Decizie nr.94 din 19.12.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.146a/2016 privind controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.2495-VII din 8 decembrie 2016 "Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General"

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.146a/2016 privind controlul constituţionalităţii

Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.2495-VII din 8 decembrie 2016

 “Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General”

nr. 94  din  19.12.2016

 (în vigoare 19.12.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 50-59 art. 24 din 17.02.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Victor POPA, preşedinte de şedinţă,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 12 decembrie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 decembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 12 decembrie 2016, Grigore Cobzac, deputat în Parlament, a adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.2495-VII din 8 decembrie 2016 “Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General”.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorul acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

3. Potrivit articolului 125 din Constituţie, Procurorul General este numit în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

4. Întreaga procedură de organizare şi desfăşurare a concursului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru selectarea candidatului la funcţia de Procuror General este stabilită în Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.

5. Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.2495-VII din 8 decembrie 2016, în conformitate cu art.125 alin.(1) din Constituţie, dl Eduard Harunjen a fost numit în funcţia de Procuror General.

6. Autorul sesizării susţine că decretul menţionat a fost emis contrar articolelor 1 alin.(3), 34 alin.(2), 77 şi 94 alin.(1) din Constituţie.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 1

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.”

Articolul 34

Dreptul la informaţie

“(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

[…]”.

Articolul 88

Alte atribuţii

“Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

[…]

d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

[…]”.

Articolul 94

Actele Preşedintelui

“(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

[…]”.

Articolul 125

Procurorul

“(1) Procurorul General este numit în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

[…]”.

8. Prevederile relevante ale Legii nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură (M.O., 2016, nr.69-67, art.113) sunt următoarele:

Articolul 17

Numirea în funcţia de Procuror General

“(1) Pentru funcţia de Procuror General poate candida persoana care întruneşte următoarele condiţii:

a) are o experienţă profesională de cel puţin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puţin 5 ani în funcţia de procuror;

b) îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.20 alin.(1) lit.a), b), c), d), f), g) şi h);

c) are calităţi manageriale;

d) în ultimii 3 ani până la anunţarea concursului nu a fost membru şi/sau nu a desfăşurat activităţi cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice;

e) în ultimele 6 luni nu a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

(2) Candidatul la funcţia de Procuror General este selectat pe bază de concurs public, organizat de către Consiliul Superior al Procurorilor, care cuprinde următoarele etape:

a) preselecţia candidaţilor în baza dosarelor depuse;

b) interviul susţinut în faţa Consiliului Superior al Procurorilor.

(3) Modul de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte printr-un regulament aprobat de către Consiliul Superior al Procurorilor. Etapa interviului se transmite on-line în timp real. Consiliul Superior al Procurorilor asigură accesul reprezentanţilor mass-media la şedinţa în care are loc interviul.

(4) Procesul de selecţie a candidatului pentru funcţia de Procuror General se desfăşoară potrivit unor criterii obiective, bazate pe merit, ţinându-se cont de pregătirea profesională, integritatea şi capacităţile acestuia.

(5) Informaţia privind iniţierea şi desfăşurarea concursului se publică pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale şi Consiliului Superior al Procurorilor, cu cel puţin o lună înainte de data-limită de depunere a dosarelor.

(6) Dosarul de participare la concurs, care cuprinde actele indicate la art.22 alin.(2) lit.a), b), c), e), f) şi g), scrisoarea de motivare şi conceptul de management şi dezvoltare instituţională, se depune la Consiliul Superior al Procurorilor şi se înregistrează în modul stabilit. Dosarele incomplete sau depuse după expirarea termenului-limită nu se examinează.

(7) În momentul depunerii actelor, candidaţii la funcţia de Procuror General sînt informaţi despre iniţierea verificării conform Legii nr.271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice şi Legii nr.269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Solicitantul va semna declaraţia de verificare şi îşi va prezenta acordul scris pentru testarea la poligraf.

(8) În termen de 20 de zile lucrătoare de la data-limită pentru depunerea dosarelor, Consiliul Superior al Procurorilor întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs şi o afişează pe pagina sa web oficială, indicând data la care va avea loc interviul.

(9) Intervievarea candidaţilor are loc în şedinţă publică.

(10) Candidaţii sînt evaluaţi de către fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor în baza criteriilor aprobate de Consiliu. Punctajul final reprezintă media punctajului oferit de către toţi membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Candidatul care a acumulat cel mai mare punctaj este propus, de către Consiliul Superior al Procurorilor, Preşedintelui Republicii pentru a fi numit în funcţia de Procuror General.

(11) Preşedintele Republicii poate respinge o singură dată candidatura propusă de Consiliul Superior al Procurorilor pentru funcţia de Procuror General în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către candidat a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selecţie a acestuia. Refuzul de numire trebuie să fie motivat şi se face în termen de 15 zile lucrătoare de la data recepţionării propunerii.

(12) La propunerea repetată a aceluiaşi candidat, făcută cu votul a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, Preşedintele Republicii emite, în termen de 5 zile lucrătoare, decretul privind numirea candidatului în funcţia de Procuror General.

(13) Procurorul General este numit în funcţie pentru un mandat de 7 ani, fără dreptul de a fi numit din nou în această funcţie.

(14) După încetarea exercitării mandatului, Procurorul General îşi poate continua activitatea în orice funcţie de procuror vacantă, aleasă de el, fiind numit fără concurs.

Articolul 69

Componenţa Consiliului Superior al Procurorilor

“[…]

(8) Procurorii aleşi în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se detaşează din funcţie pe durata exercitării mandatului.

[…]”.

Articolul 98

[Dispoziţii finale şi tranzitorii]

“[…]

(11) Consiliul Superior al Procurorilor:

a) îşi va continua activitatea în componenţa pe care o are la momentul intrării în vigoare a prezentei legi – până la expirarea mandatului curent al membrilor săi;

b) în scopul implementării prevederilor prezentei legi, va adopta actele normative prevăzute de prezenta lege, va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta şi va asigura publicarea acestora pe pagina web oficială a Procuraturii Generale;

c) pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, va asigura constituirea Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor, Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor şi Colegiului de disciplină şi etică.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

9. Potrivit autorului sesizării, emiterea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.2495-VII din 8 decembrie 2016 “Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General” contravine principiilor statului de drept.

10. Autorul sesizării susţine că membrii Consiliului Superior al Procurorilor, care au organizat şi au desfăşurat concursul pentru selectarea Procurorului General, nu au fost detaşaţi din funcţiile deţinute, în conformitate cu art.69 alin.(8) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, astfel fiind viciată întreaga activitate a Consiliului din punct de vedere al legalităţii.

11. De asemenea, autorul consideră că dl Eduard Harunjen nu era eligibil pentru a deveni Procuror General, din motivul că, deţinând în ultimele 9 luni funcţia de Procuror General interimar, de drept a deţinut şi calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, iar, potrivit art.17 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Procuratură, pentru funcţia de Procuror General poate candida persoana care în ultimele 6 luni nu a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

12. La fel, autorul invocă faptul că decretul de numire în funcţie a Procurorului General a fost emis de Preşedintele Republicii Moldova în lipsa unei transparenţe şi fără verificarea integrităţii titularului.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

14. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

15. Curtea menţionează că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie Decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 8 decembrie 2016 “Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General”.

16. Curtea reaminteşte că, potrivit jurisprudenţei sale constante, actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale exponente ale unui interes public deosebit, fac obiectul controlului constituţionalităţii la sesizarea subiecţilor abilitaţi cu acest drept, sub aspectul formei şi al procedurii de adoptare, precum şi al respectării exigenţelor legale necesare pentru numirea /destituirea din funcţie a persoanelor oficiale.

17. Curtea reiterează că prevederile articolului 88 lit.d) din Constituţie acordă Preşedintelui Republicii Moldova atribuţia de a numi persoane oficiale în anumite funcţii publice.

18. Autorul sesizării invocă, în esenţă, următoarele critici referitoare la procedura de numire în funcţie a Procurorului General: (1) actualii membri ai CSP din rândul procurorilor urmau a fi detaşaţi din funcţie; (2) actualul Procuror General nu putea fi numit în funcţie din considerentul că a deţinut calitatea de membru al CSP; (3) lipsa unei transparenţe în procesul de numire şi existenţa unor dubii privind integritatea.

- Cu referire la mandatul membrilor CSP

19. Curtea menţionează că, în urma modificărilor operate la art.125 din Constituţie prin Legea nr.256 din 25 noiembrie 2016, Preşedintele Republicii Moldova numeşte în funcţie Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

20. Potrivit art.70 din noua Lege cu privire la Procuratură, Consiliul Superior al Procurorilor este competent de organizarea concursului pentru selectarea candidatului la funcţia de Procuror General, pe care îl propune Preşedintelui Republicii.

21. Curtea reţine că, potrivit art.69 al Legii cu privire la Procuratură, din rândul procurorilor, în componenţa CSP fac parte: un membru din rândul procurorilor Procuraturii Generale şi patru membri din rândul procurorilor de la procuraturile teritoriale şi de la cele specializate. Potrivit alin.(8) al aceluiaşi articol, procurorii aleşi în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se detaşează din funcţie pe durata exercitării mandatului.

22. În acelaşi timp, Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor finale şi tranzitorii ale noii Legi cu privire la procuratură, Consiliul Superior al Procurorilor îşi va continua activitatea în componenţa pe care o are la momentul intrării în vigoare a prezentei legi – până la expirarea mandatului curent al membrilor săi (art.98 pct.(11) lit.a).

23. În acest sens, Curtea menţionează că actuala componenţă a CSP din rândul procurorilor a fost selectată în temeiul Legii cu privire la Procuratură din 25 decembrie 2008, care a fost abrogată prin legea nouă.

24. Astfel, potrivit respectivei legi, în componenţa CSP din rândul procurorilor făceau parte doi membri din rândul procurorilor Procuraturii Generale şi patru membri din rândul procurorilor de la procuraturile teritoriale şi de la cele specializate.

25. În acest sens, Curtea menţionează că actualul număr al procurorilor aleşi în componenţa CSM din rândul acestora (6 procurori) este diferit de numărul procurorilor care urmează a fi selectaţi în temeiul noii legi (5 procurori).

26. De asemenea, în temeiul Legii cu privire la procuratură din 25 decembrie 2008, procurorii membri ai CSP nu erau detaşaţi ţinând cont de faptul că CSP nu avea statut de persoană juridică şi nu dispunea de propria finanţare.

27. În contextul celor menţionate, Curtea nu poate reţine argumentele autorului sesizării potrivit cărora membrii CSP care au participat la concursul pentru funcţia de Procuror General urmau a fi detaşaţi din funcţiile deţinute.

28. Curtea reiterează că, în vederea asigurării continuităţii organului de autoadministrare a procuraturii, la punerea în aplicare a Legii cu privire la Procuratură din 25 februarie 2016, legiuitorul a menţionat expres că Consiliul Superior al Procurorilor îşi va continua activitatea în componenţa pe care o are la momentul intrării în vigoare a prezentei legi – până la expirarea mandatului membrilor săi. Acest fapt determină şi continuarea activităţii în aceleaşi condiţii în care au fost numiţi.

- Cu referire la dreptul Procurorului General interimar de a candida la funcţia de Procuror General

29. Potrivit art.17 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Procuratură, pentru funcţia de Procuror General poate candida persoana care “în ultimele 6 luni nu a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor”.

30. Curtea reţine că, în Decizia nr.87 din 22 noiembrie 2016, a statuat că Procurorul General interimar preia de drept plenitudinea competenţelor Procurorului General.

31. În speţă, Curtea constată că de la etapa la care funcţia de Procuror General a devenit vacantă Procurorul General interimar nu a participat la nici o şedinţă a Consiliului Superior al Procurorilor, în calitate de membru al acestuia.

32. Curtea menţionează că dl Eduard Harunjen a participat la şedinţele CSP doar în calitate de candidat la funcţia de Procuror General de rând cu alţi candidaţi.

33. În acelaşi timp, Curtea reţine că până la Decizia nr.87, prin care s-a menţionat că, în virtutea prevederilor legale, Procurorul General interimar preia integral funcţiile titularului, decizie care a fost emisă abia la data de 22 noiembrie 2016, neparticiparea acestuia la şedinţele CSP a rezultat din Hotărârile CSP nr.12-26/13 din 19 februarie 2013 şi nr.234/9 din 12 martie 2013, prin care Consiliul a respins iniţiativa de a-l accepta în calitate de membru de drept pe Procurorul General interimar.

34. Curtea subliniază că raţiunea normei, prin care se interzice de a candida la funcţia de Procuror General persoanei care în ultimele 6 luni a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, a fost de a evita participarea acesteia la emiterea deciziilor care ulterior ar favoriza participarea la concurs.

- Cu privire la verificarea integrităţii candidaţilor la funcţia de Procuror General şi asigurarea transparenţei întregului proces

35. Potrivit art.17 alin.(7) din Legea cu privire la Procuratură, în momentul depunerii actelor pentru participarea la concurs, candidaţii la funcţia de Procuror General sunt informaţi despre iniţierea verificării conform Legii nr.271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice şi Legii nr.269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Solicitantul va semna declaraţia de verificare şi îşi va prezenta acordul scris pentru testarea la poligraf.

36. De asemenea, informaţia privind iniţierea şi desfăşurarea concursului se publică pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale şi Consiliului Superior al Procurorilor, cu cel puţin o lună înainte de data-limită de depunere a dosarelor.

37. În acord cu prevederile legale menţionate, Curtea constată că în Hotărârea nr.12-250/16 din 22 noiembrie 2016 Consiliul Superior al Procurorilor a statuat:

“[…] potrivit avizelor consultative ale Serviciului Informaţii şi Securitate, întemeiate pe verificări realizate în corespundere cu prevederile Legii nr.271-XVI din 18.12.2008, în privinţa candidaţilor nu au fost obţinute date cu privire la nerespectarea legislaţiei sau factori de risc în activitate.

Totodată, în baza informaţiei oficiale a Inspecţiei procurorilor, s-a constatat că în privinţa celor şase candidaţi nu sunt înregistrate proceduri disciplinare pendinte şi, în egală măsură, candidaţii nu au fost sancţionaţi, în ultimul an, în mod disciplinar.

Consiliul ia act şi de faptul că, după publicarea pe pagina web oficială a procuraturii (www.procuratura.md) a listei candidaţilor şi CV-ului, scrisorii de motivare şi conceptului de management şi dezvoltare instituţională a Procuraturii, întocmite de către fiecare candidat, societatea civilă (persoanele interesate) nu a prezentat nici o informaţie relevantă despre activitatea candidaţilor.”

38. De asemenea, potrivit hotărârii menţionate, Consiliul a reţinut:

“Consiliul ia act şi de rezultatele testării la poligraf, realizată în condiţiile Legii nr.269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Potrivit art.3 alin.(5) din Legea menţionată supra, informaţia din materialele testării şi informaţia obţinută de participanţii la testare în cadrul acesteia nu pot fi divulgate fără consimţământul persoanei testate. Pornind de la această prevedere legală, Consiliul are obligaţia de a manifesta maximă diligenţă la enunţarea rezultatelor testării la poligraf. În această ordine de idei, în baza întrebărilor formulate de iniţiatorul testării (CSP), pe dimensiunea vicii şi integritate, având ca bază de fundamentare rezultatele Raportului de cercetare a comportamentului simulat, Consiliul conchide că nici unul dintre candidaţi nu a picat testul la detectorul comportamentului simulat.”

39. Astfel, Curtea reţine că de competenţa CSP ţine verificarea integrităţii candidaţilor la funcţia de Procuror General şi asigurarea transparenţei întregului proces de organizare a concursului, competenţă care a fost exercitată la selectarea candidatului pentru funcţia de Procuror General.

40. În aceste condiţii, Curtea subliniază că Preşedintele Republicii Moldova, la emiterea Decretului nr.2495-VII din 8 decembrie 2016 “Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General”, nu a făcut altceva decât să-şi exercite prerogativele potrivit prevederilor constituţionale.

41. Concluzionând cele menţionate, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputatului în Parlament Grigore Cobzac privind controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.2495-VII din 8 decembrie 2016 “Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General”.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.