Decizie nr.72 din 24.06.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.11g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 3 al articolului I din Legea nr.228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional) (modificarea actului normativ care nu a intrat în vigoare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.11g/2025 privind excepţia

de neconstituţionalitate a  punctului 3 al articolului I din

Legea nr.228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea 

articolului I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea

unor acte normative (modificarea Codului

penal şi a Codului contravenţional)

(modificarea actului normativ

care nu a intrat în vigoare)

nr. 72  din  24.06.2025

 (în vigoare 24.06.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 405-408 art. 92 din 30.07.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Andrei Harbuz, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 17 ianuarie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 24 iunie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 3 al articolului I din Legea nr.228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional), ridicată de dl avocat Victor Munteanu, în interesele dlui Alexandru Triteac, în dosarul nr.1a-690/2024, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători, format din dnii Marcel Juganari, Vitalie Pîslariuc şi Ion Bulhac, de la Curtea de Apel Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 28 iunie 2024, dl Alexandru Triteac şi SRL "MMD", companie în care acesta are calitatea de administrator, au fost găsiţi vinovaţi de corupere activă pe baza articolului 325 alin.(1) din Codul penal. Sentinţa a fost atacată cu apel.

4. În cadrul examinării cauzei în procedura de apel, dl avocat Victor Munteanu a ridicat, în interesele dlui Alexandru Triteac, excepţia de neconstituţionalitate a punctului 3 al articolului I din Legea nr.228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional).

5. Printr-o încheiere din 17 decembrie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.".

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 72

Categorii de legi

"(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

[…]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[…]

n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;

[…]."

Articolul 74

Adoptarea legilor şi a hotărârilor

"(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

[…]."

Articolul 76

Intrarea în vigoare a legii

"Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia."

7. Prevederile relevante ale Legii nr.136 din 6 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional), în vigoare din 7 septembrie 2024, sunt următoarele:

"Art.I. Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.72–74, art.195), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

[…]

142. Articolul 325 va avea următorul cuprins:

"Articolul 325. Coruperea activă

(1) Promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unei persoane publice sau unei persoane publice străine de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sau contrar acesteia

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1500 de unităţi convenţionale.

[…]."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional), în vigoare din 16 august 2024, sunt următoarele:

"Art.I. – Articolul I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.245–246, art.353) se modifică după cum urmează:

[…]

3. Punctul 142 va avea următorul cuprins:

142. Articolul 325 va avea următorul cuprins:

"Articolul 325. Coruperea activă

(1) Promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unei persoane publice sau unei persoane publice străine de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sau contrar acesteia

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1500 de unităţi convenţionale, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[…]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării susţine că la 6 iunie 2024 Parlamentul a votat în lectură finală Legea nr.136 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional). Modificările făcute prin această lege excludeau, inter alia, pedeapsa închisorii, diminuau cuantumul amenzii şi excludeau răspunderea persoanei juridice pentru coruperea activă, infracţiune incriminată de articolul 325 alin.(1) din Codul penal. Potrivit dispoziţiilor tranzitorii ale acestei legi, modificările, urmau să intre în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial, adică la 7 septembrie 2024.

10. Totuşi, la 31 iulie 2024 Parlamentul a adoptat Legea nr.228, prin care a modificat articolul I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional), deşi acesta din urmă nu era încă în vigoare. Modificările făcute de Legea nr.228/2024 au introdus, inter alia, pedeapsa amenzii cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate în privinţa persoanei juridice pentru corupere activă, infracţiune incriminată de articolul 325 alin.(1) din Codul penal. Aceste modificări au intrat în vigoare la data publicării legii în Monitorul Oficial, la 16 august 2024, adică până la intrarea în vigoare a legii pe care o modifică, i.e. Legea nr.136/2024.

11. Aşadar, autorul afirmă că legislatorul a modificat o lege care încă nu era în vigoare şi a agravat situaţia persoanelor juridice care aveau o aşteptare legitimă că nu vor fi sancţionate pentru coruperea activă pe baza articolului 325 alin.(1) din Codul penal. Astfel, legislatorul a anulat posibilitatea persoanelor juridice acuzate de corupere activă de a solicita aplicarea legii penale mai favorabile.

12. De asemenea, autorul susţine că Legea nr.228/2024 a fost adoptată contrar articolului 62 din Legea cu privire la actele normative, care reglementează procedura de modificare a actelor normative. Acesta afirmă că actul normativ modificat de Legea nr.228/2024 este, de fapt, Codul penal, nu Legea nr.136/2024. Aşadar, modificările introduse de Legea nr.228/2024 ridică o problemă şi din perspectiva legalităţii incriminării şi a pedepsei.

13. În fine, autorul excepţiei susţine că prevederea contestată este contrară articolelor 20, 22, 72, 74 şi 76 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.228 din 31 iulie 2024, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie şi a articolului 25 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională.

17. Curtea observă că autorul sesizării a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a punctului 3 al articolului I din Legea nr.228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional). Curtea notează că prevederea contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul apelului împotriva sentinţei de condamnare pentru corupere activă pe baza articolului 325 alin.(1) din Codul penal. Astfel, Curtea admite că prevederea contestată ar putea fi relevantă în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Autorul afirmă incidenţa articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 72 (categorii de legi), 74 (adoptarea legilor şi a hotărârilor), 76 (intrarea în vigoare a legii) din Constituţie.

20. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea nu poate identifica în această cauză, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate care să afirme încălcarea accesului liber la justiţie. În acest sens, simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.16 din 14 martie 2024, § 15).

21. Referitor la incidenţa articolului 22 din Constituţie, Curtea reţine că acesta garantează, în concordanţă cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege) (a se vedea DCC nr.13 din 14 martie 2024, § 18).

22. Autorul excepţiei susţine că prin modificarea Legii nr.136/2024 până la intrarea ei în vigoare legislatorul a anulat posibilitatea aplicării legii mai blânde în privinţa persoanelor juridice pentru infracţiunea de corupere activă.

23. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că articolul 7 din Convenţie interzice aplicarea retroactivă a legii penale. Cu titlu de excepţie se admite aplicarea retroactivă a legii penale mai blânde. Deşi nu este un principiu prevăzut în mod expres în articolul 7 din Convenţie, acesta a fost stabilit pentru prima data în cauza Scoppola v. Italia, 22 mai 2012, care viza modificările referitoare la pedeapsa aplicabilă. Curtea Europeană a afirmat că principiul aplicării legii penale mai blânde este consacrat în regula potrivit căreia, în cazul în care există diferenţe între legea penală în vigoare la momentul comiterii infracţiunii şi legile penale ulterioare adoptate până la pronunţarea hotărârii definitive, tribunalele trebuie să aplice prevederile legii care îi sunt mai favorabile acuzatului (a se vedea Avizul consultativ al Curţii Europene din 29 mai 2020 pentru Curtea Constituţională a Armeniei cu privire la utilizarea tehnicii "trimiterii generale" sau a "legiferării prin trimitere" în definiţia unei infracţiuni şi standardele de comparaţie între legea penală în vigoare la momentul comiterii infracţiunii şi legea penală modificată, §§ 80-81).

24. Aşadar, pentru a pune în discuţie aplicarea principiului legii penale mai blânde, trebuie mai întâi să se constate că există o lege adoptată după comiterea infracţiunii, în vigoare la data pronunţării hotărârii şi care îi este mai favorabilă acuzatului. În acest sens, Curtea observă că legea despre care autorul pretinde că i-ar fi fost mai favorabilă, deşi adoptată de Parlament, nu a intrat în vigoare. Prin urmare, articolul 22 din Constituţie nu este incident în această cauză.

25. Referitor la opţiunea legislatorului de a modifica ulterior Legea nr.136/2024 până la intrarea ei în vigoare, Curtea menţionează că, pe baza articolului 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, Parlamentul se bucură de o marjă discreţionară la elaborarea politicii penale naţionale, în particular atunci când decide dacă o conduită trebuie incriminată sau dacă unele fapte trebuie sancţionate penal (a se vedea DCC nr.43 din 14 mai 2024, § 28).

26. Totodată, atât Legea nr.136/2024, cât şi Legea nr.228/2024, care o modifică parţial pe cea dintâi, sunt legi organice adoptate conform articolului 74 din Constituţie.

27. De asemenea, articolul 76 din Constituţie îi acordă Parlamentului prerogativa de a stabili în textul legii adoptate o dată la care aceasta va intra în vigoare. Această dată nu poate preceda data publicării legii (a se vedea DCC nr.118 din 28 septembrie 2023, § 27).

28. Mai mult, Curtea reţine că legislatorul a prevăzut posibilitatea modificării actului normativ adoptat de Parlament dacă nu a survenit data intrării în vigoare (articolul 64 alin.(4) din Legea cu privire la actele normative).

29. Astfel, referitor la criticile de neconstituţionalitate invocate de autorul sesizării, Curtea reţine că prin adoptarea punctului 3 al articolului I din Legea nr.228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional), Parlamentul a acţionat în limitele competenţei sale stabilite în articolele 72, 74 şi 76 din Constituţie.

30. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37, 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 3 al articolului I din Legea nr.228 din 31 iulie 2024 cu privire la modificarea articolului I din Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional), ridicată de dl avocat Victor Munteanu, în interesele dlui Alexandru Triteac, în dosarul nr.1a-690/2024, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.