Acte judiciare

Decizie nr.80 din 09.07.2024 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.111a/2024 şi nr.113a/2024 privind controlul constituţionalităţii Legii nr.109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă (votul prin corespondenţă)

Tipul documentului: Acte judiciare
Data adoptării: 09.07.2024

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.111a/2024 şi nr.113a/2024 privind

controlul constituţionalităţii Legii nr.109 din 26 aprilie 2024 privind

implementarea parţială a votului prin corespondenţă

(votul prin corespondenţă)

nr. 80 din 09.07.2024

(în vigoare 09.07.2024)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 344-346 art. 129 din 08.08.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 14 şi 20 mai 2024,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 9 iulie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află două sesizări (111a/2024 şi 113a/2024) privind controlul constituţionalităţii Legii nr.109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă.

2. Prima sesizare a fost trimisă la Curtea Constituţională de dnii Vasile Bolea, Marina Tauber, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Petru Jardan, Reghina Apostolova, Alexandr Suhodolski, Alexandr Nesterovschi şi Irina Lozovan, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova. A doua sesizare a fost trimisă la Curtea Constituţională de dnii Vladimir Voronin şi Vlad Batrîncea, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova. Ambele sesizări au fost trimise la Curte pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională, 38 alin.(1) lit.g) şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995. Dată fiind identitatea obiectului, sesizările au fost conexate într-un singur dosar, sub numărul 111a/2024.

ÎN FAPT

Legislaţia pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile

şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.ˮ

Articolul 131

Bugetul public naţional

"[…]

(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern.

[...]

(6) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare."

4. Prevederile relevante ale Legii nr.109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă sunt următoarele:

"[…]

Articolul 2

Noţiuni generale

În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni generale:

vot prin corespondenţă – metodă alternativă de exercitare a dreptului de vot în străinătate cu utilizarea serviciilor poştale/de curierat;

identificare de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorului – proces de identificare a alegătorului şi de verificare a identităţii acestuia în baza actelor de identitate prezentate, a măsurătorilor semnalmentelor biometrice faciale, a comparării de imagini şi a informaţiilor comunicate de persoana fizică şi/sau preluate din surse de date externe, realizat cu utilizarea mijloacelor digitale. Identificarea de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorului poate fi realizată prin mijloace de verificare automatizate, fără operator uman, sau prin mijloace de verificare cu operator uman;

listă electorală pentru votul prin corespondenţă – listă electorală în care se înscriu alegătorii care s-au înregistrat în prealabil, au fost verificaţi şi au dreptul să voteze prin corespondenţă.

Articolul 3

Vot direct şi liber exprimat prin corespondenţă

(1) Alegătorul care a fost inclus în lista electorală pentru votul prin corespondenţă şi a primit plicul cu buletinul/buletinele de vot votează personal. Transmiterea buletinelor de vot recepţionate şi votarea în locul unei alte persoane sunt interzise.

(2) Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să îşi exprime voinţa în mod independent. Alegătorul care a fost inclus în lista electorală pentru votul prin corespondenţă şi a primit plicul cu buletinul/buletinele de vot este responsabil personal pentru asigurarea votului liber exprimat, iar în cazul încălcării acestui principiu – pentru raportarea unei astfel de influenţe în modul prevăzut de lege.

(3) Fotografierea ori expunerea publică şi demonstrativă a buletinului de vot completat este interzisă.

Articolul 4

Vot secret

(1) Votul prin corespondenţă este secret, excluzându-se astfel posibilitatea de a influenţa voinţa alegătorului. Alegătorul care a fost inclus în lista electorală pentru votul prin corespondenţă şi a primit plicul cu buletinul/buletinele de vot este responsabil personal pentru asigurarea secretului votului. Nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terţe se sancţionează în conformitate cu legislaţia.

(2) Organele electorale asigură secretul votului prin utilizarea a două plicuri diferite – unul nominal, pentru identificarea alegătorului, iar altul pentru votul secret, în care se include buletinul de vot.

Articolul 5

Timpul votării prin corespondenţă

(1) Prin derogare de la art.(8) alin.(1) şi art.75 din Codul electoral nr.325/2022, votarea prin corespondenţă se efectuează anticipat, înainte de ziua alegerilor.

(2) Expedierea buletinelor de vot pentru votarea prin corespondenţă începe cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Recepţionarea plicurilor exterioare de către birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă se finalizează cu 3 zile înainte de ziua alegerilor.

(3) Procedurile electorale detaliate ce vizează securizarea votării, păstrarea şi asigurarea integrităţii plicurilor cu buletinele de vot recepţionate în perioada stabilită la alin.(2), dar şi în afara acesteia, se stabilesc prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Articolul 6

Locul exercitării dreptului de vot prin corespondenţă

Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă se realizează de către alegătorul înregistrat pentru această procedură la adresa indicată de alegător.

Articolul 7

Dreptul de a alege prin corespondenţă

(1) Dreptul de a alege prin corespondenţă îl au persoanele indicate la art.14 din Codul electoral nr.325/2022 care au solicitat şi au fost incluse în lista electorală pentru votul prin corespondenţă.

(2) Persoana care a împlinit vârsta de 18 ani poate să se înregistreze pentru votul prin corespondenţă şi să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă.

Articolul 8

Condiţiile privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă

(1) La stabilirea ţărilor unde se va implementa votul prin corespondenţă se va ţine cont de următoarele criterii:

a) lipsa secţiilor de votare în ţara-gazdă sau distanţa mare până la cea mai apropiată secţie de votare constituită anterior;

b) experienţa implementării votului prin corespondenţă în ţara-gazdă;

c) înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puţin 30 de cereri;

d) siguranţa şi fiabilitatea serviciilor poştale/de curierat.

(2) Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă nu se poate realiza în ţările cu care Republica Moldova nu are stabilite relaţii diplomatice, în ţările aflate în conflicte militare şi în ţările care nu respectă standardele internaţionale privind desfăşurarea alegerilor libere şi corecte.

Articolul 9

Sistemul organelor electorale pentru votul prin corespondenţă

(1) Comisia Electorală Centrală este organul electoral ierarhic superior responsabil de organizarea votării prin corespondenţă.

(2) Consiliul electoral de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate constituite în perioada electorală asigură organizarea votării prin corespondenţă.

[...]

Articolul 11

Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale

(1) În calitate de autoritate specializată în domeniul electoral şi pentru asigurarea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, Comisia Electorală Centrală, pe lângă atribuţiile stabilite la art.25–27 din Codul electoral nr.325/2022:

a) elaborează şi aprobă regulamente şi instrucţiuni menite să reglementeze procedurile electorale pentru votul prin corespondenţă;

b) ţine şi gestionează Sistemul informaţional automatizat de stat "Alegeri", elaborează şi aprobă acte normative privind funcţionarea subsistemelor informatice pentru înregistrarea prealabilă şi evidenţa persoanelor incluse în listele electorale pentru votul prin corespondenţă, precum şi pentru evidenţa alegătorilor care şi-au exercitat dreptul de vot prin corespondenţă;

c) constituie consiliul electoral de circumscripţie pentru secţiile de votare din străinătate şi supraveghează activitatea acestuia şi a organelor electorale ierarhic inferioare;

d) asigură întocmirea şi verificarea listelor electorale pentru votul prin corespondenţă, inclusiv până la constituirea organelor electorale inferioare, colaborând în acest scop cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu Ministerul Afacerilor Externe, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare;

e) stabileşte modelul buletinelor de vot pentru votul prin corespondenţă, al etichetelor de securitate, al documentelor, al formularelor şi al altor acte ce ţin de votul prin corespondenţă;

f) din momentul iniţierii înregistrării prealabile şi până la constituirea consiliului electoral de circumscripţie pentru secţiile de votare din străinătate, asigură identificarea de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorilor care s-au înregistrat în prealabil pentru votul prin corespondenţă şi introducerea datelor despre aceşti alegători în listele electorale pentru votul prin corespondenţă;

g) organizează secţiile de votare pentru votul prin corespondenţă.

(2) Din momentul stabilirii datei alegerilor, prin intermediul resurselor informaţionale ale Comisiei Electorale Centrale se publică periodic informaţii relevante privind:

a) înregistrarea prealabilă pentru votul prin corespondenţă;

b) numărul de alegători incluşi în listele electorale pentru votul prin corespondenţă;

c) numărul de plicuri recepţionate de birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă;

d) modalitatea de înregistrare prealabilă şi cea de votare prin corespondenţă.

Articolul 12

Atribuţiile suplimentare ale consiliului electoral de

circumscripţie pentru secţiile de votare din străinătate

Pentru asigurarea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, consiliul electoral de circumscripţie pentru secţiile de votare din străinătate are următoarele atribuţii suplimentare:

a) constituie, în condiţiile prezentei legi, secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă şi supraveghează activitatea acestora;

b) distribuie mijloace financiare birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă, de asemenea asigură aprovizionarea acestora cu materiale şi formulare ale documentelor electorale necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a votării prin corespondenţă;

c) asigură implementarea procedurii de identificare de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorilor care solicită înregistrarea pentru votul prin corespondenţă, introduce datele despre aceşti alegători în listele electorale pentru votul prin corespondenţă, de asemenea operează modificări la aceste liste electorale;

d) stabileşte tirajul buletinelor de vot ce urmează a fi tipărite pentru votul prin corespondenţă;

e) asigură păstrarea, expedierea şi recepţionarea plicurilor cu buletine de vot şi cu alte materiale pentru votarea prin corespondenţă;

f) colectează şi sistematizează informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind prezenţa alegătorilor la votare şi, după caz, operează modificările indicate la art.25 alin.(4);

g) centralizează separat, în cadrul unui proces-verbal distinct, rezultatele votării prin corespondenţă din circumscripţie, prezintă Comisiei Electorale Centrale documentele şi materialele electorale, de asemenea asigură afişarea acestora la sediul său conform instrucţiunii aprobate de Comisia Electorală Centrală.

Articolul 13

Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale

ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă

(1) Pentru a asigura votarea prin corespondenţă şi numărarea voturilor astfel exprimate, în circumscripţia electorală pentru secţiile de votare din străinătate se organizează secţii de votare pentru votul prin corespondenţă.

(2) Secţiile de votare prevăzute la alin.(1) se constituie cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor şi cuprind cel puţin 30 şi cel mult 2500 de alegători incluşi în listele electorale pentru votul prin corespondenţă pe teritoriul unei ţări.

(3) Birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă se constituie de către consiliul electoral de circumscripţie cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 5 şi cel mult 15 persoane. Birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă îşi desfăşoară activitatea în ţara/ţările pentru care au fost constituite, în incinta misiunii diplomatice sau a oficiului consular al Republicii Moldova şi, la necesitate, în locaţiile avizate de Ministerul Afacerilor Externe.

Articolul 14

Atribuţiile biroului electoral al secţiei de

votare pentru votul prin corespondenţă

(1) În perioada de activitate, pe lângă atribuţiile stabilite la art.41 din Codul electoral nr.325/2022, biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă:

a) expediază materialele electorale, recepţionează şi păstrează plicurile exterioare, etichetele de securitate şi alte materiale pentru votarea prin corespondenţă;

b) examinează solicitările în legătură cu erorile din listele electorale pentru votul prin corespondenţă;

c) asigură notificarea alegătorului despre modificările operate în textul buletinelor de vot;

d) asigură comunicarea şi informarea alegătorilor despre procesul de exercitare a dreptului de vot prin corespondenţă, despre expedierea sau recepţionarea plicului cu buletinul/buletinele de vot.

(2) La toate operaţiunile efectuate de către birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă pot asista persoanele autorizate în acest sens conform Codului electoral nr.325/2022.

Articolul 15

Asigurarea mijloacelor financiare necesare pentru organizarea

şi desfăşurarea votării prin corespondenţă

(1) Cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea votării prin corespondenţă se suportă de la bugetul de stat, în limita alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală pentru Comisia Electorală Centrală.

(2) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea votării prin corespondenţă sunt parte integrantă, dar distinctă, a bugetului Comisiei Electorale Centrale. Ţinerea evidenţei contabile a cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi raportarea financiară asupra gestionării mijloacelor alocate se efectuează în conformitate cu Legea contabilităţii nr.113/2007 şi cu normele aprobate de Ministerul Finanţelor.

(3) Comisia Electorală Centrală estimează cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor în consultare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Finanţelor. Devizul de cheltuieli cuprinde, separat, cheltuielile pentru asigurarea dezvoltării şi menţinerii subsistemului informaţional destinat înregistrării pentru votul prin corespondenţă şi identificării de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorilor, pentru tipărirea şi procurarea plicurilor, a buletinelor de vot, a etichetelor de securitate şi a altor materiale pentru votare, pentru serviciile poştale/de curierat necesare expedierii plicurilor cu materiale pentru votare, pentru activitatea organelor electorale, alte cheltuieli posibile în funcţie de tipul scrutinului organizat.

(4) Hotărârea privind aprobarea devizului de cheltuieli se remite, în termen de cel mult 3 zile de la adoptare, autorităţilor de resort în vederea asigurării mijloacelor financiare necesare organizării şi desfăşurării votării prin corespondenţă.

Articolul 16

Subsistemul de evidenţă a alegătorilor

pentru votul prin corespondenţă

(1) Modul de formare, administrare şi actualizare a subsistemului de evidenţă a alegătorilor pentru votul prin corespondenţă se stabileşte de Comisia Electorală Centrală.

(2) Subsistemul menţionat la alin.(1) interacţionează cu Sistemul informaţional automatizat de stat "Alegeri" şi conţine module distincte necesare înregistrării pentru votul prin corespondenţă, identificării de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorilor care s-au înregistrat în prealabil, evidenţei plicurilor, a buletinelor de vot, precum şi generării automate a listelor electorale pentru votul prin corespondenţă.

(3) În subsistemul de evidenţă a alegătorilor pentru votul prin corespondenţă, pe lângă datele generale prevăzute în Registrul de stat al alegătorilor, se indică, pentru fiecare alegător, următoarele date:

a) data, luna, anul depunerii cererii de înregistrare şi data, luna, anul identificării de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorului;

b) data, luna, anul expedierii către alegător a plicului cu buletinul/buletinele de vot şi cu alte materiale pentru votare;

c) ora, data, luna şi anul recepţionării de către organul electoral a plicului exterior de la alegător;

d) schimbul automat de date privind aspectele menţionate la lit.c) şi privind exercitarea de către alegător a dreptului de vot prin prezentarea lui la o secţie de votare, dacă este cazul;

e) adresa de peste hotarele ţării indicată în cererea de înregistrare a alegătorului (ţara, localitatea, strada, casa, blocul, apartamentul, codul poştal), adresa de poştă electronică şi telefonul de contact ale alegătorului; f) alte menţiuni relevante.

(4) Datele şi informaţiile cuprinse în subsistemul de evidenţă a alegătorilor pentru votul prin corespondenţă sunt destinate exclusiv proceselor electorale şi sunt accesibile pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale în limitele stabilite de aceasta.

Articolul 17

Înregistrarea pentru votul prin corespondenţă

(1) În vederea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot se înregistrează prin intermediul paginii web oficiale a Comisiei Electorale Centrale. Scopul înregistrării constă în stabilirea numărului de alegători care îşi exprimă intenţia de a vota prin corespondenţă şi întocmirea listelor electorale pentru votul prin corespondenţă.

(2) Pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă înregistrarea este obligatorie. Alegătorii se pot înregistra de la data publicării actului de stabilire a datei alegerilor şi până la 45 de zile înainte de data scrutinului respectiv. În cazul desfăşurării celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale se menţin înregistrările pentru primul tur. În cazul în care renunţă la intenţia de a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă, alegătorii au dreptul, cel târziu cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor, să anuleze înregistrarea efectuată anterior.

(3) Pentru a se înregistra, cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate şi optează pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă accesează rubrica specială de pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale, urmând instrucţiunile aprobate prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(4) Procedura de înregistrare se consideră completă atunci când solicitantul recepţionează de la Comisia Electorală Centrală, la adresa de poştă electronică indicată de solicitant, notificarea privind finalizarea procedurii de înregistrare pentru votul prin corespondenţă.

(5) Prin finalizarea procedurii de înregistrare pentru votul prin corespondenţă, alegătorul îşi exprimă voinţa de a participa la alegerile pentru care este anunţată înregistrarea, de a fi inclus în lista electorală pentru votul prin corespondenţă şi de a fi exclus din lista electorală de bază. Finalizând procedura, alegătorul îşi asumă totodată răspunderea pentru corectitudinea şi veridicitatea datelor pe care le-a indicat, precum şi îşi exprimă consimţământul ca acestea să fie prelucrate, de către persoanele autorizate din cadrul organelor electorale, în scopul organizării şi desfăşurării alegerilor şi/sau referendumurilor.

(6) Cererea de înregistrare pentru votul prin corespondenţă este respinsă de organul electoral în următoarele cazuri:

a) solicitantul nu a putut fi identificat de la distanţă, prin mijloace digitale;

b) solicitantul a indicat o adresă poştală inexistentă;

c) solicitantul nu este înregistrat în Registrul de stat al alegătorilor;

d) nu a fost finalizată procedura de înregistrare;

e) solicitantul nu a indicat telefonul de contact;

f) de la aceeaşi adresă de poştă electronică au fost expediate mai mult de 7 cereri de înregistrare prealabilă pentru votul prin corespondenţă;

g) aceeaşi adresă poştală este indicată în mai mult de 7 cereri de înregistrare prealabilă pentru votul prin corespondenţă, fiind respinse cererile ce depăşesc numărul de 7 persoane la o singură adresă;

h) solicitantul nu a ataşat o fotografie a sa cu actul de identitate care confirmă dreptul de vot.

(7) În situaţia în care alegătorul anulează, în termenul prevăzut la alin.(2), înregistrarea pentru votul prin corespondenţă sau plicul cu buletinul/buletinele de vot nu a ajuns la organul electoral cel târziu cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, alegătorul poate să îşi exercite dreptul de vot prin prezentarea lui la orice secţie de votare, în condiţiile art.78 alin.(3) lit.e) din Codul electoral nr.325/2022. Despre acest fapt alegătorul este notificat la adresa de poştă electronică indicată în cererea de înregistrare.

(8) Informaţiile referitoare la cetăţeni colectate în urma înregistrării pentru votul prin corespondenţă reprezintă date cu caracter personal şi se prelucrează doar de către persoanele autorizate din cadrul organelor electorale, în conformitate cu Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal. Datele colectate în urma înregistrării prealabile se prelucrează exclusiv în scop de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi/sau referendumurilor republicane. Acestea se protejează şi nu se dezvăluie niciunei instituţii de stat din ţară sau de peste hotare, cu excepţia cazurilor stipulate expres de legislaţie.

Articolul 18

Listele electorale pentru votul prin corespondenţă

(1) Listele electorale pentru votul prin corespondenţă sunt documente autentificate de Comisia Electorală Centrală şi care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot înregistraţi pentru votul prin corespondenţă.

(2) Listele electorale pentru votul prin corespondenţă cuprind datele prevăzute la art.61 alin.(2) din Codul electoral nr.325/2022. Listele electorale se întocmesc pe secţii de votare, în baza informaţiei din sistemul de înregistrare, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art.13 alin.(2) din prezenta lege. Arondarea alegătorilor la secţiile de votare se efectuează de către funcţionarii electorali autorizaţi în acest sens, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală.

(3) Listele electorale pentru votul prin corespondenţă se transmit de către Comisia Electorală Centrală consiliului electoral de circumscripţie cu cel puţin 22 de zile înainte de ziua alegerilor. Lista electorală se transmite imediat biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă pentru asigurarea verificării acesteia de către alegători, reprezentanţii concurenţilor electorali/participanţilor la referendum şi de către observatori.

(4) Modificările în listele electorale pentru votul prin corespondenţă pot fi solicitate Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral şi se operează cu cel puţin 3 zile înainte de ziua alegerilor. Biroul electoral comunică imediat alegătorului înregistrat pentru votul prin corespondenţă, prin notificare la adresa de poştă electronică indicată de acesta, despre orice modificări operate în listele electorale. După efectuarea modificărilor, cu cel puţin două zile înainte de ziua alegerilor, listele confirmate cu semnătura electronică a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale se pun la dispoziţia biroului electoral în format electronic.

(5) În cazul desfăşurării celui de-al doilea tur de scrutin se utilizează listele electorale pentru votul prin corespondenţă întocmite pentru primul tur.

Articolul 19

Verificarea listelor electorale pentru votul

prin corespondenţă

Listele electorale pentru votul prin corespondenţă se verifică în condiţiile art.62 din Codul electoral nr.325/2022, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.

[...]

Articolul 23

Perioada de votare prin corespondenţă

(1) Perioada de votare prin corespondenţă începe odată cu recepţionarea de către alegător a materialelor pentru votare şi se încheie odată cu recepţionarea de către organul electoral a plicurilor cu buletine de vot cel târziu la ora 18.00, ora locală a ţării-gazdă, în ziua de joi înainte de ziua alegerilor.

(2) Biroul electoral decide asupra prelungirii, cu cel mult două ore, a termenului de recepţionare a plicurilor cu buletine de vot în cazul în care prestatorii de servicii poştale sau de curierat au informat că urmează a fi livrate materiale electorale. Despre prelungire se informează consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală.

(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă declară votarea încheiată după expirarea termenelor indicate la alin.(1) şi (2), iar plicurile recepţionate după ce votarea a fost încheiată se anulează.

Articolul 24

Transmiterea plicurilor cu materialele pentru votare

Procedurile electorale privind modul de transmitere către biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă a buletinelor de vot, de păstrare a buletinelor de vot, de expediere a acestora către alegători şi de recepţionare după votare se aprobă de Comisia Electorală Centrală, ţinându-se cont de următoarele:

a) în procesul de recepţionare, păstrare şi expediere a materialelor pentru votare pot fi implicaţi doar funcţionarii electorali din cadrul organelor electorale;

b) transmiterea materialelor pentru votare se realizează doar prin serviciile de poştă diplomatică sau prin serviciile poştale/de curierat prestate de prestatori autorizaţi în ţările-gazdă;

c) la expedierea către alegător a materialelor pentru votare se înregistrează informaţia despre data şi ora expedierii plicului, precum şi datele prestatorului de servicii poştale/de curierat contractat;

d) recepţionarea de către alegător a materialelor pentru votare are loc potrivit regulilor stabilite de prestatorul de servicii poştale/de curierat contractat;

e) alegătorul returnează biroului electoral plicurile sigilate cu buletine de vot prin intermediul oficiului poştal sau al curierului, în conformitate cu instrucţiunile expediate;

f) statul asigură livrarea plicurilor către alegător şi returul acestora prin intermediul timbrelor sau al sigiliilor ce confirmă plata în avans a acestui serviciu;

g) alegătorul poate utiliza, pe propria răspundere, serviciile mai rapide ale unui alt prestator de servicii poştale sau de curierat autorizat în ţara-gazdă, dar cheltuielile pentru aceste servicii vor fi suportate de alegător;

h) plicurile care, din motive obiective, nu au putut fi livrate alegătorilor şi au fost returnate biroului electoral al secţiei de votare se anulează, fiind numărate şi sigilate separat.

Articolul 25

Procedura de completare a buletinului de vot

prin corespondenţă

(1) Buletinul de vot se completează de către alegător astfel încât să fie asigurat votul secret. Procedurile detaliate privind ordinea de completare a buletinului de vot, de sigilare şi de expediere a plicurilor cu buletine de vot sunt prevăzute în instrucţiunea pusă la dispoziţia alegătorului în plicul cu materiale pentru votare. Alegătorul completează de asemenea blancheta declaraţiei privind abţinerea de la votarea multiplă şi confirmarea exercitării dreptului de vot în secret.

[...]

Articolul 26

Recepţionarea plicurilor şi asigurarea securităţii

procesului de votare prin corespondenţă

(1) Recepţionarea plicurilor este asigurată de funcţionarii electorali ai biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă, conform orarului şi procedurii prestabilite şi aprobate de membrii organului electoral.

(2) În ziua de joi înainte de ziua alegerilor, după ora 18.00 sau, în cazul prevăzut la art.23 alin.(2), după ora 20.00, ora locală din regiunea/statul/provincia unde activează biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă, preşedintele biroului electoral, în prezenţa a cel puţin jumătate dintre membrii biroului electoral, asigură numărarea plicurilor cu buletine de vot recepţionate. În baza evidenţei plicurilor, în lista electorală, la rubrica "Notă", se fac menţiunile despre plicurile exterioare primite, cu indicarea datei şi a orei recepţionării plicului. Această informaţie este introdusă şi în Sistemul informaţional automatizat de stat "Alegeri", fapt care confirmă recepţionarea buletinului de vot. Plicurile exterioare se păstrează în urne de vot sigilate, în incinta secţiei de votare, până la numărarea acestora.

(3) În situaţia în care alegătorului i-a fost expediat plicul cu buletin de vot, dar plicul exterior nu a fost recepţionat de către biroul electoral până la finalizarea termenului de primire a plicurilor exterioare, biroul electoral notifică alegătorul despre acest fapt prin mesaj expediat la adresa de poştă electronică indicată de alegător. Notificarea echivalează cu declararea buletinului de vot expediat de birou drept anulat. Alegătorul respectiv este exclus din lista electorală pentru votul prin corespondenţă şi este în drept să îşi realizeze dreptul de vot la secţia de votare în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa temporară, în condiţiile art.78 alin.(2) din Codul electoral nr.325/2022, sau, dacă se află peste hotarele ţării, la oricare secţie de votare din străinătate, cu respectarea prevederilor art.25 alin.(4) din prezenta lege.

(4) Biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă asigură aducerea la cunoştinţa publicului a informaţiei privind materialele pentru votarea prin corespondenţă expediate, privind plicurile exterioare recepţionate, precum şi privind plicurile anulate.

Articolul 27

Numărarea şi totalizarea voturilor de către biroul electoral

al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă

(1) Biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă începe numărarea voturilor în ziua de duminică, după închiderea tuturor secţiilor de votare.

(2) Înainte de a începe numărarea voturilor, membrii biroului electoral verifică în Sistemul informaţional automatizat de stat "Alegeri" dacă sunt atestate cazuri în care alegătorii care au votat prin corespondenţă şi-au exprimat votul şi la o secţie de votare, făcând menţiunile corespunzătoare în listele electorale pentru votul prin corespondenţă.

(3) Membrii biroului electoral verifică integritatea sigiliilor de pe urnele de vot şi asigură sigilarea urnelor de vot în care vor fi plasate plicurile interioare.

(4) După desigilarea urnelor cu plicurile exterioare, acestea se numără. Plicurile expediate de către alegătorii care şi-au exercitat dreptul de vot la secţia de votare se exclud. Aceste plicuri sunt sigilate separat şi se consideră anulate.

(5) Deschiderea plicurilor exterioare şi verificarea conţinutului acestora se realizează după cum urmează:

a) după verificarea integrităţii plicului exterior şi deschiderea lui se verifică dacă plicul interior este sigilat corespunzător şi dacă este ataşată blancheta completată şi semnată a declaraţiei privind abţinerea de la votarea multiplă şi confirmarea exercitării dreptului de vot în secret. În cazul în care plicul interior nu este sigilat corespunzător, este deteriorat în aşa fel încât nu este asigurat secretul votului, lipseşte eticheta de securitate sau nu este ataşată blancheta declaraţiei privind abţinerea de la votarea multiplă şi confirmarea exercitării dreptului de vot în secret, acesta este anulat, fiind împachetat şi sigilat separat cu alte plicuri similare. După verificarea integrităţii şi extragerea plicurilor interioare depersonalizate, plicurile exterioare personalizate şi declaraţiile sunt numărate, împachetate şi sigilate separat;

b) dacă este sigilat corespunzător, plicul interior depersonalizat se introduce în urna de vot sigilată, asigurându-se amestecarea şi numărarea acestor plicuri;

c) se deschide urna de vot cu plicurile interioare depersonalizate şi se verifică conţinutul fiecărui plic în parte. Verificarea se face de către un membru al biroului electoral, care urmăreşte dacă în plic este doar un singur buletin de vot pentru acelaşi tip de scrutin. În cazul în care în plic se atestă blancheta declaraţiei privind abţinerea de la votarea multiplă şi confirmarea exercitării dreptului de vot în secret şi/sau mai mult decât un buletin de vot pentru acelaşi tip de scrutin, aceste buletine sunt declarate nevalabile, fiind împachetate şi sigilate separat împreună cu plicul/plicurile. Faptul dat este consemnat în procesul-verbal al biroului electoral;

d) buletinele de vot extrase din plicurile interioare depersonalizate se numără conform procedurii stabilite la art.81 alin.(6) şi (8) din Codul electoral nr.325/2022; e) pentru a asigura secretul votului, plicurile personalizate anulate se depersonalizează, iar buletinele de vot din acestea se numără separat.

(6) Întocmirea procesului-verbal cu privire la rezultatele votării se realizează conform prevederilor Codului electoral nr.325/2022.

Articolul 28

Buletinele de vot nevalabile

(1) Pe lângă situaţiile prevăzute la art.82 din Codul electoral nr.325/2022, buletinul de vot se declară nevalabil dacă:

a) în plicul interior se găsesc două sau mai multe buletine de vot pentru acelaşi tip de scrutin;

b) nu a fost aplicat cu pixul, în niciun cerc din buletinul de vot, semnul care confirmă opţiunea alegătorului;

c) pe buletinul de vot este scris numele alegătorului, fapt ce echivalează cu încălcarea votului secret; d) pe buletinul de vot sunt aplicate cu pixul mai multe semne, astfel încât nu este clară opţiunea alegătorului.

(2) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă oferă tuturor membrilor biroului şi persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale posibilitatea de a examina buletinul de vot care urmează a fi declarat nevalabil.

(3) Dacă membrii biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă au îndoieli în privinţa valabilităţii buletinului de vot, problema se soluţionează prin vot, iar rezultatul votării se consemnează în procesul-verbal al şedinţei biroului electoral.

Articolul 29

Procesul-verbal şi raportul biroului electoral

al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă

[...]

Articolul 30

Centralizarea rezultatelor votării prin corespondenţă

După primirea proceselor-verbale şi a rapoartelor birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă, consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală centralizează rezultatele votării prin corespondenţă în corespundere cu art.84 şi, respectiv, art.85 din Codul electoral nr.325/2022.

[...]

Articolul 35

Dispoziţii finale şi tranzitorii

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Votarea prin corespondenţă, ca metodă alternativă de vot, se va implementa la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova desfăşurate după intrarea în vigoare a prezentei legi şi se va aplica cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda şi Republicii Islanda. În cazul desfăşurării unui referendum republican în aceeaşi zi cu alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, votarea prin corespondenţă se va aplica de asemenea.

(3) Rezultatele votării prin corespondenţă produc efecte juridice, având aceeaşi valoare juridică ca şi rezultatele votării în secţia de votare.

(4) Comisia Electorală Centrală va propune, motivat, Curţii Constituţionale declararea nulităţii sau invalidării rezultatelor votării în secţia/secţiile de votare pentru votul prin corespondenţă în cazul constatării circumstanţelor obiective de comitere a fraudelor electorale.

(5) După finalizarea implementării parţiale a votului prin corespondenţă, Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 luni, va elabora şi va prezenta Parlamentului un raport privind implementarea acestei metode alternative de vot, care va cuprinde propuneri şi prevederi privind aplicabilitatea acesteia cu titlu permanent, cu înaintarea ulterioară a modificărilor corespunzătoare la Codul electoral nr.325/2022.

(6) Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va propune Parlamentului modificarea cadrului normativ în vederea implementării prezentei legi;

b) va aproba actele sale normative în vederea implementării prezentei legi.

(7) Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va adopta actele sale normative necesare pentru implementarea parţială a votului prin corespondenţă;

b) va solicita Guvernului mijloace financiare, destinate alegerilor, în scopul acoperirii cheltuielilor necesare implementării parţiale a votului prin corespondenţă.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizărilor

5. Autorii celor două sesizări contestă Legea privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă, afirmând, în principal, că a fost încălcat principiul potrivit căruia elementele fundamentale ale dreptului electoral nu ar trebui supuse amendării cu mai puţin de un an înaintea alegerilor.

6. Autorii sesizărilor mai susţin că cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot din cele câteva state cu privire la care se va implementa Legea ar fi avantajaţi faţă de concetăţenii lor din alte state cu suprafeţe mari sau unde locuiesc mulţi cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova, unde ar trebui să se aplice, de asemenea, procedura votării prin corespondenţă. De asemenea, autorii afirmă că lipseşte avizul Guvernului pentru proiectul care a stat la baza Legii contestate, în contextul în care implementarea Legii presupune cheltuieli bugetare.

7. În opinia autorilor, Legea în discuţie contravine articolelor 38, 16 şi 131 alin.(4) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

8. Examinând admisibilitatea sesizărilor pe baza argumentelor autorilor, Curtea constată următoarele.

9. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale îi acordă deputatului prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

10. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Această Lege nu a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate.

11. Autorii sesizărilor susţin că Legea contravine articolelor 16 (egalitatea), 38 (dreptul de vot) şi 131 alin.(4) (bugetul public naţional) din Constituţie.

12. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolul 38 din Constituţie nu poate fi interpretat ca instituind o obligaţie a autorităţilor statale de a organiza alegeri peste hotarele ţării. Mai exact, acest articol permite desfăşurarea alegerilor peste hotarele ţării, dar nu le impune (a se vedea DCC nr.5 din 14 ianuarie 2019, § 19 şi DCC nr.11 din 29 ianuarie 2019, § 26). Din acest motiv, legislativul şi executivul se bucură de o putere discreţionară mai mare în privinţa modului de organizare a acestor alegeri.

13. Dreptul de a alege şi de a fi ales nu este un drept absolut, iar exerciţiul acestuia poate fi limitat în vederea realizării unui scop compatibil cu principiul preeminenţei dreptului şi cu obiectivele constituţionale. Măsurile limitative aplicate acestui drept nu trebuie să-i afecteze esenţa şi să-l priveze de efectivitate. Ele trebuie să fie prevăzute de lege, trebuie să urmărească un scop legitim şi trebuie să nu fie disproporţionate (a se vedea Mathieu-Mohin şi Clerfayt v. Belgia, 2 martie 1987, § 52; Riza şi alţii v. Bulgaria, 13 octombrie 2015, § 142).

14. Curtea observă că prin instituirea procedurii dreptului de a vota prin corespondenţă nu are loc o restrângere a exerciţiului dreptului la vot, ci, din contră, o suplimentare prin diversificare a metodelor de votare. Pentru că nu se poate vorbi despre existenţa unei ingerinţe în dreptul la vot, nu poate fi demarată nici analiza pe baza articolului 16 din Constituţie, care este aplicabil doar atunci când este demonstrată aplicabilitatea unui drept fundamental substanţial.

15. Autorii sesizărilor mai fac trimitere la standardul de un an stabilit de Codul bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneţia. Potrivit acestui standard, modificarea frecventă a sistemului electoral sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri este contrară bunelor practici în materie electorală. Prin Hotărârea sa nr.11 din 7 mai 2020, § 44, Curtea a constituţionalizat acest standard. În acest sens, sunt utile considerentele Comisiei de la Veneţia din Opinia sa CDL(2024)022 referitoare la Legea privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă, din perspectiva respectării standardului de un an în contextul publicării Legii în Monitorul Oficial la 10 mai 2024 şi al aplicabilităţii acesteia la alegerile şi la referendumul din 20 octombrie 2024. Potrivit Comisiei de la Veneţia, deşi nu există niciun standard european care să reglementeze dreptul cetăţenilor care locuiesc în afara ţării să voteze la alegerile naţionale, schimbările aduse unor astfel de prevederi existente ar trebui supuse aceloraşi condiţii de stabilitate ca şi alte prevederi privind dreptul la vot, care reprezintă, de asemenea, un aspect fundamental al dreptului electoral. Elementele esenţiale ale procesului de vot au, de asemenea, un caracter fundamental şi ar trebui, în principiu, să nu fie modificate cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Să permiţi votarea prin corespondenţă ca o metodă alternativă de votare poate fi considerată, în anumite circumstanţe, o modificare a elementelor esenţiale ale procedurii de votare, de vreme ce facilitezi votarea pentru o parte a electoratului. Totuşi, chiar dacă ar fi acest caz, amendarea legii electorale trebuie să aibă capacitatea de a manifesta un impact semnificativ asupra rezultatului alegerilor. Astfel, reţine Comisia de la Veneţia, introducerea votului prin corespondenţă este destul de limitată şi reprezintă o tentativă cu un efect limitat asupra rezultatului alegerilor. În sprijinul acestei idei, Comisia de la Veneţia mai aduce ca argument şi faptul că Legea este implementată în ţări cu rezidenţi relativ mai puţini cu cetăţenia Republicii Moldova, astfel încât efectul unui număr restrâns de voturi prin corespondenţă să aibă mai puţine şanse de a influenţa semnificativ rezultatul alegerilor. Curtea împărtăşeşte această concluzie a Comisiei de la Veneţia. Prin urmare, Curtea reţine caracterul nefondat al acestui capăt al sesizărilor care susţine încălcarea standardului analizat.

16. Autorii sesizării nr.111a/2024 pretind că Legea contestată nu asigură caracterul secret al votului prin corespondenţă, având în vedere că nu există nicio monitorizare sau nicio garanţie a respectării secretului votului exprimat astfel. Cu referire la acest aspect, Comisia de la Veneţia a menţionat în Opinia sa că statele sunt obligate să asigure respectarea principiului votului secret. Este o provocare inerentă pentru votul prin corespondenţă, precum şi pentru alte metode de votare de la distanţă, cum ar fi votul prin internet. Spre deosebire de votul la secţiile de votare, nu există nicio modalitate ca autorităţile electorale să monitorizeze procedura de vot prin corespondenţă şi să izoleze fizic alegătorul la completarea buletinului de vot, pentru a asigura secretul votului. Cu toate acestea, multe ţări permit votul prin corespondenţă nesupravegheat şi acest fapt nu contravine standardelor electorale europene şi internaţionale. În orice caz, încălcarea exigenţelor votului secret ar trebui sancţionată. Curtea subliniază că există numeroase activităţi în sfera socială care reclamă o supraveghere din partea statului, însă o asemenea supraveghere este dificilă sau imposibilă. Deşi este dificil sau chiar imposibil ca autorităţile să reprime din start orice încălcare electorală din afara secţiilor de votare, acestea au obligaţia de a sancţiona asemenea încălcări atunci când află despre ele sau când le sunt aduse la cunoştinţă.

17. Referitor la critica autorilor sesizării nr.113a/2024 raportată la articolul 131 alin.(4) din Constituţie, potrivit căruia orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern, Curtea reţine următoarele. Prin Hotărârea sa nr.214 din 20 martie 2024, Guvernul i-a prezentat Parlamentului Avizul la proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondenţă. Deşi proiectul de lege a dobândit, ulterior, o altă denumire, în condiţiile în care conţinutul textului proiectului în discuţie nu s-a modificat, considerentele avizului rămân valabile. În acest context, Curtea notează că la finalul Avizului, Guvernul i-a solicitat Parlamentului să ţină cont de calculele prezentate de Comisia Electorală şi de necesitatea asigurării resurselor necesare procesului electoral în contextul implicării complexe a personalului Ministerului Afacerilor Externe şi a misiunilor diplomatice. În consecinţă, în articolul 15 al Legii, Parlamentul a stabilit următoarele:

"(1) Cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea votării prin corespondenţă se suportă de la bugetul de stat, în limita alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală pentru Comisia Electorală Centrală.

Având în vedere existenţa unui Aviz valabil favorabil pentru proiectul de lege în discuţie, Curtea nu poate constata vreo aparenţă de încălcare a articolului 131 alin.(4) din Constituţie.

18. Referitor la criticile privind nerespectarea procedurii legislative, Curtea observă că autorii sesizărilor nu au motivat caracterul contradictoriu al dispoziţiilor legale cu prevederile constituţionale. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.52 din 19 aprilie 2022, § 25; DCC nr.82 din 17 iunie 2022, § 27-28).

19. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările sunt inadmisibile şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) litera a) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă, trimise la Curtea Constituţională de dnii Vasile Bolea, Marina Tauber, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Petru Jardan, Reghina Apostolova, Alexandr Suhodolski, Alexandr Nesterovschi şi Irina Lozovan, precum şi de dnii Vladimir Voronin şi Vlad Batrîncea, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTE	Domnica MANOLE
Nr.80. Chişinău, 9 iulie 2024.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la

Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi

al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale

nr.502 din 16 iunie 1995

1. Prin Decizia nr.80 din 9 iulie 2024 au fost declarate inadmisibile sesizările nr.111a/2024 şi nr.113a/2024 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă, trimise la Curtea Constituţională de domnii Vasile Bolea, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Petru Jardan, Alexandr Suhodolski, Alexandr Nesterovschi şi de doamnele Marina Tauber, Reghina Apostolova, Irina Lozovan, precum şi de dnii Vladimir Voronin şi Vlad Batrîncea, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorii sesizărilor au notat că la adoptarea Legii contestate Parlamentul a încălcat principiul potrivit căruia elementele fundamentale ale dreptului electoral nu ar trebui supuse amendării cu mai puţin de un an înaintea alegerilor. De asemenea, autorii sesizării nr.111a/2024 au invocat nerespectarea procedurii legislative prin adoptarea unor amendamente care nu au nici o legătură cu scopul legii contestate (a se vedea DCC nr.80 din 9 iulie 2024, §§ 5, 18).

3. În raport cu aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a menţionat că introducerea votului prin corespondenţă este destul de limitată şi reprezintă o tentativă cu un efect limitat asupra rezultatului alegerilor. Legea este implementată în ţări cu rezidenţi relativ mai puţini cu cetăţenia Republicii Moldova, astfel încât efectul unui număr restrâns de voturi prin corespondenţă să aibă mai puţine şanse de a influenţa semnificativ rezultatul alegerilor. Drept urmare, Curtea a reţinut caracterul nefondat al acestei critici. Cu referire la criticile privind nerespectarea procedurii legislative, Curtea a considerat că autorii sesizărilor nu au motivat caracterul contradictoriu al dispoziţiilor legale cu prevederile constituţionale (a se vedea DCC nr.80 din 9 iulie 2024, §§ 15, 18).

4. Referitor la critica autorilor sesizărilor privind încălcarea principiului potrivit căruia elementele fundamentale ale dreptului electoral nu ar trebui supuse amendării cu mai puţin de un an înaintea alegerilor, reţin următoarele.

5. În conformitate cu articolul 38 (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales) din Constituţie, voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

6. Potrivit Comisiei de la Veneţia, contextul din Republica Moldova al schimbărilor frecvente în sistemul electoral şi al lipsei de transparenţă ar trebui avut în vedere atunci când se inovează. Schimbările frecvente pot afecta încrederea alegătorilor în procesul electoral. Trebuie ca statele să aibă grijă să evite nu doar manipularea în avantajul partidului de la putere, ci şi simpla aparenţă de manipulare. Principiul stabilităţii ar trebui avut în vedere în lumina principiului mai vast al certitudinii juridice şi urmăreşte să împiedice amendamentele tardive care pot submina încrederea în alegerile democratice. Elementele esenţiale ale procesului de vot au un caracter fundamental şi ar trebui, în principiu, să nu fie modificate cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Să permiţi votarea prin corespondenţă ca o metodă alternativă de votare poate fi considerată o modificare a elementelor esenţiale ale procedurii de votare, de vreme ce facilitezi votarea pentru o parte a electoratului. Schimbările aduse unor astfel de prevederi existente ar trebui supuse aceloraşi condiţii de stabilitate ca şi alte prevederi privind dreptul la vot, care reprezintă, de asemenea, un aspect fundamental al dreptului electoral. Comisia de la Veneţia a recomandat să se asigure că orice modificări viitoare ale legislaţiei electorale sunt adoptate printr-un consens larg, după consultări publice ample cu toate părţile interesate relevante, cu mult înainte de alegeri, asigurând astfel încrederea în procesul electoral (a se vedea Opinia referitoare la Legea privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă, CDL-AD(2024)022, §§ 13-16, 22, 63).

7. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că, în sensul articolului 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, prevederile legale în materie electorală trebuie să fie clare şi previzibile, iar în privinţa acestora trebuie să existe un consens social larg. Modificările în această materie trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi aplicate cu succes în cadrul procesului electoral, în vederea evitării încălcării dreptului la vot şi a dreptului de a fi ales. În sensul articolului 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, ţinând cont de competenţa exclusivă a Parlamentului privind reglementarea, prin lege organică, a modului de organizare şi de desfăşurare a alegerilor, modificările elementelor fundamentale ale dreptului electoral devin aplicabile doar dacă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova cu cel puţin un an înaintea datei alegerilor (HCC nr.11 din 7 mai 2020, punctele 1 şi 2 din dispozitiv).

8. În prezenta cauză, reţin faptul că Legea contestată a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 10 mai 2024¹ şi urmează a fi aplicată la alegerile prezidenţiale² şi la referendumul constituţional din 20 octombrie 2024³. Prin urmare, nu putem constata respectarea standardului de un an.

_________________________

¹https://monitorul.gov.md/ro/search?keywords=202-204&min=1&max=999&from=&to=

²https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=143305&lang=ro

³https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=143304&lang=ro

9. Referitor la afirmaţia că introducerea votului prin corespondenţă este destul de limitată şi nu ar avea un impact semnificativ asupra rezultatului alegerilor (a se vedea DCC nr.80 din 9 iulie 2024, § 15), menţionez faptul că, la modul abstract, este destul de dificil de estimat impactul votului prin corespondenţă asupra rezultatului alegerilor. La moment nu este cunoscut numărul persoanelor care vor fi incluse în lista electorală pentru votul prin corespondenţă, nu sunt cunoscuţi candidaţii care vor fi înregistraţi la alegerile prezidenţiale şi, evident, nu poate fi cunoscut numărul de voturi obţinut de către fiecare candidat, precum şi diferenţa de voturi între primii doi candidaţi. Ipotetic, această diferenţă ar putea fi şi mai mică decât numărul voturilor prin corespondenţă. Prin urmare, nu putem afirma într-un mod categoric că votul prin corespondenţă nu ar putea influenţa semnificativ rezultatul alegerilor.

10. În plus, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că articolul 38 din Constituţie nu poate fi interpretat ca instituind o obligaţie a autorităţilor statale de a organiza alegeri peste hotarele ţării. Mai exact, acest articol permite desfăşurarea alegerilor peste hotarele ţării, dar nu le impune (a se vedea DCC nr.5 din 14 ianuarie 2019, § 19; DCC nr.11 din 29 ianuarie 2019, § 26). În acelaşi timp, Curtea a subliniat că, de vreme ce legislativul a hotărât să acorde un drept care intră în câmpul de aplicare al unor articole din Constituţie, trebuie să se asigure beneficiul egal al exerciţiului acestuia (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.3 din 18 ianuarie 2019, § 44). Aceasta ar asigura respectarea principiilor constituţionale referitoare la caracterul universal şi egal al votului.

11. Având în vedere considerentele menţionate mai sus, reţin incidenţa articolului 38 din Constituţie în prezenta cauză şi consider că acest capăt al sesizărilor trebuia examinat în fond.

12. Referitor la nerespectarea procedurii legislative prin adoptarea unor amendamente care nu au nici o legătură cu scopul legii, reprezentând, de fapt, o nouă iniţiativă legislativă, autorii sesizării nr.111a/2024 au menţionat articolul 74 (adoptarea legilor) din Constituţie (a se vedea pagina 39, punctele 92-93, şi pagina 40, punctul 92 din sesizare⁴).

_________________________

⁴https://constcourt.md/public/ccdoc/sesizari/111a_2024.05.14.pdf

13. În jurisprudenţa sa recentă Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederi dintr-o lege organică, constatând lipsa unei legături indispensabile între obiectul proiectului de lege votat în prima lectură şi amendamentele la acesta votate doar în a doua lectură. Curtea a reţinut că normele declarate neconstituţionale au fost votate doar într-o singură lectură şi a constatat că în acest caz legislatorul nu a respectat exigenţele articolului 74 alin.(1) din Constituţie, care stabileşte că legile organice se adoptă în două lecturi, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi (a se vedea HCC nr.14 din 20 iunie 2024, §§ 15, 51-53).

14. În prezenta cauză, reţin faptul că Legea nr.109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă conţine articolul 36, intitulat "Modificarea unor acte normative". Prin articolul respectiv au fost operate modificări în Codul contravenţional şi în Codul electoral. Atât legea contestată, cât şi legile modificate sunt legi organice, care, potrivit articolului 74 alin.(1) din Constituţie, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

15. La 1 martie 2024, la secretariatul Parlamentului, un grup de deputaţi au înregistrat proiectul de lege nr.65 cu denumirea "Lege privind pilotarea votului prin corespondenţă". La 21 martie 2024, Parlamentul a examinat şi a votat în prima lectură acest proiect. În procesul pregătirii pentru a doua lectură, la acest proiect au fost propuse mai multe amendamente, printre care şi amendamentul nr.VIG 01/03-54 din 9 aprilie 2024 privind completarea proiectului, inter alia, cu două articole noi referitoare la modificarea unor prevederi din Codul contravenţional şi din Codul electoral. Acest amendament modifică două legi organice distincte de proiectul de bază votat în prima lectură. Proiectul de lege nr.65, care includea şi modificarea unor prevederi din Codul contravenţional şi din Codul electoral, a fost votat de Parlament la 26 aprilie 2024 în a doua lectură, devenind Legea nr.109 privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă. Totuşi, articolul 36 din această Lege modifică, pe baza amendamentului examinat şi votat de Parlament într-o singură lectură, Codul contravenţional şi Codul electoral⁵.

_________________________

⁵https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactenormative/tabid/61/LegislativId/6889/language/ro-RO/Default.aspx

16. Prima facie, lipseşte o legătură indispensabilă între obiectul proiectului de lege votat în prima lectură (votul prin corespondenţă) şi unele amendamente la acesta votate doar în a doua lectură. Spre exemplu, articolul 36 alin.(2) din Codul electoral, completat prin articolul 36 alin.(2) din Legea contestată, se referă la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, iar articolul 90 alin.(16) din Codul electoral, modificat prin aceeaşi normă – la rapoartele de monitorizare ale Consiliului Audiovizualului.

17. Mai mult, Comisia de la Veneţia în Opinia sa nu s-a pronunţat referitor la articolul 36 din Legea contestată, considerând că prevederile din acest articol nu au legătură cu votul prin corespondenţă al cetăţenilor Republicii Moldova din străinătate (a se vedea Opinia CDL-AD(2024)022, § 59).

18. Prin urmare, constat incidenţa articolului 74 alin.(1) din Constituţie în prezenta cauză şi consider că acest capăt al sesizării trebuia examinat în fond.

19. Adiţional, reţin faptul că, potrivit articolului 35 alin.(4) din Legea contestată, Comisia Electorală Centrală va propune, motivat, Curţii Constituţionale declararea nulităţii sau invalidării rezultatelor votării în secţia/secţiile de votare pentru votul prin corespondenţă în cazul constatării circumstanţelor obiective de comitere a fraudelor electorale.

20. Prima facie, Curtea Constituţională nu dispune de o asemenea competenţă. Conform articolului 135 alin.(1) literele d) şi e) din Constituţie, Curtea Constituţională confirmă rezultatele referendumurilor republicane; confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova.

21. Articolul 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie îi acordă Curţii competenţa anulării alegerilor doar în cazurile în care în procesul electoral şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. În acest context, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că: (1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi constatarea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influenţeze rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se bazează (a se vedea HCC nr.30 din 10 decembrie 2020, § 18; HCC nr.20 din 23 iulie 2021, § 25).

22. Prin urmare, Curtea Constituţională poate invalida doar rezultatele referendumurilor republicane, alegerilor Parlamentului sau alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova în general, dar nu rezultatele votării într-o secţie de votare concretă.

23. Aşadar, în opinia mea, în baza celor menţionate mai sus, Curtea Constituţională trebuia să declare sesizările admisibile, pentru a le examina în fond.

JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE	Serghei ŢURCAN
9 iulie 2024