de stat controlului vamal stabilit, în funcţie de tipul mijlocului de transport, în conformitate cu prevederile pct.12-15 şi 17-20.

82. (1) Mijloacele de transport şi coletele destinate exportului, vămuite în interiorul ţării, sosite la frontieră fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menţionate în documente, precum şi mijloacele de transport şi coletele care nu mai îndeplinesc condiţiile de sigilare se controlează de organele vamale de la frontieră. Controlul vamal se efectuează şi atunci cînd sînt prezumţii că în mijloacele de transport se află şi alte bunuri decît cele indicate în documente.

(2) Cînd nu există condiţii corespunzătoare de control la birourile vamale de frontieră, mijloacele de transport se îndrumă cu însoţire la cel mai apropiat birou vamal unde există condiţii de efectuare a controlului.

(3) Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se efectuează de către titularul de tranzit, pe cheltuiala acestuia sau, după caz, a reprezentantului acestuia.

83. Valoarea în vamă a mărfurilor de export ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere sau pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale se determină pe baza facturii pro forma emisă de exportator, cu preţurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 zile de la data declaraţiei vamale se depune factura definitivă pe baza căreia se fac regularizările privind obligaţiile de plată în vamă.

84. Scoaterea mărfurilor din teritoriul vamal al Republicii Moldova se autorizează de către organul vamal de frontieră numai dacă mărfurile sînt scoase în aceeaşi stare în care se aflau la momentul acordării liberului de vamă la export, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale.

85. În scopul aplicării pct.84 cu privire la pierderile naturale, organele vamale, la cererea persoanei interesate, iau în considerare cantităţile lipsă ori de cîte ori se poate demonstra că pierderile constatate se datorează exclusiv unor cauze legate de natura mărfurilor şi nu neglijenţei din partea acesteia.

Prin neglijenţă trebuie să se înţeleagă îndeosebi orice încălcare a regulilor de transport, stocare, manipulare, prelucrare sau transformare a mărfurilor respective, impuse de organele vamale sau care decurg din practica obişnuită.

Organele vamale pot scuti persoana interesată de obligaţia de a furniza dovada că mărfurile au fost pierdute iremediabil din motive inerente propriului lor caracter în cazul în care sînt convinse că pierderea lor nu se explică în alt mod.

86. (1) Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar, în situaţia în care urmează a fi reintroduse în ţară, fără să fi suferit vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale.

(2) Organul vamal fixează un termen în cadrul căruia mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să primească o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită ca scopul utilizării să fie realizat, dar totuşi nu trebuie să depăşească 3 ani.

(3) Serviciul Vamal, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri excepţionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial.

[Pct.86 modificat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

87. Operaţiunile de export temporar se încheie prin:

a) reimportul mărfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;

b) emiterea, din oficiu, a unei decizii de regularizare de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, în cazul în care mărfurile nu se înapoiază din considerente economice. Cînd mărfurile care fac obiectul regimului de export temporar sînt supuse licenţierii la export, considerentele economice se confirmă de Guvernul Republicii Moldova;

c) emiterea din oficiu a unei decizii de regularizarede către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, cînd nu se respectă termenul stabilit. În acest caz, biroul vamal sesizează organele de control financiar în vederea verificării legalităţii operaţiunii.

88. (1) Exportul temporar este supus, de asemenea, măsurilor de politică economică.

(2) Operaţiunile de export temporar se pot încheia pentru toate mărfurile care fac obiectul operaţiunii sau pentru o parte din acestea.

(3) Birourile vamale şi titularii operaţiunilor sînt obligaţi să ţină evidenţa exporturilor temporare pînă la încheierea totală a acestora.

(4) La încheierea totală sau parţială a exporturilor temporare, titularul operaţiunii este obligat să prezinte la biroul vamal declaraţia vamală cu care s-a efectuat exportul temporar, împreună cu documentele necesare identificării mărfurilor.

(5) În cazul în care exportul temporar se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat să transmită o copie certificată de pe declaraţia vamală de încheiere biroului vamal prin care operaţiunea a fost iniţial efectuată, în termen de 15 zile.

89. Atunci cînd exportul temporar se face în baza unor convenţii internaţionale la care Republica Moldova este parte, documentele internaţionale de export temporar înlocuiesc documentele interne şi produc aceleaşi efecte.

90. Dacă mărfurile care au primit liberul de vamă la export din anumite motive nu părăsesc teritoriul vamal al Republicii Moldova, exportatorul este obligat să informeze imediat biroul vamal de export. Exemplarul trei, în original, al declaraţiei respective se înapoiază biroului vamal respectiv care va proceda la anularea lui.

SECŢIUNEA 3

Tranzitul vamal

91. În sensul prezentei secţiuni:

(a) mijloace de transport reprezintă:

orice vehicul rutier, remorcă sau semiremorcă;

orice vagon de cale ferată;

orice navă sau ambarcaţiune;

orice aeronavă;

orice container agreat pentru transportul mărfurilor sub sigiliu vamal;

(b) birou de plecare reprezintă biroul vamal la care începe operaţiunea de tranzit;

(c) birou de destinaţie reprezintă biroul vamal unde mărfurile plasate sub regim de tranzit trebuie prezentate pentru încheierea operaţiunii de tranzit;

(d) instalaţie de transport fixă înseamnă mijloace tehnice utilizate pentru transportul continuu al unor mărfuri precum energia electrică, gazele naturale şi petrolul.

[Pct.91 completat prin Hot.Guv. nr.15 din 11.01.2023, în vigoare 13.01.2023]

92. Se plasează în regim vamal de tranzit de la un birou vamal de plecare pînă la un birou vamal de destinaţie:

a) mărfurile străine a căror intrare pe teritoriul Republicii Moldova este permisă potrivit măsurilor de politică economică şi care urmează să traverseze acest teritoriu fără descărcare şi reîncărcare pînă la un alt birou vamal de frontieră;

b) mărfurile străine a căror intrare în teritoriul vamal al Republicii Moldova este permisă potrivit măsurilor de politică economică şi care urmează a fi plasate sub o anumită destinaţie vamală la un alt birou vamal situat pe teritoriul Republicii Moldova;

c) mărfurile vămuite la export în interiorul ţării.

În cazurile prevăzute la lit.a) şi b) ale prezentului punct, tranzitul, cu excepţia transporturilor pe cale ferată, se efectuează cu garantarea obligaţiei vamale care ar putea să apară dacă mărfurile nu sînt prezentate la biroul vamal de destinaţie sau sînt prezentate cu lipsuri.

Modalitatea de garantare a obligaţiei vamale va fi cea specifică sistemului de tranzit folosit.

93. Pentru mărfurile transportate pe mijloace de transport rutiere şi pe calea ferată se aplică sistemul de tranzit comun al Uniunii Europene şi statelor-membre ale acesteia, conform normelor metodologice emise prin ordinul Serviciului Vamal.

Prevederile alineatului precedent nu exclud utilizarea sistemului de tranzit prevăzut de Convenţia T.I.R., încheiată la Geneva la 14 iunie 1975, potrivit domeniului său de aplicare, ori a altor convenţii internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Transportatorul mărfurilor decide cu privire la sistemul de tranzit pe care doreşte să-l utilizeze, cu excepţia cazurilor restricţionate prin reglementări legale.

94. (1) Pentru trimiterile poştale internaţionale nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi nu se garantează obligaţia vamală. În acest caz, borderoul întocmit de organul vamal înlocuieşte documentul de tranzit, iar răspunzătoare de sosirea mărfurilor la destinaţie sînt organele poştale. Totodată, în cazul trimiterilor internaţionale poştale destinate agenţilor economici din raze de activitate a diferitelor birouri vamale, transportarea acestora se va efectua cu respectarea procedurii de tranzit şi depunerea declaraţiilor de tranzit.

(2) Nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi nu se garantează obligaţia vamală pentru mărfurile transportate pe calea aerului şi pe apă. Răspunderea cu privire la marfa tranzitată revine transportatorului.

(3) Nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi nu se garantează obligaţia vamală în cazul transportului mărfurilor prin instalaţii de transport fixe. În acest caz, răspunderea cu privire la mărfurile tranzitate îi revine operatorului instalaţiei de transport fixe.

(4) În cazul transporturilor de mesagerie, formalităţile vamale de tranzit se efectuează în concordanţă cu tipul mijlocului de transport pe care sînt încărcate coletele.

[Pct.94 modificat prin Hot.Guv. nr.15 din 11.01.2023, în vigoare 13.01.2023]

[Pct.94 completat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

94¹. Atunci când mărfurile transportate printr-o instalaţie de transport fixă intră pe teritoriul vamal al Republicii Moldova prin instalaţia respectivă, mărfurile în cauză se consideră plasate sub regimul de tranzit în momentul în care intră pe acest teritoriu.

Atunci când mărfurile se află deja pe teritoriul vamal al Republicii Moldova şi sunt transportate printr-o instalaţie de transport fixă, aceste mărfuri se consideră plasate sub regimul de tranzit în momentul în care sunt plasate în instalaţia de transport fixă.

În scopul regimului de tranzit, în cazul în care mărfurile sunt transportate prin instalaţii de transport fixe, titularul regimului este operatorul instalaţiei de transport fixe. Titularul regimului şi Serviciul Vamal convin asupra modului de supraveghere vamală a mărfurilor transportate prin instalaţii de transport fixe.

Operatorul unei instalaţii de transport fixe stabilit pe teritoriul Republicii Moldova prin care mărfurile sunt transportate printr-o instalaţie de transport fixă este considerat ca fiind transportatorul.

Se consideră că regimul de tranzit s-a încheiat atunci când:

1) în evidenţele comerciale ale destinatarului este efectuată înscrierea corespunzătoare; sau

2) operatorul instalaţiei de transport fixe a certificat faptul că mărfurile transportate cu ajutorul instalaţiei de transport fixe:

a) au sosit la instalaţia destinatarului;

b) sunt acceptate în reţeaua de distribuţie a destinatarului; sau

c) au părăsit teritoriul vamal al Republicii Moldova.

Mărfurile străine sunt considerate ca fiind în depozitare provizorie din momentul încheierii regimului de tranzit în conformitate cu subpct. 1) sau subpct. 2) lit.a) sau lit.b).

[Pct.94¹ introdus prin Hot.Guv. nr.15 din 11.01.2023, în vigoare 13.01.2023]

95. (1) În vederea admiterii tranzitului vamal, biroul vamal de frontieră efectuează controlul vamal exterior al mijloacelor de transport şi verifică concordanţa documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport însoţitoare.

(2) În caz de indicii privind încălcarea regulilor vamale, biroul vamal procedează la controlul vamal al mărfurilor în tranzit.

96. (1) Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, iar în cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat. Titularul de tranzit este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaraţie vamală de tranzit.

(2) Formularul declaraţiei vamale de tranzit este prevăzut în ordinul Serviciului Vamal referitor la Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu.

(3) Atunci cînd tranzitul se efectuează potrivit convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal acceptă formularele de tranzit internaţional fără să mai solicite întocmirea de documente interne.

(4) Declaraţia vamală de tranzit este însoţită de specificaţii, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea şi datele de identificare a mărfurilor tranzitate.

97. Biroul vamal de plecare acordă regimul de tranzit vamal dacă datele înscrise în declaraţia vamală de tranzit corespund cu cele din documentele de transport şi din celelalte documente.

98. (1) Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileşte de biroul vamal de plecare în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţa de parcurs şi de condiţiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăşească 8 zile. În cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun pe calea ferată acesta este unic, de 8 zile.

(2) În cadrul termenului stabilit, titularul de tranzit vamal este obligat să prezinte mărfurile, împreună cu declaraţia vamală de tranzit şi documentele însoţitoare, la biroul vamal de destinaţie.

(3) Biroul vamal de destinaţie înregistrează mijlocul de transport şi mărfurile prezentate şi confirmă documentar biroului vamal de plecare primirea mărfurilor în termen de 3 zile.

99. (1) Declaraţia vamală de tranzit vamal constituie titlu executoriu pentru plata drepturilor de import, în cazul în care titularul de tranzit nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinaţie în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri.

(2) Biroul vamal de plecare percepe drepturile de import devenite exigibile potrivit alin.(1) după ce a solicitat biroului vamal de destinaţie informaţii cu privire la sosirea mărfurilor tranzitate şi a primit, în scris, răspunsul acesteia. Încasarea drepturilor de import se face potrivit dispoziţiilor care reglementează sistemul de tranzit folosit.

100. Mărfurile aflate în regim de tranzit vamal care, din cauze fortuite, se valorifică pe teritoriul Republicii Moldova sînt supuse plăţii drepturilor de import.

101. Pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice ce tranzitează teritoriul Republicii Moldova şi care prin natura, cantitatea sau valoarea lor sînt susceptibile de a fi înstrăinate pe teritoriul naţional, organele vamale solicită efectuarea de formalităţi vamale specifice şi constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei vamale ce ar putea să apară dacă mărfurile nu sînt scoase din ţară.

SECŢIUNEA 4

Antrepozitul vamal

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

102. Regimul vamal de antrepozitare este regimul care permite depozitarea într-un antrepozit a mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică în perioada de depozitare. Mărfurile autohtone destinate exportului în conformitate cu regimul vamal de export pot fi plasate în antrepozit pe o perioadă aprobată de organele vamale, beneficiind de facilităţile acordate de Codul vamal, de prezentul regulament şi de alte acte normative.

103. Deţinătorul de antrepozit (în continuare - antrepozitar) este persoana juridică din Republica Moldova care administrează şi gestionează antrepozitul conform unei autorizaţii eliberate de organele vamale, iar titularul operaţiunii de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de antrepozitare va fi numit în continuare depozitar.

Nu se eliberează autorizaţie de antrepozitare pentru antrepozitele gestionate de organele vamale.

104. Antrepozitul vamal reprezintă orice loc aprobat de organele vamale, aflat sub supravegherea lor, unde mărfurile pot fi depozitate în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi/sau de prezentul regulament.

105. Antrepozitul vamal poate fi antrepozit public sau antrepozit privat.

106. Antrepozitul vamal public este destinat depozitării de mărfuri de către orice persoană, iar cel privat este destinat, exclusiv, depozitării mărfurilor proprietarului antrepozitului.

107. Antrepozitele vamale se clasifică după cum urmează:

antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sînt sub răspunderea deţinătorului antrepozitului (antrepozitarului);

antrepozit public de tip B, în care mărfurile antrepozitate sînt sub responsabilitatea fiecărui depozitar;

antrepozit privat de tip C, în care deţinătorul antrepozitului este şi depozitar al mărfurilor;

antrepozit public de tip D, care este cel gestionat de organele vamale.

Subsecţiunea 2

Condiţiile plasării mărfurilor în antrepozit

108. În antrepozitele vamale pot fi plasate orice fel de mărfuri, inclusiv produsele compensatoare obţinute în urma prelucrării mărfurilor plasate anterior sub regimul vamal de perfecţionare activă sau de transformare sub control vamal, precum şi deşeurile şi resturile ce s-au format după distrugerea mărfurilor, cu excepţia următoarelor:

mărfurile prohibite introducerii sau scoaterii din teritoriul naţional;

mărfurile folosite pentru funcţionarea normală a antrepozitului vamal (de exemplu, utilajele de încărcare-descărcare, utilajele frigorifice, calculatoarele, îmbrăcămintea specială etc.);

alte mărfuri a căror plasare în regim de antrepozitare este interzisă de legislaţia în vigoare.

109. Mărfurile periculoase, susceptibile să deterioreze alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare vor fi depozitate în încăperi special amenajate.

110. Pentru antrepozitele de tip A şi C, solicitarea plasării mărfurilor în regim de antrepozit vamal se face prin depunerea declaraţiei vamale de antrepozitare de către persoana juridică care deţine o autorizaţie de antrepozitare valabilă, în concordanţă cu tipul de antrepozit autorizat. În cazul antrepozitului public de tip B, titularul declaraţiei vamale de antrepozitare va fi depozitarul mărfurilor, care va anexa la declaraţia vamală copia autorizaţiei deţinută de antrepozitar, precum şi acceptul scris al acestuia de a antrepozita respectivele mărfuri. Pentru mărfurile ce se plasează în antrepozite publice de tip D, declaraţia vamală de antrepozitare se depune, de asemenea, de către depozitarul mărfurilor.

111. Păstrarea mărfurilor plasate în regim de antrepozit vamal este asigurată prin folosirea încăperilor special amenajate sau a altor locuri destinate depozitării.

112. Antrepozitul vamal este considerat zonă de control vamal. Teritoriul aferent antrepozitului vamal se consideră, de asemenea, zonă de supraveghere vamală.

113. În incinta antrepozitului vamal şi în teritoriul aferent nu se permite efectuarea de operaţiuni de producţie ori de comercializare a mărfurilor antrepozitate, cu excepţia celor autorizate de organele vamale.

114. Antrepozitul vamal trebuie să fie creat şi să funcţioneze în conformitate cu cerinţele legislaţiei privind protecţia mediului.

115. Responsabilitatea deţinătorului de antrepozit vamal sau, după caz, a depozitarului începe din momentul acceptării de către birourile vamale a declaraţiei vamale de antrepozitare, cu excepţia antrepozitului de tip D, pentru care răspunzătoare de gestionarea mărfurilor sînt organele vamale.

116. În acelaşi amplasament nu pot fi autorizate antrepozite de diferite tipuri.

117. Antrepozitele de tip A - C se înfiinţează în amplasamente sau în perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a cărui rază teritorială se află. În cazul antrepozitului de tip D, organul vamal desemnează amplasamentul acestuia.

Subsecţiunea 3

Autorizaţia de antrepozitare

118. Antrepozitele vamale pot fi autorizate dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:

a fost demonstrată raţiunea economică privind necesitatea înfiinţării antrepozitului vamal;

sînt respectate cerinţele privind amplasarea şi dotarea tehnică a antrepozitului vamal (inclusiv a teritoriului aferent) stipulate în pct.148 şi 149 ale prezentului regulament şi/sau de legislaţia în vigoare;

încăperile sau alte locuri declarate în calitate de antrepozit vamal se află la aceeaşi adresă poştală;

biroul vamal în raza de activitate a căruia se află antrepozitul vamal a elaborat şi aprobat schema tehnologică de lucru;

sistemul de supraveghere video corespunde cerinţelor Serviciului Vamal.

[Pct.118 completat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

119. Autorizarea antrepozitelor vamale se face de către Serviciul Vamal, la cererea scrisă a persoanelor interesate depusă în conformitate cu modelul din anexa nr.2.

Serviciul Vamal analizează dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.118, după care eliberează autorizaţia de antrepozitare.

În caz de refuz a autorizării, Serviciul Vamal comunică în scris solicitantului motivul refuzului, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii.

120. În cazul mărfurilor care prezintă pericol, a celor susceptibile de a altera alte mărfuri sau a celor care necesită instalaţii speciale, în autorizaţie se precizează obligaţia de plasare în locuri special amenajate.

121. Autorizaţia de antrepozitare intră în vigoare la data menţionată în autorizaţie.

122. Termenul de valabilitate a autorizaţiei de antrepozitare se stabileşte în funcţie de raţiunile economice care au stat la baza eliberării sale.

123. Autorizaţia de antrepozitare poate fi retrasă sau suspendată de Serviciul Vamal atunci cînd nu mai sunt îndeplinite condiţiile avute în vedere la acordarea autorizaţiei.

124. Autorizaţia de antrepozitare se eliberează potrivit modelului prevăzut în anexa nr.3, iar instrucţiunile de completare a acesteia sînt stipulate în anexa nr.4.

Subsecţiunea 4

Obligaţiile antrepozitarului

125. Deţinătorul antrepozitului vamal are următoarele obligaţii faţă de organele vamale:

să excludă posibilitatea introducerii sau scoaterii de mărfuri din antrepozit fără permisiunea organelor vamale;

să amenajeze antrepozitul astfel încît controlul vamal să poată fi efectuat cu uşurinţă;

să asigure integritatea mărfurilor depozitate;

să ţină evidenţa mărfurilor antrepozitate;

să îndeplinească toate obligaţiile ce decurg din antrepozitarea mărfurilor, în conformitate cu tipul de antrepozit autorizat, şi să respecte condiţiile speciale precizate în autorizaţie;

să prezinte organelor vamale, în orice moment, evidenţele şi mărfurile antrepozitate şi să asigure toate condiţiile pentru efectuarea controlului vamal;

să acorde acces organului vamal la sistemul de supraveghere video.

[Pct.125 completat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

126. Organul vamal poate solicita în orice moment antrepozitarului efectuarea inventarierii mărfurilor aflate în antrepozit.

Subsecţiunea 5

Termenul de păstrare a mărfurilor în antrepozitul vamal

127. Mărfurile se pot afla în regimul vamal de antrepozitare pe un termen ce nu depăşeşte termenul de depozitare prevăzut în autorizaţie.

128. La expirarea termenului stabilit la pct.122 al prezentului regulament, mărfurile urmează să fie plasate sub un alt regim sau destinaţie vamală ori pot fi transferate la un alt antrepozit vamal, dacă autorizarea antrepozitului nu a fost prelungită de Serviciul Vamal.

129. Mărfurile care au termen limitat de valabilitate, folosire sau comercializare trebuie plasate într-un alt regim sau destinaţie vamală, în conformitate cu dispoziţiile legale privind protecţia consumatorilor.

130. Dacă pînă la expirarea termenului de antrepozitare stabilit prin autorizaţie, calculat de la data acceptării declaraţiei vamale de antrepozitare, mărfurile nu au primit o altă destinaţie vamală, biroul vamal încheie regimul vamal de antrepozitare din oficiu şi încasează obligaţia vamală, pe baza unei decizii de regularizare.

Subsecţiunea 6

Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal

131. Mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal, în vederea asigurării integrităţii lor, pot fi supuse la următoarele operaţiuni:

curăţire;

ventilare;

uscare (inclusiv prin încălzire);

refrigerare, congelare, climatizare;

amplasarea în ambalaj protector;

tratament cu lubrifianţi de protecţie sau conservanţi;

vopsirea pentru protecţia împotriva coroziunii;

introducerea aditivilor de siguranţă;

aplicarea învelişului antioxidant înaintea transportării.

132. În afara operaţiunilor specificate la pct.131 al prezentului regulament, mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni de pregătire pentru vînzare sau transport, precum:

divizarea în partide;

formarea expediţiilor;

sortarea;

împachetarea şi reambalarea;

marcarea;

încărcarea /descărcarea;

diferite operaţiuni simple legate de completarea sau de conservarea mărfurilor;

deplasarea mărfurilor în interiorul antrepozitului vamal în scopul raţionalizării spaţiului;

amplasarea mostrelor pe standurile de prezentare în incinta antrepozitului vamal;

testarea.

133. Operaţiunile efectuate cu mărfurile conform pct.131 şi 132 ale prezentului regulament nu trebuie să modifice caracteristicile lor tehnice, calitative şi cantitative în asemenea mod încît să comporte schimbarea clasificării lor la nivelul primelor patru cifre din Nomenclatura combinată a mărfurilor.

134. Operaţiunile indicate la pct.131 şi 132 ale prezentului regulament pot fi efectuate de către titularul mărfurilor numai cu autorizarea organelor vamale.

135. Formele de manipulare prevăzute la pct.131 şi 132 trebuie să fie indicate în autorizaţie de către organele vamale, care stabilesc şi condiţiile în care pot avea loc.

136. Organele vamale pot permite ca mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal să fie transferate de la un antrepozit la altul. Transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, se efectuează utilizîndu-se formularul de declaraţie vamală în detaliu şi potrivit procedurii stabilite în anexa nr.5. Noul titular preia răspunderea asupra mărfurilor transferate la data acceptării noii declaraţii de antrepozitare cu regimul vamal extins 7371, indicat la rubrica 37 a declaraţiei vamale în detaliu.

Subsecţiunea 7

Introducerea în antrepozit a mărfurilor autohtone vămuite la export

137. Procedura de introducere în antrepozit a mărfurilor autohtone vămuite pentru export se poate realiza la birouri vamale de frontieră sau de interior. În cazul birourilor vamale de interior mărfurile pot fi plasate numai în acele antrepozite care se află sub supravegherea respectivului birou vamal la care s-a acordat liberul de vamă la export.

138. Potrivit procedurii de plasare a mărfurilor în antrepozit la un birou vamal de interior, se întocmesc şi se prezintă simultan biroului vamal două declaraţii vamale:

a) o declaraţie vamală de export, întocmită de exportator, în care la rubrica D organul vamal menţionează numărul şi data declaraţiei vamale de antrepozitare, cu regimul vamal extins 1000;

b) o declaraţie vamală de antrepozitare, depusă în concordanţă cu tipul antrepozitului autorizat, în care la rubrica 37 regimul vamal solicitat este cel de plasare a mărfurilor în antrepozit, iar regimul vamal precedent este cel de export. De asemenea, în rubrica 44 va fi înscrisă menţiunea "Livrare obligatorie în afara Republicii Moldova".

139. La încheierea regimului vamal de antrepozit, pentru mărfurile expediate în străinătate se întocmesc formalităţi vamale de tranzit.

Documentul de tranzit va fi însoţit de o factură pro forma emisă de depozitar, precum şi de documentul de transport internaţional, ambele întocmite conform dispoziţiilor proprietarului mărfurilor.

140. În situaţia în care antrepozitul se află sub supravegherea unui birou vamal de frontieră, la expedierea mărfurilor în străinătate operaţiunea de antrepozitare se scoate din evidenţă pe baza unei cereri întocmite de depozitar, la care se anexează documentul de transport internaţional.

Subsecţiunea 8

Stocarea în comun a mărfurilor în antrepozit

141. Într-un antrepozit vamal se permite stocarea în comun în acelaşi spaţiu, dar în partide separate:

a) a mărfurilor străine plasate în regim de antrepozitare;

b) a mărfurilor străine plasate în regim de perfecţionare activă în cadrul antrepozitului (regim vamal 55);

c) a mărfurilor autohtone.

142. Stocarea în comun se menţionează în rubrica 12 din autorizaţie. Această rubrică se utilizează şi pentru indicarea prescripţiilor speciale care trebuie luate în considerare la identificarea mărfurilor.

143. Atunci cînd în antrepozit urmează să fie plasate atît mărfuri străine, cît şi mărfuri autohtone, acestea trebuie să facă obiectul unor autorizaţii distincte.

Subsecţiunea 9

Încheierea regimului de antrepozit vamal

144. Regimul vamal de antrepozitare se încheie prin:

importul mărfurilor străine;

plasarea mărfurilor străine într-un alt regim vamal suspensiv;

reexportul mărfurilor străine antrepozitate;

abandonarea mărfurilor străine în favoarea statului;

distrugerea mărfurilor străine sub control vamal;

exportul mărfurilor autohtone.

Încheierea regimului vamal de antrepozitare pentru mărfurile autohtone care anterior au fost vămuite la export se face numai prin plasarea mărfurilor în regim de tranzit către un birou vamal de frontieră în vederea scoaterii acestora din ţară.

145. (1) Plasarea mărfurilor antrepozitate într-o nouă destinaţie vamală trebuie efectuată în cadrul termenului acordat în autorizaţie, prin depunerea unei declaraţii vamale corespunzătoare noii destinaţii.

(2) Responsabil de plata obligaţiei vamale ce rezultă din plasarea mărfurilor într-o nouă destinaţie vamală este titularul declaraţiei vamale prin care se încheie regimul vamal de antrepozitare.

(3) Elementele de taxare şi celelalte plăţi în baza cărora se stabileşte obligaţia vamală vor fi cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de antrepozitare. Dacă la scoaterea mărfurilor din antrepozit are loc schimbarea metodei de evaluare în vamă, prin vînzarea mărfurilor străine antrepozitate aflate în proprietatea unei persoane stabilite în străinătate către o persoană juridică cu sediul în Republica Moldova, iar valoarea în vamă diferă în mod semnificativ faţă de valoarea cu care mărfurile au fost plasate, organul vamal are dreptul să refuze această valoare şi procedează în conformitate cu prevederile pct.73 al prezentului regulament. Atunci cînd nu are loc o schimbare a metodei de evaluare în vamă la scoaterea mărfurilor din antrepozit, valoarea în vamă se determină pe baza aceloraşi elemente ca şi la plasarea lor în antrepozit.

(4) În cazul încheierii din oficiu a regimului vamal de antrepozitare de către organele vamale, în conformitate cu pct.130, calculul obligaţiei vamale se face pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi de la data plasării mărfurilor în antrepozit şi se încasează din garanţia constituită, după care operaţiunea se scoate din evidenţă.

146. În cazul distrugerii, totale sau parţiale, din cauze de forţă majoră sau caz fortuit a unor mărfuri plasate în regim vamal de antrepozit, acestea se scot din evidenţă, fără plata drepturilor de import, pe baza documentelor justificative, legal întocmite, prezentate şi acceptate de organul vamal.

147. Pentru mărfurile străine care se scot din antrepozit în vederea plasării lor sub o altă destinaţie vamală, la determinarea valorii în vamă nu se vor adăuga cheltuielile de antrepozitare, inclusiv cele legate de operaţiunile prevăzute la pct.131 şi 132.

Subsecţiunea 10

Condiţiile pe care trebuie să le întrunească antrepozitul vamal

148. În scopul asigurării controlului vamal, antrepozitul vamal trebuie să fie astfel amenajat încît să permită accesul în depozit numai persoanelor în drept.

Intrările şi ieşirile din antrepozit trebuie marcate cu inscripţia "Antrepozit vamal - Zonă de control vamal", în limba de stat, precum şi în limbile rusă şi engleză.

149. Antrepozitul vamal trebuie să dispună de:

utilaje de descărcare-încărcare şi mijloace de transport;

echipamente de depozitare specializate care vor asigura păstrarea adecvată a mărfurilor;

mijloace de cîntărire a mărfurilor;

mijloace de comunicaţie;

tehnică de birou;

mobilier şi alte echipamente necesare pentru funcţionarea sa normală;

dispozitive de blocare a intrărilor-ieşirilor.

[Pct.149 completat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

Subsecţiunea 11

Garantarea obligaţiei vamale pentru mărfurile antrepozitate

150. Titularul declaraţiei vamale de antrepozitare este obligat să garanteze integral obligaţia vamală care ar putea să apară prin nerespectarea condiţiilor care reglementează regimul de antrepozitare. Garantarea obligaţiei vamale poate fi efectuată şi de către antrepozitar, atunci cînd titularul declaraţiei vamale este depozitarul mărfurilor, cu excepţia cazului în care antrepozitul aparţine organelor vamale.

151. Garantarea obligaţiei vamale se asigură în conformitate cu dispoziţiile cuprinse la art.127¹ din Codul vamal al Republicii Moldova.

152. Garanţia bancară expiră la data plasării mărfurilor într-un alt regim sau destinaţie vamală, conform legislaţiei în vigoare, şi poate fi utilizată pentru alte operaţiuni, în limitele valabilităţii ei.

Subsecţiunea 12

Lichidarea antrepozitului vamal şi consecinţele ei

153. Antrepozitul vamal poate fi lichidat voluntar la expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei sau în orice alt moment în cadrul acestui termen. De asemenea, antrepozitul poate fi lichidat şi prin dispoziţia organelor vamale, atunci cînd se constată săvîrşirea unor încălcări grave ale legislaţiei vamale.

154. Antrepozitarul este obligat să informeze biroul vamal în a cărui rază de activitate se află antrepozitul vamal, precum şi persoanele care au antrepozitat mărfuri despre intenţia sa de a lichida antrepozitul vamal, cu minimum trei luni înainte de data lichidării. În cazul în care lichidarea antrepozitului survine ca urmare a dispoziţiei organelor vamale, perioada de lichidare este de trei luni de la data luării deciziei de lichidare.

155. Pe perioada de lichidare, în antrepozitul vamal este interzisă plasarea altor mărfuri, iar scoaterea mărfurilor se efectuează în conformitate cu actele normative în vigoare.

156. În termen de trei zile de la data la care i-a fost înmînată hotărîrea de lichidare, a expirat termenul de valabilitate a Autorizaţiei de funcţionare, sau, după caz, de la data comunicării biroului vamal a hotărîrii de lichidare a antrepozitului vamal, deţinătorul antrepozitului prezintă Serviciului Vamal darea de seamă privind mărfurile înmagazinate, conform modelului elaborat de Serviciul Vamal, iar în termen de şapte zile face inventarierea mărfurilor păstrate în regim de antrepozit vamal. Organul vamal care supraveghează activitatea antrepozitului în proces de lichidare stabileşte, în funcţie de cantitatea mărfurilor antrepozitate, termenul limită pentru plasarea acestor mărfuri în alte destinaţii vamale, însă care nu poate depăşi trei luni din data expirării valabilităţii Autorizaţiei de funcţionare.

[Pct.156 modificat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

157. În cazul în care la data stabilită pentru încetarea activităţii în antrepozit se află mărfuri străine a căror situaţie nu a fost soluţionată, organele vamale încheie din oficiu operaţiunile în conformitate cu prevederile pct.145 alin.(4).

Subsecţiunea 13

Darea de seamă

158. Biroul vamal în raza de activitate a căruia a fost creat antrepozitul vamal ţine evidenţa şi prezintă Serviciului Vamal, în modul stabilit, informaţiile necesare despre activitatea antrepozitului în cauză.

159. Evidenţa operativă trebuie să cuprindă toate elementele necesare în vederea supravegherii aplicării corecte a regimului de antrepozit vamal, în special următoarele:

menţiunile care figurează în rubricile 1, 5, 6, 7, 8, 31, 37 şi 38 ale declaraţiei vamale;

declaraţiile vamale prin care mărfurile respective au primit o destinaţie vamală ce încheie regimul de antrepozit vamal;

numărul şi data altor documente privitoare la plasarea în regim de antrepozit vamal şi încheierea acestuia;

menţiunile necesare pentru urmărirea mărfurilor, locul unde acestea se găsesc, informaţiile cu privire la eventualele transferuri ale mărfurilor dintr-un antrepozit vamal fără încheierea regimului de antrepozit vamal;

menţiunile privind stocajul în comun al mărfurilor avînd un statut vamal diferit;

orice alte detalii necesare pentru identificarea mărfurilor;

menţiunile privind operaţiunile uzuale la care sînt supuse mărfurile;

menţiunile privind scoaterea temporară a mărfurilor din antrepozitele vamale.

160. Evidenţa operativă trebuie să înfăţişeze în orice moment starea existentă a stocului de mărfuri care se află în regim de antrepozit vamal. Deţinătorul antrepozitului vamal este obligat să depună la organul vamal, în termenele stabilite de acesta, situaţia stocului de mărfuri.

SECŢIUNEA 5

Perfecţionarea activă

[Secţiunea 5 (pct.161-212) în redacţia Hot.Guv. nr.516 din 02.07.2014, în vigoare 11.07.2014]

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

161. În sensul prezentului capitol se definesc următoarele noţiuni:

produse compensatoare principale – produsele compensatoare pentru obţinerea cărora s-a acordat regimul de perfecţionare activă;

produse compensatoare secundare – produsele compensatoare, altele decît produsele compensatoare principale, care sînt un produs derivat, rezultat în mod necesar din operaţiunea de transformare;

produse compensatoare – atît produsele compensatoare principale, cît şi produsele compensatoare secundare, atunci cînd în text nu se precizează în mod explicit tipul lor;

pierderi – cantitatea de mărfuri care se distruge şi se pierde în cursul operaţiunii de transformare, îndeosebi prin evaporare, uscare, pierderi sub formă de gaze, transpiraţie;

metoda cheii cantitative – calcularea proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferitele produse compensatoare prin raportare la cantitatea de mărfuri din import;

metoda cheii valorice – calcularea proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferitele produse compensatoare prin raportare la valoarea produselor compensatoare;

operatori – persoanele care efectuează, integral sau parţial, operaţiunile de transformare;

compensare prin echivalenţă – sistemul care permite obţinerea de produse compensatoare din mărfuri echivalente, definite la art.1 pct.39) din Codul vamal al Republicii Moldova, cu respectarea condiţiilor stipulate la pct.173 alin.a) din prezentul regulament;

export anticipat – regimul care permite ca produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente să fie exportate de pe teritoriul Republicii Moldova înaintea plasării mărfurilor de import în regim de perfecţionare activă cu suspendare;

termen de reexport – termenul pînă la care produsele importate sau produsele compensatoare trebuie să primească o destinaţie vamală aprobată de organul vamal.

[Pct.161 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 2

Acordarea regimului de perfecţionare activă

[Denumirea subsecţiunii 2 în redacţia Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

162. Acordul de perfecţionare activă se eliberează numai dacă solicitantul are intenţia efectivă de a reexporta sau de a exporta produsele compensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de import care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare.

Acordul de perfecţionare activă se eliberează numai atunci cînd mărfurile de import pot fi identificate în produsele compensatoare.

Acordul de perfecţionare activă se eliberează şi pentru mărfurile care nu se regăsesc printre produsele compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acelor produse, chiar dacă ele se consumă complet sau parţial în cursul acestui proces, cu excepţia:

a) combustibililor şi surselor de energie, altele decît cele necesare pentru testarea produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor la mărfurile de import care necesită reparaţii;

b) lubrifianţilor, alţii decît cei necesari pentru testarea, ajustarea sau retragerea produselor compensatoare;

c) echipamentelor şi instrumentelor.

[Pct.162 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

163. Se eliberează acordul numai atunci cînd regimul de perfecţionare activă poate ajuta la crearea celor mai favorabile condiţii pentru exportul sau reexportul produselor compensatoare, cu condiţia ca interesele esenţiale ale producătorilor autohtoni de mărfuri similare să nu fie afectate în mod nefavorabil (condiţii economice).

[Pct.163 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

164. Condiţiile economice sînt considerate îndeplinite în cazurile în care cererea se referă la:

a) operaţiuni care implică mărfuri de import cu caracter necomercial;

b) operaţiuni de perfecţionare;

c) transformarea produselor compensatoare obţinute în urma unei perfecţionări efectuată în cadrul unui acord eliberat anterior, ce a făcut deja obiectul verificării condiţiilor economice;

d) forme obişnuite de manipulare prevăzute în anexa nr.32 la prezentul Regulament;

e) reparaţii.

[Pct.164 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

165. În alte situaţii decît cele menţionate la pct.164, organul vamal eliberează acordul numai în urma efectuării unei analize în baza următoarelor criterii:

a) lipsa mărfurilor produse în Republica Moldova clasificate la aceeaşi poziţie tarifară conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor cu aceeaşi calitate şi caracteristici tehnice ca mărfurile destinate importului pentru operaţiunile de transformare avute în vedere;

b) diferenţele de preţ dintre mărfurile produse în Republica Moldova şi cele destinate importului, ceea ce ar face ca operaţiunea comercială avută în vedere să devină neviabilă economic;

c) obligaţii contractuale, din care rezultă că mărfurile produse în Republica Moldova nu se conformează cerinţelor expres formulate de ţara terţă cumpărătoare a produselor compensatoare care trebuie obţinute din mărfuri străine, pentru a respecta dispoziţiile privind protecţia dreptului de proprietate industrială sau comercială.

[Pct.165 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

166. În cazurile în care condiţiile economice menţionate la pct.164 sau 165 sînt îndeplinite, mărfurile de import urmează a fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă, folosind sistemul cu suspendare dacă legislaţia nu prevede altfel.

În cazul în care condiţiile economice menţionate la pct.164 sau 165 sînt îndeplinite, dar legislaţia în vigoare stabileşte restricţii la utilizarea sistemului cu suspendare, sau, la solicitarea agentului economic, mărfurile de import vor fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă, folosind sistemul cu restituire dacă legislaţia nu prevede altfel. Cu toate acestea, utilizarea regimului de perfecţionare activă cu restituire nu este posibilă atunci cînd, la momentul înregistrării declaraţiei de plasare sub regim:

a) mărfurile importate sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la punerea în liberă circulaţie;

b) produsele compensatoare principale sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la export, instituite de cadrul normativ din domeniul respectiv.

167. Acordul de perfecţionare activă se eliberează de către biroul vamal din raza solicitantului în baza cererii-tip, conform modelului prevăzut în anexa nr.6 la prezentul Regulament, completată de solicitant în conformitate cu instrucţiunile cuprinse în anexa nr.7 la prezentul Regulament.

Modelul acordului este stabilit în anexa nr.8 la prezentul Regulament şi se completează conform instrucţiunilor din anexa nr.9 la prezentul Regulament.

[Pct.167 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

168. Pentru a asigura aplicarea dispoziţiilor care reglementează regimul vamal, organul vamal solicită titularului acordului, în scopul facilitării controlului, să asigure păstrarea evidenţelor operative (în continuare – evidenţe de perfecţionare activă), care precizează cantităţile şi valoarea mărfurilor din import plasate sub regim vamal de perfecţionare activă, cantităţile şi valoarea produselor compensatoare obţinute, stocurile, precum şi toate datele necesare monitorizării operaţiunilor şi calculării corecte a tuturor obligaţiilor vamale plătibile.

Evidenţele de perfecţionare activă trebuie să fie puse la dispoziţia organului vamal în orice moment şi în cazul oricărei încheieri, totale sau parţiale, a operaţiunilor de perfecţionare activă, astfel încît acestea să fie în măsură să efectueze verificările necesare derulării corespunzătoare a regimului. În cazul în care operaţiunile de transformare sînt efectuate în două sau mai multe amplasamente, evidenţele operative trebuie să prezinte în orice moment datele referitoare la implementarea regimului în fiecare amplasament.

[Pct.168 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

169. În cazul în care produsele compensatoare urmează a fi obţinute din alte produse compensatoare rezultate pe baza unui acord deja eliberat, persoana care efectuează operaţiunile ulterioare de transformare trebuie să înainteze o nouă cerere de acordare, prezentînd datele de referinţă ale acordului deja eliberat. În acest caz, condiţiile economice se consideră îndeplinite.

[Pct.169 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

170. Perioada de valabilitate a acordului se stabileşte de către organul vamal în funcţie de condiţiile şi necesităţile specifice ale solicitantului.

În cazul în care perioada de valabilitatea depăşeşte 2 ani, condiţiile în baza cărora a fost eliberat acordul se revizuiesc periodic la intervale precizate în acord.

[Pct.170 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

171. La eliberarea acordului de perfecţionare activă, organul vamal specifică perioada în care produsele compensatoare trebuie reexportate sau exportate, luînd în considerare timpul necesar desfăşurării operaţiunilor de transformare indicate în acord pentru o anumită cantitate de mărfuri, cantitatea mărfurilor de import care se permit de a fi plasate în regim vamal de perfecţionare activă şi timpul necesar pentru atribuirea unei destinaţii vamale produselor compensatoare.

Termenul de reexport începe să curgă de la data înregistrării declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor în regim de perfecţionare activă.

Perioada specificată pentru reexport poate fi prelungită chiar şi după expirarea termenului stabilit iniţial, în cazul în care agentul economic prezintă argumente concludente, cu excepţia cazului în care operaţiunea a fost deja încheiată din oficiu de către organul vamal.

În cazul exportului anticipat, organul vamal stabileşte termenul menţionat la art.60 din Codul vamal al Republicii Moldova ţinînd seama de timpul necesar pentru procurarea şi transportul mărfurilor de import către Republica Moldova, fără ca acesta să depăşească 6 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de export. În cazuri suficient argumentate, acest termen poate fi prelungit pînă la 12 luni.

[Pct.171 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

172. La eliberarea acordului sau odată cu plasarea mărfurilor sub regim de perfecţionare activă se stabileşte o rată de randament sau metoda stabilirii ei, inclusiv ratele medii. Această rată se stabileşte în baza informaţiilor de producţie sau tehnice sau, atunci cînd acestea nu sînt disponibile, a informaţiilor legate de operaţiuni de acelaşi tip.

Organul vamal este în drept să stabilească rata de randament după ce mărfurile au fost plasate sub regimul de perfecţionare activă, dar nu mai tîrziu de momentul în care acestea primesc o nouă destinaţie vamală.

Rata de randament prezentată de solicitantul acordului se verifică de către organul vamal în baza informaţiilor de producţie sau tehnice aferente operaţiunilor respective. În cazul în care, la eliberarea acordului, acest lucru nu este posibil, se acceptă rata de randament propusă de solicitantul acordului, sub rezerva posibilităţii verificării ulterioare a exactităţii datelor declarate la locul unde se desfăşoară operaţiunile de perfecţionare activă. În scopul verificării ulterioare a ratei de randament sau a altor date din acordul de perfecţionare activă, organele vamale pot dispune efectuarea de expertize tehnice sau contabile de către experţii sau organizaţiile identificate de organul vamal, dar numai dacă acest lucru este absolut necesar. Atunci cînd se consideră necesară efectuarea unei contraexpertize, cheltuielile legate de aceasta vor fi suportate de solicitant. Dacă solicitarea contraexpertizei aparţine organului vamal, iar aceasta, prin rezultatele ei, se dovedeşte îndreptăţită, cheltuielile aferente vor fi restituite organului vamal de către titularul acordului.

Dacă în urma verificărilor ulterioare rata de randament se dovedeşte a fi nejustificată, pentru partea aferentă de mărfuri importate şi declarate ca fiind încorporate în produsele compensatoare se calculează şi se încasează drepturile de import în baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import.

Atunci cînd este necesar să se calculeze drepturile de import pentru produsele compensatoare, pierderile definite la pct.161 nu vor fi considerate.

Pentru anumite mărfuri, organul vamal este în drept să aplice rate de randament standard stabilite de organele abilitate.

Orice modificare a ratei de randament stabilite iniţial, care apare după eliberarea acordului şi care poate influenţa conţinutul acestuia pe parcursul acordării regimului de perfecţionare activă trebuie să facă obiectul unei înştiinţări prealabile a organului vamal, care a acordat regimul de perfecţionare activă. Comunicarea modificării ratei de randament se face în scris şi este semnată de către titularul acordului. Notificarea trebuie făcută de către titularul acordului imediat ce se atestă modificarea acestuia, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare, înainte de termenul de reexport al produselor compensatoare fixat în acord.

[Pct.172 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 3

Compensarea prin echivalenţă în sistemul cu suspendare şi sistemul cu restituire

A. Sistemul cu suspendare

173. a) În cazul în care se foloseşte compensarea prin echivalenţă, mărfurile echivalente trebuie să fie clasificate la aceeaşi subpoziţie a codului de nouă cifre din Nomenclatura combinată a mărfurilor, să prezinte aceleaşi calităţi comerciale şi aceleaşi caracteristici tehnice ca şi mărfurile de import.

b) Folosirea compensării prin echivalenţă este posibilă numai în cazul în care persoana interesată solicită aceasta în cererea sa şi numai în cazul în care prin acordul eliberat se precizează factorii menţionaţi la lit.a) a prezentului punct, comuni mărfurilor echivalente şi mărfurilor de import, precum şi mijloacele de verificare ale acestora.

c) În cazul în care acordul prevede recurgerea la compensarea prin echivalenţă, în acord se înscriu măsurile specifice ce urmează a fi luate pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor aplicabile acestui regim.

d) În cazul în care acordul nu specifică utilizarea compensării prin echivalenţă, însă titularul acordului doreşte să recurgă la acest regim, acesta va solicita organului vamal modificarea acordului eliberat iniţial.

[Pct.173 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

174. În cazuri suficient argumentate, organele vamale admit ca mărfurile echivalente să se afle într-un stadiu de fabricaţie mai avansat decît mărfurile de import, cu condiţia ca partea esenţială a transformării la care sînt supuse mărfurile echivalente să fie efectuată fie în întreprinderea titularului acordului, fie în întreprinderi aparţinînd operatorilor stabiliţi în acord.

Pe perioada derulării regimului, titularul acordului este obligat să asigure în orice moment organelor vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevăzute la pct.173 înainte de a putea folosi sistemul de compensare prin echivalenţă.

[Pct.174 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

175. a) În cadrul regimului de perfecţionare activă cu compensare prin echivalenţă fără export anticipat, mărfurile străine se află în situaţia vamală a mărfurilor echivalente, iar asupra mărfurilor echivalente se vor aplica reglementările legale referitoare la mărfurile străine. În acest caz, modificarea situaţiei vamale intervine în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de perfecţionare activă.

b) Dispoziţiile lit.a) a prezentului punct se aplică în mod corespunzător şi regimului de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import şi export anticipat, cu deosebirea că în acest caz modificarea situaţiei vamale a mărfurilor are loc, pentru produsele compensatoare exportate, în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export al acestora, iar pentru mărfurile străine şi mărfurile echivalente – în momentul înregistrării declaraţiei vamale de perfecţionare activă.

c) Modificarea situaţiei vamale menţionată la lit.a) şi b) nu trebuie să modifice originea mărfurilor exportate.

176. Normele prevăzute pentru acordarea regimului de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import se aplică mărfurilor străine şi în cazul compensării prin echivalenţă cu sau fără export anticipat.

Mărfurile echivalente nu sînt supuse procedurii de plasare sub regim de perfecţionare activă.

[Pct.176 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

B. Sistemul cu restituire

177. În cazul regimului de perfecţionare activă cu restituire nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente cu sau fără export anticipat.

Subsecţiunea 4

Încheierea regimului de perfecţionare activă

A. Sistemul cu suspendare

178. Regimul vamal de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare de la plata drepturilor de import se încheie, pentru mărfurile străine, cînd produsele compensatoare sau mărfurile în aceeaşi stare sînt plasate sub o nouă destinaţie vamală aprobată de organul vamal.

La plasarea sub o nouă destinaţie vamală a produselor compensatoare, atît a celor principale, cît şi a celor secundare, organele vamale vor aplica măsurile de politică economică instituite de cadrul normativ.

179. Declaraţia vamală de încheiere a regimului de perfecţionare activă pentru produsele compensatoare sau pentru mărfurile străine se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea sau la un alt birou vamal stabilit prin acord.

[Pct.179 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

180. Pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sînt plasate într-o zonă liberă ori într-un regim vamal suspensiv, care încheie regimul de perfecţionare activă cu suspendare, în declaraţia vamală pentru aceste produse şi mărfuri, la rubrica rezervată descrierii mărfurilor, se va menţiona "Marfă PA/S".

181. Dacă mărfurile de import plasate în regimul de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import fac obiectul unor măsuri de politică economică care se aplică şi în momentul plasării acelor mărfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, într-o zonă liberă sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declaraţia vamală pentru aceste mărfuri se înscrie, la căsuţa rezervată descrierii mărfurilor, "măsuri de politică economică".

182. Biroul vamal la care se efectuează operaţiunile de încheiere a regimului de perfecţionare activă este obligat să transmită biroului vamal care a aprobat plasarea mărfurilor sub acest regim un exemplar al declaraţiei vamale de încheiere, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.

183. Mărfurile plasate în regim de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import pot fi importate, în cadrul termenului de reexport stabilit iniţial, cu respectarea dispoziţiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri, cuantumul drepturilor de import se determină în baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import.

Dacă mărfurile de import plasate în regim de perfecţionare activă îndeplinesc, în momentul importului, condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de tratamentul preferenţial valabil în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.

184. Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de reexport stabilit în declaraţia vamală de plasare sub regim, titularul nu prezintă dovada că operaţiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele compensatoare care figurează în evidenţele biroului vamal ca rămase neexportate au fost plasate totuşi, în termenul acordat iniţial, sub o nouă destinaţie vamală aprobată de organul vamal, operaţiunea se încheie de biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, din oficiu, în baza deciziei de regularizare, în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de reexport acordat, calculîndu-se şi majorările de întîrziere prevăzute de lege începînd cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii. În aplicarea acestor dispoziţii, drepturile de import şi majorările de întîrziere aferente se vor calcula numai pentru mărfurile străine neexportate sub formă de produse compensatoare ori în aceeaşi stare.

185. a) Atunci cînd produsele compensatoare sînt importate după reexportul lor, în totalitate sau în parte, cuantumul drepturilor de import se determină în baza cantităţii şi valorii mărfurilor de import intrate în componenţa produselor compensatoare.

b) În completarea declaraţiei vamale de import depusă pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 34 şi 42 să se înscrie datele referitoare la mărfurile de import care au intrat în componenţa produselor compensatoare. Rubricile 31 şi 33 din declaraţia vamală, referitoare la descrierea mărfurilor, se completează cu datele aferente produselor compensatoare obţinute, identice cu cele menţionate în acord. De asemenea, se va face referire la declaraţia vamală de export a produselor compensatoare.

c) Atunci cînd în urma operaţiunilor de perfecţionare activă produsele compensatoare dobîndesc statutul de mărfuri originare din Republica Moldova pentru care a fost emisă o dovadă de origine cu ocazia exportului acestora, fie prin supunerea mărfurilor străine unor operaţiuni de transformare considerate suficiente în virtutea acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, fie prin aplicarea unor reguli de cumul bilateral sau diagonal, la importul acestora organele vamale nu le vor considera ca mărfuri autohtone şi, în consecinţă, mărfurile străine intrate în componenţa produselor compensatoare se supun plăţii drepturilor de import în conformitate cu prevederile lit.a) şi b) ale prezentului punct.

d) Dacă mărfurile străine încorporate în produsele compensatoare îndeplinesc la momentul importului condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau a plafoanelor tarifare stabilite potrivit originii lor, ele vor beneficia de respectivul tratament la înregistrarea declaraţiei vamale de import.

[Pct.185 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

186. Determinarea cuantumului drepturilor de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice.

187. Prin aplicarea metodei cheii cantitative de calcul se determină cantitatea pentru fiecare marfă de import în parte, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă.

Astfel, cantitatea unei anumite mărfi de import se determină prin înmulţirea rezultatelor obţinute la lit.a) şi b) din prezentul punct:

a) raportul dintre cantitatea totală din marfa care a fost importată şi suma cantităţilor din marfa regăsită în fiecare din totalul produselor compensatoare rezultate în urma operaţiunii de perfecţionare;

b) suma tuturor produselor ce rezultă din înmulţirea fiecărui raport dintre cantitatea fiecărui produs compensator ce urmează a fi importat şi cantitatea din acel produs compensator rezultat în procesul de perfecţionare, cu cantitatea de marfă de import pentru care se efectuează calculul, regăsibilă în acel produs compensator la care se referă raportul mai înainte amintit.

Metoda cheii cantitative (în continuare – produs compensator), reprezintă cazul particular al metodei generale descrise mai sus, în care din operaţiunile de perfecţionare activă a uneia sau mai multor mărfuri de import rezultă un singur produs compensator.

În cazul metodei produs compensator, pierderile definite la pct.161 nu influenţează calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie vamală.

Metoda cheii cantitative (în continuare – mărfuri de import), reprezintă cazul particular al metodei generale descrise mai sus, în care din operaţiunile de perfecţionare activă a uneia sau mai multe mărfuri de import rezultă mai multe produse compensatoare.

În cazul metodei mărfuri de import, pierderile definite la pct.161 influenţează direct calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie vamală.

188. Modelul matematic pentru metoda cheii cantitative este stipulat în anexa nr.10 la prezentul Regulament.

189. Atunci cînd metoda cheii cantitative nu poate fi aplicată, se aplică metoda cheii valorice. Prin aplicarea metodei cheii valorice de calcul se determină cantitatea pentru fiecare marfă de import în parte, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă.

Astfel, cantitatea de o anumită marfă de import se determină prin înmulţirea rezultatelor obţinute la lit.a) şi b) din prezentul punct:

a) raportul dintre cantitatea totală din marfa care a fost importată cu suma preţurilor tuturor produselor compensatoare rezultate din procesul de perfecţionare activă;

b) suma tuturor produselor ce rezultă din înmulţirea fiecărui raport dintre cantitatea fiecărui produs compensator ce urmează a fi importat şi cantitatea acelui produs compensator rezultat în procesul de perfecţionare, cu preţul corespunzător acestuia.

190. Modelul matematic pentru metoda cheii valorice este stipulat în anexa nr.11 la prezentul Regulament.

191. Titularul acordului de perfecţionare activă este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea un decont de justificare. Modelul-tip al decontului de justificare este stabilit în anexa nr.34 la prezentul Regulament.

[Pct.191 în redacţia Hot.Guv. nr.937 din 22.12.2020, în vigoare 24.12.2020]

[Pct.191 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

192. Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal care are în evidenţă acordul de perfecţionare activă, în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la depunerea declaraţiilor vamale de încheiere a regimului de perfecţionare activă.

În cazul exportului anticipat de produse compensatoare, decontul de justificare se depune odată cu declaraţia vamală pentru mărfurile de import.

[Pct.192 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

193. Biroul vamal, în baza verificărilor efectuate, vizează decontul de justificare, dacă este corespunzător întocmit şi corespunde anexei nr.34 la prezentul Regulament.

În cazul în care s-au depistat neconcordanţe dintre datele indicate în decontul de justificare şi cele conţinute în declaraţiile vamale în baza cărora acesta este întocmit, ultimul nu este acceptat de către organul vamal, comunicînd în scris titularului acordului în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la momentul prezentării decontului respectiv.

În cazul în care regimul de perfecţionare activă nu a fost încheiat în conformitate cu prevederile pct.178 sau decontul de justificare nu a fost prezentat de către titularul regimului, fie nu a fost acceptat de către organul vamal, organul vamal întreprinde toate măsurile necesare pentru încasarea drepturilor de import aferente mărfurilor de import în privinţa cărora regimul nu a fost încheiat sau încheiat incorect. Concomitent, în situaţia în care acţiunile sau inacţiunile titularului regimului prezintă semne de fraudă vamală, organul vamal întreprinde măsurile necesare investigării cazului sub aspect contravenţional sau penal.

[Pct.193 modificat prin Hot.Guv. nr.937 din 22.12.2020, în vigoare 24.12.2020]

[Pct.193 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

B. Sistemul cu restituire

194. Regimul de perfecţionare activă cu restituire se încheie la exportul produselor compensatoare stabilite în acord în cadrul termenului de reexport acordat ori prin plasarea lor, în vederea exportului ulterior în destinaţia vamală zonă liberă.

[Pct.194 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

195. a) Cînd produsele compensatoare primesc o destinaţie vamală dintre cele prevăzute la pct.194, caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declaraţia vamală întocmită pentru acel regim poartă menţiunea "Marfă PA/R".

b) Organul vamal urmăreşte ca menţiunea de la lit.a) a prezentului punct să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.

196. În vederea restituirii drepturilor de import, declaraţia vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să conţină toate elementele necesare justificării cererii de restituire.

197. La restituirea drepturilor de import se aplică, în mod corespunzător, prevederile pct.187-193 ale prezentului Regulament.

198. a) Restituirea drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, se face la solicitarea titularului acordului de perfecţionare activă în baza cererii de restituire PA.

b) Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data la care produsele compensatoare au fost exportate (inclusiv în cazul exportului produselor compensatoare din zona liberă).

c) În cazuri suficient argumentate, organul vamal aprobă restituirea drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale şi după expirarea termenului prevăzut la lit.b), însă fără ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an din data exportului produselor compensatoare, dreptul de restituire se prescrie.

[Pct.198 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

199. Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:

a) numărul acordului de perfecţionare activă;

b) cantitatea, pe tip de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea drepturilor de import;

c) poziţia tarifară conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor;

d) valoarea în vamă, precum şi drepturile de import aferente mărfurilor străine, înscrise în declaraţia vamală de import a mărfurilor aferente regimului de perfecţionare activă – sistemul de restituire;

e) data importului mărfurilor străine;

f) numărul declaraţiilor vamale prin care mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului;

g) felul, cantitatea şi destinaţia vamală a produselor compensatoare;

h) valoarea produselor compensatoare dacă încheierea se realizează în baza metodei cheii valorice;

i) rata de randament stabilită, inclusiv modificările, dacă au parvenit ulterior eliberării acordului;

j) numerele declaraţiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost exportate de pe teritoriul Republicii Moldova;

k) cuantumul drepturilor de import de restituit.

[Pct.199 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

200. Cererea de restituire PA trebuie să fie însoţită de documentele confirmative care să justifice datele menţionate la pct.199.

201. Biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea respectivă verifică Cererea de restituire PA şi o aprobă, dacă sînt întrunite condiţiile de restituire, sau o respinge, în cazul nerespectării condiţiilor prevăzute în prezenta secţiune, informînd titularul acordului cu privire la rezultatul verificărilor.

Organele vamale vor respinge cererile de restituire în toate cazurile în care constată că produsele compensatoare obţinute nu sînt cele specificate în acordul de perfecţionare activă ori dacă exportul produselor compensatoare a fost efectuat după expirarea termenului-limită prevăzut pentru încheierea operaţiunii.

[Pct.201 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 5

Dispoziţii legate de transferul şi cesionarea mărfurilor

202. În cadrul aceluiaşi acord de perfecţionare activă şi înainte de a se încheia regimul, mărfurile străine în aceeaşi stare sau produsele compensatorii pot fi transferate temporar, cu aprobarea biroului vamal emitent al acordului, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operaţiuni de perfecţionare activă.

Transferul mărfurilor plasate în regim de la titularul regimului către o altă persoană, se permite numai în cazul în care ultima este nominalizată în calitate de "operator" în rubrica 1 "b" a acordului. În vederea atribuirii statutului de "operator" terţei persoane, solicitantul urmează să prezinte biroului vamal emitent acte ce confirmă împuternicirile respective (contractul de subantrepriză, indicaţia clientului), precum şi confirmarea emisă de operator, prin care acesta acceptă transferul.

Răspunderea juridică pentru operaţiunea de transfer rămîne în sarcina titularului acordului de perfecţionare activă.

Transferul mărfurilor în regim de perfecţionare activă se efectuează fără depunerea declaraţiei vamale, cu informarea prealabilă scrisă a biroului vamal emitent, precum şi reflectarea operaţiunii în evidenţele de perfecţionare activă a noului operator.

Pot fi transferate mărfuri numai operatorilor care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a biroului vamal emitent.

Operaţiunea de transfer nu modifică modul şi condiţiile de derulare a regimului vamal de perfecţionare activă, şi nu serveşte drept temei pentru modificarea termenului de reexport al mărfurilor.

După finalizarea operaţiunilor de prelucrare de către operator, produsele compensatoare se restituie titularului regimului, care perfectează încheierea regimului pentru mărfurile respective.

[Pct.202 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

203. Mărfurile plasate în regim de perfecţionare activă pot fi cesionate altei persoane care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a biroului vamal emitent, cu acordul acestuia.

Cesiunea mărfurilor poate fi acceptată în baza următoarelor acte:

a) cererea solicitantului, în formă scrisă;

b) indicaţia proprietarului de a cesiona mărfurile;

c) acceptul cesionarului de a primi mărfurile respective în regim vamal de perfecţionare activă.

Cesiunea mărfurilor se permite cu acordul scris al biroului vamal emitent şi cel al biroului vamal recepţionar prin acordarea regimului de perfecţionare activă. Biroul vamal recepţionar va perfecta declaraţia vamală de plasare a bunurilor sub regim.

Cedentul poartă responsabilitate juridică pentru mărfurile destinate cesionării pînă la validarea declaraţiei vamale de cesiune, la rîndul său cesionarul poartă răspunderea juridică pentru derularea regimului de perfecţionare activă din momentul validării declaraţiei vamale de cesiune.

[Pct.203 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 6

Dispoziţii finale

204. Operaţiunile de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import sînt scutite de la garantarea drepturilor de import.

Totuşi, organul vamal va condiţiona plasarea mărfurilor sub regim de perfecţionare activă cu constituirea unei garanţii financiare pentru a se asigura achitarea oricărei obligaţii vamale care ar putea lua naştere în privinţa următoarelor categorii de mărfuri:

a) în cazul importului mărfurilor realizate prin intermediul persoanelor rezidente înregistraţi în jurisdicţia ce nu implementează standardele internaţionale de transparenţă, potrivit listei aprobate prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.91 din 2 mai 2013;

b) solicitantul dispune de dreptul de proprietate asupra mărfurilor importate care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare, cu excepţia agenţilor economici autorizaţi (AEO) care pot să utilizeze regimul de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import şi cu scutirea de la garantare drepturilor de import, indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de import care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare.

În vederea aplicării dispoziţiilor menţionate la lit.a) şi b), organul vamal, la data solicitării eliberării acordului de perfecţionare activă, va verifica dacă solicitantul acordului sau unul din operatori cade sub incidenţa condiţiilor enumerate mai sus. În cazul în care se solicită Serviciului Vamal informaţii, acesta are obligaţia să verifice şi să comunice imediat datele solicitate organului vamal, pentru a evita tergiversarea timpului de soluţionare a cererii de acordare.

Dacă la data solicitării eliberării acordului de perfecţionare activă, solicitantul operaţiunii figurează cu debite de orice natură faţă de organele vamale, acestea vor refuza emiterea acordului, comunicînd acest lucru în scris solicitantului.

[Pct.204 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

205. Anumite mărfuri sau categorii de mărfuri stabilite expres de legislaţia în vigoare sînt plasate în regim de perfecţionare numai în sistemul cu restituire, cu respectarea prevederilor pct.166 din prezentul Regulament.

206. Serviciul Vamal este îndreptăţit ca prin ordinul directorului general să condiţioneze plasarea anumitor mărfuri sau categorii de mărfuri în regim de perfecţionare activă cu suspendare de depunere a unei garanţii bancare, în cazuri suficient argumentate.

207. Produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate în regim de perfecţionare activă pot face obiectul, total sau parţial, al unui export temporar pentru o operaţiune de perfecţionare pasivă complementară efectuată în afara teritoriului Republicii Moldova, în baza acordului eliberat de biroul vamal şi cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru regimul de perfecţionare pasivă.

Produsele reimportate după perfecţionarea în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt supuse plăţii drepturilor de import potrivit dispoziţiilor referitoare la regimul de perfecţionare pasivă.

Exportul temporar de produse compensatoare, efectuat potrivit acestor dispoziţii, nu constituie temei pentru restituirea de drepturi de import, cu excepţia cazului în care operaţiunea se transformă în export definitiv.

[Pct.207 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

208. Titularul acordului este obligat să informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operaţiunea atunci cînd, în urma unui caz fortuit sau de forţă majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale mărfurilor străine se modifică, astfel încît obţinerea de produse compensatoare devine imposibilă.

În cazul distrugerii sau pierderii totale ori parţiale a mărfurilor străine ori a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de forţă majoră, titularul acordului de perfecţionare activă este obligat să anunţe şi să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea respectivă, dovada privind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau pierdute, care urmează să fie scăzută, confirmată prin actele corespunzătoare.

[Pct.208 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

209. Mărfurile exportate anterior, care, la recepţia lor sau în cadrul termenului de garanţie, s-a constatat că sînt defecte sau necorespunzătoare calitativ ori dacă acestea s-au defectat în această perioadă, se plasează în regim de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import în vederea reparării sau înlocuirii cu produse identice sau echivalente dacă, potrivit dispoziţiilor contractuale, repararea sau înlocuirea se face cu titlu gratuit.

210. a) Organele vamale pot admite ca produsele de înlocuire menţionate la pct.209 să fie, în condiţiile fixate în acord, exportate înainte de importul mărfurilor exportate anterior (export anticipat). În acest caz, operaţiunea de import trebuie efectuată în termen de cel mult 2 luni de la exportul produselor de înlocuire.

b) În cazul exportului anticipat al produselor de înlocuire, dacă mărfurile exportate iniţial nu se returnează din considerente economice ori din orice alte motive, operaţiunea se va încheia, în termenul prevăzut la lit.a), prin export definitiv, cu respectarea măsurilor de politică economică.

c) Dacă după 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit.a) titularul acordului nu face dovada că mărfurile exportate iniţial au fost importate sau au fost plasate într-o zonă liberă ori în regim de antrepozitare în vederea importului ulterior ori dacă operaţiunea nu a fost încheiată prin exportul definitiv al produselor de înlocuire exportate anticipat, organele vamale vor încheia din oficiu operaţiunea, în bază deciziei de regularizare, în conformitate cu dispoziţiile referitoare la exportul definitiv, şi vor sesiza organele controlului de stat abilitate în vederea verificării legalităţii tranzacţiei.

[Pct.210 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

211. Dacă operaţiunea de perfecţionare activă are ca obiect repararea de mărfuri exportate anterior în afara termenului de garanţie ori contra efectuării unei plăţi, acestea se plasează, de asemenea, în regim de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import, dar nu se aplică dispoziţiile legate de înlocuire a acestora cu mărfuri identice ori cu mărfuri echivalente, precum şi dispoziţiile legate de exportul anticipat.

212. Serviciul Vamal este în drept să emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentei secţiuni.

[Secţiunea 5 (pct.161-212) în redacţia Hot.Guv. nr.516 din 02.07.2014, în vigoare 11.07.2014]

[Secţiunea 5 (pct.163,182) modificată prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

SECŢIUNEA 6

Transformarea sub control vamal

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

213. Procedura de transformare sub control vamal se poate folosi numai pentru bunurile din coloana 1 a listei din anexa nr.12, care urmează să fie supuse numai transformărilor menţionate în coloana 2.

Subsecţiunea 2

Acordarea regimului

[Denumirea secţiunii 2 în redacţia Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

214. Acordarea regimului de transformare sub control vamal se face de către Serviciul Vamal în baza cererii, al cărei model figurează în anexa nr.13. Completarea cererii se face în conformitate cu instrucţiunile din anexa nr.14.

[Pct.214 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

215. Acordul eliberat de către organul vamal va fi în conformitate cu modelul din anexa nr.15.

Pentru eliberarea acordului este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) mărfurile plasate în regim de transformare sub control vamal să se regăsească în produsele transformate;

b) felul sau starea mărfii din momentul plasării în regim să nu mai poată fi reconstituită, după ce a avut loc transformarea, în formele iniţiale.

Nu poate fi acordat regimul de transformare sub control vamal atunci cînd prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate.

[Pct.215 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

216. Pentru a asigura aplicarea corectă a dispoziţiilor care reglementează regimul, organele vamale pot cere titularului acordului, în scopul facilitării verificărilor, să întocmească şi să păstreze propriile evidenţe operative ale stocurilor, care să indice cantităţile de mărfuri de import plasate în regim, produsele transformate obţinute, precum şi toate datele de referinţă necesare pentru monitorizarea operaţiunilor şi calcularea corectă a obligaţiilor de import care trebuie plătite.

Evidenţele transformării sub control vamal se ţin la dispoziţia organului vamal, pentru a permite acestuia să efectueze toate verificările necesare implementării corespunzătoare a regimului.

În cazul în care evidenţele păstrate de către solicitant în scopuri comerciale permit supravegherea regimului, ele trebuie recunoscute de către organele vamale ca evidenţe ale transformării sub control vamal valabile.

[Pct.216 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

217. Perioada de valabilitate a acordului se stabileşte de la caz la caz de către organul vamal, ţinînd seama de cerinţele specifice ale solicitantului.

În cazul în care perioada depăşeşte doi ani, condiţiile în care a fost eliberat acordul trebuie revizuite periodic la intervale prevăzute în acord.

[Pct.217 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

218. (1) La eliberarea acordului, organele vamale trebuie să specifice perioada în care produsele transformate trebuie să primească o destinaţie vamală, luînd în considerare timpul necesar pentru efectuarea operaţiunilor de transformare şi timpul necesar pentru plasarea produselor transformate sub o destinaţie vamală.

(2) Termenul acordat iniţial poate fi prelungit în cazuri temeinic justificate.

(3) Dacă circumstanţele justifică acest lucru, perioada specificată în acord poate fi prelungită de către organul vamal, chiar dacă perioada stabilită iniţial a expirat, cu condiţia ca operaţiunea să nu fi fost încheiată din oficiu.

[Pct.218 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

219. (1) Rata de randament se determină de titularul acordului pe baza datelor de producţie şi trebuie să fie identificabilă în evidenţele acestuia.

(2) Rata de randament se verifică de către organul vamal pe baza datelor de producţie sau, atunci cînd, la eliberarea acordului, acest lucru nu este posibil, se acceptă rata de randament propusă de titularul acordului, pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a acestuia, anexată la cerere, sub rezerva posibilităţii verificării ulterioare a exactităţii datelor declarate la locul unde se desfăşoară operaţiunea de transformare. În scopul verificării ulterioare a ratei de randament sau a altor date din acordul de transformare sub control vamal, organele vamale pot dispune efectuarea de expertize tehnice sau contabile de către experţii sau organizaţiile indicate de organul vamal, pe cheltuiala titularului acordului, dar numai dacă acest lucru este absolut necesar. În acest sens, titularul acordului va înscrie în declaraţia pe proprie răspundere şi angajamentul său cu privire la suportarea plăţii eventualelor expertize solicitate de organul vamal. Atunci cînd se consideră necesară efectuarea unei contraexpertize, cheltuielile legate de aceasta vor fi suportate de solicitant. Dacă solicitarea contraexpertizei aparţine organului vamal, iar aceasta, prin rezultatele ei, se dovedeşte îndreptăţită, cheltuielile aferente se vor restitui organului vamal de către titularul acordului.

[Pct.219 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 3

Plasarea mărfurilor în regim

220. (1) Declaraţia de plasare a mărfurilor în regim de transformare sub control vamal se depune la unul din birourile de plasare în regim precizate în acord.

(2) Descrierea mărfurilor în declaraţia menţionată la alin.(1) trebuie să corespundă specificaţiilor din acord.

[Pct.220 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 4

Încheierea regimului

221. (1) Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul acordului prin declaraţia vamală în detaliu.

(2) La întocmirea declaraţiei vamale în detaliu prevăzută la alin.(1) se ţine seama de cantitatea mărfurilor străine corespunzătoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum şi de cantitatea mărfurilor străine rămase în starea iniţială, care urmează să facă obiectul unei alte destinaţii vamale.

(3) Dacă încheierea totală sau parţială a operaţiunii se efectuează la un alt birou vamal decît cel de plasare, biroul vamal de încheiere este obligat ca în termen de cel mult 5 zile din data înregistrării declaraţiei vamale în detaliu să transmită o copie a acesteia biroului vamal de plasare a mărfurilor sub regim.

[Pct.221 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

222. (1) Titularul acordului trebuie să prezinte biroului vamal de plasare un decont de încheiere în termen de 15 zile de la data expirării termenului de încheiere.

(2) Decontul de încheiere trebuie să cuprindă următoarele elemente:

a) datele de referinţă ale acordului;

b) cantitatea din fiecare categorie de mărfuri de import şi datele de referinţă ale declaraţiei de plasare a acestora sub regim;

c) codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor al mărfurilor de import;

d) valoarea în vamă a mărfurilor de import;

e) rata de randament stabilită;

f) natura, cantitatea produselor transformate şi destinaţiile vamale sub care au fost plasate, împreună cu numărul şi data de înregistrare ale declaraţiilor prin care se stabileşte destinaţia vamală a numitelor produse. La decontul de încheiere vor fi anexate copii ale acestor declaraţii vamale.

g) costurile de transformare, în cazul în care se aplică pct.224 lit.d);

h) codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor pentru produsele transformate.

[Pct.222 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

223. Organul vamal poate acorda permisiunea ca întocmirea decontului de încheiere menţionat la pct.222 alin.(2) să fie făcută prin mijloace informatice sau în orice altă formă agreată de vamă.

[Pct.223 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

224. În cazul în care produsele transformate se pun în liberă circulaţie, valoarea în vamă a acestora trebuie să fie una dintre următoarele, la solicitarea persoanei interesate, dreptul de alegere fiind exercitat la data înregistrării declaraţiei pentru punere în liberă circulaţie:

a) valoarea în vamă, stabilită la sau în jurul aceleiaşi date, pentru mărfuri identice sau similare produse în orice ţară terţă;

b) valoarea lor de vînzare, cu condiţia ca aceasta să nu fie influenţată de relaţia dintre cumpărător şi vînzător;

c) valoarea de vînzare în Republica Moldova a mărfurilor identice sau similare, cu condiţia ca aceasta să nu fie influenţată de relaţia dintre cumpărător şi vînzător;

d) valoarea în vamă a mărfurilor de import plus costurile de transformare.

225. În cazul în care sînt în vigoare măsuri de politică economică pentru mărfurile de import care au fost supuse transformării la data înregistrării declaraţiei pentru plasarea în liberă circulaţie, aceste măsuri nu se aplică mărfurilor transformate decît dacă ele sînt de asemenea în vigoare pentru produsele identice cu produsele transformate. În acest caz, măsurile se aplică la cantitatea de mărfuri de import folosite efectiv la fabricarea produselor transformate plasate pentru liberă circulaţie.

226. Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de încheiere stabilit prin declaraţia vamală de plasare sub regim titularul nu prezintă dovada că operaţiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele transformate care figurează în evidenţele biroului vamal ca neplasate sub o altă destinaţie vamală au fost plasate totuşi, în termenul acordat iniţial, sub o altă destinaţie vamală aprobată de vamă, operaţiunea se încheie de biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, din oficiu, pe bază de decizie de regularizare, în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de încheiere acordat, calculîndu-se şi majorările de întîrziere prevăzute de lege începînd cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii. În aplicarea acestor dispoziţii drepturile de import şi majorările de întîrziere aferente se vor calcula numai pentru mărfurile străine care nu au fost plasate sub o altă destinaţie vamală aprobată de vamă.

SECŢIUNEA 7

Admiterea temporară de mărfuri, altele decît mijloacele de transport

Subsecţiunea 1

Admiterea temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import:

domeniul şi condiţiile de aplicare

227. Pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import bunurile ce fac obiectul prevederilor pct.229-243. De asemenea, pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import bunurile care fac obiectul unor tratate internaţionale bilaterale sau multilaterale la care Republica Moldova este parte.

228. Bunurile plasate în regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import sînt exceptate de la garantarea obligaţiei vamale. Totuşi, atunci cînd prin natura sau cantitatea lor bunurile sînt susceptibile de a fi înstrăinate pe teritoriul Republicii Moldova, organul vamal poate solicita depunerea unei garanţii care să asigure plata eventualelor drepturi de import.

229. (1) Materialul profesional se admite temporar cu suspendare totală de la plata drepturilor de import.

(2) Material profesional reprezintă:

a) materialul de presă, de radiodifuziune sau televiziune necesar reprezentanţilor organizaţiilor de presă, de radiodifuziune sau televiziune stabiliţi în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu în vederea realizării de reportaje sau pentru a transmite sau înregistra emisiuni în cadrul unor programe specificate;

b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu în scopul realizării unuia sau mai multor filme specificate;

c) orice alt material necesar exercitării vocaţiei, meseriei sau profesiunii unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu pentru a îndeplini o anumită activitate. Termenul nu include materialul profesional care urmează a fi utilizat la prelucrarea industrială sau ambalarea mărfurilor (cu excepţia uneltelor manuale) sau la exploatarea resurselor naturale, la construcţia, repararea sau întreţinerea de imobile ori la executarea de lucrări de terasament, precum şi alte activităţi similare;

d) aparatura auxiliară pentru materialele prevăzute la lit.a), b) şi c), precum şi accesoriile acesteia.

Lista exemplificativă a mărfurilor considerate material profesional este prevăzută în anexa nr.16.

Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă numai dacă materialul profesional întruneşte următoarele condiţii:

a) este deţinut de o persoană nerezidentă;

b) este utilizat exclusiv de către persoana care se află temporar pe teritoriul Republicii Moldova.

Condiţia menţionată la lit.b) nu este aplicabilă materialului cinematografic importat pentru realizarea de filme, programe de televiziune sau producţii audiovizuale în baza unui contract de coproducţie încheiat cu o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

În cazul realizării de programe comune de radiodifuziune sau televiziune, materialul profesional poate face obiectul unui contract de închiriere sau al altor contracte similare la care este parte o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

(3) Piesele de schimb importate ulterior în scopul reparării materialului profesional aflat în regim de admitere temporară beneficiază de avantajele acordate pentru importul temporar în aceleaşi condiţii ca echipamentul însuşi.

(4) Termenul de reexport al materialului profesional este de 12 luni de la data admiterii temporare. Pentru vehicule termenul de reexport poate fi fixat ţinîndu-se seama de motivul şi de durata previzibilă a şederii pe teritoriul de admitere temporară.

(5) Organele vamale au dreptul de a refuza sau de a retrage regimul de admitere temporară pentru vehiculele menţionate în apendicele nr.I-III la anexa nr.16, care, chiar ocazional, transportă persoane contra cost sau mărfuri pe teritoriul său pentru a le debarca ori descărca într-un loc situat pe acelaşi teritoriu.

230. Mărfuri destinate prezentării sau utilizării la expoziţii, tîrguri, întruniri sau alte manifestări similare

(1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:

a) mărfurile destinate expunerii sau efectuării de demonstraţii cu prilejul unor manifestări cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural;

b) mărfurile destinate a fi utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestări, cuprinzînd:

mărfurile necesare demonstraţiilor făcute cu maşinile sau aparatele importate care urmează a fi expuse;

materialele de construcţie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric, pentru standurile provizorii ale persoanelor nerezidente;

materialul publicitar, demonstrativ şi alte materiale cu destinaţie publicitară pentru mărfurile importate expuse, cum sînt înregistrările audio şi video, filmele şi diapozitivele, împreună cu aparatura necesară utilizării acestora;

c) materialul, inclusiv instalaţiile pentru traducere simultană, aparatura de înregistrare audio şi video, filmele cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural, destinat a fi utilizat în cadrul reuniunilor, conferinţelor sau congreselor internaţionale;

d) animalele vii destinate expunerii sau participării la manifestări;

e) produsele obţinute în cursul manifestărilor şi provenind din mărfurile, maşinile, aparatele sau animalele importate temporar.

(2) Prin manifestare se înţelege:

a) tîrg, expoziţie industrială, agricolă sau de artizanat, salon sau alt eveniment similar;

b) expoziţie sau întrunire organizată în principal cu scop filantropic;

c) expoziţie sau întrunire organizată în principal pentru a promova un domeniu al ştiinţelor, artelor, meşteşugurilor, sporturilor sau activităţi ştiinţifice, tehnice, educaţionale, culturale, sindicale sau turistice, pentru a promova valori religioase sau confesionale sau pentru a promova o mai bună înţelegere între popoare;

d) întrunire a reprezentanţilor unor organizaţii internaţionale sau a reprezentanţilor unor grupuri de organizaţii internaţionale;

e) ceremonie cu caracter oficial sau comemorativ.

(3) Nu sînt considerate manifestări în sensul acestui punct expoziţiile organizate cu titlu privat în magazinele sau la sediile agenţilor comerciali în scopul vînzării mărfurilor importate.

(4) Pentru a putea beneficia de regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import:

a) numărul sau cantitatea fiecărui articol importat trebuie să fie rezonabilă, în funcţie de destinaţia lui;

b) organele vamale trebuie să se asigure că vor fi îndeplinite condiţiile stabilite prin prezentele dispoziţii.

(5) Atît timp cît mărfurile admise temporar beneficiază de suspendare totală de la plata drepturilor de import, acestea nu pot fi:

a) împrumutate, închiriate sau utilizate în schimbul unei plăţi; sau

b) transportate în afara locului manifestării.

231. Mărfurile importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural

(1) În sensul prezentului punct se definesc următoarele noţiuni:

a) mărfuri importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural - materialul ştiinţific şi pedagogic, materialul de bunăstare destinat navigatorilor maritimi, precum şi orice altă marfă importată în cadrul unei activităţi educative, ştiinţifice sau culturale;

b) la lit.a) de mai sus:

prin material ştiinţific şi pedagogic se înţelege orice modele, instrumente, aparate, maşini şi accesoriile lor utilizate în cercetarea ştiinţifică şi în învăţămînt sau în pregătirea profesională;

prin material de bunăstare destinat navigatorilor maritimi se înţelege materialul destinat activităţilor cu caracter cultural, educativ, recreativ, religios sau sportiv al persoanelor care au sarcini legate de funcţionarea sau serviciul pe mare al unei nave străine angajate în traficul maritim internaţional.

Liste exemplificative ale materialului pedagogic, ale materialului de bunăstare destinat navigatorilor maritimi şi ale oricăror altor mărfuri importate în cadrul unei activităţi educative, ştiinţifice sau culturale figurează în apendicele nr. I - III la anexa nr.17.

(2) De admitere temporară beneficiază:

a) mărfurile importate exclusiv în scop educativ, ştiinţific sau cultural;

b) piese de schimb ce se referă la materialul ştiinţific şi pedagogic aflat în regim de admitere temporară conform alin.a) de mai sus, precum şi uneltele special concepute pentru întreţinerea, controlul, calibrarea sau repararea respectivului echipament.

(3) Pentru a putea beneficia de facilităţile regimului de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import:

a) mărfurile importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural trebuie să aparţină unei persoane nerezidente, să fie importate prin instituţii autorizate şi în cantităţi rezonabile, ţinîndu-se seama de destinaţia lor. Ele nu trebuie să fie utilizate în scopuri comerciale;

b) materialul de bunăstare destinat navigatorilor maritimi trebuie să fie utilizat la bordul navelor străine angajate în trafic maritim internaţional sau debarcat temporar de pe o navă pentru a fi utilizat de către echipaj pe ţărm ori importat pentru a fi utilizat în cămine, cluburi sau localuri de recreare pentru navigatori, administrate fie de organisme oficiale, fie de organizaţii religioase sau altele, cu scop nelucrativ, precum şi în locurile de cult în care sînt oficiate, la intervale regulate, servicii religioase pentru aceste persoane.

(4) Termenul de reexport al mărfurilor importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural este de 12 luni de la data admiterii temporare, cu posibilitatea de a fi prelungit în cazuri justificate.

232. (1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă echipamentului medical, chirurgical şi de laborator destinat spitalelor şi altor instituţii sanitare.

(2) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă numai dacă echipamentul sus-numit întruneşte următoarele condiţii:

a) este obiectul unei expedieri ocazionale cu titlu gratuit;

b) este destinat stabilirii de diagnostice sau unor scopuri terapeutice.

(3) Echipament expediat ocazional reprezintă orice echipament medical, chirurgical sau de laborator expediat la cererea unui spital sau a altei instituţii sanitare care, în circumstanţe excepţionale, are nevoie urgentă de asemenea echipament pentru a suplini insuficienţa dotărilor proprii.

233. (1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru materialele care urmează a fi utilizate în cadrul măsurilor întreprinse pentru înlăturarea efectelor catastrofelor care au afectat teritoriul Republicii Moldova.

(2) Regimul vamal de admitere temporară prevăzut la alin.(1) se acordă numai dacă aceste materiale îndeplinesc următoarele condiţii:

sînt furnizare cu titlu de împrumut gratuit;

sînt destinate autorităţilor de stat sau organismelor agreate de către autorităţile competente.

234. (1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă ambalajelor.

(2) Ambalaje reprezintă toate articolele şi materialele ce servesc sau sunt destinate să servească, în stadiul în care sunt importate, ambalării, protejării sau separării mărfurilor, cu excepţia materialelor (paie, hârtie, fibre de sticlă, talaş etc.) importate în vrac, containerelor şi paletelor, astfel cum sunt descrise la alin.(2¹).

(2¹) În sensul alin.(2):

a) container reprezintă un utilaj de transport (cadru, cisternă amovibilă sau alt utilaj analog):

- constituind un compartiment, complet sau parţial închis, destinat să conţină mărfuri;

- având un caracter permanent şi fiind astfel destul de rezistent pentru a permite folosirea sa repetată;

- special conceput pentru a înlesni transportul de mărfuri, fără reîncărcarea intermediară, prin unul sau mai multe mijloace de transport;

- conceput astfel încât să fie uşor de manipulat, mai ales în timpul transbordării dintr-un mijloc de transport în altul;

- conceput astfel încât să fie umplut sau golit cu uşurinţă; şi

- având un volum interior de cel puţin un metru cub.

Termenul "container" cuprinde accesoriile şi echipamentele containerului conform categoriei sale, cu condiţia ca acestea să fie transportate cu containerul. Acesta nu cuprinde vehiculele, accesoriile sau piesele de schimb ale vehiculelor, ambalajele sau paletele. Caroseriile amovibile sunt asimilate containerelor;

b) paletă reprezintă un dispozitiv pe al cărui planşeu se poate grupa o anumită cantitate de mărfuri pentru constituirea unei unităţi de încărcare în vederea transportării, manipulării ei sau a stivuirii cu utilaje mecanice. Acest dispozitiv este format fie din două planşee unite între ele, fie dintr-un planşeu montat pe picioare; înălţimea sa totală este cât mai mică posibil, permiţând manipularea cu cărucioare elevatoare cu furcă sau transpalete; dispozitivul poate sau nu să fie dotat cu o suprastructură.

(3) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă cu condiţia ca:

a) în cazul în care ambalajele sînt prezentate pline, să se declare că urmează a fi reexportate goale sau pline;

b) în cazul în care sînt importate goale, să se declare că urmează a fi reexportate pline.

(4) Ambalajele plasate în regim de admitere temporară nu pot fi utilizate nici măcar ocazional în traficul intern, cu excepţia cazului în care sînt destinate exportului de mărfuri de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. În cazul ambalajelor importate pline, această interdicţie se aplică doar de la data la care se golesc de conţinut.

(5) Perioada în care asemenea ambalaje pot beneficia de regimul de admitere temporară este de 6 luni cu posibilitatea prelungirii acesteia în cazuri justificate.

(6) Organele vamale nu acordă regimul de admitere temporară ambalajelor care au făcut obiectul unei cumpărări, unei închirieri-vînzări, unui împrumut sau unui contract similar încheiat de către o persoană stabilită sau rezidentă pe teritoriul Republicii Moldova.

[Pct.234 modificat prin Hot.Guv. nr.937 din 22.12.2020, în vigoare 24.12.2020]

Alte cazuri de admitere temporară cu scutire de drepturi de import

235. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:

a) şabloanele, matriţele, clişeele, desenele, schiţele şi alte articole similare destinate unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în cazul în care producţia rezultată din utilizarea lor este exportată în afara acestui teritoriu;

b) instrumentele de măsură, control şi verificare şi alte articole similare destinate unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru a fi utilizate într-un proces de fabricaţie în cazul în care produsele rezultate sînt exportate în afara acestui teritoriu;

c) utilajul, sculele şi instrumentele speciale puse la dispoziţia unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru a fi utilizate în procesul de producere a mărfurilor care urmează a fi exportate/reexportate, cu condiţia ca acest utilaj, respectivele scule şi instrumente speciale să rămînă în proprietatea unei persoane nerezidente;

d) mărfurile de orice natură care urmează a fi supuse testelor, experienţelor sau demonstraţiilor, inclusiv testelor şi experienţelor necesare procedeelor de omologare, cu excepţia testelor, experienţelor sau demonstraţiilor care constituie activitate lucrativă;

e) mărfurile de orice natură care urmează a fi utilizate la efectuarea testelor, experienţelor sau demonstraţiilor, cu excepţia acelor teste, experienţe sau demonstraţii care constituie o activitate lucrativă;

f) mostrele reprezentative pentru o anumită categorie de mărfuri care sînt destinate a fi utilizate în scopuri demonstrative în vederea obţinerii de comenzi pentru mărfurile similare.

[Pct.235 modificat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

236. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mijloacele de producţie de înlocuire.

Termenul de reexport pentru mijloacele de producţie de înlocuire este de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii acestuia în cazuri temeinic justificate.

Mijloacele de producţie de înlocuire reprezintă instrumentele, aparatele şi maşinile care sînt puse în mod provizoriu şi gratuit la dispoziţia unui client de către furnizor sau reparator, pe perioada livrării sau reparării mărfurilor similare.

237. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:

a) pozitivul filmelor cinematografice şi alte suporturi de imagine înregistrate, impresionate şi developate, destinate vizionării înainte de a fi utilizate în scop comercial;

b) filmele, benzile magnetice şi filmele magnetizate şi alte suporturi de sunet sau imagine destinate sonorizării, dublării sau copierii;

c) filmele cu caracter demonstrativ care prezintă tipul sau modul de funcţionare a produselor sau materialelor străine, cu condiţia ca ele să nu fie destinate unei proiecţii publice contra cost;

d) suporturile de date informatice trimise gratuit pentru a fi utilizate în prelucrarea automată a datelor.

238. (1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru efectele personale şi mărfurile admise în scopuri sportive.

(2) În scopul aplicării celor de mai sus:

a) efecte personale reprezintă toate articolele, noi sau folosite, de care un călător poate avea nevoie în mod rezonabil pentru folosinţă personală pe durata călătoriei, ţinînd cont de toate circumstanţele călătoriei, cu excepţia mărfurilor importate în scopuri comerciale;

b) mărfuri importate în scopuri sportive reprezintă echipamentele sportive şi alte articole destinate a fi utilizate de călători în cadrul competiţiilor sau demonstraţiilor sportive sau al antrenamentelor care au loc pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

(3) Lista exemplificativă a unor asemenea mărfuri este prevăzută în anexa nr.18.

239. (1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:

a) animalele vii din orice specie introduse în ţară în scopurile prevăzute în anexa nr.19;

b) animalele de tracţiune şi atelajele aparţinînd persoanelor nerezidente.

(2) Pentru a putea beneficia de prevederile prezentului punct:

a) animalele trebuie să aparţină unei persoane stabilite sau rezidente în afara teritoriului de admitere temporară;

b) animalele de tracţiune importate în vederea exploatării terenurilor aflate în zona de frontieră cu regim de admitere temporară trebuie să fie importate de locuitorii din zona de frontieră adiacentă celei cu regim de admitere temporară.

240. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru materialul de propagandă turistică.

Prin material de propagandă turistică se înţelege bunurile care vizează încurajarea publicului în vederea vizitării unei ţări străine, mai ales pentru a asista la reuniuni sau manifestări cu caracter cultural, religios, turistic, sportiv sau profesional. O listă exemplificativă a acestui material figurează în anexa nr.20.

Pentru a putea beneficia de regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import, materialul de propagandă turistică trebuie să aparţină unei persoane nerezidente şi să fie introdus în cantităţi rezonabile, ţinîndu-se seama de destinaţia sa.

Termenul de reexport al materialului de propagandă turistică este de 12 luni de la data admiterii temporare cu posibilitatea prelungirii acestui termen în cazuri justificate.

Admiterea cu suspendare totală de la plata drepturilor de import este acordată pentru următoarele materiale de propagandă turistică:

a) documente (pliante, broşuri, cărţi, reviste, ghiduri, afişe înrămate sau neînrămate, fotografii şi postere neînrămate, hărţi geografice ilustrate sau neilustrate, transparente imprimate) destinate să fie distribuite gratuit, cu condiţia ca aceste documente să nu conţină mai mult de 25% publicitate comercială privată şi ca scopul lor propagandistic să aibă în mod evident caracter general;

b) liste şi anuare ale hotelurilor străine, publicate de organismele turistice oficiale sau sub patronajul lor, şi orarele mijloacelor de transport folosite în străinătate, atunci cînd aceste documente urmează să fie distribuite gratuit şi nu conţin mai mult de 25% publicitate comercială privată;

c) material tehnic expediat reprezentanţilor acreditaţi sau corespondenţilor desemnaţi de organisme turistice oficiale naţionale şi care nu este destinat distribuirii, adică anuare, listele abonaţilor telefonici, listele hotelurilor, cataloagele tîrgurilor, mostre de produse artizanale de valoare neglijabilă, documentaţie privind muzeele, universităţile, staţiunile termale şi alte instituţii similare.

241. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru diverse echipamente utilizate pentru construirea, repararea sau întreţinerea infrastructurii sub supravegherea şi pe răspunderea unei autorităţi publice sau beneficiarilor stabiliţi în anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale aferente realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

[Pct.241 modificat prin Hot.Guv. nr.1041 din 24.10.2018, în vigoare 26.10.2018]

242. (1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mărfurile importate temporar pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în cazuri speciale care nu au incidenţă economică.

(2) Importul temporar şi cu caracter ocazional în teritoriul vamal al Republicii Moldova, pe o perioadă care nu depăşeşte 3 luni, de mărfuri a căror valoare este mai mică de 4000 euro este considerat caz special fără incidenţă economică.

243. (1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mărfurile importate în cadrul micului trafic de frontieră.

(2) În sensul prezentului punct următoarele noţiuni semnifică:

a) mărfurile importate în cadrul micului trafic de frontieră:

mărfurile transportate de locuitorii zonelor de frontieră în vederea exercitării meseriei sau profesiunii lor (meşteşugari, medici etc.);

efectele personale sau articolele de uz casnic ale locuitorilor din zonele de frontieră, pe care le introduc în ţară pentru a fi reparate, prelucrate sau transformate;

echipamentul destinat exploatării bunurilor imobile situate în interiorul zonei de frontieră a teritoriului de admitere temporară;

echipamentul ce aparţine unui organism oficial, introdus în ţară în cadrul unei acţiuni de prim ajutor (incendii, inundaţii etc.);

b) zona de frontieră - fîşia de teritoriu vamal adiacentă frontierei terestre, a cărei suprafaţă este delimitată prin legislaţia naţională şi ale cărei limite servesc la distingerea micului trafic de frontieră de celelalte tipuri de trafic;

c) locuitorii din zona de frontieră - persoanele rezidente într-o zonă de frontieră;

d) micul trafic de frontieră - deplasarea bunurilor de către locuitorii din zona de frontieră între două zone de frontieră adiacente.

(3) Pentru a putea beneficia de facilităţile acordate prin prezentele dispoziţii:

a) mărfurile importate în cadrul micului trafic de frontieră trebuie să aparţină unui locuitor din zona de frontieră adiacentă celei de admitere temporară;

b) echipamentul destinat exploatării bunurilor imobile trebuie să fie utilizat de către locuitorii din zona de frontieră adiacentă celei de admitere temporară, care exploatează terenurile aflate în această zonă de frontieră. Acest material trebuie să fie folosit pentru executarea de lucrări agricole sau forestiere, precum descărcarea ori transportul lemnului, sau în piscicultură;

c) micul trafic de frontieră pentru reparaţii, prelucrări sau transformări trebuie să aibă un caracter strict necomercial.

(4) Admiterea temporară de mărfuri importate în cadrul micului trafic de frontieră este acordată fără a se cere prezentarea unui document vamal sau constituirea unei garanţii.

Organele vamale pot condiţiona acordarea admiterii temporare a mărfurilor importate în cadrul micului trafic de frontieră de depunerea unui inventar al mărfurilor menţionate, precum şi a unui angajament scris pentru reexportul lor.

Beneficiul admiterii temporare poate fi acordat şi pe baza unei simple înregistrări într-un registru aflat la biroul vamal.

Subsecţiunea 2

Dispoziţii privind mărfurile care pot fi plasate în regim de admitere

temporară cu suspendare parţială de la plata drepturilor de import

244. Pentru bunurile care nu se încadrează în prevederile pct.229-243, regimul de admitere temporară se acordă cu suspendarea parţială de la plata drepturilor de import.

Regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de la plata drepturilor de import se acordă numai cu garantarea acestora. Drepturile de import se determină astfel încît să acopere o eventuală obligaţie vamală care ar putea apărea pe durata derulării regimului vamal.

Regimul de admitere temporară cu suspendare parţială a drepturilor de import nu se poate acorda produselor şi mărfurilor consumabile, care pot fi introduse în ţară numai în regim de import.

Subsecţiunea 3

Acordarea plasării în regim

[Denumirea subsecţiunii 3 în redacţia Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

245. (1) Cererea se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr.21, în conformitate cu instrucţiunile de completare din anexa nr.22, şi se prezintă de către persoana căreia i se poate elibera acest acord.

(2) Cererea se depune la organul vamal la care se prezintă mărfurile pentru vămuire şi trebuie să cuprindă toate elementele privind utilizarea mărfurilor, precum şi locul unde se prevede folosirea mărfurilor admise temporar.

[Pct.245 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

246. Acordul se eliberează de către organul vamal căruia i-a fost prezentată cererea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr.23.

[Pct.246 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

247. Perioada de valabilitate a acordului se stabileşte de către organul vamal, de la caz la caz, ţinînd seama de necesităţile specifice ale solicitantului.

[Pct.247 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

248. (1) La eliberarea acordului, organul vamal trebuie să specifice perioada în care mărfurile importate trebuie să primească o destinaţie vamală, luînd în considerare timpul necesar realizării scopului pentru care s-a efectuat importul temporar.

(2) În circumstanţe excepţionale termenul acordat poate fi prelungit.

Prin circumstanţe excepţionale se înţelege orice eveniment în urma căruia mărfurile trebuie utilizate pe o perioadă de timp suplimentară în vederea îndeplinirii scopului pentru care s-a realizat operaţia de admitere temporară.

(3) În cazul în care se acordă o prelungire care depăşeşte perioada prevăzută iniţial, durata se stabileşte ţinînd seama de circumstanţele care l-au împiedicat pe titularul acordului să îşi îndeplinească obligaţiile de reexport în intervalul respectiv.

[Pct.248 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

249. Efectele personale ale călătorilor şi mărfurile introduse de aceştia în scopuri sportive prevăzute la pct.238 se permit pentru admitere temporară fără cerere sau acord scris. În acest caz, absenţa intervenţiei organului vamal se consideră acceptarea regimului.

[Pct.249 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

250. Nu se depune cerere şi nu se emite un acord scris în cazul utilizării unor documente internaţionale de admitere temporară potrivit convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

[Pct.250 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 4

Plasarea mărfurilor în regim

251. Declaraţia de plasare a mărfurilor în regim de admitere temporară se depune la unul din birourile vamale de plasare specificate în acord.

[Pct.251 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 5

Încheierea regimului

252. Regimul de admitere temporară se poate încheia numai la birourile vamale stabilite în acord.

Biroul vamal care a emis acordul sau, în caz de refuz, organul ierarhic superior poate aproba ulterior, la cererea justificată a titularului, modificarea sau completarea acordului cu un alt birou vamal de încheiere.

[Pct.252 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

253. Plasarea mărfurilor sub o altă destinaţie vamală se aprobă de organul vamal numai după plata sumelor stabilite potrivit art.71 din Codul vamal al Republicii Moldova. În cazul încheierii operaţiunii prin import definitiv, sumele de mai sus se consideră încasate prin perceperea drepturilor de import.

La perceperea drepturilor de import sau a sumelor stabilite potrivit art.71 din Codul vamal al Republicii Moldova, elementele de taxare şi celelalte plăţi ce vor fi luate în considerare vor fi cele de la data plasării bunurilor în regimul de admitere temporară, iar cursul oficial al leului moldovenesc va fi cel în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale prin care mărfurile primesc o altă destinaţie vamală.

[Pct.253 modificat prin Hot.Guv. nr.928 din 12.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

254. Regimul de admitere temporară este considerat încheiat cu scutire de la plata drepturilor de import pentru următoarele mărfuri importate în baza pct.230, care au fost consumate sau distruse la locul manifestărilor, sau distribuite publicului în mod gratuit:

a) mici mostre reprezentative pentru mărfurile străine expuse la o manifestare, inclusiv mostrele de produse alimentare şi băuturile importate ca atare sau obţinute în cadrul manifestării pe baza mărfurilor importate în vrac, cu condiţia:

1) ca acestea să fie produse străine furnizate gratuit, care servesc numai distribuirii gratuite pentru public în cadrul unei manifestări, spre a fi utilizate sau consumate de către persoanele cărora le vor fi distribuite;

2) ca aceste produse să fie identificabile ca mostre cu caracter publicitar şi care nu au decît o valoare unitară mică;

3) ca ele să nu se preteze comercializării şi, dacă este cazul, să fie ambalate în cantităţi net mai mici decît cele conţinute în cel mai mic ambalaj vîndut cu amănuntul;

4) ca mostrele de produse alimentare şi băuturi care nu sînt distribuite în ambalaje conform subpct.3) să fie consumate în cadrul manifestării; şi

5) ca organele vamale să considere rezonabile valoarea globală şi cantitatea de mărfuri, avînd în vedere natura manifestării, numărul de vizitatori şi importanţa participării expozantului la manifestare;

b) mărfuri importate numai pentru demonstraţii sau demonstraţii de maşini şi aparate străine, prezentate la manifestare şi care sînt consumate sau distruse în timpul acestor demonstraţii, cu condiţia ca organele vamale să considere rezonabile valoarea globală şi cantitatea de mărfuri, avînd în vedere natura manifestării, numărul de vizitatori şi importanţa participării expozantului la manifestare;

c) produse de valoare mică folosite pentru construirea, amenajarea şi decorarea standurilor provizorii ale străinilor care expun în cadrul manifestării (vopsele, lacuri, tapete etc.), distruse în urma utilizării lor;

d) pliante, cataloage, prospecte, liste cu preţuri curente, afişe publicitare, calendare (ilustrate sau neilustrate) şi fotografii neînrămate, destinate în special utilizării în scop publicitar pentru mărfurile respective, cu condiţia ca:

1) acestea să fie produse străine furnizate gratuit şi destinate numai distribuirii gratuite la locul manifestării; şi

2) organele vamale să considere rezonabile valoarea globală şi cantitatea mărfurilor, avînd în vedere natura manifestării, numărul de vizitatori şi importanţa participării expozantului la manifestare;

e) dosare, registre, formulare şi alte documente destinate să fie utilizate ca atare în timpul sau cu ocazia reuniunilor, conferinţelor ori a congreselor internaţionale.

255. Dispoziţiile pct.254 nu se aplică băuturilor alcoolice, produselor din tutun şi combustibililor.

256. În vederea simplificării operaţiunilor de admitere temporară, prin ordinul Serviciului Vamal se pot stabili proceduri şi documente simplificate.

Subsecţiunea 6

Modalităţi speciale de încheiere a regimului

257. În scopul aplicării prezentei secţiuni, abandonarea mărfurilor în favoarea statului în cazuri temeinic justificate este oricînd posibilă cu acordul organului vamal.

Subsecţiunea 7

Măsuri de politică economică

258. În cazul în care legislaţia în vigoare în Republica Moldova prevede măsuri de politică economică privind:

a) punerea în liberă circulaţie a mărfurilor, acele măsuri nu se aplică la plasarea mărfurilor în regim de admitere temporară şi nici pe durata rămînerii mărfurilor în acest regim;

b) introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, acele măsuri se aplică dacă mărfurile sînt plasate în regim de admitere temporară;

c) exporturile, acele măsuri nu se aplică în cazul în care mărfurile străine se reexportă de pe teritoriul Republicii Moldova după plasarea în regim de admitere temporară.

259. Punerea în liberă circulaţie a mărfurilor admise temporar se face cu condiţia aplicării de către organul vamal a măsurilor de politică economică în vigoare pentru acele mărfuri la data înregistrării declaraţiei de punere în liberă circulaţie.

SECŢIUNEA 8

Admiterea temporară a mijloacelor de transport

Subsecţiunea 1

Admiterea temporarăcu suspendare de la plata drepturilor de import:

domeniul şi condiţiile de aplicare

260. Mijloacele de transport menţionate la secţiunile A-D, precum şi bunurile de la secţiunile E-G pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import şi cu scutire de la obligaţia depunerii declaraţiei vamale. Acestea nu pot fi vîndute, închiriate sau subînchiriate ori date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi îndeplinirea formalităţilor vamale de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune.

Atunci cînd se constată că există riscul neîndeplinirii obligaţiei de reexport ori a condiţiilor stabilite pentru admiterea temporară a mijloacelor de transport, organul vamal poate solicita titularului operaţiunii obţinerea unui acord în acest sens, depunerea unei declaraţii vamale, precum şi constituirea unei garanţii care să acopere plata obligaţiei vamale.

[Pct.260 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

A. Mijloace de transport rutier

261. (1) Regimul de admitere temporară se aplică vehiculelor rutiere pentru uz comercial.

(2) În sensul prezentului punct, vehicule reprezintă toate tipurile de vehicule rutiere şi toate tipurile de remorci care pot fi ataşate la acestea.

(3) Plasarea în regim de admitere temporară menţionată la alin.(1) se acordă cu condiţia ca vehiculele să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie introduse de către o persoană nerezidentă sau de către un reprezentant al său;

b) să fie folosite în scopuri comerciale de către această persoană sau de un reprezentant al său;

c) să fie înmatriculate în afara teritoriului Republicii Moldova pe numele unei persoane stabilite în afara acestui teritoriu. Totuşi, în cazul în care vehiculele nu sînt înmatriculate, condiţia de mai sus se consideră îndeplinită dacă vehiculele respective aparţin unei persoane nerezidente; şi

d) să fie folosite exclusiv pentru transportul care începe sau se încheie în afara teritoriului Republicii Moldova.

(4) Atunci cînd o remorcă înmatriculată în străinătate este ataşată unui vehicul cu motor înmatriculat în Republica Moldova, regimul de admitere temporară poate fi acordat chiar dacă nu sînt îndeplinite condiţiile stabilite la alin.(3) lit.a) şi b).

(5) Vehiculele menţionate la alin.(1) pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova cu respectarea condiţiilor stabilite la alin.(3) pe perioada necesară efectuării operaţiunilor pentru care se solicită introducerea temporară. În această perioadă pot fi efectuate operaţiuni cum ar fi transportul, îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor, transportul, încărcarea şi descărcarea mărfurilor, precum şi eventuale lucrări de întreţinere.

(6) În scopul aplicării alin.(3) lit.a) şi b), persoanele care acţionează în numele unei persoane nerezidente trebuie autorizate în mod corespunzător de către persoana respectivă.

262. (1) Regimul de admitere temporară se aplică vehiculelor rutiere de uz personal.

(2) În scopul prezentului punct, prin vehicule se înţelege toate vehiculele rutiere, inclusiv rulotele şi remorcile care pot fi ataşate vehiculelor cu motor.

(3) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă cu condiţia ca vehiculele să fie:

a) introduse de persoane nerezidente;

b) utilizate în scop personal de către persoanele respective;

c) înmatriculate în afara teritoriului Republicii Moldova pe numele unei persoane stabilite în afara acelui teritoriu. Totuşi, dacă vehiculele nu sînt înmatriculate, condiţia de mai sus se consideră a fi îndeplinită în cazul în care vehiculele respective aparţin unei persoane nerezidente.

(4) Regimul de admitere temporară se aplică, de asemenea:

a) în cazul în care vehiculul de folosinţă personală, înmatriculat în ţara de reşedinţă a utilizatorului, este folosit în mod regulat pe teritoriul Republicii Moldova pentru deplasarea de la reşedinţa sa la locul de muncă şi viceversa. Acordarea acestui regim nu este supusă unei limite de durată;

b) în cazul în care un student utilizează un vehicul în folosinţă personală, înmatriculat în ţara sa de domiciliu, pe teritoriul Republicii Moldova unde studentul este rezident, cu unicul scop de a-şi efectua studiile.

(5) Vehiculele de folosinţă personală pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova în regim de admitere temporară:

a) pe o perioadă de 6 luni, continuă sau nu, dintr-o perioadă de 12 luni;

b) pe perioada de şedere a studentului pe teritoriul Republicii Moldova în cazul menţionat la alin.(4) lit.b).

(6) Alin.(4) lit.b) şi alin.(5) lit.b) se aplică în mod corespunzător persoanelor domiciliate în străinătate, care îndeplinesc misiuni pe o perioadă specificată în Republica Moldova.

(7) Vehiculele de folosinţă personală admise temporar în Republica Moldova nu pot fi vîndute, închiriate sau subînchiriate, date în locaţie, gajate ori folosite de alte persoane decît după plata drepturilor de import şi cu respectarea măsurilor de politică economică stabilite pentru punerea în liberă circulaţie a acestor bunuri.

(8) Totuşi vehiculele de uz personal aparţinînd unei firme de închiriere cu sediul înregistrat în afara teritoriului Republicii Moldova pot fi reînchiriate, cu acordul organului vamal, unei persoane fizice stabilite în afara acestui teritoriu, în vederea reexportului într-un interval care urmează a fi stabilit de organului vamal, dacă ele se găsesc în Republica Moldova ca urmare a executării unui contract de închiriere.

(9) Prin excepţie de la prevederile alin.(7):

a) soţul/soţia şi rudele în linie ascendentă şi descendentă directă ale unei persoane fizice nerezidente şi care are reşedinţa în afara acestui teritoriu pot utiliza un vehicul de folosinţă personală care a fost deja admis sub regim de admitere temporară;

b) vehiculul de uz personal poate fi utilizat ocazional de către o persoană fizică stabilită pe teritoriul Republicii Moldova în cazul în care această persoană lucrează pentru titularul regimului de admitere temporară.

(10) Prin derogare de la prevederile pct.260:

a) regimul de admitere temporară prevăzut la alin.(8) poate fi obţinut şi de către o persoană fizică stabilită pe teritoriul Republicii Moldova, în vederea readucerii în teritoriul de origine a autovehiculului aflat în regim de admitere temporară, dacă aceasta este angajată a firmei de închiriere;

b) persoana fizică stabilită în Republica Moldova poate, în scopul revenirii în ţară, să închirieze sau să împrumute din străinătate un vehicul de uz personal cu respectarea condiţiilor stabilite la alin.(3) lit.c). Perioada în care vehiculul trebuie reexportat se stabileşte de către organul vamal în funcţie de circumstanţele particulare ale fiecărui caz, dar fără a depăşi 6 luni. În această situaţie sînt obligatorii obţinerea unui acord din partea organului vamal, depunerea unei declaraţii vamale şi garantarea obligaţiei vamale care ar putea apărea prin nerespectarea condiţiilor stabilite. În acest caz, regimul de admitere temporară nu poate fi acordat autovehiculelor al căror import este prohibit;

c) organele vamale pot acorda regimul de admitere temporară în cazul persoanelor fizice stabilite pe teritoriul Republicii Moldova care intenţionează să-şi mute domiciliul în afara acestui teritoriu. În această situaţie este, de asemenea, necesară obţinerea unui acord, depunerea declaraţiei vamale şi garantarea obligaţiilor vamale, cu respectarea următoarelor condiţii:

persoana interesată să facă dovada schimbării domiciliului conform reglementărilor legale în vigoare;

vehiculul să fie reexportat în timp de 3 luni de la data acordării regimului.

[Pct.262 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

263. (1) Pct.262 se aplică, de asemenea, animalelor de călărit sau de tracţiune şi atelajelor trase de acestea, care intră pe teritoriul Republicii Moldova.

(2) Animalele şi atelajele trase de acestea, prevăzute la alin.(1), pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cel mult 3 luni.

B. Mijloace de transport feroviar

264. (1) Regimul de admitere temporară se aplică mijloacelor de transport feroviar.

(2) În sensul prezentului punct, prin mijloace de transport feroviar se înţelege toate mijloacele de tracţiune, vagoanele automotoare, drezinele şi materialul rulant de orice natură utilizate pentru transportul de persoane sau mărfuri pe cale ferată.

(3) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă cu condiţia ca mijloacele de transport feroviar:

a) să aparţină unei persoane nerezidente;

b) să fie înmatriculate pe o reţea feroviară din afara teritoriului Republicii Moldova.

(4) Mijloacele de transport feroviar pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cel mult 12 luni.

(5) Prin derogare de la pct.260:

a) mijloacele de transport feroviar pot fi puse la dispoziţia unei persoane stabilite pe teritoriul Republicii Moldova, cu condiţia ca acestea să fie folosite în comun în cadrul unui acord în baza căruia fiecare reţea poate utiliza materialul rulant al celeilalte reţele ca pe propriul său material rulant;

b) în cazuri excepţionale, organul vamal poate admite ca o persoană stabilită pe teritoriul Republicii Moldova să utilizeze vagoane destinate transportului de mărfuri plasate sub regimul de admitere temporară pe o perioadă limitată, în funcţie de circumstanţele cazului considerat.

C. Mijloace de transport aerian

265. (1) Regimul de admitere temporară se aplică mijloacelor de transport aerian.

(2) Mijloacele de transport menţionate la alin.(1) pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada necesară efectuării operaţiunilor pentru care se solicită introducerea temporară, cum ar fi, de exemplu, îmbarcarea şi debarcarea de pasageri, încărcarea şi descărcarea de mărfuri, transport şi întreţinere.

(3) Pct.262 se aplică de asemenea aeronavelor folosite pentru uz privat.

D. Mijloace de transport pe mare sau pe căi navigabile

266. (1) Regimul de admitere temporară se aplică mijloacelor de transport pe mare sau pe căi navigabile.

(2) Mijloacele de transport menţionate la alin.(1) pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada necesară efectuării operaţiunilor pentru care se solicită admiterea temporară, cum ar fi, de exemplu, transportul, îmbarcarea şi debarcarea de pasageri, încărcarea şi descărcarea de mărfuri, transportul şi întreţinerea.

(3) Pct.262 se aplică în mod corespunzător navelor de uz privat în transportul pe mare sau pe căi navigabile.

E. Paleţii

267. (1) Regimul de admitere temporară se aplică paleţilor.

(2) Beneficiază de regimul vamal menţionat la alin.(1) paleţii utilizaţi de orice mijloc de transport străin căruia i-a fost acordat regimul de admitere temporară.

(3) Organele vamale nu acordă regimul de admitere temporară paleţilor care au făcut obiectul unei cumpărări, unei închirieri-vînzări, unui împrumut sau unui contract similar încheiat de către o persoană stabilită sau rezidentă pe teritoriul Republicii Moldova.

F. Containere

268. (1) Regimul de admitere temporară se aplică containerelor agreate pentru transportul sub sigiliu vamal care se introduc pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de către proprietari, operatori sau de către reprezentanţii acestora.

(2) Containerele plasate în regim de admitere temporară pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cel mult 12 luni. Organele vamale nu pot impune un termen de reexport mai mic de 6 luni.

(3) Organele vamale nu acordă regimul de admitere temporară containerelor care au făcut obiectul unei cumpărări, unei închirieri-vînzări, unui împrumut sau unui contract similar încheiat de către o persoană stabilită sau rezidentă pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) Containerele plasate în regim de admitere temporară pot fi utilizate în trafic intern doar dacă acest lucru este necesar pentru reexportul lor de pe teritoriul Republicii Moldova. În această situaţie, containerele admise temporar pot fi utilizate doar o singură dată în trafic intern pe întreaga durată a şederii în ţară. În acest scop organele vamale pot impune ca traseul containerului să fie cît mai direct sau cît mai apropiat de locul unde mărfurile de exportat se încarcă sau din care containerul se reexportă gol.

(5) Fără încălcarea pct.271 alin.(1), accesoriile şi echipamentele uzuale ale containerului pot fi importate fie împreună cu un container pentru a fi reexportate ulterior separat sau cu un alt container, fie separat pentru a fi reexportate ulterior cu un container.

269. (1) Pct.268 alin.(1) se aplică containerelor care au marcate durabil, în locuri corespunzătoare şi vizibile, următoarele date:

a) identificarea proprietarului sau a utilizatorului principal;

b) mărcile şi numerele de identificare ale containerului, adoptate de proprietar sau de utilizator; şi

c) ţara căreia îi aparţine containerul, inclusiv echipamentul fixat permanent pe acesta.

(2) Ţara căreia îi aparţine containerul poate fi indicată pe acesta fie cu denumirea completă, fie prin codul de ţară ISO alfa-2, prevăzut în standardul internaţional ISO 3166, fie printr-un semn distinctiv folosit pentru a indica ţara de înmatriculare a vehiculelor cu motor în circulaţia rutieră internaţională. Pentru containerele aparţinînd Republicii Moldova, organele vamale vor dispune, în vederea agreării pentru transportul sub sigiliu vamal, înscrierea pe container a numelui ţării sau a emblemei naţionale. Identitatea proprietarului sau a utilizatorului poate fi indicată fie prin înscrierea numelui, fie printr-un simbol stabilit, cu excepţia simbolurilor precum stemele sau steagurile.

(3) Pentru ca mărcile şi numerele de identificare de pe containere să fie considerate ca marcate durabil, atunci cînd se foloseşte o fîşie de material plastic trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

a) se va folosi un adeziv de calitate. Pelicula, o dată aplicată, va trebui să prezinte o rezistenţă la tracţiune mai mică decît cea a adezivului, astfel încît orice încercare de dezlipire să ducă la distrugerea sa. Folosirea peliculelor turnate îndeplineşte aceste cerinţe. Nu vor fi folosite peliculele aplicate prin presare;

b) în cazul în care mărcile şi numerele de identificare trebuie schimbate, pelicula ce urmează a fi înlocuită trebuie înlăturată total înainte de aplicarea unei noi pelicule. Nu este permisă aplicarea unei noi pelicule peste o peliculă deja existentă.

(4) Menţiunile privind utilizarea peliculelor din plastic pentru marcarea containerelor, prevăzute în alin.(3) al acestui punct, nu exclud posibilitatea folosirii altor metode rezistente de marcaj.

270. (1) Sînt, de asemenea, agreate pentru transportul sub sigilii vamale containerele care poartă, în afara datelor prevăzute la pct.269, numărul de ordine atribuit de constructor sau numărul de fabricaţie, iar dacă sînt agreate pe tip de construcţie, numărul tipului sau al scrisorii de identificare a tipului corespunzător prescripţiilor tehnice.

(2) Prescripţiile tehnice aplicabile containerelor admise pentru transportul sub sigilii vamale şi procedura pentru agrearea containerelor sînt cele stabilite în anexa nr.2 la Convenţia vamală referitoare la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR, Convenţia TIR încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975.

(3) Dacă se constată că unele containere agreate nu satisfac prescripţiile tehnice prevăzute la alin.(2) ori dacă un container prezintă defecţiuni majore şi, în consecinţă, nu îndeplineşte normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, organele vamale iau măsurile prevăzute în anexa nr.24.

G. Piese de schimb, accesorii şi echipament uzual

271. (1) Regimul de admitere temporară se acordă pentru piesele de schimb uzuale, accesoriile şi materialele, inclusiv echipamentul utilizat pentru stivuirea, asigurarea sau protejarea mărfurilor, care sînt importate cu sau separat de mijloacele de transport cărora le sînt destinate.

(2) Piesele de schimb importate cu sau separat de mijloacele de transport cărora le sînt destinate se utilizează exclusiv pentru executarea de reparaţii minore şi pentru întreţinerea de rutină a acestor mijloace de transport.

Subsecţiunea 2

Încheierea regimului

272. Piesele înlocuite ca urmare a lucrărilor de reparaţie sau întreţinere, precum şi piesele de schimb noi deteriorate sau defecte pot fi importate sau reexportate.

273. În cazul mijloacelor de transport feroviare prevăzute la pct.264 şi al paleţilor prevăzuţi la pct.267, care se folosesc în comun în baza unui acord, încheierea regimului se efectuează la momentul în care mijloace de transport sau paleţi de acelaşi tip sau de valoare echivalentă celor admişi temporar primesc o destinaţie vamală.

274. Mijloacele de transport pentru care au fost depuse declaraţii vamale conform prevederilor acestei secţiuni se reexportă în termenul stabilit în acord.

[Pct.274 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 3

Dispoziţii finale

275. Organele vamale revocă autorizarea pentru mijloacele de transport admise temporar şi constată apariţia unei obligaţii vamale în cazul în care, cu excepţia derogărilor prevăzute în această secţiune sau a facilităţilor mai cuprinzătoare prevăzute de legislaţia în vigoare, se constată că:

mijloacele de transport rutier de uz comercial au fost folosite în traficul intern;

mijloacele de transport de uz privat au fost folosite în scop comercial în traficul intern;

mijloacele de transport au fost vîndute, închiriate sau subînchiriate, date cu împrumut, gajate sau puse la dispoziţia altor persoane în alt scop decît acel de reexport imediat.

[Pct.275 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

276. Dispoziţiile pct.257-259 se aplică şi mijloacelor de transport admise temporar.

SECŢIUNEA 9

Perfecţionarea pasivă

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

277. În scopul aplicării prezentului capitol:

a) prin produse compensatoare principale se înţelege produsele compensatoare pentru obţinerea cărora s-a acordat regimul de perfecţionare pasivă;

b) produse compensatoare secundare reprezintă produsele compensatoare rezultate în mod necesar din procesul de perfecţionare, altele decît cele pentru care s-a acordat regimul de perfecţionare pasivă;

c) pierderi reprezintă partea din mărfurile de export temporar care se distruge sau dispare în cursul operaţiunii de perfecţionare pasivă, în special prin evaporare, uscare, scurgeri gazoase, transpiraţie;

d) metoda cheii cantitative reprezintă calcularea proporţiei de mărfuri de export temporar încorporate în diferite produse compensatoare prin comparaţie cu cantitatea acestor mărfuri;

e) metoda cheii valorice reprezintă calcularea proporţiei de mărfuri de export temporar încorporate în diferitele produse compensatoare în funcţie de valoarea acestor produse compensatoare;

f) import anticipat reprezintă sistemul prevăzut la art.83 din Codul vamal al Republicii Moldova;

g) cuantum deductibil reprezintă taxele de import care s-ar fi aplicat mărfurilor exportate temporar dacă ar fi fost importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova din ţara unde au suferit ultima operaţiune de transformare;

h) cheltuieli de încărcare, de transport şi de asigurare reprezintă toate cheltuielile ocazionate de încărcarea, transportul şi asigurarea mărfurilor, inclusiv:

comisioane şi costuri de intermediere, cu excepţia comisioanelor de cumpărare;

costul ambalajelor care nu sînt parte integrantă din mărfurile de export temporar;

costul de ambalare, incluzînd manopera şi materialele;

costurile de manipulare ocazionate de transportul de mărfuri.

[Pct.277 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 2

Acordarea regimului

[Denumirea subsecţiunii 2 în redacţia Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

278. (1) În vederea acordării regimului, organele vamale trebuie să se asigure că mărfurile de export temporar vor putea fi identificate în produsele compensatoare importate, recurgînd în special la următoarele:

a) declararea sau descrierea marcajelor speciale sau a seriei de fabricaţie;

b) aplicarea de plumbi, sigilii, ştampile sau alte marcaje distinctive;

c) prelevarea de mostre, ilustraţii sau descrieri tehnice;

d) efectuarea de analize;

e) verificarea documentelor justificative referitoare la tranzacţia respectivă (precum contracte, corespondenţă comercială sau facturi), care demonstrează cu claritate că produsele compensatoare urmează să fie prelucrate din mărfuri de export temporar.

(2) În cazul în care regimul este solicitat pentru repararea mărfurilor, cu sau fără schimb de mărfuri în sistem standard, organele vamale au obligaţia să se asigure că mărfurile de export temporar sînt susceptibile de a fi reparate. Dacă organele vamale consideră că această condiţie nu este îndeplinită, ele refuză eliberarea acordului.

(3) În cazul în care se solicită schimbul de mărfuri în sistem standard, documentele justificative trebuie să indice clar că reparaţia respectivă se va efectua prin furnizarea unui produs de înlocuire care să fie în conformitate cu condiţiile stabilite la art.82 din Codul vamal al Republicii Moldova.

(4) În scopul aplicării alin.(3), organele vamale au obligaţia să se asigure îndeosebi că plasarea în regim în scopul efectuării unei înlocuiri nu constituie un mijloc de îmbunătăţire a performanţelor tehnice ale mărfurilor.

În acest scop ele verifică:

contractele şi alte documente justificative referitoare la reparaţie; şi

contractele de vînzare sau leasing şi/sau facturile referitoare la mărfurile de export temporar sau mărfurile care incorporează mărfuri de export temporar şi, în mod deosebit, condiţiile stabilite.

[Pct.278 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

279. Cererea de acordare a regimului se întocmeşte după modelul din anexa nr.25 şi se depune la biroul vamal în raza de activitate a căruia funcţionează agentul economic, însoţită de documentele necesare susţinerii acesteia

[Pct.279 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

280. Biroul vamal eliberează acordul de perfecţionare pasivă, în conformitate cu modelul din anexa nr.26, persoanei care se ocupă de îndeplinirea operaţiunilor.

[Pct.280 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

281. (1) Acordul de utilizare a schimbului de mărfuri în sistem standard fără import anticipat poate fi utilizată şi pentru reimportul de produse compensatoare în locul produselor de înlocuire, cu condiţia ca celelalte condiţii să fie îndeplinite.

(2) Dacă circumstanţele justifică şi sînt îndeplinite toate condiţiile pentru acordarea permisiunii schimbului de mărfuri în sistem standard fără import anticipat, organele vamale pot admite titularului unui acord de perfecţionare pasivă care nu prevede utilizarea acestui sistem să importe produse de înlocuire în baza unei cereri depuse în acest scop la biroul vamal pînă la data la care sînt importate produsele.

[Pct.281 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

282. Perioada de valabilitate a unui acord se stabileşte de către organele vamale în funcţie de condiţiile economice şi de necesităţile specifice ale solicitantului.

În cazul în care perioada de valabilitate depăşeşte 2 ani, condiţiile economice pe baza cărora s-a eliberat acordul se reexaminează periodic la intervale specificate în aceasta.

[Pct.282 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

283. (1) Termenul în care produsele compensatoare trebuie reimportate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se determină în raport cu perioada necesară pentru desfăşurarea operaţiunilor de prelucrare, pentru transportul mărfurilor de export temporar, precum şi al produselor compensatoare.

(2) În cadrul schimbului de mărfuri în sistem standard fără import anticipat, timpul în care produsele de înlocuire trebuie importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se determină în raport cu perioada necesară înlocuirii mărfurilor de export temporar şi transportului mărfurilor de export temporar şi al produselor de înlocuire.

(3) Reimportul produselor compensatoare menţionate la alin.(1) şi importul produselor de înlocuire menţionate la alin.(2) se consideră realizate cînd acestea:

primesc liber de vamă pentru liberă circulaţie; sau

sînt plasate într-o zonă liberă sau în regim de antrepozit vamal ori în regim de perfecţionare activă.

284. În cazuri justificate, termenul prevăzut la pct.283 poate fi prelungit de către biroul vamal, pe baza unei cereri depuse în cadrul termenului acordat iniţial.

285. În cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la pct.283 poate fi prelungit chiar dacă termenul iniţial acordat a expirat. În acest caz, drepturile de export încasate la exportul temporar al mărfurilor nu se restituie, în măsura în care legislaţia prevede încasarea unor astfel de drepturi.

286. În scopul aplicării art.83 alin.(4) din Codul vamal al Republicii Moldova, plasarea mărfurilor în zonă liberă sau în regim de antrepozit vamal în vederea exportului lor ulterior se consideră export.

287. Rata de randament se stabileşte de către titularul operaţiunii cel tîrziu pînă la data plasării mărfurilor în regim, ţinînd seama de datele tehnice privind operaţiunile ce urmează a fi efectuate, iar dacă acestea nu sînt disponibile, rata de randament se stabileşte de către biroul vamal potrivit datelor disponibile în Republica Moldova referitoare la operaţiunile de acelaşi tip.

288. În cazuri temeinic justificate, organele vamale pot stabili rata de randament şi după ce mărfurile au fost plasate în regim, dar nu mai tîrziu de data la care se acceptă declaraţia de punere în circulaţie liberă a produselor compensatoare.

Subsecţiunea 3

Plasarea mărfurilor în regim

289. Procedurile care reglementează plasarea mărfurilor în regim de perfecţionare pasivă se aplică mărfurilor de export temporar ce urmează a fi supuse unor operaţiuni de transformare, altele decît uzura lor normală, inclusiv mărfurilor de export temporar utilizate în schimbul de mărfuri în sistem standard, cu sau fără import anticipat.

290. (1) La înregistrarea declaraţiei vamale în regim de perfecţionare pasivă se vor avea în vedere măsurile de politică economică ale Republicii Moldova cu privire la exportul mărfurilor.

(2) Declaraţia de plasare a mărfurilor de export temporar în regim de perfecţionare pasivă trebuie depusă la unul din birourile vamale de plasare precizate în acord.

(3) Descrierea mărfurilor în declaraţia menţionată la alin.(1) trebuie să corespundă specificaţiilor înscrise în acord.

[Pct.290 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

Subsecţiunea 4

Exonerarea totală sau parţială de la plata drepturilor de import

291. Exonerarea totală sau parţială a plăţii drepturilor de import se acordă numai cînd produsele compensatoare se declară pentru import în numele sau în contul titularului acordului sau de către altă persoană juridică cu sediul în Republica Moldova, care a obţinut consimţămîntul de cesiune al titularului acordului. Aceasta este obligată să îndeplinească condiţiile cuprinse în acord.

[Pct.291 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

292. Mărfurile importate anterior, care în cadrul termenului de garanţie se constată că sînt defecte sau care se defectează în această perioadă, pot fi trimise pentru reparare sau înlocuire cu produse identice sau de acelaşi standard în regim de perfecţionare pasivă.

În acest caz, reimportul în vederea punerii în liberă circulaţie a mărfurilor reparate ori a celor de înlocuire se face cu exonerare totală de la plata drepturilor de import, dacă se dovedeşte că repararea sau înlocuirea lor a fost făcută gratuit.

293. (1) Organele vamale pot admite ca produsele de înlocuire menţionate la pct.292 să fie, în condiţiile fixate în acord, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor (import anticipat), cu condiţia constituirii unei garanţii care să acopere integral cuantumul drepturilor de import, pînă la reexportul mărfurilor importate anterior. În acest caz, plasarea mărfurilor importate anterior în regim de perfecţionare pasivă trebuie efectuată în termen de cel mult 2 luni de la importul produselor de înlocuire.

(2) Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(1), titularul acordului nu face dovada că mărfurile importate anterior au fost plasate în regim de perfecţionare pasivă, într-o zonă liberă ori în regim de antrepozitare în vederea exportului, organele vamale vor încheia din oficiu operaţiunea prin încasarea garanţiei pe bază de decizie de regularizare, în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(1). Organele vamale vor încasa, de asemenea, majorările de întîrziere calculate potrivit legii, începînd cu ziua imediat următoare celei în care a fost înregistrată declaraţia vamală de import al produselor de înlocuire.

[Pct.293 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

294. Atunci cînd se utilizează schimbul de mărfuri standard, cu sau fără import anticipat, în condiţiile prevederilor pct.292-293, dacă produsele importate anterior prezentau la momentul importului un anumit grad de uzură, atunci şi produsele de înlocuire trebuie să prezinte aproximativ acelaşi grad de uzură. Totuşi organele vamale pot permite înlocuirea, cu exonerare totală de la plata drepturilor de import, a produselor importate anterior cu produse de înlocuire avînd un grad mai redus de uzură sau noi, dacă se dovedeşte că acestea au fost livrate gratuit.

295. (1) Exonerarea parţială de la plata drepturilor de import constă în deducerea din cuantumul drepturilor de import aferente produselor compensatoare importate a cuantumului drepturilor de import care s-ar fi perceput la aceeaşi dată pentru mărfurile de export temporar dacă ele ar fi fost importate în Republica Moldova din ţara în care a avut loc ultima operaţiune de perfecţionare pasivă.

La efectuarea deducerii menţionate mai sus se va ţine seama de prevederile art.76 lit.a) din Codul vamal al Republicii Moldova.

(2) Pentru a determina proporţia de mărfuri de export temporar, produsele compensatoare secundare care reprezintă deşeuri, resturi, reziduuri, şpanuri, rebuturi şi alte mărfuri similare sînt tratate ca pierderi.

(3) Cantitatea mărfurilor de export temporar aflată în produsele compensatoare principale importate se determină potrivit metodelor cheii cantitative sau valorice, după caz, definite la pct.184-187.

(4) Cuantumul care se deduce potrivit prevederilor de mai sus se calculează în funcţie de cantitatea şi felul mărfurilor de export temporar înscrise în declaraţia de plasare în regimul de perfecţionare pasivă, pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi în vigoare la data înregistrării declaraţiei de import al produselor compensatoare.

(5) Atunci cînd se utilizează sistemul de schimburi standard cu import anticipat, cuantumul drepturilor de import ce urmează a fi dedus se determină în funcţie de elementele de taxare şi celelalte plăţi aplicabile mărfurilor de export temporar la data înregistrării declaraţiei vamale de export în regim de perfecţionare pasivă.

(6) Cheltuielile de încărcare, de transport şi de asigurare definite la pct.277 lit.h), aferente mărfurilor de export temporar pînă la locul la care a avut loc operaţiunea de perfecţionare pasivă, nu se includ în valoarea în vamă a acestora în vederea deducerii drepturilor de import.

Cheltuielile de încărcare, de transport şi de asigurare aferente produselor compensatoare importate se includ în valoarea în vamă a acestora.

(7) Dacă mărfurile de export temporar au fost anterior importate, iar la importul acestora ele au beneficiat de un tratament tarifar favorabil prin aplicarea unor drepturi de import reduse, dar diferite de zero, la efectuarea deducerilor stabilite potrivit prevederilor de mai sus se va ţine seama de acel tratament aplicat. Totuşi, dacă condiţiile pentru acordarea acelui tratament favorabil sînt valabile şi pentru produsele compensatoare importate, atunci la importul acestora se va aplica acel tratament.

Nu pot fi plasate în regim de perfecţionare pasivă mărfurile aflate în situaţia indicată la art.76 lit.b) din Codul vamal al Republicii Moldova.

(8) Dacă produsele compensatoare importate dobîndesc, prin natura transformărilor suferite, statutul de produs originar dintr-o anumită ţară potrivit tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, în baza dovezii originii stabilite de acel acord, drepturile de import se vor calcula ţinînd seama de regimul tarifar preferenţial prevăzut de acel acord, dar numai dacă o astfel de măsură este prevăzută şi pentru mărfurile clasificate la acelaşi cod de 9 cifre ca şi mărfurile de export temporar. În acest caz, drepturile de import aferente mărfurilor de export temporar ce urmează a fi deduse se determină aplicînd regimul tarifar preferenţial prevăzut de acel acord, ca şi cum mărfurile de export temporar ar fi originare din acea tară.

296. Dacă operaţiunea de perfecţionare pasivă are ca obiect repararea de mărfuri de export temporar ori înlocuirea acestora cu produse de acelaşi standard, contra efectuării unei plăţi, importul produselor compensatoare ori a celor de înlocuire se efectuează, de asemenea, cu exonerare parţială de la plata drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi aferente produselor compensatoare ori produselor de înlocuire, valabile la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acestor produse. Pentru calculul drepturilor de import, valoarea în vamă va fi formată din suma plătită drept cheltuieli de reparaţii, la care se adaugă cheltuielile specificate la pct.277 lit.h), în măsura în care acestea nu au fost incluse în suma plătită.

Subsecţiunea 5

Încheierea regimului

297. Încheierea regimului de perfecţionare pasivă fără schimb de mărfuri standard, precum şi a celui de perfecţionare pasivă cu schimb de mărfuri standard fără import anticipat se face prin importul produselor compensatoare ori al celor de înlocuire, după caz, în cadrul termenului acordat de organele vamale. De asemenea, operaţiunea poate fi încheiată prin exportul definitiv al mărfurilor exportate temporar în cadrul aceluiaşi termen. În acest caz, birourile vamale vor ţine seama de măsurile de politică economică valabile pentru exportul de mărfuri.

298. Încheierea regimului de perfecţionare pasivă cu schimb de mărfuri standard şi import anticipat se face prin exportul temporar al mărfurilor de acelaşi standard sau prin plasarea acestora în zone libere ori în regim de antrepozitare în vederea exportului ulterior. De asemenea, birourile vamale vor ţine seama de măsurile de politică economică valabile pentru exportul de mărfuri.

299. (1) La importul produselor compensatoare se iau în considerare măsurile de politică economică stabilite pentru importul mărfurilor.

(2) Măsurile de politică economică pentru import nu se aplică în cazul reparaţiilor şi recurgerii la sistemul de schimburi standard.

300. Declaraţia vamală de încheiere a regimului se depune la biroul vamal de încheiere stabilit în acord.

Atunci cînd biroul de încheiere este diferit de biroul vamal de plasare, biroul vamal de încheiere va transmite, în termen de 15 zile de la data înregistrării declaraţiei vamale de încheiere, o copie a acesteia biroului vamal de plasare a mărfurilor în regim de perfecţionare pasivă.

În declaraţiile vamale de încheiere a operaţiunii, precum şi în declaraţiile vamale de plasare în regim, la rubrica destinată descrierii mărfurilor se face menţiunea "Marfă PP".

[Pct.300 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

301. Dacă operaţia de perfecţionare pasivă nu a avut ca obiect repararea ori înlocuirea de bunuri, cu sau fără plată, titularul acordului este obligat ca, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea operaţiunii, să depună la biroul vamal de plasare un decont de justificare, conform modelului-tip stabilit în anexa nr.34 la prezentul Regulament.

[Pct.301 în redacţia Hot.Guv. nr.937 din 22.12.2020, în vigoare 24.12.2020]

[Pct.301 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

302. Atunci cînd titularul operaţiunii nu face dovada încheierii operaţiunii de perfecţionare pasivă, în termen de cel mult 15 zile de la data expirării termenului-limită prevăzut pentru încheierea regimului, biroul vamal de plasare încheie din oficiu operaţiunea prin emiterea unei decizii de regularizare în termen de 30 de zile.

SECŢIUNEA 10

Zona liberă

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

303. În zonele libere mărfurile străine sînt plasate şi utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, în modul stabilit de Codul vamal, de prezentul regulament şi de alte acte normative, iar mărfurile autohtone sînt introduse în acel teritoriu cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de export.

304. Zonele libere sînt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, delimitate pe întreg perimetrul lor, şi pot fi alcătuite din subzone - părţi izolate teritorial de restul zonelor libere.

305. În perimetrul zonelor libere supravegherea vamală este asigurată de subdiviziunile birourilor vamale create conform legislaţiei în vigoare şi subordonate Serviciului Vamal, a căror activitate privind asigurarea regimului de trecere în zone este coordonată sub aspect organizatoric cu administraţia zonelor libere respective.

[Pct.305 modificat prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

306. Mărfurile care se introduc sau se scot din zonele libere sînt supuse declarării.

307. În zonele libere mărfurile străine sînt considerate, din punct de vedere al aplicării drepturilor de import şi a măsurilor de politică economică, mărfuri care nu se află pe teritoriul ţării.

[Pct.307¹ abrogat prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

[Pct.307¹ introdus prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

308. Nu pot fi introduse în zonele libere mărfurile şi bunurile a căror comercializare este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:

prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;

pun în pericol morala şi securitatea publică;

nu corespund normelor şi regulilor ecologice, sanitare şi epidemiologice prevăzute de legislaţia în vigoare.

Subsecţiunea 2

Staţionarea mărfurilor în zona liberă

309. În interiorul zonelor libere mărfurile se transmit de la un rezident la altul fără depunerea declaraţiei vamale, cu întocmirea actului de predare-primire şi cu informarea respectivă a organului vamal.

310. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.

[Pct.310 în redacţia Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

[Pct.311 exclus prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

312. Mărfurile străine plasate în zonele libere nu pot fi abandonate sau distruse decît în condiţiile legii.

Subsecţiunea 3

Operaţiuni cu mărfuri aflate în zona liberă

313. În zona liberă pot fi desfăşurate activităţile stabilite prin Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

[Pct.313 în redacţia Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

313¹. (1) Administraţia zonei libere este în drept să permită nerezidenţilor efectuarea pe teritoriul zonei libere a lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii acestei zone, precum şi de acordare a unor servicii specializate Administraţiei şi/sau rezidenţilor, în temeiul contractelor încheiate în acest scop.

(2) Pentru executarea lucrărilor/serviciilor specificate în alin.(1), nerezidentul va depune în scris la organul vamal ce supraveghează activitatea zonei libere un demers, indicînd lista de mărfuri (obiecte) necesare.

[Pct.313¹ introdus prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

[Pct.314-316 abrogate prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

[Pct.317, 318 excluse prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

Subsecţiunea 4

Vămuirea mărfurilor introduse sau scoase din zonele libere

319. Vămuirea mărfurilor introduse sau scoase din zonele libere se efectuează în baza declaraţiei vamale.

Serviciul Vamal poate stabili proceduri simplificate de vămuire pentru mărfurile introduse sau scoase din zonele libere de către rezidenţii acestor zone. Introducerea zilnică în zona liberă a mărfurilor autohtone în scopuri necomerciale, avînd valoarea totală indicată în documentele de însoţire ale acestora care nu va depăşi 500 de euro inclusiv, se realizează fără completarea declaraţiei vamale, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

[Pct.319 modificat prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

[Pct.319 completat prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

319¹. (1) Se permite Administraţiei şi rezidenţilor zonei libere, prin înaintarea unui demers către Organul Vamal, scoaterea pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, în baza garanţiei bancare din suma drepturilor de import, fără depunerea declaraţiei vamale şi fără drept de înstrăinare, a mărfurilor produse în zona liberă în scopul participării la expoziţii, tîrguri, întruniri sau alte manifestări similare ori a mărfurilor (obiectelor, uneltelor, utilajelor etc.) pentru efectuarea testărilor, a verificărilor şi a reparaţiei, cu reintroducerea acestora în zona liberă în decurs de cel mult 30 de zile.

(2) Organul vamal va verifica mărfurile (obiectele) scoase din zona liberă şi va înregistra într-un registru electronic separat fiecare demers, indicînd data depunerii, iar ulterior, data reintroducerii mărfurilor (obiectelor) în zona liberă.

(3) În cazul în care mărfurile (obiectele) scoase conform subpunctului (1) nu vor fi reintroduse în zona liberă în termen de cel mult 30 de zile, acestea vor fi declarate ca fiind puse în circulaţie liberă, iar rezidenţii sau administraţia zonei libere vor achita toate drepturile de import corespunzătoare.

[Pct.319¹ introdus prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

319². (1) Se permite nerezidenţilor introducerea în zona liberă, avînd invitaţia administraţiei şi a rezidenţilor zonei libere, fără depunerea declaraţiei vamale, în baza demersului scris înaintat către organul vamal, a mărfurilor pentru efectuarea testărilor, a verificărilor şi a reparaţiei, precum şi a altor lucrări specializate, cu garantarea scoaterii din zona liberă a acestora în decurs de 30 de zile.

(2) Organul vamal, conform listei depuse de nerezident, va verifica mărfurile (obiectele) introduse/scoase în/din zona liberă şi va înregistra într-un registru electronic separat fiecare demers, indicînd data depunerii acestuia, iar ulterior, data finisării lucrărilor (serviciilor) şi cantitatea materialelor consumate.

[Pct.319² introdus prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

319³. Registrul electronic se creează şi se ţine în modul stabilit de Serviciul Vamal.

[Pct.319³ introdus prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

320. Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de transport introduse sau scoase din zonele libere se poate efectua numai în locurile stabilite de organul vamal, de comun acord cu administraţiile zonelor libere respective.

[Pct.320 modificat prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

321. Mărfurile străine care se află sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pot fi introduse în zonele libere numai după încheierea, în modul stabilit, a regimului vamal anterior. Încheierea regimului vamal anterior se poate efectua şi la biroul vamal care deserveşte zona liberă în condiţiile prevăzute pentru acel regim.

322. Organul vamal permite intrarea mărfurilor şi a mijloacelor de transport în zonele libere numai după:

a) controlul documentelor vamale ce confirmă dreptul de intrare a mărfurilor în zona liberă, precum şi a documentelor de însoţire a mărfurilor;

b) controlul vamal al mijloacelor de transport şi al mărfurilor transportate.

[Pct.322 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Pct.322 modificat prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

322¹. Organul vamal permite intrarea mijlocului de transport cu marfă în zona liberă, pentru efectuarea operaţiunii de încărcare/descărcare succesivă, în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal.

[Pct.322¹ introdus prin Hot.Guv. nr.937 din 22.12.2020, în vigoare 24.12.2020]

323. Vămuirea mărfurilor care se scot din zonele libere se efectuează la solicitarea rezidentului, în conformitate cu regimul sau destinaţia vamală solicitată.

324. În destinaţia vamală zona liberă pot fi plasate mărfurile în vederea prelucrării, asamblării, depozitării, reparării, utilizării sau consumului final, inclusiv pentru realizarea unor construcţii.

[Pct.324 în redacţia Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.324 modificat prin Hot.Guv. nr.951 din 16.12.2011, în vigoare 23.12.2011]

325. În cazul introducerii frecvente în zonele libere a mărfurilor străine sau autohtone destinate utilizării într-un proces de producere sau pentru consum final, declaraţia vamală de plasare în zona liberă (în continuare – declaraţie de plasare) poate fi depusă periodic. O astfel de declaraţie periodică se va efectua cel puţin o dată pe lună în cazul mărfurilor autohtone şi de două ori pe lună în cazul mărfurilor străine. Aceste prevederi nu se aplică mărfurilor accizate.

În cazul solicitării de către organul vamal a unei garanţii pentru acoperirea obligaţiei vamale care poate să apară, rezidentul zonei libere va depune această garanţie sub formă de scrisoare de garanţie bancară sau transfer de mijloace băneşti la contul de garanţii al Serviciului Vamal. Valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a obligaţiei vamale respective.

[Pct.325 în redacţia Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

326. La cererea rezidentului, biroul vamal stabileşte cazurile şi mărfurile pentru care declaraţia vamală de plasare poate fi depusă periodic. Cererea, prezentată în formă liberă, trebuie să conţină lista mărfurilor şi justificarea depunerii declaraţiei în mod periodic pentru astfel de mărfuri.

327. Circulaţia în interiorul zonei libere a mărfurilor ce fac obiectul pct.325 se efectuează pe baza documentelor de transport şi a celorlalte documente însoţitoare. În aceste cazuri, în declaraţia vamală de plasare se vor menţiona toate documentele de transport precedente, în baza cărora s-a livrat marfa.

Subsecţiunea 5

Cerinţe privind amenajarea şi utilarea zonelor libere

328. Introducerea şi scoaterea mărfurilor, intrarea şi ieşirea mijloacelor de transport, precum şi a persoanelor în/din zonele libere se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de trecere a hotarului zonei economice libere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.686 din 30 mai 2002.

[Pct.328 în redacţia Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

[Pct.329 abrogat prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

330. Punctele de control vamal trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru efectuarea controlului mijloacelor de transport, a mărfurilor şi a persoanelor. De asemenea, organele vamale trebuie să dispună de încăperi bine amenajate pentru exercitarea activităţii, precum şi de mijloace de comunicaţie şi alte dispozitive pentru efectuarea unei activităţi stabile.

331. Infrastructura zonelor libere trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, şi locuri special amenajate pentru staţionarea mijloacelor de transport care se află sub controlul organelor vamale şi ale celor de pază. Mijloacele de transport staţionează în aceste locuri pînă la finalizarea controlului vamal.

332. Mărfurile periculoase, a căror deţinere sau circulaţie este stabilită prin reglementări speciale, mărfurile uşor alterabile, precum şi cele care necesită încăperi speciale de depozitare sînt admise în zonele libere numai dacă destinatarul acestora dispune de spaţii sau incinte special amenajate pentru plasarea şi depozitarea lor.

Subsecţiunea 6

Drepturile de import/export şi responsabilitateaachitării lor

333. Pentru mărfurile străine care se scot din zonele libere în vederea plasării lor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sub o destinaţie aprobată de organele vamale, titularul declaraţiei de plasare sub acea destinaţie va fi persoana căreia îi sînt destinate mărfurile, dacă dispoziţiile contractuale nu prevăd altfel. Această persoană este responsabilă de plata obligaţiei vamale ce rezultă din aplicarea regimului sau destinaţiei vamale solicitate. Elementele de taxare şi celelalte plăţi aplicabile vor fi cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale în noul regim sau destinaţie aprobată de vamă.

Pentru mărfurile străine plasate în zona liberă care dispar pe durata staţionării în acest teritoriu, responsabil de plata drepturilor vamale de import este rezidentul zonei libere sub responsabilitatea căruia se găseau, în mod legal, mărfurile la data dispariţiei lor.

La introducerea mărfurilor autohtone din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, se achită drepturile de import în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

[Pct.333 modificat prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.333 modificat prin Hot.Guv. nr.951 din 16.12.2011, în vigoare 23.12.2011]

Subsecţiunea 7

Formalităţi vamale la intrarea şi ieşirea mărfurilor din zonele libere

A. Introducerea din ţară în zonele libere a mărfurilor autohtoneşi scoaterea lor

334. Livrarea mărfurilor autohtone în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se efectuează în baza declaraţiei vamale de plasare în zona liberă:

a) pentru mărfurile autohtone care se introduc din ţară în zonele libere în vederea depozitării, realizării de construcţii, utilizării sau a altor activităţi similare în interiorul zonei libere, formalităţile vamale se efectuează numai la biroul (postul) vamal care deserveşte zona liberă, prin depunerea de către rezidentul zonei libere (sau de către reprezentantul acestuia) doar a unei declaraţii de plasare (regim extins 7900), cu indicarea în rubrica 2 a declaraţiei vamale a denumirii şi a codului fiscal al agentului economic care a livrat marfa în zona liberă;

b) în cazul în care mărfurile autohtone plasate anterior sub destinaţia vamală zona liberă (cod extins 7900) vor fi supuse ulterior unor operaţiuni de prelucrare, schimbarea codului extins al destinaţiei vamale din 7900 în 7679 va fi efectuată în baza unei cereri de schimbare a regimului, depuse de către rezidentul zonei libere la biroul (postul) vamal care supraveghează activitatea zonei libere, fără perfectarea unei noi declaraţii vamale, dar prin operarea modificărilor în sistemul Asycuda World. Procedura va fi similară şi în cazul de schimbare a codului extins al destinaţiei vamale pentru mărfurile autohtone din 7679 în 7900;

c) mărfurile autohtone destinate consumului final sau introducerii temporare în scopul utilizării în zona liberă urmează a fi introduse în zona liberă prin declararea verbală a acestora cu condiţia prezentării facturii fiscale sau facturii. Mărfurile autohtone introduse temporar în zona liberă prin declararea verbală urmează a fi scoase din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova utilizînd aceeaşi formă de declarare şi prezentare a facturii;

d) mărfurile autohtone destinate exportului (scoaterii în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova) se introduc în zonele libere pe baza declaraţiilor vamale de plasare în zona liberă şi a declaraţiilor vamale de export.

[Pct.334 în redacţia Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.334 în redacţia Hot.Guv. nr.951 din 16.12.2011, în vigoare 23.12.2011]

335. Livrarea mărfurilor autohtone din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se efectuează în baza unei declaraţii vamale de import a mărfurilor reintroduse, depuse de destinatarul mărfurilor la biroul (postul) vamal care supraveghează activitatea zonei libere.

[Pct.335 în redacţia Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.335 în redacţia Hot.Guv. nr.951 din 16.12.2011, în vigoare 23.12.2011]

336. La scoaterea din zona liberă a mărfurilor autohtone, introduse în baza pct.334 în vederea scoaterii în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se va depune doar o declaraţie de scoatere din zona liberă, avînd regimul vamal extins 1079, după care mărfurile se plasează în regim de tranzit pînă la un birou (post) vamal de frontieră. Declaraţia menţionată se va depune de expeditor la biroul (postul) vamal care supraveghează activitatea zonei libere.

[Pct.336 în redacţia Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.336 în redacţia Hot.Guv. nr.951 din 16.12.2011, în vigoare 23.12.2011]

[Pct.336¹ abrogat prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

[Pct.336¹ introdus prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.337-339 excluse prin Hot.Guv. nr.951 din 16.12.2011, în vigoare 23.12.2011]

B. Introducerea mărfurilor străine în zonele libere şi scoaterea lor

340. Mărfurile străine care se introduc în zonele libere în vederea depozitării, fără ca acestea să fie supuse unor operaţiuni de prelucrare, se plasează în zonă liberă pe baza declaraţiei vamale de tranzit emise de un birou (post) vamal de frontieră şi a declaraţiei de plasare avînd regimul vamal extins 7800.

În cazul în care mărfurile străine plasate anterior sub regimul vamal extins 7800 vor fi supuse ulterior unor operaţiuni de prelucrare, schimbarea regimului vamal din 7800 în 7600 va fi efectuată în baza unei cereri de schimbare a regimului, depuse de către rezidentul zonei libere la biroul (postul) vamal care deserveşte zona liberă, fără perfectarea unei noi declaraţii vamale, dar prin operarea modificărilor în sistemul Asycuda World. Procedura va fi similară şi în cazul de schimbare a regimului vamal extins din 7600 în 7800.

[Pct.340 în redacţia Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.340 modificat prin Hot.Guv. nr.951 din 16.12.2011, în vigoare 23.12.2011]

341. La scoaterea în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine plasate în zona liberă în baza pct.340, rezidentul va depune la biroul (postul) vamal care supraveghează activitatea zonei libere o declaraţie cu regimul vamal extins 3178, după care marfa se plasează în regim de tranzit pînă la frontieră.

[Pct.341 în redacţia Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.341 modificat prin Hot.Guv. nr.951 din 16.12.2011, în vigoare 23.12.2011]

[Pct.342-346 excluse prin Hot.Guv. nr.951 din 16.12.2011, în vigoare 23.12.2011]

D. Introducerea în zonele libere a mărfurilor străine şi a mărfurilor autohtone

care participă împreună la operaţiuni de prelucrare în interiorul zonei libere

şi scoaterea produselor prelucrate din zonele libere

346¹. Pentru mărfurile străine care urmează a fi plasate în interiorul zonelor libere în vederea prelucrării, declaraţia de plasare va avea regimul vamal extins 76** în funcţie de regimul vamal anterior al acestora. Pentru mărfurile care anterior au fost plasate numai în regim vamal de tranzit, regimul vamal extins va fi 7600.

Plasarea mărfurilor nu va fi condiţionată de emiterea unui acord de prelucrare.

[Pct.346¹ modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

346². Pentru mărfurile autohtone care se introduc în zonele libere pentru prelucrare suficientă (supunere unui ciclu de producere cu sau fără utilizarea mărfurilor străine) de către rezidentul zonei libere (sau de către reprezentantul acestuia) se va depune doar o declaraţie de plasare (regim extins 7679) la biroul (postul) vamal care deserveşte zona liberă.

Plasarea mărfurilor nu va fi condiţionată de emiterea unui acord de prelucrare.

[Pct.346² modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

346³. Produsele obţinute din prelucrarea suficientă a mărfurilor străine şi autohtone introduse în zona liberă şi care obţin certificate de origine a Republicii Moldova pot fi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, direct din zona liberă, în baza declaraţiei de export (regim extins 1076), urmate de plasarea acestora în regim de tranzit pînă la un birou (post) vamal de frontieră.

346⁴. Produsele rezultate din prelucrarea mărfurilor străine şi autohtone introduse în zona liberă, care nu obţin certificate de origine a Republicii Moldova, pot fi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova direct din zona liberă, pe baza declaraţiei de reexport (cod extins 3176), urmate de plasarea acestora în regim de tranzit pînă la un birou (post) vamal de frontieră.

La controlul documentar al declaraţiei vamale de reexport, organul vamal verifică concordanţa dintre datele declaraţiei depuse şi declaraţia de plasare în zonă.

346⁵. În cazul în care mărfurile autohtone introduse în zona liberă destinate prelucrării nu sînt folosite în proces de producţie, acestea pot fi scoase din ţară sau reintroduse conform regimurilor vamale export sau import. Declaraţiile vamale respective urmează a fi depuse de către expeditor/destinatar la biroul (postul) vamal care supraveghează activitatea zonei libere.

[Litera D (pct.346¹ – 346⁵) introdusă prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

Subsecţiunea 8

Rapoartele şi evidenţa

347. Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină evidenţa operativă a mărfurilor şi să o pună la dispoziţia organelor vamale pentru control. Mărfurile se înregistrează în evidenţe în momentul în care sînt introduse în locurile sau în încăperile deţinute de persoana în cauză.

[Pct.347 modificat prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

347¹. Rezidenţii zonelor libere prezintă trimestrial Serviciului Vamal rapoarte de evidenţă a fluxului de materiale, mărfuri şi produse finite, în modul stabilit de anexa nr.31 la prezentul Regulament.

[Pct.347¹ introdus prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

[Pct.348-350 abrogate prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

Subsecţiunea 9

Dispoziţii finale

351. În zonele libere este interzisă activitatea agenţilor economici care nu au statut de rezidenţi ai acestor zone libere şi care nu au autorizaţie de activitate, cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

[Pct.351 completat prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

[Pct.351 completat prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

352. La vămuirea mărfurilor plasate în zonă liberă, valoarea în vamă a acestora se determină în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

353. Circulaţia mărfurilor de la birourile vamale de frontieră către zonele libere şi invers se efectuează în regim vamal de tranzit.

354. Atunci cînd încheierea unei operaţiuni de plasare în zona liberă se realizează prin mai multe operaţiuni de scoatere, la încheierea totală a acesteia rezidentul zonei libere este obligat să depună la biroul vamal un decont care să cuprindă numărul de înregistrare a declaraţiei de plasare, felul şi cantitatea mărfurilor introduse, numărul de înregistrare a declaraţiilor vamale de încheiere, precum şi felul şi cantitatea mărfurilor scoase din zona liberă. De asemenea, dacă este cazul, se vor indica mărfurile care au trecut sub responsabilitatea altui rezident al zonei libere.

[Pct.355 exclus prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

SECŢIUNEA 11

Comercializarea mărfurilor în regim duty-free

356. În sensul prezentelor dispoziţii, noţiunile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) magazine duty-free – magazine licenţiate de către Agenţia Servicii Publice, care sînt amplasate în aeroporturile şi porturile internaţionale, la bordul aeronavelor şi navelor sau la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, în corespundere cu prevederile Codului vamal, în care se comercializează cu amănuntul mărfuri sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de politică economică, în valută străină sau în lei moldoveneşti, provenite din import, precum şi mărfuri autohtone, persoanelor care se află în călătorie internaţională;

b) magazin duty-free pentru deservirea corpului diplomatic – magazin licenţiat de Agenţia Servicii Publice cu acordul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în care se comercializează mărfuri cu amănuntul sub supraveghere vamală, în lei moldoveneşti, provenite din import, precum şi din producţia autohtonă, în exclusivitate corpului diplomatic;

c) mărfuri în regim duty-free - mărfuri vîndute în magazine, baruri şi restaurante duty-free sau/şi duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, mărfuri vîndute la bordul aeronavelor şi navelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, precum şi mărfuri distribuite gratuit pasagerilor şi membrilor echipajelor acestor aeronave şi nave, fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;

c¹) bar, restaurant duty-free la bordul navei – bar, restaurant a căror activitate este licenţiată de către Agenţia Servicii Publice, care sînt amplasate la bordul navei maritime de transport internaţional, în care se comercializează produse alimentare gata pentru consum şi băuturi, cu consumare în local, cu sau fără program distractiv;

d) operatori – personalul care lucrează efectiv în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free, cel care aprovizionează aceste magazine, baruri şi restaurante, precum şi personalul aeronavelor şi navelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri şi care are în atribuţii vînzarea în regim duty-free sau duty-free pentru deservirea corpului diplomatic şi distribuirea gratuită a mărfurilor la bordul acestor aeronave şi nave;

e) cumpărători - persoanele care călătoresc înspre o destinaţie internaţională, pasagerii şi membrii echipajelor aeronavelor şi navelor, precum şi alte persoane care au acces pe navele care efectuează curse în trafic extern de pasageri. În cazul magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic noţiunea de cumpărător se referă la reprezentanţele diplomatice şi la personalul acestora;

f) birou vamal - organele vamale în a căror competenţă se află supravegherea magazinelor, barurilor şi restaurantelor duty-free şi duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, precum şi a depozitelor magazinelor, barurilor şi restaurantelor duty-free;

g) licenţă – document eliberat de Agenţia Servicii Publice, în conformitate cu prevederile Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi ale Codului vamal, prin care se conferă dreptul de înfiinţare a unui magazin, bar, restaurant duty-free sau duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, de vînzare a unor mărfuri în regim duty-free la bordul aeronavelor şi navelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri şi de distribuire gratuită a unor mărfuri pasagerilor şi membrilor echipajelor acestor aeronave şi nave;

h) aeronave care efectuează curse în trafic extern de pasageri - mijloace de transport aerian, indiferent de ţara de înmatriculare, utilizate în trafic internaţional pentru transportul de persoane;

i) navă – mijloc plutitor, cu sau fără propulsie, maritim şi fluvial, indiferent de ţara de înmatriculare, utilizat în trafic internaţional de pasageri.

[Pct.356 modificat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.356 modificat prin Hot.Guv. nr.928 din 12.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.356 modificat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

357. Amplasarea şi amenajarea exterioară a magazinelor duty-free nu trebuie să permită:

a) accesul în incintă al persoanelor care nu călătoresc înspre o destinaţie internaţională;

b) introducerea sau scoaterea de mărfuri din incinta acestora prin alte locuri decît cele stabilite de organele vamale.

358. Planurile şi schiţele de amplasare a construcţiilor existente sau care se vor înfiinţa, destinate magazinelor duty-free şi duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, vor fi avizate de birourile vamale în a căror rază de competenţă urmează să funcţioneze magazinele. Aceste documente vor sta la baza eliberării avizului de funcţionare.

[Pct.358 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

359. Dacă necesităţile de funcţionare a magazinelor duty-free impun folosirea unor spaţii anexe, acestea trebuie amplasate în aceeaşi clădire sau în imediata ei apropiere, care se află în aceeaşi zonă de supraveghere vamală, calea de comunicare dintre acestea considerîndu-se parte integrantă a perimetrului magazinelor.

360. (1) Agenţia Servicii Publice, cu avizul Serviciului Vamal, eliberează licenţa persoanelor juridice pentru deschiderea magazinelor duty-free, comercializarea mărfurilor în regim duty-free, cu indicarea numărului magazinelor duty-free, precum şi locurile de amplasare a acestora în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, în corespundere cu prevederile Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi ale Codului vamal.

(2) Agenţia Servicii Publice, cu avizul Serviciului Vamal, eliberează licenţa persoanelor juridice pentru comercializarea mărfurilor în regim duty-free cu amănuntul, în valută străină şi lei moldoveneşti, la bordul aeronavelor şi navelor care efectuează curse în traficul extern de pasageri.

(3) Agenţia Servicii Publice, cu avizul Serviciului Vamal, eliberează persoanelor juridice licenţă pentru comercializarea mărfurilor în regim duty-free, în valută străină şi lei moldoveneşti, în baruri şi restaurante duty-free la bordul navei.

[Pct.360 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.360 modificat prin Hot.Guv. nr.928 din 12.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.360 în redacţia Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

361. Pentru obţinerea avizului de funcţionare, persoana juridică solicitantă va depune la Serviciul Vamal o cerere, care trebuie să conţină următoarele elemente:

denumirea persoanei juridice, forma şi sediul acesteia;

codul fiscal al persoanei juridice solicitante;

denumirea punctului de control pentru trecerea frontierei de stat în care este amplasat magazinul pentru care se solicită eliberarea avizului;

datele personale ale reprezentanţilor persoanei juridice, respectiv: numele, prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, funcţia deţinută;

conturile bancare, băncile la care are deschise conturi, în valută străină şi în lei moldoveneşti.

Cererea va fi semnată de persoanele care reprezintă legal persoana juridică solicitantă.

Cererea va fi însoţită de următoarele documente, în copie sau în original, după caz:

actele constitutive ale persoanei juridice (în copie);

cazierul judiciar al persoanei fizice care reprezintă persoana juridică (în original);

date cu privire la magazinul pentru care se solicită eliberarea avizului, respectiv: amplasarea, suprafaţa, reprezentarea grafică;

acordul pentru desfăşurarea activităţii de comercializare dat de deţinătorul legal al spaţiului în care se va desfăşura activitatea (în copie);

contractul de închiriere a terenului pe care va fi amplasată construcţia sau a clădirii ce va fi utilizată cu scop comercial (în copie);

autorizaţia de construire eliberată de autoritatea competentă (în copie);

avizul biroului vamal, în original, pe planurile şi pe schiţele de amplasare a construcţiilor existente sau care vor fi destinate magazinului duty-free, precum şi avizul biroului vamal, în original, privind asigurarea condiţiilor legale de organizare, funcţionare şi supraveghere vamală a magazinului duty-free;

avizul biroului vamal referitor la amplasarea depozitelor în aeroporturile internaţionale, pentru mărfurile destinate comercializării în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectuează curse în traficul extern de pasageri.

Demararea construcţiilor aferente clădirilor destinate magazinelor duty-free pentru care se solicită eliberarea avizului este permisă numai după obţinerea licenţei pentru aceste magazine (în condiţiile stabilite de Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător).

Pentru obţinerea avizului de comercializare a mărfurilor în regim duty-free la bordul aeronavelor şi navelor, cererea va fi însoţită de următoarele documente:

actele constitutive ale persoanei juridice solicitante (în copie);

avizul biroului vamal, în original, privind asigurarea condiţiilor legale de organizare, funcţionare şi supraveghere vamală a depozitului pentru mărfurile care vor fi destinate comercializării în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri;

contractul de aprovizionare a aeronavelor încheiat cu companiile aeriene autorizate să efectueze curse în trafic extern de pasageri (în copie);

cazierul judiciar al persoanei fizice care reprezintă persoana juridică (în original);

copia contractului cu privire la deţinerea spaţiului necesar barului, restaurantului duty-free la bordul navei;

copia contractului de aprovizionare a navelor încheiat cu companiile care deţin nave;

copia contractului de aprovizionare a navelor încheiat cu companiile care deţin în folosinţă navele.

Pentru eliberarea avizului de comercializare a mărfurilor în regim duty-free la bordul navelor, Serviciul Vamal solicită de la birourile vamale următoarele documente:

avizul biroului vamal referitor la amplasarea depozitelor în porturile internaţionale, pentru mărfurile destinate comercializării în regim duty-free la bordul navelor;

avizul biroului vamal, în original, privind asigurarea condiţiilor legale de organizare, funcţionare şi supraveghere vamală a depozitului pentru mărfurile care vor fi destinate comercializării în regim duty-free la bordul navelor.

[Pct.361 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.361 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Pct.361 modificat prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.361 modificat prin Hot.Guv. nr.928 din 12.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

362. Aprovizionarea cu mărfuri străine a magazinelor, barurilor şi restaurantelor duty-free se poate face:

a) direct din străinătate;

b) din zonele libere;

c) din ţară, atunci cînd se află în regim vamal de antrepozitare;

d) din magazin duty-free;

e) din bar sau restaurant duty-free.

Introducerea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free se face numai sub supraveghere vamală.

Pe timpul antrepozitării, mărfurile sînt scutite de la garantarea obligaţiei vamale.

Transferul mărfurilor de la un magazin, bar şi restaurant duty-free la un alt magazin, bar şi restaurant duty-free este permis numai cu acordul biroului vamal, cu utilizarea procedurii prevăzute pentru transferul mărfurilor dintr-un antrepozit în altul.

În vederea exercitării optime a supravegherii vamale pentru operaţiunile de transfer, birourile vamale în a căror rază de competenţă funcţionează magazine, baruri şi restaurante duty-free vor ţine un registru special de evidenţă, potrivit anexei nr.27.

Transportul mărfurilor din străinătate, din zonele libere sau din antrepozite, altele decît magazinele, barurile şi restaurantele duty-free, către magazinele, barurile şi restaurantele duty-free se face sub supraveghere vamală. Pe timpul transportului pe teritoriul Republicii Moldova mărfurile sînt supuse regimului vamal de tranzit sau procedurii de transfer între antrepozite, după caz, cu garantarea drepturilor de import aferente fiecărui transport.

Deblocarea garanţiei se va face de către biroul vamal de plecare în termen de 24 de ore de la primirea confirmării transmise de biroul vamal de destinaţie, prin procedură informatică sau prin fax.

[Pct.362 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

363. În magazinele, barurile şi restaurantele duty-free pot fi vîndute orice fel de mărfuri, străine sau autohtone, cu excepţia:

a) mărfurilor prohibite introducerii în şi scoaterii din Republica Moldova;

b) mărfurilor interzise spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi mărfurile specificate în anexa nr.28 la prezentul regulament;

c) alte mărfuri stabilite de legislaţie.

[Pct.363 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

364. Mărfurile admise la vînzare în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free pot fi comercializate numai în cantităţi destinate uzului personal.

[Pct.364 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.364 modificat prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Pct.364 completat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

365. În magazinele duty-free mărfurile pot fi comercializate numai în ambalaje şi în cantităţi uzuale pentru comerţul cu amănuntul.

[Pct.365 în redacţia Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

365¹. În barurile şi restaurantele duty-free pot fi comercializate produse alimentare gata pentru consum şi băuturi, cu consumare în local.

[Pct.365¹ introdus prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

366. Toate mărfurile aprovizionate în scopul vînzării în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free vor fi însoţite de documente legale, datate, semnate de cei în drept şi ştampilate, din care să rezulte cu claritate:

furnizorul (denumirea, sediul social, codul fiscal, numărul de înmatriculare la registrul comerţului);

data livrării;

mijlocul de transport utilizat, precum şi numele şi prenumele delegatului sau şoferului şi documentul de identitate al acestuia;

denumirea mărfii;

cantitatea;

unitatea de măsură;

preţul de achiziţie.

Toate mărfurile vor fi comercializate în cadrul termenelor de valabilitate prescrise de furnizor.

[Pct.366 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

367. Preţurile de vînzare ale produselor vor fi exprimate în dolari S.U.A. şi/sau în euro şi vor fi afişate la vedere. Orice modificări ulterioare ale preţurilor de vînzare vor fi evidenţiate pe documentele prin care acestea au fost stabilite, cu precizarea datei la care s-au operat modificările.

368. Justificarea vînzărilor de mărfuri prin magazinele, barurile şi restaurantele duty-free se face prin bonuri fiscale sau prin facturi fiscale.

Bonurile fiscale vor conţine următoarele date:

denumirea persoanei juridice şi codul fiscal;

numărul bonului fiscal (numerele se dau în ordine crescătoare);

identitatea cumpărătorului: numele şi prenumele, felul şi numărul documentului de trecere a frontierei de stat;

numărul cursei, în cazul transportului aerian;

felul bunului vîndut;

unitatea de măsură;

cantitatea;

valoarea unitară şi totală;

data vînzării.

Facturile  fiscale vor fi utilizate pentru produse de folosinţă îndelungată, precum: aparatură foto, aparatură electronică, aparatură electrocasnică etc. Pe lîngă informaţiile conţinute în bonurile fiscale, facturile fiscale vor evidenţia marca, tipul, seriile produselor vîndute, precum şi alte elemente cerute de reglementările în vigoare.

[Pct.368 modificat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.368 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

369. Toate documentele care atestă aprovizionarea, vînzarea sau distrugerea mărfurilor se vor păstra timp egal cu termenul de prescripţie a datoriilor la bugetul statului la dispoziţia birourilor vamale.

O listă a acestor documente va fi prezentată organelor vamale lunar, în primele 10 zile ale lunii următoare.

370. Bonurile fiscale şi facturile vor avea imprimat textul "DUTY-FREE".

371. Mărfurile autohtone pot fi introduse în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free numai pe baza documentelor de provenienţă a acestora de la furnizorul intern.

O copie de pe aceste documente va fi transmisă birourilor vamale în a căror rază de competenţă funcţionează magazinele, barurile şi restaurantele.

Documentele de provenienţă a mărfurilor de la furnizorii interni, livrate succesiv către un magazin, bar şi restaurant duty-free, vor însoţi mărfurile la fiecare livrare.

Livrărilor de mărfuri autohtone către magazinele, barurile şi restaurantele duty-free li se aplică reglementările în vigoare privind taxa pe valoarea adăugată.

[Pct.371 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.371 modificat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

372. Pentru mărfurile autohtone se va depune o singură declaraţie vamală de export în modul stabilit de legislaţie.

Pentru mărfurile provenite direct din străinătate, din antrepozite sau din zonele libere vîndute în cursul unei luni se va depune lunar cîte o declaraţie vamală de reexport.

Declaraţiile vamale de reexport se depun în primele 10 zile ale lunii pentru întreaga cantitate de mărfuri vîndută în cursul lunii anterioare, la biroul vamal în a cărui rază de competenţă funcţionează magazinul duty-free. Declaraţiile vamale vor fi însoţite de o listă specificativă în care se vor evidenţia numerele bonurilor fiscale şi ale facturilor în baza cărora au fost vîndute mărfurile ce fac obiectul acestora.

Documentele care atestă felul şi cantitatea mărfurilor înscrise în declaraţiile vamale sînt bonurile fiscale şi facturile emise.

[Pct.372 modificat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

373. Magazinele, barurile şi restaurantele duty-free au obligaţia să efectueze controlul zilnic al intrărilor şi ieşirilor de mărfuri şi să consemneze rezultatele într-un registru sigilat de biroul vamal, conform procedurii stabilite în anexa nr.29.

Magazinele, barurile şi restaurantele duty-free vor remite periodic biroului vamal o dare de seamă în conformitate cu modelul din anexa nr.30.

Titularul licenţei de funcţionare în regim duty-free este răspunzător de plata tuturor taxelor prevăzute de lege pentru orice marfă care se constată că lipseşte la inventar sau că a fost sustrasă din magazinele, barurile şi restaurantele menţionate.

[Pct.373 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.373 modificat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

374. În cazul distrugerii totale sau parţiale a mărfurilor, acestea se scot din evidenţă pe baza documentelor justificative întocmite legal, prezentate biroului vamal de către titularul licenţei.

[Pct.374 modificat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

375. Toate sortimentele de mărfuri introduse în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free, după recepţionarea lor de către gestionar, vor fi expuse spre vînzare.

[Pct.375 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

376. Controlul activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free se face de către organele competente ale Serviciului Vamal şi de celelalte organe de control abilitate prin lege şi poate consta în verificări inopinate ale tranzacţiilor, în examinarea mărfurilor care sînt comercializate şi în verificări ale evidenţelor operative, contabile şi fiscale.

[Pct.376 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

377. Procedura de eliberare, reperfectare, suspendare, reînnoire şi retragere a licenţei magazinelor, barurilor şi restaurantelo duty-free şi a magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic se va efectua în corespundere cu prevederile Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi ale Codului vamal.

[Pct.377 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.377 în redacţia Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Pct.378 exclus prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

379. Serviciul Vamal va nominaliza birourile vamale în a căror rază de competenţă urmează să îşi desfăşoare activitatea magazinele, barurile şi restaurantele duty-free.

[Pct.379 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

380. Amplasarea magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, precum şi construcţia acestora nu trebuie să permită accesul în incintă al persoanelor care nu au calitatea de cumpărător în sensul prezentelor dispoziţii.

Amenajarea exterioară a magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic trebuie să facă imposibilă introducerea sau scoaterea de mărfuri din incinta acestora prin alte locuri decît cele destinate acestor activităţi.

Planurile şi schiţele de amplasare a construcţiilor existente sau care urmează să fie construite cu destinaţia de magazine duty-free pentru deservirea corpului diplomatic vor fi avizate de birourile vamale în a căror rază de competenţă urmează să îşi desfăşoare activitatea magazinele.

381. Vînzările de mărfuri din magazinele duty-free pentru deservirea corpului diplomatic se pot face numai pe baza carnetelor de identitate CD eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Reprezentanţele diplomatice pot cumpăra mărfuri din magazinele duty-free pentru deservirea corpului diplomatic pe bază de comenzi întocmite în 3 exemplare. După onorarea parţială sau totală a comenzii magazinul va confirma, sub semnătura persoanei abilitate, pe cele trei exemplare, felul şi cantitatea mărfurilor vîndute.

Două exemplare vor fi păstrate la magazinul duty-free, iar celălalt exemplar va fi restituit reprezentanţei diplomatice.

Comanda va cuprinde următoarele elemente:

denumirea reprezentanţei diplomatice;

numele, prenumele şi numărul documentului de identitate ale persoanei împuternicite de reprezentanţa diplomatică să efectueze cumpărăturile;

denumirea, unitatea de măsură şi cantitatea mărfurilor solicitate spre cumpărare;

data emiterii comenzii;

semnătura şefului reprezentanţei diplomatice.

382. Pentru toate mărfurile vîndute în magazinele duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, justificarea vînzărilor o constituie bonurile fiscale sau facturile.

Bonurile fiscale trebuie să cuprindă următoarele date:

numărul bonului fiscal; numerele se vor da în ordine crescătoare, începînd cu 1 ianuarie pentru fiecare an calendaristic;

denumirea persoanei juridice, deţinătoare a magazinului, sediul acesteia şi codul fiscal;

numărul carnetului de identitate CD eliberat de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, aferent cumpărătorului;

natura, valoarea unitară şi numărul de articole vîndute;

unitatea de măsură;

valoarea totală;

data vînzării.

Facturile sînt utilizate pentru produse de folosinţă îndelungată, ca de exemplu: aparatură electronică, electrotehnică şi altele de acest gen, precum şi pentru mărfuri vîndute pe bază de comenzi. Facturile trebuie să cuprindă, pe lîngă datele înscrise în bonurile fiscale, menţiuni suplimentare privind identificarea mărfurilor: mărci, tipuri, serii, precum şi alte elemente cerute de reglementările în vigoare.

Facturile vor fi însoţite şi de certificatul de calitate al produsului respectiv.

[Pct.382 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

383. Bonurile fiscale şi facturile trebuie să aibă imprimat următorul text: "Mărfuri numai pentru uzul reprezentanţelor diplomatice şi al personalului acestora."

Textul va fi redactat în limba de stat, în limba rusă, precum şi în limba engleză.

384. Dispoziţiile prevăzute la pct.356, 357, 359, 361-367, 369, 371-377 se aplică în mod corespunzător şi magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic.

385. Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în regim duty-free şi/sau duty-free pentru deservirea corpului diplomatic au obligaţia să aducă la cunoştinţa operatorilor dispoziţiile legale privind aceste activităţi.

386. Schimbarea locului de amplasare a unui magazin, bar şi restaurant duty-free sau duty-free pentru deservirea corpului diplomatic atrage reperfectarea licenţei şi plata taxei de reperfectare a acesteia aferente.

[Pct.386 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.386 modificat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

387. Reglementările prevăzute la pct.356, 363-367, 369, 372-274, 376, 377 se aplică în mod corespunzător şi în cazul activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free la bordul aeronavelor şi navelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri.

[Pct.387 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

388. Mărfurile din import destinate aprovizionării la bordul aeronavelor şi navelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri sînt depozitate numai în zonele de supraveghere vamală din aeroporturi şi porturi.

[Pct.388 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

389. Permisul de încărcare a mărfurilor din depozit către aeronavă sau navă, emis de către organul vamal cu ocazia îmbarcării produselor la bordul aeronavelor sau navelo care efectuează curse în trafic extern de pasageri, constituie documentul legal în baza căruia se întocmesc declaraţiile vamale de rexport.

[Pct.389 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.389 modificat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

390. Pentru mărfurile din import distribuite gratuit pasagerilor şi membrilor echipajului sau comercializate în regim duty-free la bordul aeronavelor şi navelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, persoanele juridice licenţiate în acest sens vor depune lunar declaraţiile vamale de reexport la biroul vamal în a cărui rază de competenţă îşi desfăşoară activitatea, în primele 10 zile ale lunii următoare celei în care s-au efectuat livrările.

[Pct.390 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Pct.390 modificat prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

391. Depozitele de mărfuri destinate aprovizionării la bordul aeronavelor sau navelo care efectuează curse în trafic extern de pasageri pot fi amplasate numai în zona de supraveghere vamală din aeroporturi sau porturi, iar sistemul de închidere a acestora trebuie să permită accesul numai în comun al titularului depozitului şi al organelor vamale.

[Pct.391 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

392. Titularii depozitelor sînt obligaţi să ţină o evidenţă operativă a mărfurilor aflate în depozit, în forma stabilită prin prezentele reglementări.

393. Mărfurile destinate aprovizionării, care au fost livrate la bordul aeronavelor sau navelo, dar care nu au fost vîndute, pot fi returnate în depozitele aflate în zona de supraveghere vamală din aeroporturi sau porturi, pe baza permisului de descărcare emis de organele vamale.

[Pct.393 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

394. Pentru produsele intrate în depozite, a căror ieşire nu este justificată prin îmbarcare la bordul aeronavelor şi navelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, organele vamale încheie decizii de regularizare de încasare a obligaţiei vamale şi aplică sancţiunile potrivit legii.

[Pct.394 completat prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

SECŢIUNEA 12

Reexportul, distrugerea sau abandonul în favoarea statului a mărfurilor

395. Mărfurile străine pot fi:

reexportate de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;

distruse;

abandonate în favoarea statului.

396. Reexportul implică aplicarea formalităţilor prevăzute pentru exportul mărfurilor.

Cazurile în care mărfurile străine se plasează sub regimuri suspensive în scopul neaplicării măsurilor de politică economică la export sînt stabilite de Codul vamal al Republicii Moldova şi de prezentul regulament.

397. În cazul în care mărfurile plasate sub un regim vamal cu impact economic pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sînt destinate reexportului, se depune o declaraţie vamală de reexport. De asemenea, se depune o declaraţie de reexport în cazul mărfurilor străine sosite în procedură de tranzit la un birou vamal de destinaţie şi care, din anumite considerente, se returnează înainte de vămuire expeditorului sau în orice alt loc indicat de acesta.

398. Atunci cînd reexportul face obiectul unei declaraţii vamale, dispoziţiile prevăzute în prezentul regulament la exportul mărfurilor se aplică în mod corespunzător, fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale care se pot aplica atunci cînd se încheie un regim vamal cu impact economic anterior.

399. Distrugerea mărfurilor străine trebuie să facă obiectul unei înştiinţări prealabile a organelor vamale. Comunicarea distrugerii mărfurilor se face în scris şi este semnată de către persoana interesată. Notificarea trebuie făcută în timp util, pentru a permite organelor vamale să supravegheze operaţiunea şi să o coordoneze cu alte instituţii interesate, dacă prin natura mărfurilor este necesară o astfel de coordonare.

Atunci cînd mărfurile în cauză fac deja obiectul unei declaraţii înregistrate de către organele vamale, dar înainte de acordarea liberului de vamă, acestea înscriu respectiva distrugere pe declaraţie şi anulează declaraţia vamală.

Organul vamal prezent la distrugerea mărfurilor precizează pe declaraţia vamală tipul şi cantitatea deşeurilor sau a resturilor rezultate din distrugere, pentru a putea determina drepturile de import aplicabile acestora la atribuirea unei alte destinaţii vamale.

Deşeurilor sau resturilor care rezultă din distrugere li se atribuie destinaţia sau utilizarea prevăzută de vamă pentru mărfurile străine, ţinînd seama de măsurile de politică economică. Pînă la atribuirea unei alte destinaţii vamale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.

400. Dispoziţiile pct.399 se aplică în mod corespunzător şi mărfurilor abandonate în favoarea statului.

401. Abandonul sau distrugerea nu presupun cheltuieli de la bugetul de stat.

SECŢIUNEA 13

Alte operaţiuni vamale

A. Transbordarea vamală

402. (1) Mărfurile aflate sub supraveghere vamală se pot transborda dintr-un mijloc de transport în altul ori se pot depozita temporar pe teritoriul Republicii Moldova.

(2) Operaţiunea de transbordare se efectuează în prezenţa organelor vamale.

403. (1) Transbordarea mărfurilor trebuie să fie cerută de transportatorul acestora, de un broker vamal sau de orice altă persoană care face dovada că are dreptul de a dispune asupra mărfurilor.

(2) Biroul vamal, analizînd cererea, eliberează un permis vamal, în care se menţionează felul şi cantitatea mărfii care urmează să fie transbordată şi termenul de efectuare a operaţiunii. Acest termen poate fi prelungit în cazuri justificate. Permisul vamal este înregistrat la biroul vamal emitent.

404. (1) Permisul vamal este asimilat cu declaraţia vamală înregistrată şi produce aceleaşi efecte juridice.

(2) Atunci cînd se constată lipsuri sau substituiri ale mărfurilor transbordate, permisul vamal constituie titlu executoriu pentru încasarea drepturilor de import. În acest caz, elementele de taxare şi celelalte plăţi sînt cele în vigoare la data înregistrării permisului vamal.

(3) În staţiile de cale ferată în care este organizată transbordarea în vagoane cu ecartament diferit, operaţiunea se efectuează fără a se mai depune permisul vamal. Transportatorul răspunde de felul şi de cantitatea mărfurilor transbordate, precum şi de concordanţa acestora cu datele înscrise în documentul de transport internaţional.

405. (1) În caz de forţă majoră sau caz fortuit, transbordarea mărfurilor se poate efectua şi în locurile unde nu funcţionează birouri vamale, în prezenţa organelor de poliţie, care certifică pe documentul de transport felul şi cantitatea mărfurilor.

(2) Transportatorul este obligat să sigileze mijloacele de transport sau mărfurile şi să le prezinte la cel mai apropiat birou vamal. În acest caz, documentele vamale şi documentele de transport se modifică în mod corespunzător şi se iau măsuri de sigilare vamală a mijloacelor de transport sau a mărfurilor. În cazul transportului pe calea ferată, atunci cînd nu poate fi asigurată prezenţa organelor de poliţie, transbordarea mărfurilor se poate efectua şi în prezenţa a doi martori străini de calea ferată, încheindu-se un proces-verbal constatator.

B. Regimul vamal al mostrelor, modelelor de referinţă şi materialelor publicitare

406. (1) Se consideră mostre orice bunuri sau părţi ale acestora primite de la parteneri externi, în mod gratuit, pentru cunoaşterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în ţară, precum şi cele expediate gratuit partenerilor externi în scopul prospectării pieţei externe sau obţinerii de comenzi.

(2) Prin mostre cu valoare comercială se înţelege bunuri sau părţi din acestea cărora li se poate da şi o altă întrebuinţare decît cea de mostre.

(3) Prin mostre fără valoare comercială se înţelege bunuri sau părţi din acestea secţionate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor operaţiuni similare, cărora nu li se poate da o altă întrebuinţare decît cea de mostre.

407.Modelele de referinţă sînt modele de mărfuri a căror fabricare este proiectată, respectîndu-se următoarele condiţii:

a) să aparţină unei persoane stabilite în străinătate şi să fie introduse în ţară cu scopul de a fi prezentate sau a face obiectul unei demonstraţii în vederea obţinerii de comenzi;

b) să nu fie vîndute sau închiriate;

c) să fie reexportate.

408. Materialul publicitar, de reclamă şi de documentare constă în cataloage şi liste de preţuri referitoare la mărfuri puse în vînzare sau la prestări de servicii, cu condiţia ca fiecare trimitere:

a) să fie compusă dintr-un singur document; sau

b) să cuprindă un singur exemplar al fiecărui document dacă este compusă din mai multe documente; sau

c) să nu depăşească greutatea brută de 1 kg, oricare ar fi numărul documentelor sau al exemplarelor.

409. Importul sau exportul definitiv al bunurilor menţionate la pct.406 alin.(3) este admis cu scutire de la plata drepturilor de import sau de export, după caz, în măsura în care introducerea sau scoaterea acestora din ţară nu este prohibită.

410. Admiterea sau exportul temporar al bunurilor care fac obiectul prezentei secţiuni se efectuează cu suspendare totală de la plata drepturilor de import sau export, după caz.

C. Regimul vamal al aprovizionării mijloacelor de transport în trafic internaţional

Subsecţiunea 1

Aprovizionarea navelor şi aeronavelor străine şi autohtone

411. Navele sub pavilion străin care acostează în porturile Republicii Moldova pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianţi, produse alimentare, precum şi cu alte materiale.

412. Agenţiile societăţilor de transport naval străine, autorizate să funcţioneze în Republica Moldova, pot introduce temporar mărfuri străine destinate aprovizionării mijloacelor de transport proprii care efectuează transporturi internaţionale de mărfuri şi/sau persoane.

Bunurile menţionate la alineatul precedent se plasează în regim vamal de antrepozit pînă la încărcarea lor pe mijloacele de transport străine.

În cazul în care societăţile de transport naval străine introduc în ţară bunuri destinate aprovizionării cu o frecvenţă sporită, organul vamal poate permite ca declaraţiile vamale de plasare şi de scoatere din antrepozit să fie depuse periodic la un termen stabilit de comun acord cu depozitarul mărfurilor.

Declaraţiile vamale menţionate mai sus se depun împreună cu documentele justificative, inclusiv permisele vamale de încărcare /descărcare şi borderourile centralizatoare.

Atunci cînd aprovizionarea navelor străine se face cu mărfuri autohtone, este obligatorie îndeplinirea formalităţilor vamale de export. Organele vamale pot aproba ca declaraţiile vamale de export să fie depuse periodic, la intervale stabilite de comun acord cu exportatorul mărfurilor.

[Pct.412 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

413. Bunurile destinate aprovizionării se introduc la bordul navelor sub pavilion străin pe baza permisului vamal eliberat de biroul vamal, la cererea comandantului, a armatorului sau a agentului navei.

Se poate depune o singură declaraţie de scoatere din antrepozit sau de export, după caz, pentru toată durata de staţionare a navei în port.

414. Aprovizionarea navelor autohtone care efectuează curse în străinătate se face de către societăţile cărora le aparţin, cu produse autohtone, în baza permisului vamal, fără depunerea declaraţiei vamale de export. Aprovizionarea se face ţinîndu-se seama de durata călătoriei, de capacitatea rezervoarelor şi de numărul membrilor echipajului.

415. Dispoziţiile acestei subsecţiuni se aplică în mod corespunzător aeronavelor străine şi autohtone.

Subsecţiunea 2

Evidenţa bunurilor cu care sînt aprovizionate navele şi aeronavele

416. Evidenţa livrărilor de bunuri destinate aprovizionării navelor şi aeronavelor autohtone este organizată pe baza permiselor vamale, borderourilor centralizatoare şi a facturilor fiscale. În cazul bunurilor destinate aprovizionării navelor şi aeronavelor străine, evidenţa va include, suplimentar, şi declaraţiile vamale şi documentele anexate acestora.

417. Permisul vamal se întocmeşte în două exemplare semnate de comandantul, agentul navei sau un împuternicit legal şi se înaintează biroului vamal. Permisul vamal depus în două exemplare se înregistrează în evidenţa biroului vamal, fiind asimilat cu declaraţia vamală înregistrată şi producînd aceleaşi efecte juridice.

418. Controlul vamal al aprovizionării navelor şi aeronavelor autohtone şi străine constă în verificarea concordanţei dintre datele înscrise în permisele vamale şi cele din declaraţia proviziilor de bord şi situaţia reală a acestora.

Dacă organul vamal constată că există concordanţă între datele menţionate mai sus, acesta vizează permisele vamale şi reţine un exemplar al acestora.

419. După finalizarea operaţiunilor de încărcare a bunurilor la bordul navei, transportatorul trebuie să înainteze biroului vamal un exemplar al declaraţiei proviziilor de bord.

420. Borderoul centralizator conţine următoarele date:

numărul şi data permisului vamal;

data livrării;

datele de identificare ale beneficiarului;

denumirea comercială a produsului;

cantitatea livrată;

valoarea.

Serviciul Vamal poate stabili tipizata borderoului centralizator.

421. Declaraţiile vamale întocmite în cazul operaţiunilor de aprovizionare a navelor străine se depun la biroul vamal, împreună cu documentele însoţitoare, inclusiv borderourile centralizatoare, precum şi permisele vamale emise în perioada respectivă.

D. Returnarea mărfurilor şi mijloacelor de transport nevămuite

422. (1) Mărfurile şi mijloacele de transport nevămuite în modul stabilit şi aflate sub supraveghere vamală în zone de control ale organelor vamale de frontieră pot fi returnate cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

(2) Returnarea mărfurilor se efectuează la solicitarea persoanei împuternicite în privinţa mărfurilor sau, în cazuri justificate, la iniţiativa organelor vamale.

423. Returnarea mărfurilor se perfectează de către organele vamale prin înscrierea menţiunilor respective în actele de însoţire a mărfurilor sau mijloacelor de transport, precum şi înregistrarea operaţiunii în registre corespunzătoare. Declaraţia vamală în acest caz nu se depune.

424. În cazul mărfurilor transportate cu utilizarea documentelor de tranzit prevăzute de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, efectuarea înscrierilor cu privire la retur se realizează cu respectarea procedurii stabilite de acordurile respective.

[Secţiunea D introdusă prin Hot.Guv. nr.1007 din 27.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Anexa nr.6 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.7 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.8 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.8 modificată prin Hot.Guv. nr.516 din 02.07.2014, în vigoare 11.07.2014]

[Anexa nr.9 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.9 modificată prin Hot.Guv. nr.516 din 02.07.2014, în vigoare 11.07.2014]

[Anexa nr.12 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.13 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.14 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.15 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.21 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.22 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.23 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.25 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.26 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.28 completată prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Anexa nr.28 completată prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

[Anexa nr.29 completată prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Anexa nr.29 modificată prin Hot.Guv. nr.709 din 18.07.2018, în vigoare 20.07.2018]

[Anexa nr.30 completată prin Hot.Guv. nr.200 din 03.04.2019, în vigoare 12.04.2019]

[Anexa nr.31 introdusă prin Hot.Guv. nr.295 din 23.04.2014, în vigoare 06.05.2014]

[Anexa nr.32 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.32 introdusă prin Hot.Guv. nr.516 din 02.07.2014, în vigoare 11.07.2014]

[Anexa nr.33 modificată prin Hot.Guv. nr.40 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

[Anexa nr.33 modificată prin Hot.Guv. nr.709 din 18.07.2018, în vigoare 20.07.2018]

[Anexa nr.33 introdusă prin Hot.Guv. nr.693 din 22.08.2014, în vigoare 29.08.2014]

[Anexa nr.34 în redacţia Hot.Guv. nr.937 din 22.12.2020, în vigoare 24.12.2020]

[Anexa nr.2 exclusă prin Hot.Guv. nr.929 din 13.12.2012, în vigoare 21.12.2012]

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului

nr.1140 din 2 noiembrie 2005

LISTA

hotărîrilor care se abrogă

1.Hotărîrea Guvernului nr.608 din 10 august 1994 "Despre crearea pe teritoriul Republicii Moldova a depozitelor vamale libere".

2.Hotărîrea Guvernului nr.1270 din 27 septembrie 2002 "Despre aprobarea Regulamentului privind modul de autorizare a activităţii şi de control al magazinelor duty-free şi magazinelor pentru deservirea corpului diplomatic" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.135-136, art.1398).

3.Hotărîrea Guvernului nr.207 din 26 februarie 2003 "Despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.30-34, art.219).

4. Punctul 3 din Hotărîrea Guvernului nr.230 din 24 februarie 2005 "Pentru modificarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.36-38, art.276).