Decizie nr.8 din 05.06.2014 de inadmisibilitate a sesizării nr.53a/2013 privind controlul constituţionalităţii articolului 86 alin.(2) lit.d) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.53a/2013 privind controlul

constituţionalităţii articolului 86 alin.(2) lit.d) din Codul

electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

nr. 8  din  05.06.2014

 (în vigoare 05.06.2014) 

Monitorul Oficial nr.293-296 art.37 din 03.10.2014

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Petru RAILEAN, judecători,

cu participarea dlui Sergiu Stratan, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 27 decembrie 2013

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând preliminar sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 5 iunie 2014 în şedinţă plenară închisă,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 27 decembrie 2013, deputatul în Parlament dl Mihai Godea a adresat Curţii Constituţionale sesizarea privind controlul constituţionalităţii articolului 86 alin.(2) lit.d) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autor, pot fi rezumate după cum urmează.

3. Potrivit articolului 86 alin.(2) lit.d) din Codul electoral, pragul minim de reprezentare pentru un candidat independent pentru accederea în Parlament constituie 2 la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară.

4. Autorul sesizării consideră că prevederile articolului 86 alin.(2) lit.d) din Codul electoral, care instituie pragul minim de reprezentare de 2 la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară pentru candidaţii independenţi, contravin normelor constituţionale ale articolelor 1, 2, 16, 38, 39, 54, 60 şi 61.

B. Dreptul pertinent

- Legislaţia naţională

5. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr.1) sunt următoarele:

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

“(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

“(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.”

6. Prevederile relevante ale Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 19977 (M.O., 1997, nr.81, art.667) sunt următoarele:

Articolul 86

Stabilirea pragului de reprezentare

“(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral şi candidat independent, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:

a) pentru un partid, o organizaţie social-politică – 6 la sută;

b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice – 9 la sută;

c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice – 11 la sută;

d) pentru un candidat independent – 2 la sută.

(3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit un număr mai mic de voturi decît cel specificat la alin.(2) se exclud, prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, din operaţia de atribuire a mandatelor.”

- Legislaţia internaţională

7. Prevederile relevante ale Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (adoptat de Adunarea Generală a ONU la 16 decembrie 1966 şi ratificat de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.217-XII din 28 iulie 1990) sunt următoarele:

Articolul 2

“1. Statele părţi la prezentul Pact se angajează să respecte şi să garanteze tuturor indivizilor care se găsesc pe teritoriul lor şi ţin de competenţa lor drepturile recunoscute în prezentul Pact, fără nici o deosebire, în special de rasă, culoare, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.”

Articolul 25

“Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una din discriminările la care se referă articolul 2 şi fără restricţii nerezonabile:

a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi;

b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinţei alegătorilor;

c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiunile publice din ţara sa.”

Articolul 26

“Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii.

În această privinţă legea trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală şi eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.”

8. Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, amendată prin protocoalele adiţionale la această convenţie (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997, M.O. nr.54-55/502, 1997), sunt următoarele:

Articolul 3 din Protocolul nr.1

Dreptul la alegeri libere

“Înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

9. Autorul sesizării consideră că dreptul de a alege şi de a fi ales este unul din drepturile fundamentale ale cetăţeanului prevăzute şi garantate de Constituţie.

10. În susţinerea poziţiei sale autorul sesizării invocă principiul de bază al alegerilor - egalitatea. Astfel, autorul sesizării consideră că acesta presupune şi egalitatea rezultatelor obţinute pe baza reprezentării proporţionale a candidaţilor independenţi şi a partidelor.

11. Autorul sesizării menţionează că prevederile respective anulează dreptul de a fi ales, statuat de art.38 din Constituţie, prin aceea că elimină practic candidaţii independenţi din cursa pentru alegerile parlamentare.

12. În opinia sa, candidaţii independenţi sunt supuşi unor condiţii mult prea restrictive de accedere în Parlament şi de atribuire a mandatelor, comparativ cu partidele politice.

13. Autorul sesizării susţine că restricţia legală nu este rezonabilă şi nici proporţională, nu urmăreşte un scop legitim, astfel încât să fie justificată în lumina cerinţelor impuse de jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

B. Aprecierea Curţii

14. Curtea reţine că, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, articolului 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea remarcă faptul că articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

16. Curtea reţine că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

17. Curtea constată că autorul sesizării contestă articolul 86 alin.(2) lit.d) din Codul electoral, potrivit căruia pragul minim de reprezentare pentru accederea unui candidat independent în Parlament constituie 2 la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară.

18. Analizând prevederea criticată, Curtea Constituţională constată că în jurisprudenţa sa anterioară s-a pronunţat asupra unor probleme analogice.

19. Astfel, în Hotărârea nr.35 din 10 octombrie 2000 “Cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.894-XIV din 23 martie 2000 pentru modificarea şi completarea Codului electoral şi a art.86 din Codul electoral”, Curtea a menţionat că aplicarea sistemului electoral proporţional şi stabilirea pragului de reprezentare de trei la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară pentru candidatul independent nu contravine Constituţiei.

20. Curtea a enunţat concluzii similare şi în Hotărârea nr.15 din 27 mai 1998 cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral şi a Hotărârii Parlamentului nr.1508-XIII din 18 februarie 1998 privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi din Codul electoral pe întreg teritoriul republicii în campania electorală, la numărarea şi atribuirea mandatelor, la confirmarea rezultatelor alegerilor în Parlamentul de legislatura a XIV-a.

21. De asemenea, prin prisma jurisprudenţei sale anterioare, prin Decizia nr.4 din 14 mai 2013, Curtea a respins sesizarea privind controlul constituţionalităţii Legii nr.108 din 3 mai 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care viza şi Codul electoral.

22. Astfel, având în vedere obiectul sesizării, pentru moment, Curtea nu reţine nici un temei pentru revizuirea jurisprudenţei sale în materia respectivă.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu prevederile art.26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii articolului 86 alin.(2) lit.d) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.