Decizie nr.88 din 22.11.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.138g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art.12/2 din Codul de procedură civilă (hotărârile explicative şi avizele consultative ale Curţii Supreme de Justiţie)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 138g/2016privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea cu

privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art. 12²  

din  Codul de procedură  civilă

(hotărârile explicative şi avizele consultative

ale Curţii Supreme de Justiţie)

nr. 88  din  22.11.2016

 (în vigoare 22.11.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 78-84 art. 31 din 17.03.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 18 noiembrie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 22 noiembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 2 lit.c) şi d), 16 lit.d) şi a sintagmei “şi adoptă hotărâri cu caracter explicativ” din articolul 16 lit.c) al Legii nr.789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, precum şi a articolului 12² din Codul de procedură civilă, ridicată de avocatul Doina-Ioana Străisteanu şi avocatul stagiar Alina Calugher în dosarul nr.2r-2374/16, aflat pe rolul Curţii de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 18 noiembrie 2016 de către completul de judecată (Nelea Budăi, Ion Muruianu şi Valeri Efros) din cadrul Curţii de Apel Chişinău, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 9 septembrie 2016, SC “Iutad-Comerţ” SRL şi ÎI “Nistor Maria” au depus la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, o acţiune civilă împotriva pârâţilor Rodica Cîrlan şi SC “SVS-RECPRIM” SRL şi intervenienţilor accesorii SA “APĂ CANAL” şi ÎI “Anişoara Burlac” cu privire la constatarea încălcării dreptului de proprietate şi repararea prejudiciului cauzat.

4. La 13 septembrie 2016, cererea de chemare în judecată a fost restituită, pe motiv că a fost depusă cu încălcarea competenţei teritoriale.

5. La 16 septembrie 2016, SC “Iutad-Comerţ” SRL şi ÎI “Nistor Maria” au înaintat aceeaşi acţiune la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.

6. La 21 septembrie 2016, Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, a emis încheierea prin care a acceptat spre examinare cererea de chemare în judecată.

7. În acelaşi timp, la 27 septembrie 2016, SC “Iutad-Comerţ” SRL şi ÎI “Nistor Maria” au contestat în ordine de recurs încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, din 13 septembrie 2016. Aceştia au solicitat casarea încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, şi emiterea unei decizii de admitere spre examinare a cererii de chemare în judecată.

8. În cadrul procedurii de recurs, reprezentanţii SC “Iutad-Comerţ” SRL şi ÎI “Nistor Maria”, Doina-Ioana Străisteanu şi Alina Calugher, au înaintat instanţei de judecată un demers cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a art.2 lit.c) şi d), art.16 lit.d) şi a sintagmei “şi adoptă hotărâri cu caracter explicativ” din art.16 lit.c) din Legea nr.789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, precum şi a art.12² din Codul de procedură civilă.

9. Prin încheierea din 15 noiembrie 2016, instanţa de recurs a admis demersul şi a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

“Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.”

Articolul 116

Statutul judecătorilor

“(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.”

11. Prevederile relevante ale Legii nr.789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie (republicată, M.O., 2013, nr.15-17, art.64) sunt următoarele:

Articolul 2

Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie

“Curtea Supremă de Justiţie:

a) judecă, ca instanţă de recurs, cauzele în materie civilă, de contencios administrativ, penală sau în alte materii în condiţiile legii procesuale;

b) sesizează, din oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;

c) generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară proprie;

d) dă explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară ce nu ţin de interpretarea legilor şi nu au caracter obligatoriu pentru judecători;

e) exercită, în limitele competenţei sale, atribuţii ce derivă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

f) exercită alte atribuţii conform legii.”

Articolul 16

Competenţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie

“Plenul Curţii Supreme de Justiţie:

b) sesizează din oficiu sau la propunerea altor instanţe judecătoreşti Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;

c) examinează rezultatele generalizării practicii judiciare şi adoptă hotărâri cu caracter explicativ;

d) întru asigurarea uniformizării practicii judiciare, emite, la solicitarea instanţelor judecătoreşti, avize consultative în cazul apariţiei problemelor legate de aplicarea legii;

e) constituie, după caz, colegii conform categoriilor de cauze, determină durata activităţii lor;

f) confirmă componenţele colegiilor;

g) confirmă componenţa Consiliului Ştiinţific Consultativ;

i) aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, îl modifică şi îl completează;

j) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.”

12. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003 (republicat, M.O., 2013, nr.130-134, art.415) sunt următoarele:

Articolul 12²

Avizele consultative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie

“(1) Dacă în procesul judecării pricinii într-o instanţă de judecată se atestă dificultăţi la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanţa de judecată solicită Plenului Curţii Supreme de Justiţie, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.

(2) În cazul în care instanţa de judecată respinge demersul participanţilor la proces privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curţii Supreme de Justiţie, aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs.

(3) În cazul în care decide respingerea solicitării, Plenul Curţii Supreme de Justiţie emite o încheiere motivată irevocabilă care se publică pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.

(4) Avizul consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie nu mai este obligatoriu pentru Curte în cazul în care ulterior se modifică legea sau se schimbă modul de punere în aplicare a acesteia.

(5) Până la emiterea avizului consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie judecarea pricinii se amână.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii pretind că hotărârile explicative şi avizele consultative ale Curţii Supreme de Justiţie sunt tratate de către instanţele judecătoreşti drept reguli normative superioare legilor organice, fiind aplicate direct în procesul judiciar.

14. Autorii susţin că aplicarea acestora generează o imixtiune a Curţii Supreme de Justiţie în realizarea actului de justiţie de către instanţele judecătoreşti ierarhic inferioare.

15. Potrivit autorilor excepţiei, prevederile contestate din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi Codul de procedură civilă încalcă articolele 4, 7, 8, 15, 20, 66, 114 şi 116 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, precum şi a Codului de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Doina-Ioana Străisteanu şi avocatul stagiar Alina Calugher în dosarul nr.2r-2374/16, care se află pe rolul Curţii de Apel Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

20. Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie unele prevederi ale Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi ale Codului de procedură civilă în partea ce ţine de hotărârile explicative şi avizele consultative ale Curţii Supreme de Justiţie.

21. Autorii consideră că normele contestate aduc atingere articolelor 4, 7, 8, 15, 20, 66, 114 şi 116 din Constituţie.

22. Curtea menţionează că dispoziţiile art.116 alin.(1) din Constituţie instituie principiul independenţei judecătorilor, fără de care este imposibilă o activitate autentică de înfăptuire a justiţiei. Realizarea principiului independenţei judecătorului, pus la baza autonomiei autorităţii judecătoreşti, se asigură inclusiv prin procedura de înfăptuire a justiţiei.

23. În jurisprudenţa sa constantă Curtea a menţionat că judecătorii trebuie să beneficieze de libertate neîngrădită pentru a soluţiona cauzele în mod imparţial, potrivit convingerilor lor şi propriului mod de interpretare a faptelor, precum şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

24. În Hotărârea nr.2 din 9 februarie 2016, Curtea a menţionat că:

“97. Independenţa judecătorilor este unul dintre principiile fundamentale de organizare şi realizare a justiţiei. În aplicarea legii, independenţa judecătorilor exclude noţiunea de ierarhie, subordonare. Având rolul de a soluţiona litigiile în mod obiectiv, conform legii, şi fiind o putere prin ei înşişi, judecătorii nu pot primi ordine, instrucţiuni sau sugestii de nici un fel cu privire la activitatea lor judiciară, nici din interiorul, nici din afara sistemului judiciar. Principiile internaţionale statuează în mod explicit că judecătorii trebuie să ia decizii în deplină libertate şi să acţioneze fără restricţie şi fără a fi obiectul unor influenţe, incitări, presiuni, ameninţări sau intervenţii nelegale, directe sau indirecte, indiferent din partea cărei persoane vin şi sub ce motiv. Judecătorul, în calitate de deţinător al autorităţii judecătoreşti, trebuie să-şi poată exercita funcţia sa în deplină independenţă în raport cu toate constrângerile/forţele de natură socială, economică şi politică şi chiar în raport cu alţi judecători şi în raport cu administraţia judecătorească.

98. […] judecătorii trebuie să dispună de suficientă putere şi să fie în măsură a şi-o exercita în vederea îndeplinirii atribuţiilor. Independenţa judecătorului implică cerinţa soluţionării litigiilor fără nici o ingerinţă, inclusiv din partea instanţei ierarhic superioare.”

25. Cu referire la caracterul şi forţa juridică a recomandărilor Curţii Supreme de Justiţie, în Hotărârea nr.21 din 22 iulie 2016, Curtea a subliniat că asemenea “recomandări/explicaţii” în mod individual nu pot sta la baza unei hotărâri judecătoreşti, care urmează a fi întemeiată exclusiv pe prevederile legale.

26. În speţă, Curtea observă că încheierea prin care a fost restituită cererea de chemare în judecată nu este întemeiată pe nici o recomandare a Curţii Supreme de Justiţie.

27. Mai mult, părţile s-au conformat cerinţelor încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, şi au depus o nouă cerere de chemare în judecată la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.

28. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, motiv pentru care urmează a fi respinsă.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate:

- a articolului 2 lit.c) şi d), a articolului 16 lit.d) şi a sintagmei “şi adoptă hotărâri cu caracter explicativ” de la lit.c) a articolului 16 din Legea nr.789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie;

- a articolului 12² din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003, ridicată de avocatul Doina-Ioana Străisteanu şi avocatul stagiar Alina Calugher, în dosarul nr.2r-2374/16, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.