Decizie nr.88 din 25.07.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.93g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, a articolului 13 din Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni nr.499 din 14 iulie 1999 şi a pct.1) din Hotărârea Guvernului nr.738 din 2 august 1999 cu privire la cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă (cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării  nr. 93g/2024  privind  excepţia  de

neconstituţionalitatea  articolului 12  din  Legea  privind sistemul

public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, a articolului 13

din  Legea  privind  alocaţiile  sociale  de  stat  pentru  unele

categorii de  cetăţeni nr.499 din 14 iulie 1999 şi  a pct.1) din

Hotărârea Guvernului nr.738 din 2 august 1999 cu privire

la cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă

(cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă)

nr. 88  din  25.07.2024

 (în vigoare 25.07.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 408-410 art.141 din 26.09.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 aprilie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 25 iulie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, a articolului 13 din Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni nr.499 din 14 iulie 1999 şi a pct.1) din Hotărârea Guvernului nr.738 din 2 august 1999 cu privire la cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, ridicată de dl avocat Igor Şcheau, în interesele dlui Gheorghe Carp, în dosarul nr.3-1585/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecătoare Viorica Dodon de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 5 ianuarie 2021, dl Gheorghe Carp a solicitat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir (în continuare, CTAS) să-i stabilească pensia pentru limită de vârstă, prezentând înscrisuri care confirmă stagiul de cotizare de 18 ani şi 2 luni acumulat în perioada 1976-1997.

4. La 4 mai 2021, CTAS Cantemir i-a stabilit dlui Gheorghe Carp o pensie pentru limită de vârstă în mărime de 832,52 lei. Nefiind de acord cu această decizie, dl Gheorghe Carp a formulat o cerere prealabilă împotriva CTAS Cantemir.

5. Prin răspunsul din 26 mai 2021, Casa Naţională de Asigurări Sociale i-a respins cererea dlui Gheorghe Carp, menţionând că acesta nu are un stagiu de cotizare complet şi, astfel, nu poate beneficia de pensia minimă.

6. La 2 iunie 2021, dl Gheorghe Carp a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva CNAS, solicitând recalcularea pensiei pentru limită de vârstă.

7. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Igor Şcheau a ridicat, în interesele dlui Gheorghe Carp, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, a articolului 13 din Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni nr.499 din 14 iulie 1999 şi a punctului 1) din Hotărârea Guvernului nr.738 din 2 august 1999 cu privire la cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă.

8. Printr-o încheiere din 4 aprilie 2024, judecătoarea cazului de la Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

10. Prevederile relevante ale Legii privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 sunt următoarele:

Articolul 12

Pensia minimă

"(1) Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă se stabileşte anual de către Guvern şi este cel puţin egal cu cuantumul pentru anul precedent indexat în condiţiile art.13 alin.(2).

(2) Cuantumul pensiei minime de dizabilitate reprezintă:

a) în cazul unei dizabilităţi severe – 75% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă;

b) în cazul unei dizabilităţi accentuate – 70% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă;

c) în cazul unei dizabilităţi medii – 50% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă.

(3) În cazul în care cuantumul pensiei calculat conform legii este mai mic decât cuantumul pensiei minime pentru categoria respectivă, diferenţa dintre aceste cuantumuri, sub forma unui supliment de solidaritate, se acoperă din mijloacele bugetului de stat"

[…]"

11. Prevederile relevante ale Legii privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni nr.499 din 14 iulie 1999 sunt următoarele:

Articolul 13

Cuantumul alocaţiei

"Cuantumul alocaţiei pentru persoane vârstnice constituie 50% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, stabilit anual de către Guvern."

12. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului cu privire la cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă nr.738 din 2 august 1999

"1. Stabileşte cu începere de la 1 ianuarie 1999 pensia minimă pentru limită de vârstă în cuantum de 65 lei şi de 55,25 lei – pentru angajaţii din agricultură.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate îi restrâng în mod disproporţionat dreptul la un trai decent, deoarece permit stabilirea pensiei sub limita minimului de existenţă. De asemenea, în opinia sa, cuantumul mic al pensiei pentru limită de vârstă reprezintă o ingerinţă în dreptul său garantat de articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie.

14. Totodată, autorul consideră că Hotărârea Guvernului nr.738 din 2 august 1999, care stabileşte, cu începere din 1999, o pensie minimă pentru limită de vârstă în cuantum de 65 de lei, nu oferă un mecanism apt să asigure pensionarilor un nivel de trai decent.

15. Prin urmare, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolului 47 din Constituţie şi articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului şi a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind sistemul public de pensii, din Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni şi din Hotărârea Guvernului cu privire la cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei parţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 12 din Legea privind sistemul public de pensii, articolul 13 din Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni şi punctul 1) din Hotărârea Guvernului nr.738 din 2 august 1999 cu privire la cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă. Curtea observă că articolul 13 din Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni a făcut anterior obiectul controlului de constituţionalitate în Decizia nr.24 din 10 martie 2017 şi Decizia nr.15 din 10 februarie 2020. Totuşi, Legea nr.189 din 20 decembrie 2019, în vigoare din 1 ianuarie 2020, a modificat conţinutul acestui articol. Aşadar, prevederile contestate, în redactarea actuală, nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

20. Pentru că este sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate, Curtea trebuie să verifice dacă prevederile contestate de autor sunt aplicabile în cauza de pe rolul instanţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ în care se contestă decizia CNAS referitoare la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. Astfel, cu referire la articolul 12 din Legea privind sistemul public de pensii, care reglementează pensia minimă, Curtea admite că acesta este aplicabil la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

21. Cu referire la articolul 13 din Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, care se referă la cuantumul alocaţiei, Curtea notează că dreptul la alocaţie pe baza acestei legi le este acordat cetăţenilor care au atins vârsta de pensionare conform legislaţiei în vigoare, dar care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat şi nu se află la întreţinerea deplină a statului. Totuşi, Curtea observă că autorului sesizării i-a fost stabilită o pensie pentru limită de vârstă, fapt care presupune că acesta îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie (a se vedea §§ 3-4 supra). Prin urmare, prevederea referitoare la cuantumul alocaţiei nu este aplicabilă în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, şi prezintă caracteristicile unei actio popularis.

22. Cu referire la punctul 1) din Hotărârea Guvernului nr.738 din 2 august 1999 cu privire la cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, Curtea menţionează că acesta stabileşte cuantumul pensiei minime pentru anul 1999 şi nu poate fi aplicabil situaţiei autorului sesizării care a solicitat stabilirea dreptului la pensie pentru limită de vârstă în anul 2021 (a se vedea § 3 supra). Astfel, şi acest capăt de sesizare reprezintă o actio popularis.

23. Prin urmare, Curtea va raporta articolul 12 din Legea privind sistemul public de pensii la drepturile fundamentale despre care se pretinde că au fost încălcate, pentru a vedea dacă există vreo ingerinţă în acestea.

24. Autorul excepţiei a susţinut incidenţa articolului 47 (dreptul la asistenţă şi protecţie socială) din Constituţie şi a articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, care protejează dreptul de proprietate. În acest sens, având în vedere că dreptul garantat de articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană îşi găseşte reglementarea la nivel naţional în articolul 46 din Constituţie, Curtea va analiza pretinsa încălcare prin raportare la acest articol (a se vedea DCC nr.188 din 7 decembrie 2021, § 54).

25. Cu referire la incidenţa articolului 47 din Constituţie, Curtea a reţinut că, având la bază principiul contributivităţii, sistemul public de pensii ţine de competenţa legislatorului, căruia îi este recunoscută o marjă discreţionară largă în materie de stabilire a condiţiilor şi a criteriilor necesare pentru beneficierea de o anumită categorie de pensie, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale ce rezultă din prevederile constituţionale (DCC nr.111 din 1 octombrie 2020, § 22).

26. Curtea observă că autorul critică lipsa unui mecanism juridic care să asigure o pensie pentru limită de vârstă într-un cuantum compatibil cu un trai decent. În acest sens, Curtea notează că articolul 12 din Legea privind sistemul public de pensii îi acordă Guvernului prerogativa de a stabili anual cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă.

27. Totodată, pentru situaţia în care cuantumul pensiei pentru limită de vârstă este mai mic decât pensia minimă, legislatorul a reglementat două situaţii care au în vedere stagiul de cotizare realizat. Astfel, dacă cuantumul pensiei calculate pentru un stagiu de cotizare prevăzut la articolul 42 alin.(1) este mai mic decât cuantumul pensiei minime, se acordă pensia minimă respectivă. Însă dacă pensia calculată în condiţiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia minimă diminuată în mod proporţional cu stagiul de cotizare realizat, şi nici mai mică de 50% din pensia minimă (articolul 16 alineatele (2) şi (3) din Legea privind sistemul public de pensii).

28. Aşadar, atât pentru persoanele care confirmă un stagiu complet de cotizare, cât şi pentru cele care au stagiu incomplet de cotizare, legislatorul a stabilit un mecanism care să asigure un cuantum minim al pensiei. Prin urmare, Curtea nu poate accepta argumentele autorului din acest capăt de sesizare.

29. Totodată, Curtea menţionează că prin utilizarea textului "un nivel de trai decent" Constituţia lasă la discreţia autorităţilor să decidă cu privire la măsurile care trebuie adoptate în vederea realizării acestui obiectiv social. De asemenea, având în vedere că asigurarea unui nivel de trai decent este în strânsă legătură cu capacităţile economice ale statului, Curtea consideră că articolul 47 alin.(1) din Constituţie nu stabileşte un standard de viaţă care trebuie asigurat imediat de către autorităţi, ci admite o creştere treptată a acestui standard (a se vedea HCC nr.12 din 16 iunie 2022, § 49). În acest sens, articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii prevede indexarea anuală a pensiilor la 1 aprilie, iar coeficientul de indexare constituie rata inflaţiei la sfârşitul anului precedent, exprimată prin creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv faţă de aceeaşi lună a anului premergător. Prin urmare, indexarea pensiei potrivit Legii privind sistemul public de pensii urmăreşte să modifice valoarea pensiei în funcţie de realităţile economice (DCC nr.24 din 28 martie 2024, §§ 25-26).

30. Astfel, având în vedere că statul dispune de o marjă largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale, iar drepturile prevăzute de articolul 47 din Constituţie nu garantează cuantumul exact al acestora, inclusiv al pensiei, Curtea nu constată vreo ingerinţă în articolul 47 din Constituţie în prezenta cauză (a se vedea DCC nr.141 din 26 octombrie 2023, § 24).

31. Cu referire la articolul 46 din Constituţie şi articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, autorul afirmă că acestea îi conferă un drept la pensie pentru limită de vârstă stabilită la valoarea minimului de existenţă.

32. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că articolul 46 din Constituţie şi, respectiv, articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană nu includ, ca atare, un drept la o pensie de o anumită sumă (a se vedea DCC nr.140 din 26 octombrie 2023, §§ 24-25). În consecinţă, din perspectiva acestui argument, Curtea menţionează că prevederea criticată nu interferează cu dreptul garantat de articolele 46 şi 47 din Constituţie.

33. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, a articolului 13 din Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni nr.499 din 14 iulie 1999 şi a pct.1) din Hotărârea Guvernului nr.738 din 2 august 1999 cu privire la cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, ridicată de dl avocat Igor Şcheau, în interesele dlui Gheorghe Carp, în dosarul nr.3-1585/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.