Decizie nr.95 din 19.12.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.148g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 444 din Codul de procedură civilă (judecarea recursului în lipsa părţilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.148g/2016 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 444 din Codul de procedură civilă

(judecarea recursului în lipsa părţilor)

nr. 95  din  19.12.2016

 (în vigoare 19.12.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 50-59 art. 25 din 17.02.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Victor POPA, preşedinte de şedinţă,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 12 decembrie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 decembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 444 din Codul de procedură civilă, nr.225-XV din 30 mai 2003 şi interpretarea articolelor 20, 53 alin.(1), 54 şi 120 din Constituţie, ridicată de Ion Şiman în dosarul nr.3ra-1553/16, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 12 decembrie 2016 de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie (Iulia Sîrcu, Tamara Chişca-Doneva, Iurie Bejenaru, Ion Druţă, Maria Ghervas), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele cauzei

3. La 6 august 2014, Ion Şiman şi Tatiana Şiman au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău, intervenienţi accesorii Direcţia Administrare Fiscală Buiucani a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău şi Întreprinderea de Stat “Cadastru”, solicitând constatarea faptului inexistenţei datoriilor faţă de bugetul municipal şi bugetul de stat.

4. Prin Hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, din 26 mai 2015, acţiunea a fost admisă parţial.

5. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 august 2016, a fost respins apelul declarat de Ion Şiman şi Tatiana Şiman şi admis apelul declarat de Primăria mun. Chişinău, a fost casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, şi a fost emisă o nouă hotărâre de respingere integrală a acţiunii ca fiind neîntemeiată. Această decizie a fost atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie de către Ion Şiman.

6. La 6 septembrie 2016, acesta a depus o cerere, prin care a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolelor 426 alin.(3) şi 444 din Codul de procedură civilă, precum şi interpretarea articolelor 20, 53 alin.(1), 54 şi 120 din Constituţie.

7. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 30 noiembrie 2016, excepţia de neconstituţionalitate a fost admisă în partea ce ţine de articolul 444 din Codul de procedură civilă, precum şi interpretarea articolelor 20, 53 alin.(1), 54 şi 120 din Constituţie şi s-a dispus transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

8. Cu referire la articolul 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiţie a menţionat că prin Decizia din 6 septembrie 2016 Curtea Constituţională a declarat inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a acestui articol.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

“(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

Articolul 117

Caracterul public al dezbaterilor judiciare

“În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sunt publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.”

10. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003 (republicat în M.O., 2013, nr.130-134, art.415) sunt următoarele:

Articolul 444

Procedura de judecare a recursului

“Recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora pentru a se pronunţa asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prevederile articolului 444 din Codul de procedură civilă, care permit examinarea recursului fără participarea părţilor, nu respectă principiul caracterului public al şedinţelor de judecată, consacrat în articolul 117 din Constituţie.

12. De asemenea, autorul consideră că la examinarea recursului în lipsa părţilor nu poate fi exercitat pe deplin dreptul la apărare, garantat de articolul 26 din Constituţie.

13. În final, autorul excepţiei solicită şi interpretarea articolelor 20, 53 alin.(1), 54 şi 120 din Constituţie, care garantează accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, caracterul public al dezbaterilor judiciare şi caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către Ion Şiman în dosarul nr.3ra-1553/16, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. În speţă, Curtea observă că autorul excepţiei invocă faptul că articolul 444 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia recursul se examinează fără participarea părţilor, încalcă, în esenţă, accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare.

18. Curtea reiterează că, prin generalitatea formulării sale, art.20 din Constituţie permite accesul la justiţie pentru apărarea oricărui drept sau libertăţi şi a oricărui interes legitim, astfel că orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţa judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime.

19. În acest sens, Curtea reaminteşte că accesul la justiţie nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor.

20. Astfel, Curtea nu poate reţine critica textului legii în raport cu dispoziţiile articolului 20 din Constituţie privind accesul liber la justiţie.

21. Cu referire la alegaţiile autorului sesizării, potrivit cărora prevederile contestate încalcă dispoziţiile articolului 117 din Constituţie, Curtea reţine următoarele.

22. Norma constituţională invocată stabileşte că în toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sunt publice. În acelaşi timp, potrivit aceleiaşi norme, judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.

23. Curtea reţine că prerogativa legiuitorului de a stabili organizarea instanţelor judecătoreşti şi competenţa acestora este prevăzută şi de articolul 115 alin.(4) din Constituţie, potrivit căruia organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică. La fel, potrivit articolului 72 alin.(3) lit.e) din Constituţie, Parlamentul adoptă legi organice, prin care reglementează organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti.

24. În acest sens, Curtea menţionează că legiuitorul a stabilit la art.444 din Codul de procedură civilă că recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

25.Totodată, Curtea reţine că legiuitorul a acordat instanţei de recurs dreptul de a decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora pentru a se pronunţa asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs.

26. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că audierea publică reprezintă un principiu fundamental, prevăzut de articolul 6 § 1 din Convenţie. Totuşi, obligaţia de a desfăşura o şedinţă nu este absolută. Conform jurisprudenţei Curţii, în procedurile în faţa primei şi singurei instanţe, dreptul la un “proces public”, în sensul articolului 6 § 1, atrage dreptul la o “audiere”, cu excepţia cazului în care există circumstanţe excepţionale care justifică lipsirea de o asemenea audiere (a se vedea Petrenco v. Moldova, 30 martie 2010, § 39; Håkansson şi Sturesson v. Suedia, 21 februarie 1990, § 64; şi Fredin v. Suedia nr.2, 23 februarie 1994, § 21-22). Totuşi, modul de aplicare a articolului 6 § 1 în procedurile în faţa instanţelor de recurs depinde de caracteristicile specifice procedurilor în cauză. Din acest punct de vedere, trebuie să se ţină cont de ansamblul procedurilor în ordinea juridică naţională şi de rolul instanţei de recurs în acest sens (a se vedea Helmers v. Suedia, 9 octombrie 1991, § 31). Dat fiind faptul că o şedinţă publică s-a desfăşurat în prima instanţă, absenţa unei astfel de şedinţe în faţa instanţelor de apel sau recurs poate fi justificată prin caracterul specific al procedurii respective. Astfel, în cazul procedurilor care au ca obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, şi nu de fapt, sunt îndeplinite condiţiile articolului 6 din Convenţie, chiar dacă instanţa de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitatea să se exprime în faţa sa, în persoană (Helmers, citat supra, § 36).

27. În contextul celor menţionate, Curtea subliniază că, ţinând cont de natura juridică a recursului, în cadrul căruia instanţa se pronunţă doar asupra aspectelor de drept, examinarea acestuia în procedura civilă fără participarea părţilor, în esenţă nu poate să afecteze accesul liber la justiţie.

28. Referitor la interpretarea articolelor 20, 53 alin.(1), 54 şi 120 din Constituţie, Curtea menţionează că, potrivit Hotărârii nr.2 din 9 februarie 2016, excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o acţiune procesuală de apărare, prin care Curtea Constituţională este sesizată asupra neconcordanţei cu prevederile Constituţiei a unor dispoziţii legale aplicabile în cauze deduse instanţei de judecată. Astfel, Curtea raportează norma legală incidentă într-o cauză particulară la Legea Fundamentală, ţinând cont de practica de aplicare a acestei norme. Interpretarea normelor constituţionale invocate constituie o abordare in abstracto, fiind inadmisibilă în cadrul rezolvării excepţiilor de neconstituţionalitate.

29. În contextul celor menţionate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(1) şi (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 444 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003, ridicată de Ion Şiman în dosarul nr.3ra-1553/16, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.