Decizie nr.8 din 20.01.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.283g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului XXXIV alin.(2) din Legea nr.140 din 27 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (angajarea în funcţii publice în urma reorganizării unităţii [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate  a  sesizării nr. 283g/2021  privind  excepţia  de

neconstituţionalitate a articolului XXXIV alin.(2) din Legea nr.140 din

27 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

(angajarea în funcţii publice în urma reorganizării unităţii [2])

nr. 8  din  20.01.2022

 (în vigoare 20.01.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 53-59 art. 23 din 25.02.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 24 decembrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 20 ianuarie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului XXXIV alin.(2) din Legea nr.140 din 27 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de dna avocat Ariadna Suveica, în interesele dnei Irina Novicova, parte în dosarul nr.2a-1534/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de judecătorii dna Victoria Sîrbu şi dnii Dorin Dulghieru şi Virgiliu Buhnaci de la Curtea de Apel Chişinău, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 19 februarie 2019, directorul general al Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală (în continuare – AGEPI) a emis Ordinul nr.25-p prin care a redus statele de personal în legătură cu reorganizarea prin transformare a instituţiei publice AGEPI în autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului.

4. La 20 februarie 2019, directorul general al AGEPI a emis Ordinul nr.26-p prin care a preavizat angajaţii din cadrul AGEPI, inclusiv pe dna Irina Novicova, despre disponibilizarea personalului în legătură cu reorganizarea AGEPI.

5. La 22 februarie 2019, directorul general al AGEPI i-a propus dnei Irina Novicova angajarea prin transfer în funcţia de specialist în cadrul Secţiei Mărci Naţionale, Direcţia Mărci şi Design Industrial. La 27 februarie 2019, dna Irina Novicova a refuzat funcţia propusă.

6. La 23 aprilie 2019, directorul general al AGEPI a emis Ordinul nr.331-p prin care a dispus concedierea dnei Irina Novicova din funcţia de specialist categoria I din cadrul Secţiei Mărci Naţionale, Direcţia Mărci şi Design Industrial, pe baza articolului 86 alin.(1) lit.c) din Codul muncii (concedierea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate).

7. La 22 iulie 2019, după epuizarea procedurii prealabile, dna Irina Novicova a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva AGEPI prin care a solicitat anularea ordinului de concediere din 23 aprilie 2019, restabilirea într-o funcţie publică, încasarea drepturilor salariale şi a prejudiciului moral. Pe parcursul procesului, reclamanta şi-a concretizat acţiunea şi a solicitat angajarea în funcţia de specialist principal din cadrul Secţiei Mărci Naţionale.

8. La 10 decembrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a pronunţat o hotărâre prin care a admis parţial acţiunea dnei Irina Novicova. Instanţa de judecată a anulat ordinul de concediere şi a restabilit-o pe dna Irina Novicova în funcţia deţinută anterior.

9. La 11 decembrie 2020, AGEPI a contestat cu apel hotărârea primei instanţe. Pe 28 decembrie 2020, dna Irina Novicova a formulat o cerere de apel împotriva hotărârii primei instanţe în partea pretenţiilor respinse.

10. La 10 noiembrie 2021, dna avocat Ariadna Suveica a ridicat, în interesele dnei Irina Novicova, excepţia de neconstituţionalitate a articolului XXXIV alin.(2) din Legea nr.140 din 27 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

11. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sânt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[...]."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sânt garantate.

[...]."

13. Prevederile relevante ale Legii nr.140 din 27 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative sunt următoarele:

Articolul XXXIV

"[...]

(2) Prin derogare de la prevederile art.29, 31 şi 32 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, persoanele care sunt angajate în cadrul persoanelor juridice al căror statut se modifică prin efectul prezentei legi şi ale căror activităţi au fost stabilite şi avizate ca funcţii publice în condiţiile art.67 din Legea nr.158/2008 vor fi numite în funcţiile publice respective cu respectarea condiţiilor stabilite la art.27 din Legea nr.158/2008, fără perioadă de probă pentru funcţionarul public debutant, cu depunerea jurământului funcţionarului public în termen de 10 zile de la numirea în funcţie.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

14. Autoarea sesizării susţine că prevederile contestate sunt imprevizibile, deoarece îi permit unităţii angajatoare să propună, ca urmare a reorganizării, funcţii publice vacante în mod arbitrar, fără să se ţină cont de performanţele concrete ale fiecărui angajat. Prin urmare, autoarea pretinde că norma contestată nu-i permite să acceadă într-o funcţie publică, chiar dacă întruneşte condiţiile stabilite de lege pentru acea funcţie.

15. Totodată, autoarea notează că prevederile contestate instituie o ingerinţă în exerciţiul dreptului la proprietate şi nu oferă persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrariului.

16. Autoarea sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 16, 23 alin.(2), 43 alin.(1) şi 46 alin.(1) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor dispoziţii din Legea nr.140 din 27 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către avocatul părţii într-un proces din faţa instanţei de judecată (a se vedea § 1 supra), este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie (a se vedea Dispozitivul din HCC nr.2 din 9 februarie 2016).

20. Curtea observă că obiectul excepţiei îl constituie articolul XXXIV alin.(2) din Legea nr.140 din 27 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect contestarea unui ordin prin care a fost concediată angajata unei instituţii publice în legătură cu reducerea statelor de personal. Prin urmare, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează.

21. Curtea reţine că prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţată în acest sens Decizia de inadmisibilitate nr.185 din 25 noiembrie 2021 (sesizarea nr.235g/2021). Totuşi, de principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi, însă din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.97 din 17 iunie 2021, § 20 şi jurisprudenţa citată acolo).

22. Curtea notează că, din perspectiva articolelor 16 [egalitatea], 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 43 alin.(1) [dreptul la muncă şi la protecţia muncii] şi 46 alin.(1) [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] din Constituţie, autoarea sesizării invocă critici de neconstituţionalitate similare cu cele din sesizarea nr.235g/2021.

23. În acest context, Curtea reaminteşte că prevederile contestate stabilesc că, prin derogare de la articolele 29 [concursul pentru ocuparea funcţiei publice], 31 [perioada de probă pentru funcţionarul public debutant] şi 32 [jurământul funcţionarului public] din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, angajaţii din cadrul persoanelor juridice al căror statut se modifică prin efectul legii (Legea nr.140 din 27 iulie 2018) vor fi numiţi în funcţiile publice respective cu respectarea condiţiilor stabilite la articolul 27 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, fără o perioadă de probă pentru funcţionarul public debutant, cu depunerea jurământului în termen de 10 zile de la numirea în funcţie (DCC nr.185 din 25 noiembrie 2021, § 28).

24. De asemenea, Curtea notează că articolul 27 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public la care face trimitere norma contestată stabileşte condiţiile necesare pentru candidatul la o funcţie publică. Între condiţiile generale stabilite în articolul 27 se regăseşte şi condiţia candidatului de a avea studiile necesare prevăzute pentru funcţia publică respectivă (alin. (1) lit.f)). În continuare, alin.(3) din articolul 27 din Lege prevede că autoritatea publică poate stabili şi alte cerinţe specifice care se referă la specialitatea studiilor, cunoştinţe, abilităţi profesionale şi atitudini/comportamente necesare pentru exercitarea eficientă a funcţiei publice, acestea fiind stabilite în fişa postului aferentă funcţiei publice (DCC nr.185 din 25 noiembrie 2021, § 29).

25. Astfel, Curtea reiterează că norma contestată obligă unitatea angajatoare, chiar dacă îi este modificat statutul prin efectul legii, să respecte condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice (articolul 27 alin.(1) lit.f) din Lege) şi, după caz, cerinţele specifice stabilite în fişa postului aferentă funcţiei publice (articolul 27 alin.(3) din Lege). Aşadar, Curtea constată că norma criticată nu exclude evaluarea performanţelor fiecărui angajat, în contextul propunerilor de transfer în alte funcţii publice.

26. Totodată, Curtea reţine că eventualele litigii apărute în legătură cu pretinsa numire arbitrară a unor salariaţi în funcţii publice în detrimentul altora care nu au fost numiţi, în contextul reorganizării unităţii, ţin de competenţa instanţelor de drept comun.

27. În consecinţă, deoarece excepţia de neconstituţionalitate nu conţine argumente noi şi nu există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea, Curtea reţine că atât soluţia, cât şi considerentele Deciziei de inadmisibilitate nr.185 din 25 noiembrie 2021 sunt aplicabile şi în prezenta cauză.

28. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului XXXIV alin.(2) din Legea nr.140 din 27 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de dna avocat Ariadna Suveica, în interesele dnei Irina Novicova, parte în dosarul nr.2a-1534/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.