BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.77 din 02.07.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.85g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din articolul 248 din Codul penal (folosirea frauduloasă a documentelor în contextul infracţiunii de contrabandă)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
02.07.2020

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.85g/2020 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din

articolul 248 din Codul penal

(folosirea frauduloasă a documentelor în

contextul infracţiunii de contrabandă)

nr. 77  din  02.07.2020

 (în vigoare 02.07.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 229-233 art. 130 din 11.09.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Eduard ABABEI,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 29 mai 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 2 iulie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului "cu folosirea frauduloasă a documentelor" din articolul 248 din Codul penal, ridicată de către dna Taisia Ciobanu, inculpată în dosarul nr.1-459/2016, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna judecător Daria Suşchevici, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Potrivit actului de învinuire, dna Taisia Ciobanu ar fi comis două infracţiuni prevăzute la articolele 27 şi 248 alin.(5) lit.b) şi d) [tentativă de contrabandă cu folosirea frauduloasă a documentelor şi declararea neautentică, comisă de două sau mai multe persoane în proporţii deosebit de mari] şi, respectiv, 27 şi 248 alin.(5) lit.b), c) şi d) [tentativă de contrabandă comisă de către două sau mai multe persoane, de către o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de serviciu şi în proporţii deosebit de mari] din Codul penal (în redacţia de până la adoptarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018).

4. Pe 28 ianuarie 2020, în cadrul şedinţei de judecată, dna Taisia Ciobanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "cu folosirea frauduloasă a documentelor" din articolul 248 din Codul penal.

5. Printr-o încheiere din 25 mai 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

7. Prevederile relevante ale Codului penal sunt următoarele:

Articolul 248

Contrabanda

"(1) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a bunurilor valoarea cărora depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei,

[…]

(5) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau (4), săvârşite:

b) de două sau mai multe persoane;

c) de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de serviciu;

d) în valoarea sumei drepturilor de import care depăşeşte 200 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei,

[…]."

[Articolul 248 alin (1) şi alin (5) în redacţia Legii nr.179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018]

Articolul 248

Contrabanda

"(1) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei,

[…]

(5) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau (4), săvârşite:

b) de două sau mai multe persoane;

c) de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de serviciu;

d) în proporţii deosebit de mari,

[…]"

[Articolul 248 alin (1) şi alin (5) în redacţia de până la intrarea în vigoare pe 17 august2018 a Legii nr.179 din 26 iulie 2018]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul "cu folosirea frauduloasă a documentelor" din articolul 248 din Codul penal nu corespunde criteriilor de accesibilitate şi previzibilitate prevăzute de articolul 23 din Constituţie, care stabileşte standardul calităţii legii, şi, prin urmare, contravine articolului 22 din Constituţie, care garantează principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei.

9. De asemenea, în opinia autorului sesizării, lipsa unei definiţii privind noţiunea "folosirea frauduloasă a documentelor" conduce la interpretarea extensivă şi defavorabilă a acesteia şi nu asigură o protecţie împotriva unor eventuale abuzuri din partea procurorului şi a instanţei de judecată.

10. Potrivit autorului excepţiei, sintagma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 22 [principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor dispoziţii din Codul penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către o parte din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea reţine că o altă condiţie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, § 82).

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "cu folosirea frauduloasă a documentelor" din articolul 248 al Codului penal. Deoarece excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un proces penal de învinuire în baza articolului 248 alin.(5) din Codul penal, Curtea consideră că textul contestat este aplicabil acestei cauze penale.

16. Curtea notează că textul contestat nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental din Constituţie în cauza concretă din faţa instanţelor de judecată. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate constituie o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.70 din 18 iunie 2020, § 21, şi jurisprudenţa citată acolo).

18. Curtea observă că autorul excepţiei pretinde că textul contestat este contrar articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 22 [principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (DCC nr.3 din 16 ianuarie 2020, § 22; DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 28; DCC nr.28 din 12 martie 2020, § 18; DCC nr.33 din 19 martie 2020, § 21).

20. Dispoziţiile articolului 22 din Constituţie garantează principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege).

21. În jurisprudenţa sa referitoare la articolul 22 din Constituţie, Curtea a precizat că principiul legalităţii incriminării şi a pedepselor interzice interpretarea extensivă şi aplicarea prin analogie a legii penale, în defavoarea acuzatului. Curtea a reiterat că acest articol interzice extinderea câmpului de aplicare al infracţiunilor existente asupra unor fapte care nu constituiau infracţiuni la momentul comiterii lor (a se vedea, în acest sens, HCC nr.22 din 1 octombrie 2018, § 37; DCC nr.25 din 25 februarie 2019, § 16).

22. De asemenea, Curtea a precizat că, pentru a exclude orice echivoc, textul legislativ trebuie să fie formulat în mod clar şi inteligibil, fără dificultăţi de ordin sintactic şi fără pasaje obscure. În special în materie penală, legislatorul trebuie să fie precis, clar şi coerent, aşa cum o impune principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), garantat de articolul 22 din Constituţie şi de articolul 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (DCC nr.36 din 19 aprilie 2018, § 26 şi § 27; DCC nr.46 din 22 mai 2018, § 26; DCC nr.49 din 31 mai 2018, § 30; DCC nr.9 din 23 ianuarie 2019, § 15; DCC nr.115 din 31 octombrie 2019, § 20; DCC nr.6 din 23 ianuarie 2020, § 26; DCC nr.18 din 13 februarie 2020, § 20; DCC nr.30 din 19 martie 2020, § 20; DCC nr.67 din 15 iunie 2020, § 17).

23. Aşadar, având în vedere aceste orientări jurisprudenţiale, Curtea trebuie să analizeze, în continuare, dacă textul "cu folosirea frauduloasă a documentelor" din articolul 248 din Codul penal este formulat cu suficientă precizie şi dacă respectă cerinţa legalităţii incriminării şi a pedepsei impusă de articolul 22 din Constituţie.

24. Cu titlu preliminar, Curtea menţionează că legea penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Deşi certitudinea este dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă. Rolul decizional conferit instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (DCC nr.117 din 14 noiembrie 2019, § 17, DCC nr.18 din 13 februarie 2020, § 22).

25. În acest context, Curtea observă că Plenul Curţii Supreme de Justiţie a explicat, în scopul unificării sensului unor termeni utilizaţi în articolul 248 din Codul penal, la punctul 6 din Hotărârea nr.5 din 24 decembrie 2010, semnificaţia unor noţiuni ca "document fals", "document nul", "document obţinut pe cale ilegală", "document care conţine date neautentice". Deşi autorul sesizării face referire la această hotărâre explicativă, consideră că aceasta nu dezvoltă vreun criteriu pentru a stabili caracterul fraudulos.

26. Curtea Supremă de Justiţie a oferit indicii de interpretare a textului contestat. Aşadar, utilizarea unor documente false, nule, obţinute pe cale ilegală sau care conţin date neautentice pentru a trece frontiera vamală a Republicii Moldova presupune, prin definiţie, o utilizare frauduloasă a acestor documente.

27. În acest sens, Curtea Europeană a recunoscut, în cauza Baydar v. Olanda, 24 aprilie 2018, § 47, faptul că asigurarea aplicării uniforme şi a interpretării corecte a legilor de către instanţele supreme ale unui stat reprezintă un scop legitim compatibil cu Convenţia (DCC nr.106 din 7 octombrie 2019, § 26; DCC nr.46 din 22 mai 2018, § 34; DCC nr.36 din 19 aprilie 2018, § 34, DCC nr.67 din 15 iunie 2020,§ 32).

28. În aceste condiţii, Curtea observă că criticile autorului excepţiei de neconstituţionalitate vizează o problemă de interpretare şi de aplicare a legii care ţine de competenţa instanţelor de judecată şi, prin urmare, nu implică existenţa unei ingerinţe în dreptul garantat de articolul 22 din Constituţie. Pentru că nu s-a constatat o ingerinţă în dreptul garantat de articolul 22 din Constituţie, Curtea reţine că articolele 1 alin.(3) şi 23 din Constituţie nu sunt incidente.

29. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "cu folosirea frauduloasă a documentelor" din articolul 248 din Codul penal, ridicată de către dna Taisia Ciobanu, inculpată în dosarul nr.1-459/2016, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.