Decizie nr.92 din 30.07.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.79g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 401 alin.(1) pct.6) din Codul de procedură penală (persoanele care pot declara apel)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.79g/2020

privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 401 alin.(1) pct.6) din

Codul de procedură penală

(persoanele care pot declara apel)

nr. 92  din  30.07.2020

 (în vigoare 30.07.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 235-239 art. 139 din 18.09.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 26 mai 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 30 iulie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 401 alin.(1) pct.6) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungureanu, în interesele dlui Vasile Pşederschi, în dosarul nr.1ra-83/2020, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie (format din doamnele Nadejda Toma şi Elena Cobzac şi domnii Vladimir Timofti, Anatolie Ţurcan şi Victor Boico), în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 19 octombrie 2018, a fost pornită cauza penală nr.2018978321 în privinţa dlui Viorel Golenco, învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 326 alin.(1) [traficul de influenţă] din Codul penal.

4. Pe 19 octombrie 2018, această cauză a fost conexată la cauza penală nr.2018978289, intentată în privinţa dlui Vasile Pşederschi.

5. Pe 1 noiembrie 2018, prin ordonanţa procurorului, cauza penală în privinţa dlui Viorel Golenco, învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 326 alin.(1) [traficul de influenţă] din Codul penal, a fost disjunsă din cauza penală nr.2018978289.

6. Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 17 decembrie 2018, dl Viorel Golenco a fost condamnat pentru comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 326 alin.(1) [traficul de influenţă] din Codul penal şi în baza articolului 364¹ [judecata pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală] din Codul de procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă de 2000 de unităţi convenţionale, adică 100000 de lei.

7. Pe 17 decembrie 2018, dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungureanu, care reprezintă interesele dlui Vasile Pşederschi, au depus un apel împotriva sentinţei primei instanţe, solicitând casarea acesteia pentru că ar afecta interesele legitime ale dlui Vasile Pşederschi. Ei au invocat, între altele, că în sentinţa pronunţată în privinţa dlui Viorel Golenco există constatări că infracţiunea imputată ar fi fost comisă împreună cu dl Vasile Pşederchi, încălcându-se astfel principiul prezumţiei nevinovăţiei. Totodată, aceştia au solicitat instanţei de apel constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale dlui Vasile Pşederschi garantate de articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

8. Pe 2 mai 2019, prin decizia Curţii de Apel Chişinău a fost admis parţial apelul dlor avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungureanu, casată sentinţa primei instanţe şi a fost pronunţată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanţă. Instanţa de apel a menţionat că sentinţa nu trebuie să conţină formulări care demonstrează sau care pun la îndoială vinovăţia altor persoane la comiterea infracţiunii. De asemenea, Curtea de Apel Chişinău a precizat că, dacă cauza de învinuire a mai multor persoane a fost disjunsă într-o procedură separată, în sentinţă se indică despre comiterea infracţiunii de către inculpat împreună cu alte persoane, fără precizarea numelui lor. În aceste condiţii, instanţa de apel a exclus numele dlui Vasile Pşederschi la redarea circumstanţelor de fapt. Totodată, dl Viorel Golenco a fost condamnat pentru comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 326 alin.(1) din Codul penal şi i-a fost aplicată pedeapsa amenzii în mărime de 2000 de unităţi convenţionale, adică 100000 de lei.

9. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungureanu au contestat-o cu recurs. Ei au solicitat casarea deciziei instanţei de apel şi trimiterea cazului la rejudecare, precum şi constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale dlui Vasile Pşederschi garantate de articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

10. Pe 15 mai 2020, dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungureanu au ridicat, în interesele dlui Vasile Pşederschi, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 421 din Codul din procedură penală în partea care se referă la articolul 401 alin.(1) pct.6) din acelaşi Cod.

11. Printr-o încheiere din 17 mai 2020, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în partea articolului 401 alin.(1) pct.6) din Codul de procedură penală şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

,,[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[...]."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

,,[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

13. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 401

Persoanele care pot declara apel

"(1) Pot declara apel:

1) procurorul, în ce priveşte latura penală şi latura civilă;

2) inculpatul, în ce priveşte latura penală şi latura civilă. Sentinţele de achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate şi în ce priveşte temeiurile achitării sau încetării procesului penal;

3) partea vătămată, în ce priveşte latura penală;

4) partea civilă şi partea civilmente responsabilă, în ce priveşte latura civilă;

5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul şi apărătorul, în ce priveşte cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei.

[...]."

Articolul 421

Persoanele care pot declara recurs

"Pot declara recurs procurorul şi persoanele indicate în art.401."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

14. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textul "orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei" din articolul 401 alin.(1) pct.6) din Codul de procedură penală este imprevizibil.

15. De asemenea, autorii sesizării consideră că textul "orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei" din articolul 401 alin.(1) pct.6) din Codul de procedură penală le oferă instanţelor de judecată o marjă discreţionară excesivă şi, prin urmare, limitează în mod nejustificat şi disproporţionat dreptul de acces liber la justiţie, garantat de articolul 20 din Constituţie.

16. Potrivit autorilor excepţiei, norma contestată este contrară articolelor 20, 23 alin.(2), 54 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentanţii unei persoane care, deşi nu este parte în proces, consideră că interesele sale legitime au fost prejudiciate prin sentinţa primei instanţe şi, respectiv, prin decizia instanţei de apel (a se vedea supra § 6-9). În aceste condiţii, Curtea admite că excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 401 alin.(1) pct.6) din Codul de procedură penală. Prevederile contestate stabilesc că poate declara apel orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei.

21. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

22. Una din condiţiile prevăzute pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

23. Sub acest aspect, Curtea reţine că articolul 401 din Codul de procedură penală stabileşte cercul de persoane care pot exercita calea de atac a apelului. Totodată, conform articolului 421 din Codul de procedură penală, pot declara recurs procurorul şi persoanele indicate în articolul 401 din acelaşi Cod.

24. Curtea reţine că atunci când au declarat apel şi, mai apoi, recurs, autorii sesizării s-au bazat pe prevederile contestate.

25. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate pot fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Instanţelor ierarhic superioare le revine sarcina de a aprecia dacă persoanei i s-a prejudiciat un drept legitim printr-o măsură sau printr-un act judecătoresc.

26. Curtea observă că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate, autorii sesizării îi solicită, de fapt, Curţii să ofere o interpretare a textului "orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei" din articolul 401 alin.(1) pct.6) din Codul de procedură penală.

27. Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale în situaţii concrete excede sferei controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor judecătoreşti (a se vedea DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, § 19; DCC nr.6 din 23 ianuarie 2020, § 29; DCC nr.32 din 19 martie 2020, § 28). În acelaşi sens, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că rolul decizional conferit instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea Rohlena v. Cehia, [MC], 27 ianuarie 2015, § 50 şi § 51).

28. În prezenta cauză, această constatare scuteşte Curtea să verifice dacă prevederile contestate aduc vreo ingerinţă în drepturile garantate de articolele 20 [accesul liber la justiţie] şi 119 [folosirea căilor de atac] coroborate cu articolele 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

29. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 401 alin.(1) pct.6) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungureanu, în interesele dlui Vasile Pşederschi, în dosarul nr.1ra-83/2020, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.