Decizie nr.84 din 18.11.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.133g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 10/1 alin.(7) din Codul penal (aplicarea legii mai favorabile în cazul recalificării infracţiunii)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.133g/2016 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din

articolul 10¹ alin.(7) din Codul penal

(aplicarea legii mai favorabile în cazul recalificării infracţiunii)

nr. 84  din  18.11.2016

 (în vigoare 18.11.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 50-59 art. 19 din 17.02.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 15 noiembrie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 18 noiembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 10¹ alin.(7) din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de Mihail Motrilaca, parte în dosarul nr.2-4236/16, pendinte la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 15 noiembrie 2016 de către judecătorul Olga Cernei din cadrul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin încheierea din 10 octombrie 2014, Judecătoria Soroca, examinând cererea privind aplicarea retroactivă a legii penale noi mai favorabile, a redus, în baza art.10¹ alin.(1) şi (7) din Codul penal, termenul pedepsei definitive aplicate în privinţa lui Mihail Motrilaca, care îşi ispăşeşte pedeapsa în Penitenciarul nr.6 din Soroca. Această încheiere a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 ianuarie 2015.

4. Nefiind de acord, la 26 iulie 2016, Mihail Motrilaca a depus la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, prin care a solicitat constatarea discriminării şi recuperarea prejudiciului moral.

5. În esenţă, acesta a invocat încălcarea dreptului său la egalitate în faţa legii şi autorităţilor protejat de art.3, 4 lit.a), 8 lit.a) din Legea cu privire la asigurarea egalităţii şi art.16 alin.(2) din Constituţie, prin faptul că a fost supus unui tratament diferenţiat la aplicarea retroactivităţii legii penale de către instanţele de judecată, acestea reducând termenul de pedeapsă în baza art.10¹ din Codul penal, pe când faţă de alţi condamnaţi instanţele de judecată aplică art.10 din Codul penal.

6. La 15 august 2016, Mihail Motrilaca a depus o cerere la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, prin care a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 10¹ alin.(7) din Codul penal.

7. Prin încheierea din 10 noiembrie 2016, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“[…]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.

9. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în M.O., 2009, nr.72-74, art.195) sunt următoarele:

Articolul 10

Efectul retroactiv al legii penale

(1) Legea penală care înlătură caracterul infracţional al faptei, care uşurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situaţia persoanei ce a comis infracţiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârşit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.

(2) Legea penală care înăspreşte pedeapsa sau înrăutăţeşte situaţia persoanei vinovate de săvârşirea unei infracţiuni nu are efect retroactiv.

Articolul 10¹

Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul

pedepselor definitive

“[…]

(7) În cazul în care, în temeiul efectului retroactiv al legii penale, se impune recalificarea faptei stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, instanţa de judecată, soluţionând chestiunea privind executarea hotărârii respective, va recalifica fapta şi va aplica pedeapsa prin fixarea maximului sancţiunii prevăzute de legea penală mai favorabilă condamnatului, dacă pedeapsa stabilită prin hotărârea irevocabilă este mai mare decât maximul prevăzut de legea penală nouă, sau va menţine pedeapsa stabilită prin hotărârea irevocabilă.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că dispoziţiile art.10¹ alin.(7) din Codul penal nu corespund criteriilor de calitate a legii şi generează astfel aplicarea discriminatorie a acesteia.

11. Astfel, autorul excepţiei susţine că în privinţa unor condamnaţi instanţele judecătoreşti, în situaţii similare, aplică norma contestată, iar în privinţa altora aplică prevederile art.10 din Codul penal.

12. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile normei contestate contravin dispoziţiilor art.4 alin.(2), 7, 8 alin.(1), 15, 16 alin.(2), 23 şi 26 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de Mihail Motrilaca, parte în dosarul nr.2-4236/16, pendinte la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 10¹ alin.(7) din Codul penal, care vizează în esenţă posibilitatea recalificării faptei stabilite condamnatului printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă în baza legii penale mai favorabile.

18. Curtea menţionează că excepţia de neconstituţionalitate este un instrument de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată doar în cadrul unui proces declanşat în instanţele de drept comun. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată doar ca un incident în cadrul examinării acţiunii principale. Prin urmare, norma contestată urmează să aibă incidenţă asupra soluţionării cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată.

19. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul unui proces civil, având la bază o cerere de chemare în judecată cu privire la constatarea discriminării şi încasarea prejudiciului, în timp ce norma contestată poartă un caracter penal.

20. În acest context, Curtea reţine că norma contestată este incompatibilă ratione materiae cu soluţionarea cauzei civile deduse judecăţii.

21. Totodată, Curtea reţine că identificarea normei aplicabile cazului şi stabilirea pedepsei penale ţine de competenţa instanţei de judecată.

22. Astfel, Curtea nu poate reţine excepţia de neconstituţionalitate, deoarece vizează o abordare in abstracto a problemelor de aplicare a unei norme din Codul penal care nu are legătură cu fondul litigiului principal, fiind o actio popularis, care este inoperabilă în cadrul rezolvării cazurilor excepţionale de neconstituţionalitate, spre deosebire de controlul ordinar al constituţionalităţii normelor.

23. Prin urmare, în temeiul celor expuse supra, Curtea menţionează că excepţia de neconstituţionalitate este vădit nefondată şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 10¹ alin.(7) din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de Mihail Motrilaca, parte în dosarul nr.2-4236/16, pendinte la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.