Decizie nr.81 din 03.06.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.103g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 4 din Hotărârea Guvernului nr.1284 din 26 decembrie 2018

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.103g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a punctului 4 din Hotărârea

Guvernului nr.1284 din 26 decembrie 2018

nr. 81  din  03.06.2019

 (în vigoare 03.06.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 230-237 art. 169 din 19.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 28 mai 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 3 iunie 2019 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a punctului 4 din Hotărârea Guvernului nr.1284 din 26 decembrie 2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.1478 din 15 noiembrie 2002 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii şi abrogarea Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, ridicată de către dna Rodica Dub în dosarul nr.2a-3694/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 28 mai 2019 de către un complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Chişinău (format din domnii judecători Steliana Iorgov, Olga Cojocaru şi Boris Bîrcă), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 27 septembrie 2017, dna Rodica Dub s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat stabilirea indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului în mărimea pensiei alimentare restante, calcularea penalităţilor şi a dobânzilor aferente acesteia, aplicarea ratei inflaţiei la stabilirea pensiei alimentare restante şi repararea prejudiciului material şi moral.

4. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 16 iulie 2018, cererea de chemare în judecată a fost respinsă. În fundamentarea soluţiei, instanţa de judecată a menţionat că prevederile Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, invocate în cererea de chemare în judecată de către reclamantă, sunt desuete. Hotărârea instanţei de judecată a fost atacată cu apel.

5. În cadrul procedurii apelului, dna Rodica Dub a invocat excepţia de neconstituţionalitate a punctului 4 din Hotărârea Guvernului nr.1284 din 26 decembrie 2018, care abrogă Hotărârea Guvernului nr.769/1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare.

6. Prin încheierea din 16 mai 2019, Curtea de Apel Chişinău a admis excepţia de neconstituţionale şi a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

“(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 49

Protecţia familiei şi a copiilor orfani

“(1) Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.

(2) Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulând dezvoltarea instituţiilor necesare.

(3) Toate preocupările privind întreţinerea, instruirea şi educaţia copiilor orfani şi a celor lipsiţi de ocrotirea părinţilor revin statului şi societăţii. Statul stimulează şi sprijină activităţile de binefacere faţă de aceşti copii.”

Articolul 50

Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor

“(1) Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi copiii, inclusiv cei născuţi în afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi ocrotire socială.

(2) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

(3) Statul acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copiilor bolnavi ori cu dizabilităţi. Alte forme de asistenţă socială pentru copii şi tineri se stabilesc prin lege.

[…]”

8. Prevederile relevante ale Legii nr.489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale sunt următoarele:

Articolul 1

Noţiuni

“În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

asigurări sociale – sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate, constând în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii, prevăzute de legislaţie;

[…]

asigurat – persoană fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, având obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

[…]

Casa Naţională de Asigurări Sociale (denumită în continuare Casa Naţională) – autoritate administrativă centrală în subordinea Guvernului, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale;

[…]

sistem public de asigurări sociale – ansamblu organizat de forme de asigurări sociale care îşi păstrează individualitatea, depind unele de altele, realizându-se aspectul de totalitate prin care sunt ocrotiţi asiguraţii.”

9. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare au fost următoarele:

“1. Copiii, ai căror părinţi fiind obligaţi să plătească pensia alimentară sunt urmăriţi de către organele afacerilor interne în baza deciziilor instanţelor de judecată şi hotărârilor organelor de urmărire penală în legătură cu eschivarea lor de la achitarea pensiei alimentare, cu tragerea la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunilor şi din alte motive, sau îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile de muncă corecţională, fără să primească un salariu din care să fie încasată pensia alimentară în mărimea minimă stabilită de lege, sau se află la tratament într-o instituţie curativă fără plătirea indemnizaţiilor pentru asigurarea socială, precum şi în alte cazuri, când încasarea pensiei alimentare este imposibilă din motive care nu depind de persoanele obligate să o plătească beneficiază de indemnizaţii adresate familiilor cu copii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În perioada de urmărire a părinţilor, mijloacele destinate minorilor pentru recuperarea cheltuielilor suplimentare provocate acestora de împrejurări excepţionale (boala gravă, schilodirea copilului etc.), se vor achita integral în mărimea stabilită prin hotărârea instanţei de judecată. Aceste mijloace vor fi achitate şi în cazurile când hotărârile instanţelor de judecată vizând perceperea cheltuielilor suplimentare nu pot fi executate din motive ce nu depind de persoanele obligate să le plătească.

Plătirea indemnizaţiilor în perioada de urmărire a părinţilor, care se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, se efectuează în baza hotărârii instanţelor de judecată.

Plătirea indemnizaţiilor şi mijloacelor pentru copiii minori în scopul recuperării cheltuielilor suplimentare, provocate de împrejurări excepţionale, se efectuează din seama perceperii de la părinţi a sumelor neachitate, în limita cuantumurilor minime ale pensiei alimentare, şi mijloacelor sus-indicate (pentru persoanele care se eschivează de la plata pensiei alimentare – din contul indemnizaţiilor şi mijloacelor achitate efectiv), la care se va calcula un adaos de 10 procente din aceste sume, precum şi din contul defalcărilor de 50 procente din sumele taxei de stat, încasată pentru desfacerea căsătoriei de către instanţele de judecată şi organele înregistrării actelor stării civile.

2. Plătirea indemnizaţiilor şi mijloacelor pentru recuperarea cheltuielilor suplimentare, stabilite în punctul 1 al prezentei hotărâri, se dă în atribuţiile organelor asigurării sociale.

3. Se stabileşte că prevederile punctului 1 al prezentei hotărâri privind perceperea sumelor indicate de la părinţi, obligaţi să achite pensia alimentară, sunt echivalate cu prevederile legale în vigoare privind pensia alimentară.

4. Mijloacele, destinate plătirii indemnizaţiilor şi recuperării cheltuielilor suplimentare pentru minori în perioada urmăririi părinţilor lor obligaţi să plătească pensia alimentară şi în alte cazuri stabilite, sunt transferate şi acumulate pe un cont special al Fondului Social al Republicii Moldova.

5. Controlul asupra încasării şi cheltuirii corecte şi în termen a mijloacelor băneşti, destinate plăţii indemnizaţiilor şi recuperării cheltuielilor suplimentare pentru minori conform prezentei hotărâri, se pune în sarcina Ministerului Finanţelor.

6. Ministerul Justiţiei să intensifice controlul asupra activităţii instanţelor de judecată privind executarea hotărârilor judiciare vizând perceperea pensiei alimentare pentru copii şi organizarea eficientă a perceperii de la părinţii, obligaţi să achite pensia alimentară, a sumelor plătite în perioada urmăririi lor şi în alte cazuri stabilite, cu un adaos de 10 procente la aceste sume.

7. Ministerul Afacerilor Interne să asigure activitatea urmăririi persoanelor care se eschivează de la achitarea pensiei alimentare.”

10. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.1284 din 26 decembrie 2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.1478 din 15 noiembrie 2002 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii şi abrogarea Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare sunt următoarele:

“[…]

4. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.769/1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor, ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1992, nr.11, art.353).

[…]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că Hotărârea Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare îi conferă dreptul de a obţine încasarea din contul statului a sumelor restante la întreţinerea copiilor minori, în cazul eschivării celuilalt părinte de la plata acestora. Potrivit autoarei excepţiei, aceste sume sunt achitate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, urmând a fi încasate de la părintele debitor, în ordine de regres. Din acest punct de vedere, autoarea excepţiei pretinde că dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 dau naştere unei speranţe legitime de a obţine un bun, în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană.

12. Aşadar, având în vedere faptul că prin abrogarea Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 autoarea excepţiei se află în imposibilitate de a obţine încasarea sumelor restante la întreţinerea copiilor minori, ea pretinde că au fost încălcate articolele 4, 16, 20, 46, 47, 49, 50, 51 şi 120 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a punctului 4 din Hotărârea Guvernului nr.1284 din 26 decembrie 2018, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dna Rodica Dub, în dosarul nr.2a-3694/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie punctul 4 din Hotărârea Guvernului nr.1284 din 26 decembrie 2018, prin care s-a abrogat Hotărârea Guvernului nr.769/1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare.

17. Curtea observă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate pretinde existenţa unei ingerinţe în dreptul de proprietate, garantat de articolul 46 din Constituţie. Aceasta susţine că Hotărârea Guvernului nr.769/1992 i-ar conferi un drept de a obţine încasarea din contul statului a sumelor restante la întreţinerea copiilor minori, în cazul eschivării celuilalt părinte de la plata acestora. Dat fiind faptul că acest argument este determinant pentru stabilirea incidenţei articolului 46 din Constituţie, Curtea va proceda, mai întâi, la analiza caracterului fundamentat al acestuia. În eventualitatea unui răspuns afirmativ, Curtea îşi va nuanţa analiza privind admisibilitatea sesizării prin verificarea existenţei unei ingerinţe în acest drept.

18. În acest context, Curtea reţine că dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 nu îi conferă autoarei excepţiei niciun drept de a obţine încasarea din contul statului a sumelor restante la întreţinerea copiilor minori, în cazul eschivării celuilalt părinte de la plata acestora. Curtea menţionează că această concluzie rezultă din interpretarea textuală şi sistematică a dispoziţiilor Hotărârii menţionate. Mai mult, şi dispoziţiile Legii privind sistemul public de asigurări sociale invalidează opinia autoarei excepţiei potrivit căreia Casa Naţională de Asigurări Sociale ar fi obligată să acorde astfel de indemnizaţii. În conformitate cu dispoziţiile clare ale Legii, acordarea de indemnizaţii, ajutoare ş. a. se realizează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale în condiţiile şi în limitele prevăzute în aceasta. O condiţie prevăzută de Lege pentru beneficierea de drepturile conferite este obligativitatea participării contribuabilului la sistemul public de asigurări sociale. Mai mult, aceeaşi Lege conţine şi lista de indemnizaţii, ajutoare ş. a. care se acordă ca urmare a participării contribuabilului la sistemul public de asigurări sociale. Această listă nu conţine însă şi indemnizaţia referitoare la încasarea sumelor restante la întreţinerea copiilor minori, în cazul eschivării celuilalt părinte de la plata lor. De asemenea, Curtea are în vedere şi dispoziţiile Legii asistenţei sociale nr.547 din 25 decembrie 2003, care nu le conferă beneficiarilor ei vreun drept de a obţine încasarea unor astfel de sume. Aşadar, Curtea conchide că argumentul autoarei excepţiei privind existenţa unui drept de a obţine încasarea din contul statului a sumelor restante la întreţinerea copiilor minori este unul nefondat. Această concluzie scuteşte Curtea de obligaţia verificării existenţei unei ingerinţe în dreptul de proprietate, garantat de articolul 46 din Constituţie.

19. În continuare, Curtea menţionează că în Decizia sa nr.7 din 17 ianuarie 2019, fiind sesizată cu controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992, a precizat că prevederile Hotărârii Guvernului le conferă destinatarilor ei drepturi sociale. Curtea îşi reiterează jurisprudenţa anterioară şi subliniază faptul că exerciţiul acestor drepturi sociale trebuie realizat avându-se în vedere inclusiv dispoziţiile legislaţiei privind asistenţa socială. Curtea precizează că principiul coerenţei sistemului juridic impune această abordare.

20. Având în vedere cele menţionate, Curtea constată că sesizarea este nefondată şi nu poate fi acceptată pentru examinarea sa în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a punctului 4 din Hotărârea Guvernului nr.1284 din 26 decembrie 2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.1478 din 15 noiembrie 2002 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii şi abrogarea Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, ridicată de către dna Rodica Dub în dosarul nr.2a-3694/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.