Decizie nr.88 din 12.09.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.144g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 189 alin.(3) lit.e) din Codul penal (şantajul soldat cu dobândirea unor bunuri)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.144g/2019 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 189 alin.(3) lit.e) din Codul penal

(şantajul soldat cu dobândirea unor bunuri)

nr. 88  din  12.09.2019

 (în vigoare 12.09.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 303-305 art.180 din 04.10.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă şi

înregistrată pe 31 iulie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 189 alin.(3) lit.e) din Codul penal, ridicată de dl Andrei Pritulenco, parte în dosarul nr.1-24/2016, pendinte la Judecătoria Anenii Noi.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 26 iunie 2019, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Anenii Noi se află cauza penală de învinuire a dlui Andrei Pritulenco de comiterea, între altele, a infracţiunii prevăzute de articolul 189 alin.(3) lit.e) din Codul penal [şantajul urmat de dobândirea bunurilor cerute].

4. Pe 13 aprilie 2019, în cadrul şedinţei de judecată, dl Andrei Pritulenco a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 189 alin.(3) lit.e) din Codul penal.

5. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, Judecătoria Anenii Noi a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

“(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[...].”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal sunt următoarele:

Articolul 7

Principiul individualizării răspunderii penale şi pedepsei penale

“(1) La aplicarea legii penale se ţine cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite, de persoana celui vinovat şi de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

[...].”

Articolul 189

Şantajul

“(1) Şantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deţinătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvârşi alte acţiuni cu caracter patrimonial, ameninţând cu violenţă persoana, rudele sau apropiaţii acesteia, cu răspândirea unor ştiri defăimătoare despre ele, cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deţinătorului ori cu răpirea proprietarului, posesorului, deţinătorului, a rudelor sau a apropiaţilor acestora,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 750 la 950 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 5 ani.

(2) Şantajul săvârşit:

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţă sau sănătate;

d) prin ameninţare cu moartea;

e) cu deteriorarea ori distrugerea bunurilor;

f) împotriva donatorilor partidelor politice sau ai concurenţilor electorali

se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 7 ani cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi convenţionale.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

a) săvârşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

b) săvârşite cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă;

c) însoţite de violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate;

d) săvârşite cu deosebită cruzime;

e) urmate de dobândirea bunurilor cerute;

f) soldate cu alte urmări grave,

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 10 ani cu amendă în mărime de la 1850 la 2350 unităţi convenţionale.

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3), însoţite de răpirea proprietarului, posesorului sau deţinătorului, a rudelor sau a apropiaţilor acestora,

se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 13 ani.

(5) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau (4) săvârşite în proporţii mari

se pedepsesc cu închisoare de la 11 la 13 ani.

(6) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau (4) săvârşite în proporţii deosebit de mari

se pedepsesc cu închisoare de la 13 la 15 ani.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că textul articolului 189 alin.(3) lit.e) din Codul penal – “urmate de dobândirea bunurilor cerute” – contravine naturii juridice a infracţiunii de şantaj, pentru că în contextul infracţiunii de şantaj nu contează valoarea bunurilor dobândite de către făptuitor, ca urmare a comiterii infracţiunii în discuţie.

9. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că pedeapsa penală pentru şantaj nu ar trebui să fie mai aspră în cazul în care făptuitorul a dobândit anumite bunuri prin comiterea infracţiunii în discuţie. În caz contrar, se încalcă principiul individualizării răspunderii penale şi principiul echităţii.

10. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1, 4, 20 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Andrei Pritulenco, parte în dosarul nr.1-24/2016, pendinte la Judecătoria Anenii Noi. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 189 [şantajul] alin.(3) lit.e) din Codul penal.

15. Potrivit articolului 189 alin.(1) din Codul penal, cererea făptuitorului de a i se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deţinătorului ori dreptul asupra acestora sau de a comite alte acţiuni cu caracter patrimonial, ameninţând cu violenţă persoana, rudele sau apropiaţii acesteia, cu răspândirea unor ştiri defăimătoare despre ele, cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deţinătorului ori cu răpirea proprietarului, posesorului, deţinătorului, a rudelor sau a apropiaţilor acestora se pedepseşte cu amendă în mărime de la 750 la 950 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 5 ani.

16. Răspunderea penală este agravată, conform articolului 189 alin.(3) lit.e) din Codul penal, dacă aceleaşi acţiuni sunt soldate cu dobândirea bunurilor cerute, i.e. se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 10 ani şi cu amendă în mărime de la 1850 la 2350 de unităţi convenţionale.

17. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că prevederile contestate ar încălca articolele 1 (care stabileşte că Republica Moldova este un stat de drept), 4 (care instituie obligativitatea respectării tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte), 20 (care garantează accesul liber la justiţie) şi 54 (care stabileşte cazurile în care pot fi restrânse anumite drepturi sau libertăţi şi că restrângerile trebuie să fie proporţionale) din Constituţie, în esenţă, acesta îşi exprimă dezacordul cu opţiunea legislatorului de a stabili o pedeapsă penală mai aspră pentru şantajul soldat cu dobândirea unor bunuri. În opinia sa, legislatorul ar fi trebuit să stabilească aceeaşi pedeapsă pentru infracţiunea de şantaj, indiferent dacă făptuitorul a dobândit sau nu bunuri prin comiterea infracţiunii în discuţie.

18. Sub acest aspect, Curtea notează că, potrivit articolului 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, Parlamentul are competenţa exclusivă de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legislatorul este liber să aprecieze, pe lângă pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, şi condiţiile răspunderii juridice pentru această faptă, sub rezerva justificării alegerilor sale din punct de vedere constituţional.

19. Aşadar, incriminarea faptelor şi stabilirea pedepsei pentru acestea ţin de competenţa Parlamentului şi se bazează pe raţiuni de politică penală. Parlamentul posedă, în acest sens, o marjă discreţionară, în măsura în care nu afectează de o manieră nejustificată drepturile fundamentale ale persoanei (DCC nr.49 din 31 mai 2018, § 29).

20. Raportând cele menţionate supra la pretinsa problemă de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată, Curtea costată că fapta incriminată de articolul 189 alin.(1) din Codul penal şi, respectiv, circumstanţa agravantă prevăzută la alineatul (3) lit.e) a aceluiaşi articol diferă atât din perspectiva materialităţii lor, cât şi din perspectiva gradului de prejudiciabilitate. Dobândirea unor bunuri ca urmare a comiterii infracţiunii de şantaj constituie o situaţie care îi conferă infracţiunii în discuţie un grad de prejudiciabilitate mai proeminent. Din acest motiv, este firesc ca şantajul soldat cu dobândirea unor bunuri să fie pedepsit mai dur decât şantajul care nu a implicat producerea unor asemenea consecinţe.

21. În cele din urmă, instanţelor de judecată le revine sarcina de a individualiza în fiecare caz particular pedeapsa care trebuie aplicată unei persoane, luându-se în considerare toate circumstanţele relevante.

22. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că excepţia de neconstituţionalitate este vădit nefondată şi, prin urmare, trebuie respinsă ca inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 189 alin.(3) lit.e) din Codul penal, ridicată de dl Andrei Pritulenco, parte în dosarul nr.1-24/2016, pendinte la Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.