Decizie nr.9 din 09.11.2015 de inadmisibilitate a sesizării nr.43b/2015 pentru interpretarea articolelor 96 alin.(2), 98 alin.(3) şi 106 din Constituţia Republicii Moldova şi exercitarea controlului constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului (exprimarea votului de neîncredere Guvernului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.43b/2015 pentru interpretarea articolelor 96 alin.(2),

98 alin.(3) şi 106 din Constituţia Republicii Moldova şi exercitarea controlului

constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.181 din 29 octombrie 2015

privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului

(exprimarea votului de neîncredere Guvernului)

nr. 9  din  09.11.2015

 (în vigoare 09.11.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 69-77 art. 16 din 25.03.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 4 noiembrie 2015,

înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând preliminar sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 9 noiembrie 2015 în şedinţă închisă,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 4 noiembrie 2015, deputaţii din fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova au adresat Curţii Constituţionale sesizarea pentru interpretarea articolelor 96 alin.(2), 98 alin.(3) şi 106 din Constituţia Republicii Moldova.

2. Prin aceeaşi sesizare, deputaţii au solicitat exercitarea controlului constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului.

A. Motivele sesizării

3. Autorii sesizării au solicitat interpretarea articolelor 96 alin.(2), 98 alin.(3) şi 106 din Constituţia Republicii Moldova prin raportare la următoarele întrebări:

“1. Poate fi demis Guvernul prin moţiune de cenzură ce are ca temei pretinse suspiciuni de corupţie, care nu au fost probate?

2. Poate fi adoptată de către Parlament o moţiune de cenzură bazată pe suspiciuni de corupţie faţă de o persoană concretă, ce deţine funcţia de Prim-ministru ori membru al Guvernului, fără a deţine sau a exista informaţii de la organele de urmărire penală privind o bănuială rezonabilă în acest sens?”

4. Invocând principiul statului de drept, consfinţit în articolul 1 alin.(3) din Constituţie, autorii sesizării consideră că Hotărârea Parlamentului nr.181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului este neconstituţională.

B. Legislaţia pertinentă

5. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr.1) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 96

Rolul

“(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

(2) În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament.”

Articolul 98

Învestitura

“[…]

(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

[…].”

Articolul 100

Încetarea funcţiei de membru al Guvernului

“Funcţia de membru al Guvernului încetează în caz de demisie, de revocare, de incompatibilitate sau de deces.”

Articolul 103

Încetarea mandatului

“(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor pentru un nou Parlament.

(2) Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în condiţiile alineatului (1), îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”

Articolul 106

Exprimarea neîncrederii

“(1) Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, îşi poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii deputaţilor.

(2) Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării în Parlament.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

6. Potrivit autorilor sesizării, retragerea încrederii faţă de Prim-ministru pentru pretinse motive de corupţie, care nu au fost probate, pune întregul cabinet de miniştri în situaţia de incompatibilitate politică şi, prin urmare, în imposibilitatea de a-şi exercita funcţiile specifice puterii executive.

7. Autorii sesizării susţin că moţiunea de cenzură, ce are drept temei suspiciuni de corupţie împotriva Prim-ministrului, neconfirmate prin date oficiale de către organele de urmărire penală sau prin alte documente, nu poate fi votată şi reprezintă o sfidare a principiilor statului de drept.

8. Din aceste motive, autorii sesizării consideră neconstituţională Hotărârea nr.181 din 29 octombrie 2015, prin care Parlamentul şi-a exprimat votul de neîncredere asupra activităţii Guvernului.

B. Aprecierea Curţii

9. Curtea reţine că, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.b) din Constituţie, articolului 4 alin.(1) lit.a) şi lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) şi lit.b) din Codul jurisdicţiei constituţionale, controlul constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului şi interpretarea Constituţiei ţin de competenţa Curţii Constituţionale.

10. Curtea menţionează că deputatul în Parlament este abilitat cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, în conformitate cu articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

11. Curtea reţine că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie presupune stabilirea sensului autentic şi deplin al normelor constituţionale, care poate fi realizată prin interpretarea textuală sau funcţională, în măsura în care poate fi dedusă din textul Constituţiei, ţinând cont de caracterul generic al normei. Necesitatea interpretării trebuie să fie confirmată prin esenţa problemei de drept rezultată din caracterul neuniform al dispoziţiilor constituţionale.

12. Concomitent, Curtea reţine că interpretarea dispoziţiilor constituţionale comportă caracter oficial şi obligatoriu pentru toţi subiecţii raporturilor juridice.

13. Având în vedere importanţa interpretării dispoziţiilor constituţionale, Curtea Constituţională tratează sesizările de acest caracter cu o exigenţă deosebită. Prin urmare, acestea pot fi acceptate pentru examinare în fond doar în cazul în care dispoziţia constituţională, a cărei interpretare se solicită, este incertă, ambiguă sau incompletă.

14. Curtea reţine că sesizarea prezentată vizează interpretarea articolelor 96 alin.(2), 98 alin.(3) şi 106 din Constituţie, sub aspectul elucidării faptului dacă poate fi demis Guvernul prin moţiune de cenzură, având ca temei pretinse suspiciuni de corupţie, care nu au fost probate de organele de drept competente.

15. De asemenea, prin raportare la întrebările formulate şi cu invocarea principiului statului de drept, a fost solicitat controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului.

16. Curtea menţionează că prevederile articolului 96 alin.(2) din Constituţie stabilesc că, în exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament. Totodată, în condiţiile articolului 98 alin.(3) din Constituţie, programul de activitate al candidatului la funcţia de Prim-ministru se dezbate în şedinţa Parlamentului.

17. Ţinând cont de obiectul de reglementare al prevederilor articolelor 96 alin.(2), 98 alin.(3) din Constituţie, Curtea constată că întrebările formulate de autorii sesizării nu pot fi raportate la normele a căror interpretare se solicită, or, acestea vizează în exclusivitate programul de activitate al Guvernului.

18. În ceea ce ţine de interpretarea articolului 106 din Legea Supremă, Curtea reţine că potrivit acestuia: “Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, îşi poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii deputaţilor. Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării în Parlament.”

19. Curtea menţionează că norma constituţională cuprinde trei condiţii pentru exprimarea de către Parlament a votului de neîncredere Guvernului, şi anume: 1) propunerea să fie iniţiată de cel puţin o pătrime din deputaţi; 2) exprimarea neîncrederii se face cu votul majorităţii deputaţilor; 3) propunerea privind exprimarea neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării acesteia în Parlament.

20. Curtea subliniază că, potrivit normei constituţionale enunţate, legiuitorul constituant nu a condiţionat exprimarea neîncrederii faţă de Guvern de existenţa anumitor motive. Respectiv, Parlamentul poate exprima votul său de neîncredere Guvernului în lipsa oricărui temei şi doar cu respectarea condiţiilor cuprinse în articolul 106 din Constituţie.

21. De asemenea, Curtea reţine că articolul 106 din Constituţie se aplică separat fără a fi coroborat cu alte norme constituţionale.

22. În Hotărârea nr.4 din 22 aprilie 2013 Curtea a reţinut:

“79. Prin adoptarea moţiunii de cenzură, mandatul de încredere acordat de Parlament încetează, iar executivul este demis. Rezultă că mandatul de încredere are nu numai semnificaţia învestirii, pe baza sa, a executivului, dar şi a necesităţii ca, pe toată durata misiunii sale, acesta să se bucure de sprijinul majorităţii parlamentare, prin votul căreia s-a format. Atunci când acest sprijin, şi deci încrederea pe care o presupune, nu mai există, adoptarea moţiunii de cenzură creează posibilitatea ca, prin formarea unui nou executiv, echilibrul dintre puterea legislativă şi cea executivă să fie restabilit. Astfel, moţiunea de cenzură este instrumentul juridic prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordată executivului.”

23. În concluzie, Curtea constată că dispoziţiile constituţionale, a căror interpretare se solicită, nu conţin ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi, motiv pentru care nu necesită a fi interpretate de Curtea Constituţională.

24. Totodată, Curtea reţine că alegaţiile autorilor sesizării în partea ce ţine de controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului, la fel, sunt fundamentate pe argumentele invocate în susţinerea interpretării solicitate, fapt pentru care sesizarea nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova pentru interpretarea articolelor 96 alin.(2), 98 alin.(3) şi 106 din Constituţia Republicii Moldova şi controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.