Decizie nr.82 din 03.06.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.107g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 7 din Legea privind statutul alesului local

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.107g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 7

din Legea privind statutul alesului local

nr. 82  din  03.06.2019

 (în vigoare 03.06.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 230-237 art. 170 din 19.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 30 mai 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 3 iunie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textelor “subdiviziunile autorităţilor administraţiei publice locale” de la lit.c) şi “structurile subordonate autorităţilor publice locale” de la lit.d) din alineatul 1 al articolului 7 din Legea privind statutul alesului local, ridicată de către dl avocat Sergiu Radu, în dosarul nr.4–317/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 30 mai 2019 de către dl judecător Sergiu Ciobanu din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, în conformitate cu art.135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, se află cauza contravenţională privind învinuirea dnei Ludmila Cube de comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 313⁴ alin.(4) din Codul contravenţional.

4. Pe 5 ianuarie 2019, dna Ludmila Cube a fost învinuită de comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 313⁴ din Codul contravenţional pentru încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, deoarece, deţinând mandatul de consilier al Consiliului raional Străşeni, exercita concomitent funcţia de director interimar al gimnaziului “Mihai Viteazu” din or.Străşeni.

5. Pe 9 aprilie 2019, în cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Sergiu Radu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor texte din articolul 7 alin.(1) lit.c) şi d) din Legea privind statutul alesului local.

6. Prevederile articolului 7 din Legea privind statutul alesului local stabilesc incompatibilităţile mandatului alesului local.

7. Prin încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

9. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 313⁴

Încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi limitărilor

aplicabile funcţiei publice sau funcţiei de demnitate publică

“Încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi limitărilor aplicabile funcţiei publice sau funcţiei de demnitate publică prin:

a) nesoluţionarea în termenul legal a incompatibilităţilor privind funcţia publică, funcţie publică cu statut special, funcţie de demnitate publică sau activitatea alesului local conform legislaţiei ce reglementează statutul acestor persoane şi conform legislaţiei privind declararea şi controlul averii şi a intereselor personale;

b) folosirea în interes privat a simbolurilor oficiale care au legătură cu exercitarea mandatului, a funcţiei publice sau a funcţiei de demnitate publică, admiterea folosirii numelui său însoţit de calitatea de agent public, a vocii ori a semnăturii sale în orice formă de publicitate pentru un agent economic, pentru un produs comercial naţional sau străin contrar prevederilor legislaţiei integrităţii şi ale legislaţiei privind declararea şi controlul averii şi a intereselor personale,

se sancţionează cu amendă de la 50 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, inclusiv de a ocupa funcţii publice şi funcţii de demnitate publică, pe un termen de la 6 luni la un an, sau cu amendă de la 200 la 250 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.”

10. Prevederile relevante ale Legii privind statutul alesului local nr.768 din 2 februarie 2000 sunt următoarele:

Art.7

“(1) Mandatul alesului local este incompatibil cu:

a) exercitarea altei funcţii de demnitate publică;

b) calitatea de funcţionar public în oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat;

c) calitatea de funcţionar public, de angajat în subdiviziunile autorităţilor administraţiei publice locale (aparatul preşedintelui raionului, primării, primărie şi preturile municipiului Chişinău, direcţii, secţii şi alte subdiviziuni), inclusiv ale Adunării Populare a Găgăuziei şi ale Comitetului executiv al Găgăuziei;

d) calitatea de şef, de şef adjunct (inclusiv interimatul acestor funcţii) în structurile subordonate autorităţilor publice locale (instituţii publice, servicii, întreprinderi municipale);

e) alte cazuri stabilite prin lege, inclusiv cele prevăzute la art.84 al Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală.

(2) Suplimentar la incompatibilităţile prevăzute la alin.(1) din prezentul articol, mandatul consilierului este incompatibil cu calitatea de consilier al unui consiliu de acelaşi nivel sau de consilier al consiliului de orice nivel din alte unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul menţionează că noţiunea de “subordonare” din prevederile contestate este imprevizibilă şi contrară dispoziţiilor articolului 23 din Constituţie, care stabilesc dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle.

12. Autorul excepţiei consideră că, în prezenta speţă, nu este clar dacă o persoană se află în relaţii de subordonare. Astfel, în viziunea autorului excepţiei, persoana care deţine mandatul de ales local şi exercită concomitent funcţia de director interimar al unei instituţii de învăţământ, structură subordonată autorităţii publice locale, s-ar afla într-o situaţie de incompatibilitate.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii privind statutul alesului local, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Sergiu Radu, în dosarul nr.4–317/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana. Excepţia este formulată de un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Curtea menţionează că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textele “subdiviziunile autorităţilor administraţiei publice locale” de la alin.(1) lit.c) şi “structurile subordonate autorităţilor publice locale” de la alin.(1) lit.d) din articolul 7 din Legea privind statutul alesului local. Dispoziţiile articolului 7 din Legea privind statutul alesului local reglementează regimul juridic al incompatibilităţilor pentru aleşii locali.

17. Cu referire la critica de neconstituţionalitate raportată la articolul 23 din Constituţie, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece prevederile contestate nu sunt de natură de a încălca criteriile referitoare la claritate şi precizie.

18. Curtea reţine că determinarea unui statut pentru aleşii locali rezultă din necesitatea exercitării eficiente a atribuţiilor acestora în cadrul realizării puterii locale. Astfel, alesul local este obligat să se conformeze prevederilor legale şi să excludă situaţiile care atrag incompatibilitatea.

19. Totodată, Curtea menţionează că problema subordonării unei instituţii autorităţii publice locale nu ţine de controlul de constituţionalitate.

20. Curtea observă doar că, potrivit articolului 21 alin.(1) din Codul educaţiei, instituţiile publice de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar (de nivel raional) sunt înfiinţate, reorganizate şi lichidate de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea. La fel, Curtea observă că, în conformitate cu articolul 50 alin.(7) din Codul educaţiei, directorul instituţiei de învăţământ general încheie un contract individual de muncă cu organul local de specialitate în domeniul învăţământului, iar directorul adjunct cu directorul instituţiei de învăţământ general. Prin urmare, însăşi exercitarea atribuţiilor funcţionale ale directorului presupune că şeful adjunct are aceleaşi drepturi şi obligaţii pe care le-ar avea în calitate de director al instituţiei de învăţământ.

21. În acest context, Curtea menţionează că ţine de competenţa instanţelor de judecată să interpreteze, să clarifice şi să înlăture dubiile referitoare la aplicarea prevederilor contestate din articolul 7 alineatul 1 literele c) şi d) din Legea privind statutul alesului local, cu referire la incompatibilitatea mandatului alesului local cu alte funcţii.

22. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textelor “subdiviziunile autorităţilor administraţiei publice locale” de la lit.c) şi “structurile subordonate autorităţilor publice locale” de la lit.d) ale articolului 7 alineatul (1) din Legea privind statutul alesului local, ridicată de către dl avocat Sergiu Radu, în dosarul nr.4–317/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.