Decizie nr.83 din 18.11.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.132g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 243 din Codul contravenţional al Republicii Moldova (părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.132g/2016 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a articolului 243 din Codul

contravenţional al Republicii Moldova

(părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier)

nr. 83  din  18.11.2016

 (în vigoare 18.11.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 50-59 art. 18 din 17.02.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 8 noiembrie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 18 noiembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 243 din Codul contravenţional al Republicii Moldova, ridicată de avocatul Alexandru Prisac în dosarul nr.4-1285/16, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 8 noiembrie 2016 de către judecătorul Daria Suşchevici, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 20 septembrie 2016, un inspector al poliţiei rutiere din cadrul Direcţiei poliţiei mun. Chişinău a întocmit un proces-verbal de constatare a contravenţiei prevăzute la art.243 din Codul contravenţional în privinţa lui P.S.

4. La 5 octombrie 2016, la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, a fost depus spre examinare procesul-verbal de constatare a contravenţiei menţionate supra.

5. În cadrul şedinţei de judecată din 4 noiembrie 2016, avocatul Alexandru Prisac a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 243 din Codul contravenţional, care prevede aplicarea unei sancţiuni contravenţionale pentru părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier.

6. Prin încheierea din 7 noiembrie 2016, instanţa de judecată a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

8. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (M.O., 2009, nr.3-6, art.15) sunt următoarele:

Articolul 243

Părăsirea locului în care s-a produs

accidentul rutier

“Părăsirea de către vinovat a locului în care s-a produs accidentul rutier

se sancţionează cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 2 la 3 ani sau cu arest contravenţional pe un termen de 15 zile.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.131 din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier (M.O., 2007, nr.103-106, art.443) sunt următoarele:

Articolul 2

Noţiuni principale

“În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

Accident în trafic rutier – eveniment produs ca urmare a încălcării normelor de siguranţă a traficului rutier, în care au fost implicate unul sau mai multe vehicule aflate în circulaţie pe drum public, în urma căruia a rezultat vătămarea sănătăţii, integrităţii corporale, decesul uneia sau al mai multor persoane ori a fost cauzat un prejudiciu material;

[…]”

Articolul 21

Obţinerea permisului de conducere

“[…]

(2) Persoana care solicită permis de conducere sau noi categorii/subcategorii trebuie să corespundă condiţiilor de vârstă, să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic şi medical, să facă dovada pregătirii teoretice şi practice la cursurile organizate de unităţile licenţiate de instruire a conducătorilor de autovehicule şi să susţină examenul de calificare la autoritatea competentă.

[…]”

10. Prevederile relevante ale Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 (M.O., 2009, nr.92-93, art.409), sunt următoarele:

“[…]

7. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni şi termeni semnifică:

Accident în trafic rutier – eveniment produs ca urmare a încălcării normelor de siguranţă a traficului rutier, în care au fost implicate unul sau mai multe vehicule aflate în circulaţie pe drum public, în urma căruia a rezultat vătămarea sănătăţii, integrităţii corporale, decesul uneia sau al mai multor persoane ori a fost cauzat un prejudiciu material;

[…] ”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că prevederile art.243 din Codul contravenţional sunt imprevizibile, astfel încât participantul la circulaţia rutieră nu poate să cunoască care sunt îndatoririle sale în cazul în care ar fi comis un accident rutier, iar statul nu l-a informat. De asemenea, nu sunt clare prevederile criticate în situaţia în care contravenientul pleacă de la locul accidentului rutier şi apoi informează despre comiterea contravenţiei. Or, legea ar trebui să prevadă o perioadă în care contravenientul ar putea să se informeze despre cele comise şi să se întoarcă la locul comiterii accidentului rutier.

12. În cererea sa adiţională, autorul excepţiei a susţinut că persoana vinovată, în cazul în care rămâne la locul accidentului rutier, este obligată de a mărturisi împotriva sa, fiind pusă în situaţia de a solicita prezenţa la locul accidentului rutier a poliţiei de patrulare, ceea ce contravine principiului prezumţiei nevinovăţiei.

13. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, normele contestate încalcă dispoziţiile articolelor 21, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Alexandru Prisac în dosarul nr.4-1285/16, aflat pe rolul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre actul normativ ce urmează a fi aplicat în procesul examinării unei pricini de către instanţa de judecată şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei Constituţiei.

18. Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 243 din Codul contravenţional, potrivit cărora: “Părăsirea de către vinovat a locului în care s-a produs accidentul rutier se sancţionează cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 2 la 3 ani sau cu arest contravenţional pe un termen de 15 zile.”

19. Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art.21 privind prezumţia nevinovăţiei, art.23 privind dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle şi art.54 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că situaţia-premisă a contravenţiei de părăsire a locului în care s-a produs accidentul rutier, prevăzută de art.243 din Codul contravenţional, constă în existenţa unui accident rutier.

21. Noţiunea de “accident în trafic rutier” este definită atât în art.2 din Legea nr.131 din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier, cât şi în pct.7 din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, acesta din urmă constituind reglementarea-cadru în materia circulaţiei pe drumurile publice. Astfel, accident în trafic rutier semnifică un eveniment produs ca urmare a încălcării normelor de siguranţă a traficului rutier, în care au fost implicate unul sau mai multe vehicule aflate în circulaţie pe drum public, în urma căruia a rezultat vătămarea sănătăţii, integrităţii corporale, decesul uneia sau al mai multor persoane ori a fost cauzat un prejudiciu material.

22. Totodată, Curtea menţionează că, în conformitate cu prevederile art.19 şi 21 din Legea privind siguranţa traficului rutier, pe drumurile publice pot conduce autovehicule numai persoanele care posedă permis de conducere, obţinut doar după susţinerea examenului de calificare.

23. În acest sens, persoanele care posedă permis de conducere, pe durata deţinerii acestuia, au datoria de a fi la curent cu normele legale în materie, inclusiv obligaţiile stabilite în mod expres pentru cazurile implicării într-un accident în traficul rutier.

24. Astfel, Curtea constată că prevederile art.243 din Codul contravenţional nu aduc atingere dispoziţiilor art.23 din Constituţie, întrucât nu au o formulare neclară, ambiguă şi imprevizibilă pentru un cetăţean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerinţele de claritate, accesibilitate şi previzibilitate a legii.

25. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art.21 din Constituţie, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece prevederile contestate nu sunt de natură de a încălca garanţiile procesuale specifice asigurării prezumţiei de nevinovăţie. Or, prezumţia de nevinovăţie constituie “un suport” al drepturilor procesuale acordate persoanei acuzate de săvârşirea unei contravenţii şi, în mod, special, al dreptului la apărare, iar, potrivit art.378 din Codul contravenţional, pe parcursul procesului contravenţional părţile au dreptul să fie asistate de un apărător.

26. De asemenea, Curtea relevă că prevederile constituţionale cuprinse la articolul 54 nu au o semnificaţie autonomă şi urmează a fi aplicate în combinaţie cu normele constituţionale care garantează un drept fundamental.

27. Pentru considerentele expuse supra, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, motiv pentru care urmează a fi respinsă.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 243 din Codul contravenţional al Republicii Moldova, ridicată de avocatul Alexandru Prisac în dosarul nr.4-1285/16, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.