Decizie nr.93 din 19.12.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.141g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.141g/2016 privind excepţia de

 neconstituţionalitate a unor prevederi din alineatul (1)

al articolului 328 din Codul penal

(excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu)

nr. 93  din  19.12.2016

 (în vigoare 19.12.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 181-189 art. 65 din 09.06.2017

* * *

Dl Victor POPA, preşedinte de şedinţă,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 24 noiembrie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 decembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei “daune în proporţii considerabile intereselor publice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de către avocatul Vladimir Grosu în dosarul nr.16r-1055/16, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 24 noiembrie 2016 de către completul de judecată (Gheorghe Iovu, Ghenadie Lîsîi, Elena Cobzac) din cadrul Curţii de Apel Chişinău, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 11 octombrie 2016, de către Procuratura anticorupţie, lui A.P. i-a fost înaintată învinuirea pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.328 alin.(3) lit.b) din Codul penal.

4. La 13 octombrie 2016, prin încheierea judecătorului de instrucţie din cadrul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, faţă de A.P. a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv.

5. Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 20 octombrie 2016, recursul avocaţilor în numele învinuitului a fost respins ca nefondat, fiind menţinută încheierea din 13 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău.

6. Prin încheierea din 1 noiembrie 2016, judecătorul de instrucţie din cadrul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, la demersul procurorului, a dispus prelungirea termenului arestului preventiv.

7. Încheierea judecătorului de instrucţie din 1 noiembrie 2016 a fost contestată la Curtea de Apel Chişinău.

8. La 10 noiembrie 2016, în cadrul şedinţei de judecată, avocatul Vladimir Grosu a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei “daune în proporţii considerabile intereselor publice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal.

9. Prin încheierea din aceeaşi dată, Curtea de Apel Chişinău a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării pe adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

“Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

11. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în M.O., 2009, nr.72-74, art.195) sunt următoarele:

Articolul 126

Proporţii deosebit de mari, proporţii mari,

daune considerabile şi daune esenţiale

“[…]

(2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luându-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

[…]”

Articolul 328

Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu

“(1) Săvârşirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni însoţite:

[Art.328 al.(2), lit.a) abrogată prin LP252 din 08.11.12, MO263-269/21.12.12 art.855]

b) de aplicarea armei;

[Art.328 al.(2), lit.c) abrogată prin LP252 din 08.11.12, MO263-269/21.12.12 art.855]

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

[Art.328 al.(2), sancţiunea modificată prin LP326 din 23.12.13, MO47-48/25.02.14 art.92; în vigoare 25.02.14]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

a) – exclusă

b) săvârşite de o persoană cu funcţie de demnitate publică;

[Art.328 al.(3), lit.b) modificată prin LP245 din 02.12.11, MO25-28/03.02.12 art.77]

c) săvârşite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale;

d) soldate cu urmări grave,

se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul sesizării susţine că dispoziţiile contestate nu sunt previzibile pentru subiecţii cărora se adresează în măsura în care aceştia să-şi poată adapta comportamentul în sensul respectării legii penale.

13. Astfel, potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate încalcă prevederile art.22 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Vladimir Grosu în dosarul nr.16r-1055/16, aflat pe rolul Curţii de Apel Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

18. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma “daune în proporţii considerabile intereselor publice” de la alin.(1) al art.328 din Codul penal.

19. Curtea observă că autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolului 22 din Constituţie.

20. Astfel, Curtea consideră necesar a sublinia faptul că excepţia de neconstituţionalitate este un instrument de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată doar în cazul în care normele constituţionale invocate au incidenţă asupra normelor contestate, care urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei.

21. Totodată, Curtea relevă că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o problemă juridică, a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluţionarea litigiului cu care este conexă. Astfel, Curtea reiterează că aplicabilitatea normei contestate pentru soluţionarea litigiului principal este o condiţie primordială pentru admisibilitatea sesizării şi examinarea acesteia în fond.

22. Curtea reţine că obiectul acţiunii principale, aflat pe rolul instanţei de judecată, îl constituie examinarea recursului împotriva încheierii din 1 noiembrie 2016 a judecătorului de instrucţie din cadrul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, cu privire la prelungirea termenului măsurii preventive, arestarea preventivă.

23. Curtea observă că prevederile contestate se referă la urmările prejudiciabile ale infracţiunii incriminate, fiind prin urmare o normă materială. Astfel, deşi au relevanţă asupra calificării acţiunilor formulate în acuzare, totuşi, aceste prevederi nu au incidenţă asupra procedurii examinării recursului împotriva prelungirii măsurii preventive în care a fost ridicată excepţia, procedură în care urmează a fi aplicate normele procedurale în materie.

24. Prin urmare, Curtea reţine că dispoziţiile criticate de autorul excepţiei, care reglementează urmările prejudiciabile ale infracţiunii incriminate, nu au incidenţă asupra soluţionării cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată.

25. În lumina celor expuse, Curtea menţionează că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională.

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei “daune în proporţii considerabile intereselor publice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de către completul de judecată (Gheorghe Iovu, Ghenadie Lîsîi, Elena Cobzac) în dosarul nr.16r-1055/16, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.