Decizie nr.73 din 07.05.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.251g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului III din Legea nr.46 din 14 martie 2024 pentru modificarea unor acte normative (Codul muncii şi Codul contravenţional) şi a punctului 8 din Hotărârea Guvernului nr.217 din 26 martie 2024 cu privire la indexarea şi majorarea prestaţiilor sociale (plafonarea cotei de indexare a pensiei [3])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 251g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a

articolului III din Legea nr. 46 din 14 martie 2024 pentru modificarea unor acte normative

(Codul muncii şi Codul contravenţional) şi a punctului 8 din Hotărârea Guvernului nr.217

din 26 martie 2024 cu privire la indexarea şi majorarea prestaţiilor sociale

(plafonarea cotei de indexare a pensiei [3])

nr. 73  din  07.05.2026

 (în vigoare 07.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 222-223 art. 91 din 27.05.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 4 decembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 7 mai 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului III din Legea nr.46 din 14 martie 2024 pentru modificarea unor acte normative (Codul muncii şi Codul contravenţional) şi a punctului 8 din Hotărârea Guvernului nr.217 din 26 martie 2024 cu privire la indexarea şi majorarea prestaţiilor sociale, ridicată de dl Ruslan Petrov, parte în dosarul nr.3a-2577/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători ai Curţii de Apel Centru, format din dnii Ghenadie Mîra şi Nicolae Ghedrovici şi dna Angela Bostan, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 31 mai 2024, dl Ruslan Petrov a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ cu privire la recalcularea cuantumului pensiei pentru vechime în muncă.

4. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, din 17 aprilie 2025 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

5. Nefiind de acord cu soluţia instanţei de fond, la 22 aprilie 2025, dl Ruslan Petrov a declarat apel, solicitând casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chişinău.

6. La 10 noiembrie 2025, dl Ruslan Petrov a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului III din Legea nr.46 din 14 martie 2024 pentru modificarea unor acte normative (Codul muncii şi Codul contravenţional) şi a punctului 8 din Hotărârea Guvernului nr.217 din 26 martie 2024 cu privire la indexarea şi majorarea prestaţiilor sociale.

7. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2025, Curtea de Apel Centru a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

[...]."

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

Articolul 13

Indexarea pensiilor

"(1) Pensiile se indexează anual la 1 aprilie.

(2) Coeficientul de indexare constituie rata inflaţiei la sfârşitul anului precedent, exprimată prin creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv faţă de aceeaşi lună a anului premergător. Coeficientul de indexare se stabileşte de către Guvern.

(3) Suplimentul de solidaritate reprezintă o componentă a pensiei care nu se indexează. Cuantumul acestuia variază anual în funcţie de indexarea şi majorarea pensiei calculate şi de evoluţia pensiei minime."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.46 din 14 martie 2024 pentru modificarea unor acte normative (Codul muncii şi Codul contravenţional) sunt următoarele:

"[...]

Art.III. - Prin derogare de la art.13 alin.(2) din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, în cazul indexării la 1 aprilie 2024, coeficientul de indexare se stabileşte în mărime de 6% şi se aplică doar părţii pensiei care nu depăşeşte cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2024 în mărime de 13700 de lei.

[...]".

11. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.217 din 26 martie 2024 cu privire la indexarea prestaţiilor sociale sunt următoarele:

"[...]

8. În cazul indexării din aprilie 2024, coeficientul de indexare se aplică doar acelei părţi din pensie care nu depăşeşte cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2024, care constituie 13 700 de lei.

[...]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei menţionează că pensia reprezintă o creanţă patrimonială dobândită ca urmare a plăţii obligatorii a contribuţiilor de asigurări sociale, calculate proporţional cu venitul realizat. În perioada anilor 2022 - 2025, printr-o serie de acte normative, Parlamentul şi Guvernul ar fi plafonat arbitrar valoarea de referinţă utilizată pentru indexarea pensiilor, care face trimitere la salariul mediu lunar prognozat pe economie. Prevederile stabilite de Legea nr.46 din 14 martie 2024 şi Hotărârea Guvernului nr.217 din 26 martie 2024 restricţionează indexarea pensiilor aşa cum prevede articolul 13 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi afectează direct drepturile sociale şi patrimoniale ale unei categorii de pensionari.

13. Autorul consideră că reducerea coeficientului de indexare aplicat pensiei fără o justificare legală clară şi transparentă, precum şi a unui interes public legitim, reprezintă o ingerinţă disproporţionată în drepturile sale la protecţie socială şi de proprietate. În calitate de debitor al prestaţiilor sociale, statul nu are competenţa să invoce dificultăţi bugetare pentru a limita dreptul la o pensie indexată integral. Argumentele "crizei economice" sau al "sustenabilităţii bugetare" nu pot constitui, pe lângă faptul că nu sunt invocate oficial de Guvern, un motiv pentru diminuarea sau suprimarea drepturilor patrimoniale dobândite legal. Dacă statul percepe contribuţii proporţionale cu venitul unei persoane în perioade de stabilitate, el trebuie să-şi asume şi obligaţia de indexare în perioade de inflaţie.

14. Totodată, dacă Guvernul ar fi urmărit un interes social general precum protejarea unor categorii vulnerabile de pensionari, acest obiectiv nu poate fi realizat prin restrângerea drepturilor patrimoniale ale altor categorii de pensionari. Autorul consideră că statul a aplicat disproporţionat un tratament diferenţiat pensionarilor aflaţi în situaţii juridice identice. Astfel, indexarea diferenţiată a pensiilor în funcţie de mărimea acestora diminuează capacitatea reală de cumpărare.

15. Potrivit autorului, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 7, 16, 23, 46, 47 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului şi a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.46 din 14 martie 2024 pentru modificarea unor acte normative şi a unor prevederi din Hotărârea Guvernului cu privire la indexarea şi majorarea prestaţiilor sociale, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul III din Legea nr.46 din 14 martie 2024 pentru modificarea unor acte normative (Codul muncii şi Codul contravenţional) şi punctul 8 din Hotărârea Guvernului nr.217 din 26 martie 2024 cu privire la indexarea şi majorarea prestaţiilor sociale.

20. Curtea admite că textul contestat ar putea fi aplicat la soluţionarea cauzei, deoarece, aşa cum rezultă din încheierea instanţei de apel, cauza se referă la indexarea pensiei.

21. Deşi prevederile contestate nu au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea observă că anterior a examinat, prin Decizia nr.24 din 28 martie 2024, prevederi similare contestate de acelaşi autor al sesizării, prin care legislatorul a plafonat cota de indexare a pensiei.

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că elaborarea politicii economice şi sociale a statului şi realizarea ei reprezintă în primul rând prerogativa puterii legislative. Parlamentul poate opta pentru diverse soluţii în vederea realizării scopurilor propuse, inclusiv în vederea elaborării şi concretizării conţinutului drepturilor sociale şi economice (a se vedea HCC nr.25 din 27 iulie 2017, § 50; DCC nr.140 din 26 octombrie 2023, § 23; DCC nr.24 din 28 martie 2024, § 21).

23. Cu referire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea a menţionat că dreptul de proprietate nu include, ca atare, un drept la o pensie de o anumită sumă. Reducerea sau întreruperea unei pensii poate constitui, totuşi, o ingerinţă în folosirea nestingherită a bunurilor care trebuie justificată. Ingerinţa trebuie să fie proporţională în mod rezonabil cu scopul pe care îl urmăreşte (a se vedea Béláné Nagy v. Ungaria, 13 decembrie 2016 §§ 84, 115). Cu alte cuvinte, trebuie să se găsească un "echilibru corect" între exigenţele interesului general al comunităţii şi exigenţele protecţiei drepturilor fundamentale ale individului. Echilibrul necesar va lipsi dacă persoana sau persoanele în cauză trebuie să suporte o sarcină individuală excesivă (Skenderi şi alţii v. Serbia (dec.), 4 iulie 2017, § 96).

24. Curtea a notat că articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii prevede indexarea anuală a pensiilor la 1 aprilie, iar coeficientul de indexare constituie rata inflaţiei la sfârşitul anului precedent, exprimată prin creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv faţă de aceeaşi lună a anului premergător. Prin urmare, Curtea notează că aceste prevederi care reglementează mecanismul de indexare a pensiei urmăresc să asigure majorarea valorii pensiei în funcţie de dinamica preţurilor la produsele şi serviciile de bază.

25. Curtea a reiterat că indexarea pensiei îi oferă persoanei protecţie faţă de riscul devalorizării în timp a banilor şi faţă de fluctuaţiile economice care ar putea să influenţeze nivelul său de trai după pensionare. Prin urmare, indexarea pensiei în baza Legii privind sistemul public de pensii urmăreşte să modifice valoarea pensiei în funcţie de realităţile economice (DCC nr.140 din 26 octombrie 2023, §§ 27-28; DCC nr.24 din 28 martie 2024, §§ 25-26).

26. De asemenea, Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa care au fost raţionamentele care au stat la baza indexării parţiale a pensiei. Astfel, datorită cunoaşterii directe a societăţii şi nevoilor acesteia, legislativul şi executivul sunt, de principiu, mai bine plasate decât Curtea Constituţională pentru a aprecia necesitatea adoptării unor astfel de măsuri tipice perioadelor de austeritate (DCC nr.24 din 28 martie 2024, § 27).

27. Curtea a notat că indexarea pe baza prevederii contestate nu are natura de a expune pensionarii unor dificultăţi de subzistenţă incompatibile cu articolul 46 din Constituţie. Aşadar, Curtea a reţinut că ingerinţa în discuţie nu i-a impus autorului sesizării o sarcină excesivă. Prin urmare, Curtea a subliniat că articolul 46 din Constituţie nu este incident (ibidem, § 29).

28. Cu privire la incidenţa articolului 47 din Constituţie, Curtea a menţionat că prevederile contestate nu privează beneficiarii de pensie, ci stabilesc o excepţie cu privire la mărimea indexării acesteia pentru anul în curs. Constituţia nu impune indexarea pensiei într-un anumit cuantum. Prin urmare, Curtea nu constată nicio ingerinţă în articolul 47 din Constituţie (ibidem, § 30).

29. Astfel, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate în discuţie este una repetată şi, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să provoace reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în DCC nr.140 din 26 octombrie 2023 şi DCC nr.24 din 28 martie 2024 rămân valabile şi în prezenta cauză.

30. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (3) litera b), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului III din Legea nr.46 din 14 martie 2024 pentru modificarea unor acte normative (Codul muncii şi Codul contravenţional) şi a punctului 8 din Hotărârea Guvernului nr.217 din 26 martie 2024 cu privire la indexarea şi majorarea prestaţiilor sociale, ridicată de dl Ruslan Petrov, parte în dosarul nr.3a-2577/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.