Decizie nr.3 din 16.01.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.217g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 16 alin.(1) lit.j) din Codul civil (neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.217g/2019 privind excepţia de
neconstituţionalitate a articolului 16 alin.(1) lit.j) din Codul civil
(neaplicarea de către instanţa de judecată a actului
ce contravine legii emis de o autoritate publică)
nr. 3 din 16.01.2020
(în vigoare 16.01.2020)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 63-68 art. 40 din 28.02.2020
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,
dlui Eduard ABABEI,
dnei Domnica MANOLE,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 10 decembrie 2019,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 16 ianuarie 2020 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 16 alin.(1) lit.j) din Codul civil, ridicată de dna Marina Verdeş, administrator al S.R.L. “Promeditatio”, parte în dosarul nr.2rac-312/19, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători ai Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie (dnii Dumitru Mardari, Ala Cobăneanu, Svetlana Filincova, Victor Burduh, Galina Stratulat), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe 17 iunie 2010 şi 23 noiembrie 2010, S.R.L. “Promeditatio” a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. “Sandex-Tehno”, prin care a solicitat înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de posesie şi dispoziţie asupra terenului aferent.
4. Pe 22 februarie 2011, Judecătoria Economică de Circumscripţie a admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de S.R.L. “Promeditatio” împotriva S.R.L. “Sandex-Tehno”.
5. Pe 19 mai 2014, S.R.L. “Sandex-Tehno” a depus apel împotriva hotărârii din 22 februarie 2011, emisă de Judecătoria Economică de Circumscripţie, iar pe 21 ianuarie 2015 a înaintat un apel suplimentar. De asemenea, pe 21 mai 2014, S.R.L. “Maran” a formulat un apel împotriva aceleiaşi hotărâri, solicitând repunerea în termenul de atac, admiterea apelului şi trimiterea cauzei la rejudecare.
6. Pe 13 decembrie 2018, Curtea de Apel Chişinău a admis apelurile declarate de S.R.L. “Sandex-Tehno” şi S.R.L. “Maran”, a casat hotărârea din 22 februarie 2011, emisă de Judecătoria Economică de Circumscripţie, şi a pronunţat o nouă hotărâre prin care s-a respins, din lipsă de temei, cererea de chemare în judecată înaintată de S.R.L. “Promeditatio” împotriva S.R.L. “Sandex-Tehno”, S.R.L. “Viromex-Com” şi S.R.L. “Maran” cu privire la recunoaşterea caracterului neautorizat al construcţiilor, declararea nulităţii actelor juridice, radierea înscrisurilor, recunoaşterea dreptului de folosinţă şi posesie asupra terenului aferent, înlăturarea obstacolelor la folosinţa şi posesia complexului imobiliar privat şi demolarea construcţiilor neautorizate.
7. Totodată, Curtea de Apel Chişinău a dispus întoarcerea executării hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 22 februarie 2011 prin anularea şi radierea tuturor înscrisurilor şi intabulărilor efectuate de Departamentul cadastral al Agenţiei Servicii Publice, pe baza hotărârii casate.
8. Pe 12 martie 2019, S.R.L. “Promeditatio” a declarat recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2018, emisă de Curtea de Apel Chişinău, solicitând casarea acestei decizii şi menţinerea hotărârii din 22 februarie 2011 a Judecătoriei Economice de Circumscripţie.
9. Pe 26 noiembrie 2019, dna Marina Verdeş, administrator al S.R.L. “Promeditatio”, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică” din articolul 16 alin.(1) lit.j) din Codul civil.
10. Prin încheierea din 4 decembrie 2019, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
“[...]
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”
Articolul 53
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
“(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
[…].”
12. Prevederile relevante ale Codului civil sunt următoarele:
Articolul 16
Metodele de apărare a drepturilor civile
“(1) Apărarea dreptului civil se face, în condiţiile legii, prin:
[…]
j) neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică;
[…]”.
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
13. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că textul “neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică” din articolul 16 alin.(1) lit.j) din Codul civil nu corespunde exigenţelor calităţii legii. Astfel, în opinia autorului sesizării, neclaritatea şi imprevizibilitatea prevederilor contestate determină aplicarea acestora în mod diferenţiat şi arbitrar de către instanţele de judecată.
14. Potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 4, 20, 23 alin.(2) şi 53 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului civil, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
17. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dna Marina Verdeş, administrator al S.R.L. “Promeditatio”, parte în dosarul nr.2rac-312/19, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică” din articolul 16 alin.(1) lit.j) din Codul civil. Acest articol stabileşte metodele de apărare a drepturilor civile.
19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect un recurs împotriva deciziei instanţei de apel. Prin urmare, Curtea admite că instanţa de recurs va aplica sau va ţine cont de prevederile criticate în analiza sa cu privire la legalitatea deciziei instanţei de apel.
20. Curtea a mai reţinut că prevederile aplicabile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.
21. Deşi autorul sesizării a invocat pretinsa încălcare a articolelor 1 alin.(3), 4, 20, 23 alin.(2) şi 53 din Constituţie, Curtea reţine că argumentul său principal se referă la neconformitatea textelor contestate cu exigenţele calităţii legii.
22. Cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 1 alin.(3) şi 4 din Constituţie, care se referă la respectarea statului de drept şi la prioritatea tratatelor privind protecţia drepturilor fundamentale la care Republica Moldova este parte, Curtea constată că articolele invocate nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Acestea pot fi incidente dacă se constată aplicabilitatea unui drept fundamental din Constituţie (a se vedea, în acest sens, HCC nr.3 din 18 ianuarie 2019, § 18; HCC nr.19 din 24 septembrie 2019, § 16).
23. Totodată, Curtea nu poate reţine critica autorului raportată la articolele 20 şi 53 din Constituţie, pentru că prevederile legale care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu împiedică persoana să conteste în instanţa de judecată, pentru a-şi apăra drepturile sale, actul administrativ emis de către o autoritate publică sau nesoluţionarea cererii sale de către autoritate, în termenele prevăzute de lege.
24. Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a reţinut că o normă este clară, accesibilă şi previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, astfel încât să permită oricărei persoane să-şi corecteze conduita şi să fie capabilă, cu o consiliere adecvată, să prevadă într-o măsură rezonabilă consecinţele unei norme (Vistiņ and Perepjolkins v. Letonia, 25 octombrie 2012, § 97; Lekić v. Slovenia, 11 decembrie 2018, § 95).
25. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, pentru a exclude orice echivoc, textul legislativ trebuie să fie formulat în mod clar şi inteligibil, fără dificultăţi de ordin sintactic şi pasaje obscure (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.49 din 31 mai 2018, § 30; DCC nr.115 din 31 octombrie 2019, § 20).
26. În acest sens, semnificaţia textului “neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică” din articolul 16 alin.(1) lit.j) din Codul civil poate fi dedusă prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al termenilor.
27. De asemenea, Curtea reţine că norma contestată se referă la problema ierarhiei aplicării normelor, fapt prevăzut la articolul 12 alin.(2) din Codul de procedură civilă. Astfel, potrivit normei menţionate supra, dacă la judecarea cauzei civile se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi sau unui alt act normativ cu o putere juridică superioară, instanţa aplică normele legii sau ale altui act normativ care are putere juridică superioară.
28. Astfel, Curtea constată că există repere obiective care ajută destinatarul şi interpretul legii să prevadă sensul exact al dispoziţiilor contestate. Prin urmare, Curtea reţine că dispoziţia contestată este clară şi previzibilă şi nu prezintă carenţe de calitate.
29. Cu privire la condiţia accesibilităţii, Curtea menţionează că Codul civil este publicat în Monitorul Oficial, prin urmare, nu există niciun dubiu cu privire la faptul că dispoziţiile contestate îndeplinesc condiţia accesibilităţii.
30. Totodată, examinând excepţia de neconstituţionalitate şi având în vedere circumstanţele factuale şi juridice ale cauzei, Curtea observă că, de fapt, argumentele autorului excepţiei se referă la aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, problemă a cărei soluţionare nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, § 19; DCC nr.106 din 7 octombrie 2019, § 25; DCC nr.130 din 2 decembrie 2019, § 22; DCC nr.131 din 5 decembrie 2019, § 32).
31. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 16 alin.(1) lit.j) din Codul civil, ridicată de dna Marina Verdeş, administrator al S.R.L. “Promeditatio”, parte în dosarul nr.2rac-312/19, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Vladimir ŢURCAN |
| Nr.3. Chişinău, 16 ianuarie 2020. | |