Decizie nr.ASER-26 din 30.05.2016

CONSILIUL CONCURENŢEI

D E C I Z I E

nr. ASER-26  din  30.05.2016

 (în vigoare 08.07.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 193-203 art. 1170 din 08.07.2016

* * *

Plenul Consiliului Concurenţei, acţionând în temeiul art.41 alin.(1) lit.s) al Legii concurenţei nr.183 din 11.07.2012, art.21 alin.(3) din Legea nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat, Hotărârii Parlamentului nr.179 din 12.07.2013 privind numirea în funcţie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei şi Hotărârii Parlamentului nr.220 din 27.09.2013 privind numirea în funcţie a unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei;

în vederea executării Hotărârii Parlamentului nr.46 din 31.03.2016 cu privire la Raportul Consiliului Concurenţei privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova în perioada 2011–2013,

DECIDE:

1. A aproba Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2014.

2. A prezenta Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2014 Parlamentului şi Guvernului.

3. A publica Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2014 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

RAPORT

privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2014

ABREVIERI ŞI ACRONIME

INTRODUCERE

Politica în domeniul ajutorului de stat este o componentă importantă a politicii de concurenţă datorită efectelor intervenţiei statului asupra mediului concurenţial. Monitorizarea permanentă a ajutoarelor de stat se efectuează cu scopul de a exclude denaturarea nejustificată a concurenţei, de a direcţiona mai bine măsurile de sprijin, contribuind astfel la dezvoltarea întregii economii.

Autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat în Republica Moldova este Consiliul Concurenţei.

În conformitate cu art.21 alin.(3) din Legea cu privire la ajutorul de stat, Consiliul Concurenţei întocmeşte un raport anual privind ajutoarele acordate. Potrivit reglementărilor cu privire la ajutorul de stat, furnizorii, până la data de 31.03.2015, urmau să prezinte informaţii Consiliului Concurenţei referitor la ajutoarele de stat şi ajutoarele de minimis acordate în perioada 16.08.2013-31.12.2014.

Pe baza informaţiei prezentate de către furnizori a fost elaborat prezentul raport, care este al doilea raport din domeniu, de la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În raport sunt analizate atât ajutoarele existente, care au continuat a fi acordate în perioada de raportare, cât şi ajutoarele noi şi ajutoarele de minimis.

În vederea informării furnizorilor despre finalizarea perioadei de raportare a ajutoarelor de stat au fost realizate spoturi video şi audio de informare, care au fost difuzate de posturile TV şi radio cu acoperire naţională. La fel, a fost elaborat un comunicat de presă, care a fost plasat pe pagina web a Consiliului Concurenţei.

În acest context, se menţionează faptul că 106 furnizori au informat Consiliul Concurenţei despre măsurile de sprijin acordate în perioada de raportare. Informaţia a fost prezentată de către APC şi instituţiile subordonate acestora, APL de nivelul I şi II şi întreprinderi.

Prezentul raport reprezintă un instrument statistic destinat asigurării transparenţei în materie de ajutor de stat, oferind astfel informaţie relevantă APC şi APL pentru elaborarea politicilor în diverse domenii ale economiei naţionale şi luarea deciziilor privind direcţionarea eficientă a resurselor publice disponibile. Totodată, acesta poate constitui o bază informaţională pentru diverse cercetări ştiinţifice.

Se remarcă faptul că multe măsuri de sprijin au fost acordate pentru proiecte care durează mai mulţi ani şi întru descrierea situaţiei efective privind ajutoarele de stat acordate, este necesară reflectarea complexă a structurii ajutorului de stat oferit în perioada 2012-2014. Datele raportate pentru perioada anilor 2012 şi 2013 au fost actualizate şi corectate.

Raportul dat cuprinde o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate în perioada de raportare în acordarea ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis, a cadrului normativ în domeniul ajutorului de stat elaborat şi adoptat în perioada de raportare, monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate precum şi reflectă lansarea SIRASM.

În Capitolul I din raport este prezentată analiza socio-economică a Republicii Moldova pentru perioada de raportare, precum şi informaţia despre cadrul normativ în domeniul ajutorului de stat, elaborat şi adoptat în perioada de raportare.

În Capitolul II este prezentată o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în perioada de raportare.

În Capitolul III este prezentată o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de minimis în perioada de raportare.

În Capitolul IV sunt prezentate principalele constatări privind monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei în anul 2014.

Capitolul V este dedicat Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat" .

În Anexa I sunt oglindite informaţii despre sfera ajutoarelor de stat analizate în raport, obiectivele ajutorului de stat şi sursele obţinerii datelor.

Actele juridice conform cărora au fost acordate măsurile de sprijin în perioada 2012-2014 sunt menţionate în Anexa II.

Situaţia sumară a ajutoarelor de stat raportate în perioada de referinţă pe obiective şi forme de acordare este reflectată în Anexa III.

În Anexa IV este prezentată informaţia privind ajutorul de stat oferit pe forme de acordare şi pe furnizori de ajutor de stat.

Capitolul I.

CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Analiza social-economică a Republicii Moldova

În anul 2014, economia mondială a înregistrat mai multe evenimente importante precum: reducerea preţului la petrol în a doua jumătate a anului, volatilitatea excesiva a pieţelor valutare, atingerea maximă a recoltei de produse agricole (în special de grâu, şi alte cereale) la nivel mondial, ceea ce a generat diminuarea preţurilor la produsele alimentare şi a intensificat comerţul¹. Rata de creştere reală a PIB mondial a fost de circa 3.3%, un nivel similar celui aferent anului 2013. În Uniunea Europeană, 24 de state membre au înregistrat creşteri ale PIB real în anul analizat, situate între 0.2% şi 5.6% (faţă de doar 17 state membre, în anul 2013)².

În anul 2014, PIB al Republicii Moldova a însumat 112 050 mil. lei (în preţuri curente), fiind în creştere în termeni reali cu 4.8% faţă de anul 2013. VAB produsă în sectorul de bunuri s-a majorat cu 8.0% faţă de anul 2013, contribuind la formarea şi creşterea PIB cu 27.6% şi 2.1%, respectiv. VAB produsă în sectorul de servicii s-a majorat faţă de anul precedent cu 4.1 % contribuind la formarea şi creşterea PIB cu 58.6% şi cu 2.4%, respectiv³.

Încasările impozitelor pe produse s-au majorat cu 2.0% faţă de anul 2013, cu o contribuţie la formarea şi creşterea PIB de 15.9% şi de 0.3%, respectiv. Consumul final a fost în creştere cu 2.7% în raport cu anul 2013, influenţând majorarea PIB cu 3.0%. Creşterea a fost determinată de majorarea cu 3.2% a consumului final al gospodăriilor populaţiei. Formarea brută de capital fix a depăşit cu 10.0% realizările anului 2013, contribuind, în anul 2014, la formarea şi creşterea PIB cu 24.8% şi 2.3%, respectiv.

Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii au crescut respectiv cu 1.0% şi cu 0.4% faţă de anul 2013. Se remarcă faptul că, exporturile de mărfuri au constituit 2339.5 mil. dolari SUA, iar importurile au totalizat 5 317 mil. dolari SUA. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în 2014 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 2977.5 mil. dolari SUA, fiind cu 86.6 mil. dolari SUA mai mic faţă de cel înregistrat în anul 2013.

Volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a fost 20 849.2 mil. lei în anul 2014, fiind o creştere cu 2.3% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2013. Cea mai importantă sursă de finanţare a investiţiilor în anul 2014 au fost mijloacele proprii ale întreprinderilor şi populaţiei, care au constituit 57.0% din volumul total al mijloacelor utilizate. Cât priveşte ponderea mijloacelor investitorilor străini, aceasta s-a micşorat cu 1.8 puncte procentuale faţă de nivelul anului 2013, constituind 5.7% din volumul total al investiţiilor utilizate.

În anul 2014, populaţia ocupată a constituit 1184.9 mii persoane, în creştere cu 12 mii faţă de anul 2013. Numărul şomerilor, estimat conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii, a fost de 47.5 mii, fiind cu 15.6 mii mai mic faţă de anul 2013. Rata şomajului la nivel de ţară a constituit 3.9%, fiind mai mică faţă de anul 2013⁴.

Rata medie anuală a inflaţiei a constituit 5.1%, fiind cu 0.5 puncte procentuale superioară celei din anul 2013. În acelaşi timp cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere de 19.6% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 13.06 lei pentru 1 dolar SUA la 01.01.2014 până la 15.62 lei la 31.12.2014). Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de euro cu 5.7%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, şocurile externe, reducerea intrărilor remitenţelor şi reducerea exporturilor. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.12.2014 a atins o valoare de 2 156.6 mil. dolari SUA, reducându-se cu 23.5% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2013⁵.

Potrivit Raportului privind executarea bugetului pe anul 2014⁶, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 42446.8 mil. lei sau cu 505 mil. lei mai puţin decât suma precizată, astfel constituind 98.8% faţă de prevederile anuale, cauza principală fiind conjunctura economică regională nefavorabilă din ultima parte a anului 2014 şi implicările acestora asupra economiei Republicii Moldova. Cea mai mare pondere din veniturile bugetului public naţional, a continuat să o deţină veniturile fiscale, astfel în anul 2014 acestea au constituit circa 83.9 % faţă de 87.2% în 2013. Pe parcursul anului 2014 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri fiscale în sumă de 35 630.8 mil. lei, fiind cu 362.3 mil. lei mai puţin decât suma precizată pe an. Comparativ cu anul precedent, aceste încasări în anul 2014 s-au majorat cu 3457.5 mil.lei sau cu 10.7%. Din totalul veniturilor fiscale 44.9 % le-au revenit impozitelor directe şi 49.8 % impozitelor indirecte.

În anul 2014, conform acordurilor încheiate cu investitorii interni şi donatorii externi, în buget, au fost executate debursări în formă de granturi în sumă de 4127.1 mil. lei, dintre care, granturi externe - 4 046.5 mil. lei şi granturi interne – 80.6 mil. lei. În comparaţie cu anul precedent, sumele debursate în formă de granturi s-au majorat cu 2043.3 mil. lei sau cu 98.1 %. Ponderea lor în PIB a constituit 3.7 %, fiind cu 1.6 % în creştere comparativ cu anul 2013⁷.

Partea de cheltuieli a bugetului public naţional a fost realizată la nivel de 94.1% faţă de prevederile anuale şi au constituit 44 393.1 mil.lei. Bugetul public naţional a înregistrat în anul 2014 un deficit de 1.75 % în PIB. În suma nominală deficitul bugetului public naţional a constituit 1946.3 mil. lei.

Deficitul bugetului public naţional a fost finanţat din contul surselor interne şi externe (emisiunea VMS pe piaţa primară, intrări de împrumuturi externe), mijloacelor din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public şi din mijloace la conturi ale bugetelor respective⁸.

_______________________

¹ Raportul anual 2014 a BNM

² Raport 2015 Consiliului Concurenţei din România - Evoluţia concurenţei în sectoare cheie

³ Potrivit informaţiei plasate pe pagina web a BNS

⁴ Informaţia prezentată de BNS în publicaţia "Forţa de muncă în Republica Moldova. Ocupare şi şomaj"

⁵ Raportul anual 2014 al BNM

⁶ Ordinul aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.197 din 02.12.2015

⁷ Raportului privind executarea bugetului pe anul 2014

⁸ Raportului privind executarea bugetului pe anul 2014

1.2. Elaborarea cadrului normativ

În scopul completării cadrului normativ necesar în vederea implementării prevederilor din Legea cu privire la ajutorul de stat şi art.341 alin.(1) din Acordul de Asociere, în anul 2014 au fost elaborate şi adoptate 10 acte normative.

Proiectele actelor normative respective au fost elaborate în conformitate cu prevederile Legii nr.317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi altor autorităţi publice centrale şi locale.

Pentru asigurarea transparenţei şi implicarea întregii societăţi, proiectele regulamentelor au fost expuse consultărilor publice prin intermediul plasării lor pe pagina web a Consiliului Concurenţei, au fost supuse expertizei anticorupţie şi transmise la avizare autorităţilor de resort.

Elaborarea actelor normative în domeniul ajutorului de stat de către Consiliul Concurenţei rezultă din prevederile art.5 alin (2) şi art.23 alin.(5) lit.c) din Legea cu privire la ajutorul de stat, şi art.39 lit.b), art.41 alin.(1) lit.c) din Legea concurenţei nr.183 din 11.07.2012. În acelaşi timp, elaborarea acestor documente reiese şi din pct.38 al Foii de Parcurs privind acţiunile Guvernului în vederea eliminării constrângerilor critice în calea mediului de afaceri 2013-2014, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.765 din 25.09.2013.

Aceste acte normative sunt:

1. Conceptul sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutorului de stat", aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 31.03.2014.

Elaborarea şi implementarea eficientă a SIRASM va contribui la creşterea nivelului de utilizare eficientă a resurselor statului prin:

• asigurarea transparenţei în utilizarea banilor publici;

• facilitarea implementării legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi a concurenţei;

• promovarea culturii concurenţiale;

• îmbunătăţirea mediului concurenţial.

2. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru finanţarea aeroporturilor şi ajutorul la înfiinţare pentru companiile aeriene, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.4 din 25.07.2014.

Actul normativ a fost elaborat în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară cu privire la ajutoarele de stat acordate pentru dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii în bandă largă şi pentru finanţarea aeroporturilor şi ajutorul la înfiinţare pentru companiile aeriene. Au fost transpuse prevederile Comunicării Comisiei 2005/C 312/01 Orientări comunitare privind finanţarea aeroporturilor şi ajutorul la înfiinţare pentru companiile aeriene cu plecare de pe aeroporturi regionale, publicat în JO C 312 din 09.12.2005.

Acest document va facilita crearea mecanismelor pentru dezvoltarea aeroporturilor naţionale, asigurându-se în acelaşi timp respectarea strictă a principiilor de transparenţă, nediscriminare şi proporţionalitate, astfel încât să prevină orice denaturare a concurenţei care nu ar fi în interesul comun în privinţa finanţării publice a aeroporturilor şi a ajutorului de stat acordat companiilor aeriene.

3. Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.5 din 25.09.2014.

Actul normativ a fost elaborat în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară cu privire la ajutoarele de stat acordate pentru dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii în bandă largă. În acest sens, au fost transpuse prevederile Comunicării Comisiei 2013/C 25/01 Orientări ale Uniunii Europene pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul dezvoltării rapide a reţelelor de comunicaţii în bandă largă, publicat în JO C 25 din 26.01.2013.

Regulamentul a fost elaborat având în vedere faptul că măsurile de acordare a ajutoarelor de stat pot, în anumite condiţii, să corecteze disfuncţionalitatea pieţei, îmbunătăţind astfel funcţionarea eficientă a pieţelor şi sporind competitivitatea. De asemenea, în cazul în care pieţele oferă rezultate eficiente, dar care sunt considerate nesatisfăcătoare în anumite situaţii, ajutoarele de stat pot fi utilizate pentru a obţine rezultate de piaţă mai atractive şi echitabile.

În acest sens, Regulamentul în cauză prevede norme ce stabilesc că o intervenţie bine orientată a statului în domeniul comunicaţiilor în bandă largă poate contribui la reducerea "diviziunii digitale" între comunicaţiilor în banda largă accesibile ca preţ şi competitive. Totodată, actul normativ respectiv promovează ideea că orice intervenţie a statului ar trebui să limiteze cât mai mult posibil riscul de excludere a investiţiilor private, de alterare a sistemelor pentru investiţii comerciale şi, în cele din urmă, de denaturare a concurenţei.

4. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru sectorul siderurgic, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.6 din 16.10.2014.

Acest act normativ a fost elaborat în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară cu privire la ajutoarele de stat acordate în sectorul siderurgic. Astfel, au fost transpuse prevederile:

• Comunicării Comisiei ajutor pentru salvare şi restructurare şi ajutor pentru închidere în sectorul siderurgic 2002/C70/05, publicat în JO C 70 din 19.03.2002;

• pct.9 din Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020 (2013/C209/01), publicată în JO C 209 din 23.07.2013.

Regulamentul are ca scop crearea cadrului normativ necesar în vederea implementării prevederilor din Legea cu privire la ajutorul de stat, ce se referă la acordarea ajutoarelor sectoriale, în particular ce ţine de ajutor de stat pentru sectorul siderurgic.

5. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.7 din 30.10.2014.

Documentul a fost elaborat în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară cu privire la ajutoarele de stat acordate pentru serviciile publice de radiodifuziune. În acest sens, au fost transpuse prevederile Comunicării Comisiei 2009/C 257/01 cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune, publicat în JO C257 din 27.10.2009.

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune a fost elaborat în vederea asigurării unei concurenţe sănătoase şi echitabile în sectorul mediatic, între organizaţiile publice de radiodifuziune şi mass-media private, aflat în evoluţie rapidă, în beneficiul societăţii. Radiodifuzorii mandataţi cu servicii publice vor putea profita de dezvoltarea tehnologiei digitale pentru a oferi servicii de calitate superioară pe toate platformele fără a denatura în mod excesiv concurenţa în detrimentul celorlalţi radiodifuzori.

Totodată, un scop important al documentului în cauză este crearea unui cadru juridic eficient care să asigure utilizarea mai responsabilă, mai transparentă şi mai proporţională a finanţelor publice în acest sector.

6. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru filme şi alte opere audiovizuale, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.8 din 30.10.2014.

Actul normativ a transpus parţial prevederile Comunicării Comisiei 2013/C332/01 privind ajutoarele de stat pentru filme şi alte opere audiovizuale, publicat în JO C 332 din 15.11.2013.

Regulamentul are ca scop crearea cadrului normativ necesar în vederea implementării prevederilor din Legea cu privire la ajutorul de stat, ce se referă la acordarea ajutoarelor sectoriale, în particular ceea ce ţine de ajutoarele de stat pentru filme şi alte opere audiovizuale.

7. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru întreprinderile de transport feroviar, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.9 din 30.10.2014.

Acest act normativ transpune:

• Art.3 (3); (6) – (7) şi Anexa I din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21.11.2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european, publicată în JO L 343 din 12.12.2012;

• Comunicarea Comisiei - Linii directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, publicată în JO C 184 din 22.07.2008.

Totodată, Regulamentul a fost elaborat întru necesitatea reglementării modalităţii acordării ajutorului de stat în vederea creşterii competitivităţii sectorului transportului feroviar vizavi de transportul auto şi cel naval.

Regulamentul respectiv abordează aspectele privind:

• ajutorul acordat întreprinderilor feroviare prin finanţarea infrastructurilor;

• ajutorul pentru achiziţionarea şi reînnoirea materialului rulant;

• anularea datoriilor în scopul reorganizării financiare a întreprinderilor de transport feroviar;

• ajutoarele pentru restructurarea întreprinderilor de transport feroviar;

• ajutoarele pentru necesităţile de coordonare a transporturilor şi garanţiile acordate de stat întreprinderilor de transport feroviar.

Acest act normativ urmăreşte respectarea strictă a principiilor de transparenţă, proporţionalitate şi nediscriminare, astfel încât să prevină orice denaturare a concurenţei şi a factorilor de risc în ceea ce priveşte interesul comun în privinţa finanţării publice a întreprinderilor de transport feroviar.

8. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.10 din 06.11.2014.

Actul normativ a fost elaborat în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară cu privire la ajutoarele de stat acordate în sectorul transportului de călători. În acest sens, au fost transpuse prevederile Regulamentului (CE) nr.1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23.10.2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.1191/69 şi nr.1107/70 ale Consiliului, publicat în JO L315 din 03.12.2007.

Scopul Regulamentului este de a stabili condiţiile în care autorităţile competente, atunci când impun sa contractează obligaţii de serviciu public, compensează operatorilor de servicii publice costurile suportate şi/sau acordă drepturi exclusive în schimbul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu public. De asemenea, este important de a menţiona faptul că Regulamentul stabileşte condiţiile în care compensaţia pentru obligaţia de serviciu public nu constituie ajutor de stat.

9. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru societăţile de administrare a navelor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.11 din 06.11.2014.

Actul normativ a fost elaborat în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară cu privire la ajutoarele de stat pentru societăţile de administrare navală. În acest sens, au fost transpuse prevederile Comunicării Comisiei 2009/C 132/06 de stabilire a unor orientări privind ajutoarele de stat pentru societăţile de administrare a navelor, publicat în JO C 132 din 11.06.2009.

Regulamentul abordează eligibilitatea societăţilor de administrare a navelor pentru a primi ajutor de stat în formele prevăzute de legislaţie, ţinând cont de interesele statului în domeniu, cum ar fi:

• îmbunătăţirea siguranţei, eficienţei, securităţii şi nivelului de protecţie a mediului în domeniul transportului naval;

• încurajarea înregistrării navelor sub pavilionul Republicii Moldova;

• menţinerea şi îmbunătăţirea know-how-ul în domeniul transportului naval şi promovarea angajării marinarilor din Republica Moldova;

• contribuirea la promovarea noilor servicii în domeniul transportului naval.

10. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru serviciile poştale, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.12 din 13.11.2014.

Regulamentul a fost elaborat în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară cu privire la ajutoarele de stat acordate în sectorul serviciilor poştale.

În acest sens, au fost transpuse parţial prevederile Comunicării Comisiei 98/C 39/02 privind aplicarea normelor de concurenţă în sectorul poştal şi privind evaluarea anumitor măsuri de stat cu privire la serviciile poştale, publicată în JO al C 39/2 din 06.02.1998.

Dat fiind faptul că noile servicii poştale îşi fac apariţia în prezent, iar certitudinea privind evoluţia pieţei este necesară pentru a favoriza investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă în sectorul poştal, este necesară menţinerea şi garantarea furnizării unui serviciu universal poştal fiabil şi accesibil. Regulamentul are ca scop să contribuie la asigurarea celei mai bune corelaţii între obligaţia de a furniza servicii de interes general şi modul în care serviciile sunt furnizate efectiv, astfel încât mijloacele utilizate să fie proporţionale cu obiectivele urmărite.

Actele normative aprobate în anul 2014 au avut ca scop completarea cadrului normativ necesar în vederea implementării prevederilor Legii cu privire ajutorul de stat şi armonizării acestora cu acquis-ul comunitar.

Legislaţia Uniunii Europene privind ajutorul de stat este în continuă modificare ţinând cont de experienţa acumulată în acest domeniu, astfel, în următoarele perioade vor fi revizuite mai multe acte normative. Întru onorarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere, Consiliul Concurenţei va întreprinde în continuare toate măsurile necesare pentru alinierea legislaţiei cu privire la ajutorul de stat la acquis-ul comunitar în domeniul dat.

Capitolul II.

ANALIZA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

2.1. Caracterizare generală

Ajutorul de stat reflectat în prezentul capitol cuprinde totalitatea măsurilor de ajutor de stat raportate pentru perioada 2012-2014. Se precizează faptul că, multe măsuri de sprijin au fost acordate pentru proiecte care durează mai mulţi ani şi întru descrierea situaţiei efective privind ajutoarele de stat acordate, este necesară reflectarea complexă a structurii ajutorului de stat oferit în perioada 2012-2014.

Măsurile de ajutor de stat raportate pentru perioada 01.01.2012-16.08.2013 cuprind ajutoarele existente, inclusiv valoarea cărora s-a situat sub pragul de minimis prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat (2 mil. lei).

Pentru perioada 16.08.2013-31.12.2014, cu referire la art.342 alin.(1) din Acordul de Asociere şi în conformitate cu experienţa Uniunii Europene în partea ce ţine de analiza ajutoarelor de stat, ajutorul de stat acordat în baza cadrului general este examinat separat de ajutorul de minimis.

Valoarea ajutorului de stat raportat s-a micşorat de la 4 873 235 mii lei în anul 2012 la 4 441 123 mii lei în anul 2014, aceasta a fost determinată inclusiv de aplicarea metodologiei Uniunii Europene de evidenţă a măsurilor de intervenţie a statului.

Din suma totală a ajutoarelor de stat raportate pentru anul 2014, respectiv 4 441 123 mii lei, valoarea ajutorului de stat autorizat de Consiliul Concurenţei a fost de 281 882 mii lei (6.35% din valoarea totală), diferenţa fiind reprezentată de ajutoarele existente⁹.

În perioada 2012-2014, ponderea ajutorului de stat în PIB a constituit în Republica Moldova în mediu 4.49%. Totodată, se observă micşorarea indicatorului analizat de la 5.52% în anul 2012 la 4.16% în anul 2013 şi la 3.96% în anul 2014.

Cu referire la cele expuse mai sus se constată că în anul 2014 valoarea ajutorului de stat s-a majorat faţă de anul 2013, iar ponderea acesteia în PIB s-a micşorat. Aceasta a fost determinată inclusiv de ritmul mai mare de creştere a PIB faţă de creşterea înregistrată de ajutorul de stat.

Exprimat în euro, valoarea ajutorului de stat a înregistrat de asemenea o tendinţă de micşorare de la 313190 mii euro în anul 2012 la 238386 mii euro în anul 2014 sau mai puţin cu 74804 mii euro, aceasta a fost determinată inclusiv de creşterea cursului mediu al leului în raport cu euro.

Totodată, se poate constata faptul că ajutorul de stat raportat pe cap de locuitor a înregistrat o diminuare cu 14.16% în anul 2013 în raport cu anul 2012 şi o majorare cu 6.22 % în anul 2014 faţă de anul 2013.

Tabelul nr.1

Ajutorul de stat raportat în perioada 2012-2014

Potrivit recomandărilor Consiliului European (prin Strategia de la Lisabona), ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să acţioneze ca parte a unei politici active de concurenţă, pentru reducerea nivelului general al ajutoarelor de stat, astfel încât acest indicator să constituie mai puţin de 1% în PIB fără a compromite scopul măsurilor de sprijin şi anume corectarea eşecurilor pieţei. În vederea preluării bunelor practici internaţionale este necesar de a micşora în continuare ponderea ajutorului de stat în PIB. Totodată, este necesar de menţionat că valoarea ajutorului de stat pe cap de locuitor acordat în Republica Moldova este de circa 3 ori mai mică în raport cu media înregistrată în Uniunea Europeană, care în anul 2014 a constituit 184 euro¹⁰.

Ajutoarele de stat pot fi clasificate după mai multe criterii, precum:

• modalitatea de acordare – ajutor individual, schemă de ajutor de stat;

• forma acordării – ajutor de stat direct (subvenţii, granturi etc.), ajutor de stat indirect (anularea de datorii, împrumuturi cu dobânzi preferenţiale, acordarea de garanţii în condiţii preferenţiale etc.);

• obiectivele urmărite – ajutoare de stat pentru obiective orizontale, ajutoare de stat pentru obiective sectoriale, ajutoare regionale etc.;

• furnizorii care au acordat ajutoarele de stat – APC, APL, persoane juridice care administrează direct sau indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale.

O prezentare mai detaliată a ajutoarelor de stat acordate conform clasificării menţionate este expusă în continuare.

_______________________

⁹ Ajutoarele de stat care au existat înainte de intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat

¹⁰ Calculele efectuate în conformitate cu informaţia plasată pe http://ec.europa.eu/eurostat/tgm_comp/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=comp_sa_01&plugin=1  şi informaţia plasata pe pagina web a EUROSTAT (http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do)

2.2. Modalităţile de acordare a ajutorului de stat

Întreprinderile din Republica Moldova pot beneficia de măsuri de sprijin fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat, deschise mai multor beneficiari.

Schema de ajutor de stat, în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat, este orice act în baza căruia pot fi acordate ajutoare de stat beneficiarilor definiţi în cuprinsul actului într-un mod general şi abstract, fără a fi necesare măsuri suplimentare de punere în aplicare, sau orice act în baza căruia ajutoarele care nu sunt legate de un proiect specific pot fi acordate unuia sau mai multor beneficiari pentru o perioadă nedeterminată de timp şi/sau într-un cuantum nedeterminat.

Ajutorul individual este ajutorul de stat care nu este acordat în baza unei scheme de ajutor de stat, sau este acordat în baza unei scheme, care trebuie notificat în mod individual.

Potrivit Figurii nr.1 privind numărul de măsuri administrate de către furnizori în perioada 2012-2014, raportat la modalităţi de acordare a ajutoarelor de stat, se constată că furnizorii au ales implementarea ajutoarelor individuale, fiind 69.65% din numărul total de măsuri acordate.

Figura nr.1

Numărul de măsuri de ajutor de stat

implementate în perioada 2012-2014 ca ajutoare

 individuale sau scheme de ajutor de stat

Totodată, din punct de vedere valoric au fost acordate mai multe ajutoare de stat prin intermediul schemelor, alcătuind 89.64% din valoarea totală.

O situaţie comparativă a acestor modalităţi de acordare, ţinând cont de cuantumul ajutoarelor de stat acordate individual sau prin intermediul schemelor, este prezentată în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

Valoarea şi structura ajutoarelor de stat

în dependenţă de modalităţile de acordare în perioada 2012-2014

Din datele reflectate în Tabelul nr.2 se observă că deşi cele mai multe măsuri de sprijin au fost acordate ca ajutoare individuale, din punct de vedere valoric au prevalat schemele de ajutor de stat.

Experienţa Uniunii Europene arată că ajutoarele de stat acordate prin scheme sunt, de obicei, mai puţin nocive pentru mediul concurenţial. Acordarea măsurilor de sprijin, preponderent prin intermediul schemelor de ajutor de stat, sporeşte gradul de accesibilitate al măsurilor de sprijin, astfel înregistrând o creştere a numărului de operatori economici eligibili şi creând premisele necesare pentru o dezvoltare social-economică durabilă.

În această ordine de idei se remarcă faptul că întru eficientizarea acordării ajutorului de stat este necesară majorarea numărului de măsuri de sprijin acordate prin intermediul schemelor de ajutor de stat.

2.3. Formele de acordare a ajutorului de stat

Pentru a acorda ajutoare de stat, furnizorii pot utiliza diverse modalităţi de sprijinire a beneficiarilor. În funcţie de politica publică într-un anumit domeniu şi de specificul întreprinderilor care vor fi sprijinite, furnizorul alege o formă de acordare a ajutorului de stat, care oferă cea mai bună posibilitate de îndeplinire a obiectivului propus.

Ajutorul de stat poate fi exprimat prin transmiterea de bunuri publice, inclusiv sub formă de mijloace financiare, către un beneficiar sau prin renunţarea furnizorului la anumite venituri viitoare, certe sau posibile pe care le-ar obţine de la un beneficiar.

În perioada 2012-2014, furnizorii de ajutor de stat au oferit măsuri de sprijin întreprinderilor care activează pe teritoriul Republicii Moldova, sub forma unor renunţări la veniturile bugetare şi cheltuieli bugetare. Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de renunţări la veniturile bugetare, care a constituit 82.50% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat, s-a majorat cu 4.03% în anul 2014 în raport cu anul 2013, dar s-a micşorat cu 15.26% faţă de anul 2012.

Valoarea ajutoarelor de stat sub forma cheltuielilor bugetare a fost cu mult mai mică în raport cu cea de la renunţări la venituri bugetare. Totodată, indicatorul analizat a înregistrat o majorare cu 29.86% în anul 2014 în raport cu anul 2012.

Valoarea ajutorului de stat din punct de vedere al impactului asupra resurselor statului şi resurselor unităţilor administrativ-teritoriale, este prezentată în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Valoarea şi structura ajutorului de stat raportat,

din perspectiva cheltuielilor/renunţărilor bugetare înregistrate

în perioada 2012-2014

În anul 2014 s-a înregistrat o diminuare a ponderii ajutorului de stat de natura renunţării la venituri bugetare în valoarea totală a ajutorului de stat raportat, şi anume, de la 85.84% în anul 2012 la 79.82 % în anul 2014. Această tendinţă a fost determinată inclusiv de forma acordării ajutorului de stat de către furnizori.

În conformitate cu art.6 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, ajutorul de stat poate fi acordat sub formă de:

a) subvenţii şi/sau subsidii;

b) anulare sau preluare de datorii;

c) scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor;

d) acordare a unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale;

e) acordare de garanţii în condiţii preferenţiale;

f) investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent;

g) reduceri la preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei.

În perioada analizată, cele mai multe ajutoare de stat au fost acordate sub forma de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, alcătuind 78.93% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

În Figura nr.2 este prezentată structura ajutorului de stat acordat în perioada 2012-2014, în dependenţă de forma de acordare.

Figura nr.2

Structura ajutorului de stat acordat în perioada 2012-2014,

în funcţie de forma de acordare

Valoarea anuală a ajutoarelor de stat, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste măsuri de sprijin, este prezentată în Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4

Valoarea şi structura ajutorului de stat în

funcţie de forma de acordare, în perioada 2012-2014

Astfel, se evidenţiază o majorare a valorii ajutorului de stat acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii de la 564 310 mii lei în 2012 până la 891 101 mii lei în anul 2014, ceea ce a constituit o creştere cu 57.91%. Tendinţa de creştere a ajutoarelor de stat acordate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii se observă şi în structura ajutorului de stat.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost oferit pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, aceasta constituind circa 33% din valoarea ajutorului de stat acordat sub forma nominalizată.

În perioada examinată a crescut valoarea ajutoarelor de stat sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale de la 7 343 mii lei în anul 2012 până la 10 653 mii lei în anul 2014, ceea ce a constituit o majorare cu 45.08%. Totodată, s-a majorat şi ponderea ajutorului de stat acordat sub forma nominalizată în valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

Cea mai mare pondere (circa 68%) a ajutorului de stat sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale a fost oferit pentru prestarea SIEG.

Ajutoarele de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor au rămas a fi cele mai importante forme de acordare a ajutorului de stat de către furnizori, deşi au înregistrat o tendinţă de scădere de la 3 979 780 mii lei în anul 2012 până la 3 285 216 mii lei în anul 2013. În anul 2014, valoarea ajutorului de stat oferit sub forma nominalizată s-a majorat până la 3 389 208 mii lei în raport cu anul 2013, ceea ce a constituit o creştere cu 3.17%.

Ponderea semnificativă a ajutorului de stat (circa 46%) sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor a fost pentru dezvoltarea regională.

Valoarea ajutoarelor de stat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale au înregistrat o tendinţă oscilantă în perioada analizată. Aceasta s-a micşorat de la 38 703 mii lei în anul 2012 până la 37 566 mii lei în anul 2013. În anul 2014, valoarea ajutorului de stat analizat a înregistrat o majorare semnificativă până la 97 471 mii lei, fiind o creştere de circa 2.6 ori faţă de anul precedent. Această creştere a fost determinată inclusiv de ajutorul de stat acordat în sectorul financiar. Ponderea ajutorului de stat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale în valoarea totală a ajutorului de stat a avut o evoluţie ascendentă în această perioadă.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale a fost pentru prestarea SIEG, fiind circa 60% din valoarea ajutorului de stat oferit sub forma nominalizată.

Ajutoarele de stat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei) şi investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală anticipată de către un investitor privat prudent au diminuat în perioada analizată. Totodată, s-a micşorat şi ponderea acestora în valoarea ajutorului de stat raportat pentru perioada 2012 -2014. Această diminuare a fost determinată, inclusiv de alegerea de către furnizori de a acorda ajutoare de stat sub alte forme.

Cea mai mare cotă din valoarea ajutoarelor de stat sub formele sus-menţionate au fost acordate în perioada analizată, de asemenea, pentru prestarea SIEG.

Date privind valoarea ajutoarelor de stat raportate pe forme şi obiective de acordare pot fi găsite în Anexa III.

Ponderea semnificativă a ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri, înregistrată în perioada 2012-2014, s-a datorat în special valorii ridicate a ajutoarelor de stat acordate sub forma scutirilor, reducerilor, amânărilor sau eşalonărilor la plata impozitelor şi taxelor. Acestea au deţinut în perioada analizată o cotă de 95.68% din valoarea ajutoarelor de stat de natura renunţărilor la venituri.

Ponderea valorii ajutorului de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor în valoarea ajutoarelor de stat de natura renunţărilor la venituri s-a majorat de la 95.14% în anul 2012 până la 96.41% în anul 2013 şi s-a diminuat până la 95.61 % în anul 2014.

Structura ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri din partea statului, conform formelor de acordare, este prezentat în Figura nr.3.

Figura nr.3

Structura ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri,

raportat pentru perioada 2012-2014

După cum s-a menţionat, ajutoarele de stat de natura cheltuielilor bugetare reprezintă circa 20% din valoarea ajutorului de stat. Subvenţiile şi/sau subsidiile au alcătuit, în perioada 2012-2014, mai mult de 80% din valoarea ajutoarelor de stat de natura cheltuielilor bugetare, care au înregistrat o tendinţă de creştere în această perioadă.

Structura ajutorului de stat conform formelor de acordare a ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare este prezentat în Figura nr.4.

Figura nr.4

Structura ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare,

raportat pentru perioada 2012-2014

Experienţa Uniunii Europene atestă că ajutorul de stat de natura renunţărilor la venituri (scutiri şi reduceri de la plata taxelor şi impozitelor, anulare a penalităţilor şi majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor către stat etc.) sunt, de regulă, mai nocive pentru economia de piaţă decât cele sub forma cheltuielilor bugetare (subvenţii, subsidii).

Astfel, în anul 2014 ajutoarele de stat acordate la nivelul Uniunii Europene sub formă de scutiri fiscale au constituit circa 30% din valoarea totală a ajutorului de stat¹¹.

Ajutoarele de stat din categoriile cheltuielilor bugetare (subsidii, subvenţii etc.) sunt considerate mai puţin nocive pentru concurenţă şi totodată, mai transparente şi mai uşor de cuantificat în cazul schemelor de ajutor de stat sau ajutoarelor individuale.

Cu referire la cele expuse şi întru preluarea celor mai bune practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat este necesar redistribuirea modalităţilor de acordare a ajutorului de stat şi anume prin micşorarea treptată a valorii ajutoarelor de stat acordate sub formă de renunţări la venituri bugetare şi majorarea celor acordate sub formă de cheltuieli bugetare, considerate mai transparente, mai uşor de cuantificat şi mai puţin nocive pentru mediul concurenţial.

_______________________

¹¹ Informaţia plasată pe pagina web: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm_comp/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=comp_ai_sa_02&plugin=1

2.4. Obiectivele acordării ajutorului de stat

În conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, cu excepţia derogărilor stabilite în art.4 şi art.5, acordarea ajutorului de stat este considerată incompatibilă cu mediul concurenţial normal.

Categoriile de ajutor de stat, care potrivit art.5 alin.(1) din Legea cu privire la ajutorul de stat, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial sunt:

a) ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei;

b) ajutorul pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă;

c) ajutorul acordat ÎMM;

d) ajutorul pentru cercetare, dezvoltare şi inovare;

e) ajutorul destinat protecţiei mediului înconjurător;

f) ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează SIEG;

g) ajutorul acordat pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate;

h) ajutorul pentru înfiinţarea de întreprinderi de către femeile antreprenor;

i) ajutorul sectorial, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale;

j) ajutorul pentru dezvoltarea regională.

Evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat cu un mediu concurenţial normal se face în funcţie de obiectivul principal stabilit la alocarea acestora.

În prezentul raport sunt analizate ajutoarele de stat pe următoarele categorii, în funcţie de obiectivul principal la acordare:

1. Ajutoare de stat pentru obiective orizontale se referă la ajutoarele de stat acordate întreprinderilor, indiferent de domeniu de activitate al acestuia, pentru realizarea în bune condiţii a unor acţiuni, cum ar fi: SIEG, ÎMM, instruirea angajaţilor, crearea de noi locuri de muncă, cercetare-dezvoltare şi inovare, protecţia mediului şi alte obiective.;

2. Ajutoare de stat pentru obiective sectoriale se referă la ajutoarele de stat destinate unui anumit domeniu de activitate economic, spre exemplu: sectorul financiar, transport, farmaceutic etc.;

3. Ajutoare pentru dezvoltare regională sunt destinate pentru susţinerea dezvoltării regionale prin sprijinirea investiţiilor şi a creării de noi locuri de muncă, prin extinderea şi diversificarea activităţilor economice ale întreprinderilor situate în regiunile slab dezvoltate şi prin încurajarea întreprinderilor să înfiinţeze noi unităţi în aceste regiuni. Ajutorul de stat regional cuprinde ajutorul pentru investiţii acordat întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor regionale pentru întreprinderile mici nou-create cât şi, în anumite circumstanţe excepţionale, ajutoarele pentru operare, orientate, în toate cazurile, către regiunile slab dezvoltate;

4. Ajutoare de stat pentru alte obiective: promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural, ajutor de stat cu caracter social şi ajutoarele de stat pentru înlăturarea efectelor cauzate de dezastrele naturale.

Valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective este prezentat sintetic în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5

Valoarea şi structura ajutorului de stat

acordat pe obiective, în perioada 2012-2014

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat în perioada analizată a fost pentru obiective orizontale şi pentru dezvoltare regională, aceasta a constituit circa 83% din valoarea ajutorului de stat raportat.

Valoarea ajutorului de stat acordat pe obiective orizontale şi pentru dezvoltare regională a înregistrat o tendinţă oscilantă pe parcursul perioadei analizate. Cuantumul ajutorului de stat acordat pentru obiective orizontale s-a majorat cu 1.53% în anul 2013 faţă de anul 2012, dar s-a diminuat cu 4.41% în anul 2014 în raport cu anul precedent.

Valoarea ajutoarelor de stat regionale s-a diminuat cu 34.35% în anul 2013 faţă de anul 2012 şi s-a majorat cu 16.26% în anul 2014 comparativ cu anul precedent.

Cât priveşte ajutoarele de stat acordate pentru obiective sectoriale, valoarea acestora a înregistrat o tendinţă ascendentă, astfel, aceasta s-a majorat cu 14.23% şi 29.38% în anul 2014 faţă de anul 2013 şi anul 2012, respectiv.

Ajutoarele de stat raportate pe alte obiective au cuprins măsurile de sprijin acordate pentru: promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural, cu caracter social şi pentru înlăturarea efectelor cauzate de dezastrele naturale, acestea constituind mai puţin de 4% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

Ponderea ajutoarelor de stat raportate pentru obiective orizontale s-a majorat de la 39.84% din valoarea totală a ajutorului de stat în anul 2012 până la 47.12% în anul 2013. În anul 2014, ponderea ajutorului de stat pentru obiective orizontale s-a diminuat până la 42.42% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat. Această diminuare a fost determinată inclusiv de micşorarea valorii ajutorului de stat acordat pe obiective orizontale şi creşterea valorii ajutorului pe obiective sectoriale.

Ponderea ajutoarelor de stat regionale în totalul ajutoarelor de stat raportate au înregistrat o diminuare de la 46.27% în anul 2012 până la 35.38% în anul 2013 şi o majorare până la 38.75% anul 2014.

Ponderea ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale s-a majorat de la 10.72% în anul 2012 până la 15.23% în anul 2014, aceasta constituind o creştere cu 4.51 puncte procentuale.

În contextul celor expuse mai sus se remarcă faptul că, de regulă, ajutoarele de stat orizontale şi pentru dezvoltare regională au un impact nesemnificativ asupra mediului concurenţial şi din aceste considerente sunt mai tolerate în comparaţie cu ajutoarele de stat sectoriale. Prin urmare, politica statului în domeniul acordării ajutorului de stat trebuie să fie orientată spre diminuarea ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale şi direcţionarea ajutorului de stat către obiective orizontale şi regionale, care au un impact nesemnificativ asupra mediului concurenţial şi din aceste considerente sunt mai tolerate în comparaţie cu ajutoarele de stat sectoriale.

Obiective orizontale

Structura valorii ajutorului de stat pe obiective orizontale a fluctuat în perioada de raportare. Din datele prezentate în Tabelul nr.6 rezultă că ajutoarele pentru prestarea SIEG au constituit mai mult de 70% din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective orizontale. Astfel, ponderea ajutorului de stat acordat pentru SIEG s-a micşorat nesemnificativ de la 78.59% în anul 2012 până la 77.82% în anul 2013 şi a înregistrat o majorare până la 81.52% în anul 2014.

Tabelul nr.6

Valoarea şi structura ajutorului de stat pe

obiective orizontale, în perioada 2012-2014

Conform Legii concurenţei nr.183 din 11.07.2012, SIEG este comercializarea de produse¹² care sunt destinate cetăţenilor sau sunt în interesul societăţii în general; care nu mai sunt furnizate sau nu pot fi furnizate în mod satisfăcător şi în condiţii (cum ar fi: preţul, trăsăturile obiective privind calitatea, continuitatea şi accesul la serviciu) compatibile cu interesul public astfel cum este definit de către stat, de către întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale de piaţă, adică a căror furnizare o întreprindere nu şi-ar asuma-o sau nu şi-ar asuma-o în aceeaşi măsură sau în aceleaşi condiţii dacă ar ţine seama de propriile interese comerciale; a căror obligaţie de furnizare este stabilită de o autoritate publică printr-un act legislativ, normativ sau administrativ sau printr-un contract ori printr-o serie de acte sau contracte care definesc obligaţiile întreprinderii în cauză şi ale autorităţii, specifice prestării unor astfel de servicii.

_______________________

¹² în conformitate cu Legea concurenţei nr.183 din 11.07.2012, produs sunt bunurile, lucrările, serviciile, inclusiv servicii financiare, destinate vânzării, schimbului sau altor modalităţi de includere în circuitul civil

În perioada analizată, întreprinderile au beneficiat de măsuri de sprijin în vederea prestării serviciilor precum captarea, epurarea şi distribuţia apei; colectarea şi epurarea apelor uzate; colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de poştă şi curier, precum şi alte activităţi.

În acest sens, Plenul Consiliului Concurenţei a autorizat ajutorul de stat acordat companiei Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului "Teleradio-Moldova" (în continuare –IPNA "Teleradio-Moldova") pentru prestarea SIEG (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-25 din 17.07.2014). Măsura de sprijin a constat în scutirea de la taxele de import a întreprinderii la introducerea în ţară a echipamentelor, precum panouri led, staţii grafice şi licenţe pentru integrare, staţia satelit etc.. IPNA "Teleradio-Moldova" a fost împuternicită să presteze serviciul public de radiodifuziune şi televiziune pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

În perioada de raportare a fost autorizat de Plenul Consiliului Concurenţei ajutorul de stat acordat ÎS "Poşta Moldovei", constând în scutirea de la defalcarea la bugetul de stat a unei părţi din profitul net al întreprinderii (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-31 din 25.09.2014). Aceasta reprezintă o compensare necesară pentru realizarea continuă, în condiţii viabile a SIEG.

SIEG prestat de ÎS "Poşta Moldovei" este prestarea serviciilor poştale universale, care constă în furnizarea permanentă a unui set de servicii poştale, de o calitate determinată, în toate localităţile de pe teritoriul ţării, la preţuri accesibile pentru toţi utilizatorii. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat pentru prestarea SIEG a fost sub formă de scutiri şi reduceri la plata impozitelor şi taxelor, alcătuind 84.20%.

Ponderea ajutoarele de stat pentru cercetare-dezvoltare şi inovare a diminuat de la 12.52% în anul 2012 până la 11.71% în anul 2013, aceasta fiind determinată de micşorarea valorii ajutorului de stat acordat pentru obiectivul dat. În anul 2014 aceasta s-a majorat cu 1.69 puncte procentuale faţă de anul 2013. Ajutoarele de stat pentru cercetare-dezvoltare şi inovare s-au acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii în perioada analizată.

O tendinţă descendentă au înregistrat ajutoarele de stat raportate pentru protecţia mediului de la 2.59% în anul 2012 la 0.92% în anul 2014. Mai mult de 80% din valoarea ajutorului de stat acordat pentru protecţia mediului a fost acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii.

Ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru ÎMM s-a majorat în totalul ajutoarelor de stat pe obiective orizontale, de la 5.96% în anul 2012 la 8.83% în anul 2013 sau cu 2.87 puncte procentuale. În anul 2014, valoarea indicatorului analizat s-a micşorat până la 3.15%. În acest sens se menţionează că, în anul 2014 valoarea medie a indicatorului menţionat în Uniunea Europeană a constituit circa 5%, astfel, fiind mai mare decât cea înregistrată în Republica Moldova.

Se observă faptul că 63.87% din ajutorul de stat oferit ÎMM a fost acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii, considerate forme transparente de acordare a ajutorului de stat.

În această ordine de idei se constată că cea mai mare pondere a ajutorului de stat pe obiective orizontale a fost acordat pentru SIEG. Se remarcă faptul că în conformitate cu prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.11 din 30.08.2013 (publicat în Monitorul Oficial nr.243-247 din 01.11.2013), delegarea gestiunii SIEG printr-un act de atribuire este o condiţie obligatorie la acordarea ajutorului de stat pentru beneficiarii ce prestează SIEG. Această prevedere urmează a fi implementată de către furnizori la acordarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG.

Obiective sectoriale

În perioada 2012-2014, ajutoarele de stat pentru obiective sectoriale au avut o evoluţie ascendentă.

În perioada analizată, cea mai mare pondere din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective sectoriale a deţinut sectorul farmaceutic. Aceasta s-a majorat de la 57.99% în anul 2012 până la 65.56% în anul 2014.

Ajutorul de stat nominalizat a fost acordat sub formă de scutiri fiscale la importul medicamentelor şi unor produse farmaceutice, precum şi a materiei prime, a materialelor, a articolelor şi ambalajului utilizate la producerea medicamentelor. Aceste măsuri de sprijin au fost acordate în conformitate cu prevederile Codului fiscal şi altor acte legislative şi normative ce contribuie la aplicarea prevederilor Codului fiscal.

Prin Hotărârea Guvernului nr.938 din 13.11.2014 cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale, s-a acceptat propunerea Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară de acordare, în caz de necesitate, de către BNM băncilor licenţiate, a creditelor de urgenţă în sumă de până la 9 500 milioane lei, în vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar şi de emitere a garanţiei (garanţiilor) de stat pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate de BNM.

BNM a notificat Consiliului Concurenţei intenţia de acordare a ajutorului de stat băncilor: S.A. "Banca de Economii", B.C. "Banca Socială" S.A. şi B.C. "UNIBANK" S.A..

Ajutorul de stat acordat S.A. "Banca de Economii", B.C. "Banca Socială" S.A. şi B.C."UNIBANK"S.A. a avut ca obiectiv salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate şi a avut menirea să asigure stabilitatea financiară a Republicii Moldova în scopul evitării unei crize financiare sistemice, care putea fi declanşată de intrarea în insolvabilitate al beneficiarilor ajutorului de stat.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.01 SS din 27.11.2014 s-a decis că măsurile notificate de către BNM, prin care se acordă împrumuturi cu dobânzi preferenţiale S.A. "Banca de Economii", B.C. "Banca Socială" S.A., B.C. "UNIBANK" S.A., constituie ajutor de stat în sensul art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat. De asemenea, prin decizia dată a fost autorizat ajutorul de stat notificat de BNM pentru salvarea celor 3 bănci comerciale.

Totodată, au fost raportate ajutoare de stat şi pentru alte sectoare ale economiei naţionale, precum: transport aerian, auto, industria prelucrătoare, sport etc.

Cele mai multe ajutoare de stat pe obiective sectoriale au fost acordate sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor aceasta constituind 89.13% din valoarea totală.

Se remarcă faptul că valoarea ajutorului de stat pe obiective sectoriale autorizată de Consiliul Concurenţei a constituit 8.06% din valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2014, diferenţa fiind reprezentată de ajutorul existent, prin urmare implementat până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. Ţinând cont de faptul că cea mai mare pondere din acestea au fost implementate prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea urmează a fi aliniate în termen de 8 ani la acquis-ul comunitar în domeniul ajutorului de stat în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova.

Ajutoare regionale

În anul 2014, ponderea valorii ajutorului de stat pentru dezvoltare regională a fost de 38.75% din valoarea totală, aceasta fiind mai mare decât media înregistrată în Uniunea Europeană (circa 17% din valoarea totală). Totodată, valoarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională autorizat de Consiliul Concurenţei a fost de 200 117 mii lei, ceea ce a constituit 11.63% din valoarea raportată pe obiectivul dat.

Potrivit Hărţii ajutoarelor regionale a Republicii Moldova, toate regiunile de dezvoltare din ţară sunt eligibile pentru acordarea ajutoarelor de stat pe obiectivul analizat, cu o intensitate maximă admisibilă de 50%. În conformitate cu practica Uniunii Europene în domeniu, aceasta este determinată de dezvoltarea economică a regiunii, densitatea scăzută a populaţiei, nivelul şomajului în regiunile în cauză şi de alţi indicatori. Potrivit normelor Uniunii Europene, Republica Moldova se încadrează în criteriul conform căruia PIB pe cap de locuitor este mai mic sau egal cu 45 % din medie.

În Tabelul nr.7 este reflectată valoarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională, autorizat de Consiliul Concurenţei, repartizat pe regiunile de dezvoltare.

Tabelul nr.7

Valoarea şi structura ajutorului de stat notificat

pe regiunile de dezvoltare, în perioada 2013-2014

Informaţia prezentată în Tabelul nr.7 necesită a fi abordată critic deoarece informaţia pe alte regiuni nu a fost prezentată. Totodată, informaţia pentru anul 2013 reflectă valoarea ajutorului de stat autorizat şi acordat de furnizori după data de 16.08.2013 (data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat).

Din informaţia prezentată în Tabelul nr.7 se observă că cea mai mică pondere a ajutorului de stat analizat a fost acordat în regiunea de dezvoltare Sud. Aceasta a fost determinat inclusiv de faptul că în celelalte regiuni au fost acordate ajutoare de stat şi pentru crearea parcurilor industriale.

În continuare sunt prezentate succint măsurile de sprijin acordate pentru dezvoltare regională autorizate de Consiliul Concurenţei:

1. pentru crearea PI "Edineţ" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-20 din 16.06.2014), scopul căreia a fost dezvoltarea social-economică a regiunii Nord, inclusiv a or. Edineţ, prin realizarea unei infrastructuri de afaceri, crearea de noi investiţii şi creşterea numărului de locuri de muncă. Crearea PI "Edineţ" urmăreşte îndeplinirea obiectivelor precum: crearea a circa 2 000 locuri de muncă directe, inclusiv circa 1 100 de locuri de muncă indirecte in sfera de servicii, sectorul agricol etc., precum şi circa 400- 500 pe perioada de construcţie a PI; atragerea investiţiilor străine şi autohtone de circa 355,2 mil. lei; îmbunătăţirea calităţii şi competitivităţii produselor; promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate. Măsura de sprijin a constat în transmiterea cu titlul gratuit a terenului cu destinaţie agricolă şi scutirea de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă;

2. pentru crearea PI "Trivineta Cavi Development" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-12 din 03.04.2014), scopul căreia a fost dezvoltarea social-economică a regiunii Centru, inclusiv a or. Străşeni. Aceasta se va asigura prin crearea a cel puţin 1 000 locuri de muncă, atragerea investiţiilor străine de circa 25 mil. euro, implementarea tehnologiilor moderne şi inovaţionale, majorarea volumului producţiei industriale cu circa 51 mil/an, creşterea veniturilor la bugetul de stat şi local cu 8 mil. euro/an etc. Măsura de sprijin a constat în scutirea de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă;

3. pentru crearea PI "FAIP" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-32 din 25.09.2014), scopul căreia a fost dezvoltarea social-economică a regiunii, inclusiv a or. Durleşti şi respectiv centrul raional Ialoveni, prin crearea unei infrastructuri de afaceri şi atragerea de noi investiţii. Crearea PI "FAIP" urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective: crearea a cel puţin 100 locuri de muncă; atragerea investiţiilor străine şi autohtone în valoare minim de 5000 mii euro; creşterea beneficiilor nete sociale în limita 5-110 mii euro/an; formarea unor sectoare competitive în industrie pe baza tehnologiilor moderne şi inovaţionale; dezvoltarea ÎMM şi dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea utilităţilor PI. Măsura de sprijin a constat în scutirea de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă;

4. pentru crearea PI "Comrat" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-36 din 16.10.2014), scopul căreia a fost dezvoltarea social-economică a regiunii, inclusiv a mun. Comrat. Aceasta se va asigura prin crearea a circa 2260 locuri de muncă, atragerea investiţilor străine în sumă de 474 mil. lei, majorarea contribuţiilor în Fondul de Asigurări Sociale cu cca 9.6 mil. lei, creşterea venitului la bugetul de stat cu cca 42.8 mil. lei, dezvoltarea infrastructurii şi extinderea suprafeţelor de producere etc. Măsura de sprijin a constat în transmiterea cu titlul gratuit a terenului cu destinaţie agricolă şi scutirea de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă.

În perioada de raportare a fost autorizat ajutorul de stat pentru dezvoltare regională acordat activităţilor conexe în sectorul agricol (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS -37 din 16.10.2014) prin intermediul măsurii de sprijin nr.8 din Hotărârea Guvernului nr.135 din 24.02.2014 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli. Obiectivul general al măsurii de sprijin nr.8 constă în sporirea productivităţii şi competitivităţii sectorului agricol prin modernizarea utilajului şi infrastructurii post-recoltare şi procesare.

Cele mai multe ajutoare de stat pentru dezvoltare regională au fost acordate sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor (alcătuind 84.13% din totalul ajutorului de stat pentru dezvoltare regională).

În acest sens se menţionează faptul că tendinţa de majorare a valorii absolute a ajutorului de stat regional este în conformitate cu experienţa Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat, totodată este necesar de menţionat dificultăţile întâlnite de Consiliul Concurenţei în procesul de acumulare a informaţiei privind ajutoarele de stat acordate pentru dezvoltarea regională.

2.5. Furnizorii ajutorului de stat

Potrivit legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, furnizorii de ajutor de stat au obligaţia de a prezenta anual informaţia privind ajutoarele de stat acordate în anul precedent anului raportării.

Furnizor al ajutorului de stat, în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează direct ori indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. Legea nominalizată prevede şi noţiunea de iniţiator al ajutorului de stat, care este autoritate abilitată să iniţieze proiecte de acte juridice ce implică acordarea unor ajutoare de stat.

Cele mai multe din măsurile de sprijin raportate au fost acordate în perioada de raportare de către APL, acestea constituind circa 64% din numărul total de măsuri raportate, iar cele acordate de APC – circa 34%. La fel, au fost acordate măsuri de sprijin de către persoane juridice care administrează direct ori indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, acestea alcătuind circa 2% din totalul măsurilor raportate.

Potrivit valorii ajutorului de stat raportat pentru perioada analizată, 97.28% din valoarea totală au fost oferite de APC.

În Tabelul nr.8 este prezentată valoarea ajutorului de stat raportat pe furnizorii de ajutor de stat.

Tabelul nr.8

Valoarea ajutorului de stat raportat

de furnizori, în perioada 2012-2014

În conformitate cu art.20 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014, Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice cu competenţe şi responsabilităţi privind gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional, administrarea datoriei de stat şi garanţiilor de stat etc.

Hotărârea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008 cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele funcţii de bază ale Ministerului Finanţelor: 1) acumularea veniturilor la bugetul public naţional; 2) gestionarea finanţelor publice; 3) controlul utilizării conform destinaţiei a finanţelor publice etc.

Ţinând cont de cele menţionate mai sus şi de noţiunea de furnizoral ajutorului de stat prevăzută de art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat, conform căreia o astfel de calitate o are orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează direct ori indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, Ministerul Finanţelor este furnizor al ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale, şi are obligaţia de a informa Consiliul Concurenţei referitor la măsurile de sprijin ale statului conform art.19 din Legea cu privire la ajutorul de stat.

Totodată, în conformitate cu prevederile art.129 ale Codului fiscal, serviciul fiscal de stat constituit din Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanţelor şi inspectoratele fiscale de stat teritoriale, exercită atribuţia de administrare fiscală, care cuprinde şi asigurarea evidenţei contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale. Contribuabilul este obligat să prezinte organului fiscal în care se află la evidenţă, dări de seamă privind impozitele şi taxele. Conform art.187 din Codul fiscal, darea de seamă fiscală de regulă, trebuie să conţină informaţia privind facilităţile fiscale. Astfel, serviciul fiscal de stat trebuie să deţină informaţia privind ajutoarele de stat acordate sub forma de facilităţi fiscale pe fiecare contribuabil care a prezentat darea de seamă privind impozitele şi taxele. Informaţia privind facilităţi fiscale pe fiecare contribuabil urmează să fie prezentată Consiliului Concurenţei pentru completarea Registrului ajutoarelor de stat în conformitate cu prevederile art.19 din Legea cu privire la ajutorul de stat.

Ponderea valorii ajutorului de stat pe furnizori în totalul ajutorului de stat pentru perioada de raportare este prezentat în Tabelul nr.9.

Potrivit informaţiei prezentate în tabel se constată că cei mai mari furnizori ai ajutorului de stat, conform valorii măsurilor de sprijin raportate, sunt APC. În perioada analizată circa 80% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat au fost acordate de către Ministerul Finanţelor cu autorităţile administrativ subordonate acestuia şi anume Serviciul Vamal şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Potrivit celor prezentate în tabel, în perioada de raportare, ponderea valorii ajutorului de stat raportat de Serviciul Vamal în totalul ajutorului de stat raportat a înregistrat o tendinţă de majorare de la 52.22% în anul 2012 până la 74.53% în anul 2014 sau a crescut cu 22.31 puncte procentuale.

Tabelul nr.9

Structura valorii ajutorului de stat raportat pe furnizori,

în perioada 2012-2014

Date privind valoarea ajutoarelor de stat acordate de furnizorii de ajutor de stat pot fi găsite în Anexa IV.

În perioada de raportare au fost acordate măsuri de sprijin şi de incubatoarele de afaceri, acestea constituind 0.01% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

În perioada de referinţă, APC au acordat cele mai multe măsuri de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea constituind circa 80% din totalul măsurilor acordate. APL au ales acordarea măsurilor de sprijin ca ajutoare individuale, care au constituit circa 96% din totalul măsurilor acordate de către aceştia.

Furnizorii de ajutor de stat au oferit măsurile de sprijin prin diferite forme de acordare (Anexa IV).

În continuare se va prezenta o analiză a valorii ajutorului de stat raportat de furnizorii de ajutor de stat pe principalele forme de acordare a acestora în perioada de referinţă şi anume subvenţii şi/sau subsidii, scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor (care au constituit 95.08% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat).

Principalii furnizori de ajutor de stat care au acordat măsurile de sprijin sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, în perioada de raportare, au fost Serviciul Vamal şi Inspectoratul Principal Fiscal de Stat, aceştia deţinând 98.15% din valoarea totală a ajutorului de stat acordat sub forma dată (Figura nr.5).

Figura nr.5

Structura ajutorului de stat acordat pe furnizori în perioada 2012-2014,

sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat raportat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a deţinut-o Academia de Ştiinţe din Moldova, fiind de 32.83 % din valoarea totală a ajutorului de stat acordat sub forma dată (Figura nr.6). Ajutorul de stat nominalizat a fost alocat în sfera ştiinţei şi inovării.

Figura nr.6

Structura ajutorului de stat acordat pe furnizori în perioada 2012-2014,

sub formă de subvenţii

Una din problemele care se remarcă este lipsa la unii furnizori a evidenţei ajutorului de stat acordat per beneficiar. Aceasta poate fi depăşită odată cu implementarea SIRASM, din aceste considerente o analiză mai detaliată urmează a fi efectuată în următoarea perioadă.

Capitolul III.

AJUTORUL DE MINIMIS

3.1. Caracterizare generală

Ajutorul de minimis este ajutor având un echivalent valoric sub pragul de 2 mil. lei, acordat aceluiaşi beneficiar într-o perioadă maximă de 3 ani, indiferent de forma acestuia şi de obiectivul urmărit, cu condiţia să nu fie legat de activităţi de export. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor de participare la târguri comerciale sau a costurilor studiilor sau serviciilor de consultanţă necesare pentru lansarea unui produs nou sau existent pe o piaţă nouă nu constituie, în mod normal, ajutoare destinate activităţilor legate de export.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, ajutoarele de minimis urmează a fi acordate în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de minimis (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2 din 30.08.2013, publicat în Monitorul Oficial nr.222-227 din 11.10.2013).

În baza Regulamentului menţionat se pot acorda ajutoare de minimis în toate sectoarele economiei naţionale cu excepţia:

a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole;

b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transformării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

• atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii produselor în cauză, achiziţionate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile în cauză;

• atunci când ajutorul este condiţionat de transferarea lui parţială sau integrală către producătorii primari;

c) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export, respectiv ajutoarelor legate direct de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

d) ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

Se consideră că valoarea ajutorului de minimis este relativ mică şi nu afectează concurenţa dintre întreprinderi şi nici tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, astfel, fiind exceptată de la obligaţia de notificare.

În cadrul prezentului capitol, ajutorul de minimis este analizat pentru perioada 16.08.2013-31.12.2014, aceasta fiind determinată de data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Valoarea ajutoarelor de minimis raportată pentru anul 2013 a fost de 536 mii lei, iar pentru anul 2014 a constituit 82 770 mii lei. Valoarea semnificativ mai mică a ajutorului de minimis în anul 2013 în raport cu anul 2014, s-a datorat creşterii nivelului de raportare a măsurilor de sprijin ale statului şi perioadei reduse supuse raportării ajutorului de minimis (16.08.2013-31.12.2013).

Cele mai multe ajutoare de minimis au fost acordate de APL, acestea constituind 81.46% din numărul total de măsuri acordate. Potrivit valorii ajutorului de minimis raportat pentru perioada analizată, 81.29% din valoarea totală au fost oferite de APC.

3.2. Modalităţile de acordare a ajutorului de minimis

Pentru perioada 2013-2014 au fost raportate 151 de măsuri de ajutor de minimis.

Potrivit Figurii nr.7, furnizorii au acordat cele mai multe ajutoare de minimis individuale, acestea constituind 90.07% din numărul total de măsuri raportate.

Figura nr.7

Numărul de măsuri de ajutor de minimis implementate în perioada 2013-2014

ca ajutoare de minimis individuale/scheme de ajutoare de minimis

O analiză comparativă a acestor modalităţi de acordare, cu referire la valoarea ajutoarelor de minimis raportate individual sau prin intermediul schemelor, este prezentată în Tabelul nr.10.

Din punct de vedere a valorii ajutorului de minimis raportat, se remarcă faptul că au fost acordate mai multe ajutoare de minimis prin intermediul schemelor, fiind de 81.69% din valoarea totală.

Tabelul nr.10

Valoarea şi structura ajutorului de minimis conform

modalităţilor de acordare în perioada 2013-2014

Din datele prezentate în Tabelul nr.10, se observă că în anul 2014 a crescut valoarea ajutoarelor de minimis acordate prin scheme de ajutor de minimis. Aceasta a fost determinată inclusiv de perioada incompletă de raportare a ajutorului de minimis pentru anul 2013 şi de creşterea culturii concurenţiale în domeniul ajutorului de stat, materializat prin majorarea numărului de măsuri de sprijin raportate.

3.3. Formele de acordare a ajutorului de minimis

Ajutoarele de minimis raportate pentru perioada 2013-2014 au îmbrăcat diverse forme dintre care ajutoare de minimis sub formă de subvenţii şi/sau subsidii; scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor; investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent; reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei şi acordarea de garanţii în condiţii preferenţiale.

Valoarea ajutorului de minimis acordat, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste avantaje, este prezentat în Tabelul nr.11.

Tabelul nr.11

Valoarea şi structura ajutorului de minimis

acordat în perioada 2013-2014, în funcţie de forma de acordare

Potrivit informaţiei prezentate în Tabelul nr.11 se evidenţiază o majorare semnificativă a ponderii ajutorului de minimis acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii în valoarea totală a ajutorului de minimis raportat de la 32.69% în anul 2013 până la 80.10% în anul 2014.

Ponderea valorii ajutoarelor de minimis acordate sub celelalte forme (cu excepţia acordarea sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale) în valoarea totală a ajutoarelor de minimis raportate s-a micşorat în anul 2014 comparativ cu anul 2013. Cea mai semnificativă diminuare au înregistrat ajutoarele de minimis acordate sub formă de investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent. În anul 2014, ponderea acestora în valoarea totală s-a micşorat cu 44.17 puncte procentuale.

În această ordine de idei se constată faptul că în perioada analizată cele mai multe ajutoare de minimis au fost acordate sub forma de cheltuieli bugetare, acestea constituind 82.53% din valoarea totală a ajutorului de minimis raportată.

3.4. Obiectivele acordării ajutorului de minimis

În perioada 2013-2014 ajutoarele de minimis au fost acordate pentru ÎMM, pentru prestarea SIEG, pentru protecţia mediului înconjurător, pentru dezvoltare regională, pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi pentru obiective sectoriale.

Valoarea ajutorului de minimis raportat pe obiective este prezentat sintetic în Tabelul nr.12.

Tabelul nr.12

Valoarea şi structura ajutorului de minimis

acordat pe obiective, în perioada 2013-2014

Cu referire la datele prezentate în Tabelul nr.12, se constată faptul că mai mult de 50% din valoarea ajutorului de minimis raportat a fost acordat pentru obiective orizontale.

Ponderea ajutorului de minimis acordat pentru obiective orizontale în valoarea totală a ajutorului de minimis s-a majorat de la 69.55% în anul 2013 la 96.95% în anul 2014. Această majorare a fost determinată în special de creşterea valorii ajutorului de minimis pentru ÎMM. Se remarcă faptul că, circa 71% din valoarea ajutorului de minimis acordat în anul 2014 a fost oferit de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii prin intermediul diferitor programe (Programul de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1", Programul naţional de abilitare economică a tinerilor etc.).

Cât priveşte ponderea ajutoarelor de minimis pentru dezvoltare regională şi pentru obiective sectoriale, acestea s-au micşorat în valoarea totală a ajutorului de minimis raportat. Cea mai semnificativă diminuare a indicatorului analizat au înregistrat ajutoarele de minimis pentru obiective sectoriale şi anume de la 27.97% în anul 2013 până la 1.92 % în anul 2014. Aceasta s-a datorat creşterii semnificative a ajutoarelor de stat acordate pe obiective orizontale.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, ajutoarele de minimis urmau a fi acordate în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de minimis. În acest sens se precizează faptul că în vederea implementării prevederilor legale privind ajutoarele de minimis urmează a fi organizate mai multe instruiri cu furnizorii de ajutor privind implementarea prevederilor date.

Capitolul IV.

MONITORIZAREA AJUTOARELOR DE STAT AUTORIZATE

4.1. Caracterizare generală

Monitorizarea ajutoarelor de stat existente în derulare este una din atribuţiile Consiliului Concurenţei. Potrivit art.20 din Legea cu privire la ajutorul de stat şi pct.83 din Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat (adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30.08.2013), Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente în derulare, pentru a verifica respectarea prevederilor actelor juridice în baza cărora acestea au fost acordate, cât şi a deciziilor de autorizare pe care acesta le-a emis.

În anul 2014, Plenul Consiliului Concurenţei a adoptat 9 decizii de autorizare a ajutorului de stat. Ajutoarele de stat nominalizate au fost acordate pentru dezvoltare regională, pentru prestarea SIEG, pentru protecţia mediului înconjurător şi pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate.

Pentru efectuarea monitorizării ajutoarelor de stat autorizate existente a fost solicitată informaţie de la beneficiarii ajutorului de stat, a fost examinată informaţia publică plasată pe paginile web a furnizorilor de ajutor de stat privind măsurile de sprijin autorizate şi alte surse disponibile.

Din 9 măsuri de sprijin autorizate de Plenul Consiliului Concurenţei în anul 2014, doar o măsură de sprijin nu a fost implementată în anul de referinţă şi anume schema de ajutor de stat pentru protecţia mediului înconjurător, notificată de către Fondul pentru Eficienţă Energetică.

4.2. Ajutor de stat acordat pentru dezvoltare regională

Monitorizarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională se efectuează ţinînd cont de criteriile de evaluare prezentate în Regulamentul privind ajutorul de stat pentru dezvoltare regională, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.4 din 30.08.2013 (publicat în Monitorul Oficial nr.228-232 din 18.10.2013). Principalele condiţii de acordare a ajutorului de stat pentru dezvoltare regională sunt:

• intensitatea ajutorului de stat - până la 50% din costul efectiv suportat (pentru întreprinderi mijlocii -60%, pentru întreprinderi mici – 70%);

• contribuţia beneficiarului – cel puţin 25% din costurile eligibile;

• menţinerea investiţiei în cauză în regiune pe o perioadă – minimum de 5 ani de întreprinderile mari şi minimum 3 ani pentru ÎMM.

Ajutorul de stat pentru dezvoltare regională autorizat în anul 2014 a fost acordat pentru crearea parcurilor industriale şi pentru activităţi conexe în sectorul agricol.

a) Ajutor de stat acordat pentru crearea parcurilor industriale (PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP" şi PI "Comrat")

În anul 2014 au fost autorizate 4 ajutoare de stat pentru dezvoltare regională, acordate pentru crearea parcurilor industriale. Potrivit informaţiei prezentate de beneficiarii ajutorului de stat şi anume administratorii parcurilor industriale, în anul 2014 şi primele 5 luni ale anului 2015, investiţii au fost efectuate de către "La Trivineta Cavi Development" S.R.L.(administratorul PI "Trivineta Cavi Development"). Intensitatea ajutorului de stat, acordat beneficiarului nominalizat, a fost de 15.07%, fiind astfel mai mică decât intensitatea maximă admisibilă de 50%.

b) Schema ajutorului de stat acordat activităţilor conexe în sectorul agricol

O altă măsură de sprijin autorizată de către Consiliul Concurenţei pentru dezvoltare regională a fost acordată pentru echipamentele tehnologice şi utilajele noi procurate începând cu anul 2012.

Potrivit informaţiei prezentate de către AIPA, furnizorul ajutorului de stat, de măsura de sprijin analizată au beneficiat 255 de întreprinderi, în valoare totală de 141 268 mii lei.

Cu referire la informaţia plasată pe pagina web a AIPA, măsura de sprijin a fost acordată pentru compensarea costului echipamentului şi utilajului pentru frigidere de păstrare a fructelor, legumelor, cărnii şi laptelui, inclusiv case de ambalare (111 unităţi); utilajului şi echipamentului pentru prelucrarea primară a cerealelor şi produselor oleaginoase (110 unităţi); utilajului şi echipamentului pentru procesarea, uscarea şi congelarea fructelor şi legumelor (28 unităţi); utilajului şi echipamentului pentru prelucrarea primară, ambalarea, refrigerarea, congelarea şi păstrarea cărnii (9 unităţi); utilajului şi echipamentului pentru procesarea, ambalarea şi păstrarea laptelui (2 unităţi) şi instalaţiei pentru extragerea uleiurilor vegetale (2 unităţi).

4.3. Ajutorul de stat acordat pentru prestarea serviciului de interes economic general

Monitorizarea ajutoarelor de stat pentru SIEG se efectuează ţinînd cont de criteriile de evaluare din Regulamentul privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general. Potrivit prevederilor Regulamentului menţionat, pentru ca ajutorul de stat să fie compatibil cu mediu concurenţial, acesta trebuie să respecte următoarele condiţii:

• ajutorul de stat este necesar în vederea operării SIEG;

• ajutorul de stat nu denaturează în mod nejustificativ concurenţa.

a) Ajutorul de stat acordat Companiei IPNA "Teleradio-Moldova"

Compania IPNA "Teleradio - Moldova" este principala instituţie publică a audiovizualului, scopul principal fiind serviciul public de radiodifuziune şi televiziune din Republica Moldova. Acţionând în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului instituţia acoperă întreg teritoriul ţării cu servicii de programe pentru întreaga societate. Instituţia publică naţională a audiovizualului Compania IPNA "Teleradio - Moldova" este un serviciu de radiodifuziune şi televiziune independent editorial, precum şi în activitatea sa de creaţie, autonom instituţional, constituit în baza capitalului financiar public, oferă servicii de programe întregii societăţi din Republica Moldova.

Valoarea ajutorului de stat notificată de Ministerul Finanţelor şi ulterior autorizată de Consiliul Concurenţei a fost de 1 945.7 mii lei. Potrivit informaţiei prezentate de către Serviciul Vamal, valoarea ajutorului de stat acordată nu a depăşit valoarea măsurii de sprijin autorizate, aceasta constituind circa 82% din valoarea autorizată.

Potrivit informaţiei prezentate de IPNA "Teleradio - Moldova" (inclusiv, proces-verbal, actele de predare-primire etc.) echipamentele importate au fost livrate către întreprindere şi instalate.

b) Ajutorul de stat acordat ÎS "Poşta Moldovei"

ÎS "Poşta Moldovei" prestează servicii poştale universale, care constă în furnizarea permanentă a unui set de servicii poştale, de o calitate determinată, în toate localităţile de pe teritoriul ţării, la preţuri accesibile pentru toţi utilizatorii. Serviciile poştale din sfera serviciului poştal universal sunt următoarele: colectarea, sortarea, transportul şi distribuirea trimiterilor poştale interne şi internaţionale cu o greutate de până la 2 kg; colectarea, sortarea, transportul şi distribuirea coletelor poştale interne şi internaţionale cu o greutate de până la 10 kg; distribuirea coletelor poştale cu o greutate de până la 20 kg, expediate din afara teritoriului Republicii Moldova către o adresă aflată pe teritoriul acesteia şi alte servicii.

În conformitate cu informaţia prezentată de către ÎS "Poşta Moldovei" s-a constat că întru îndeplinirea prevederilor pct.2 din Hotărârea Guvernului nr.482 din 25.06.2014 privind scutirea unor agenţi economici de la plata dividendelor sau defalcarea de la bugetul de stat a unei părţi din profitul net obţinut în anul 2013, întreprinderea trebuie să capitalizeze investiţiile efectuate pentru dezvoltarea producţiei în sumă nu mai mică decât 721.1 mii lei.

În acest context s-a propus utilizarea profitului net al anului 2013, în vederea achiziţionării şi implementării unui modul pentru noua platformă a ghişeului unic cu includerea acestuia în capitalul statutar al ÎS "Poşta Moldovei".

Toate măsurile de ajutor de stat sus-nominalizate au fost raportate de către furnizorii de ajutor de stat în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi Deciziile Plenului Consiliului Concurenţei conform cărora au fost autorizate.

Scopul monitorizării ajutoarelor de stat după un an de la autorizarea acestora a fost aprecierea valorii ajutorului de stat raportat cu cel notificat de către furnizori. Celelalte obiective ale monitorizării ajutoarelor de stat precum şi indicatorii de rezultat al ajutoarelor de stat autorizate vor fi prezentate în rapoartele din următorii ani.

Capitolul V.

ELABORAREA ŞI LANSAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

AUTOMATIZAT "REGISTRUL AJUTOARELOR DE STAT"

5.1. Importanţa şi rolul Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat"

Crearea SIRASM a fost impusă de angajamentul asumat prin art.342 din Acordul de Asociere şi de necesitatea creşterii transparenţei în operaţiunile de acordare a ajutorului de stat.

SIRASM contribuie la instituirea unui mecanism de monitorizare a ajutoarelor de stat şi la crearea condiţiilor pentru realizarea sarcinii principale – eficientizarea mecanismului de notificare, autorizare, raportare şi monitorizarea ajutorului de stat.

Figura nr.8

Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat"

Elaborarea şi implementarea SIRASM va contribui la creşterea nivelului de utilizare eficientă a resurselor statului prin:

• Asigurarea transparenţei în utilizarea banilor publici;

• Adaptarea procedurii electronice de notificare şi raportare la cerinţele Comunităţii Europene;

• Promovarea culturii concurenţiale şi îmbunătăţirea mediului concurenţial.

SIRASM va genera date statistice din domeniul ajutorului de stat care vor fi plasate pe pagina web a Consiliului Concurenţei şi care vor fi accesibile pentru autorităţile publice, societatea civilă şi cercetătorii ştiinţifici. Informaţia respectivă va clasifica ajutorul de stat acordat în Republica Moldova după următoarele criterii:

• Valoarea totală;

• Obiectivele ajutorului;

• Formele ajutorului;

• Regiunile ţării unde sunt distribuite ajutoarele.

Furnizorii de ajutor de stat vor dispune de o sursă credibilă, care va oferi date din domeniu într-un timp util pentru luarea deciziilor eficiente privind modalitatea de alocare a ajutoarelor de stat.

Cât priveşte oferirea informaţiei relevante potenţialilor investitori, aceştia având la dispoziţie informaţia plasată pe site-ul Consiliului Concurenţei vor putea lua decizia de a investi, ţinând cont de măsurile de sprijin acordate de către stat. Astfel, reacţia mediului de afaceri la politica statului va fi mai rapidă.

SIRASM va contribui la instituirea unui sistem de monitorizare a ajutoarelor de stat, precum şi va crea condiţiile pentru realizarea sarcinii principale – punerea în aplicare a mecanismului de monitorizare a impactului ajutorului de stat asupra mediului concurenţial.

Implementarea eficientă a SIRASM va contribui la obţinerea următoarelor rezultate:

1. Economisirea resurselor statului;

2. Transparenţă în utilizarea banilor publici;

3. Adaptarea procedurii electronice de notificare şi raportare la cerinţele Uniunii Europene;

4. Îmbunătăţirea mediului concurenţial prin reducerea ajutorului de stat care ar distorsiona mediul concurenţial normal.

5.2. Lansarea Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat"

Crearea şi punerea în aplicare a SIRASM a fost posibilă datorită asistenţei tehnice oferite de către Banca Mondială. În acest sens se precizează faptul că relaţiile de colaborare a Consiliului Concurenţei cu Banca Mondială privind asistenţa tehnică în domeniul ajutorului de stat a început în vara anului 2013.

Cu suportul Băncii Mondiale, au fost create premisele începerii lucrărilor de elaborare a SIRASM, fiind instituit grupul de lucru cu reprezentanţii din cadrul Ministerului Economiei şi Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

Grupul de lucru a elaborat Conceptul tehnic al SIRASM, care ulterior a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.378 din 27.05.2014. În acelaşi timp au fost demarate lucrările de creare propriu-zisă a sistemului prin colaborarea cu întreprinderea din domeniul tehnologii informaţionale, elaborator selectat de experţii Băncii Mondiale.

În calitate de deţinător al SIRASM a fost desemnată ÎS "CRIS Registru", potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.378 din 27.05.2014 pentru aprobarea Conceptului sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat". În semestrul II al anului 2014 au fost efectuate şedinţe de lucru în vederea punerii în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nominalizate, fiind încheiat contractul privind prestarea serviciilor informaţionale.

La data de 01.07.2014, Consiliul Concurenţei în colaborare cu Banca Mondială au lansat SIRASM, în cadrul Conferinţei Internaţionale "Noi oportunităţi concurenţiale prin prisma implementării politicii ajutoarelor de stat".

Conferinţa a reunit reprezentanţii ai APC şi APL, precum şi reprezentanţi ai partenerilor de dezvoltare externi, numărul participanţilor fiind de circa 170 persoane.

În scopul conectării la sistem a furnizorilor de ajutor de stat, Consiliul Concurenţei a solicitat din partea furnizorilor desemnarea persoanelor responsabile de utilizarea SIRASM. Ca urmare a desemnării utilizatorilor, au fost remise datele de acces în SIRASM pentru 320 de utilizatori din partea APL şi pentru 36 utilizatori ai APC.

În vederea implementării eficiente a SIRASM, utilizatorii desemnaţi de APC au participat la şedinţe de instruire în vederea utilizării SIRASM, unde au avut posibilitatea să cunoască posibilităţile SIRASM şi să obţină răspunsuri la întrebările privind utilizarea acestuia.

CONCLUZII ŞI PRIORITĂŢI

Ajutorul de stat este o componentă importantă a politicii economice şi în special a politicii de concurenţă datorită impactului acestuia asupra mediului concurenţial. Prin politica în domeniul ajutorului de stat se urmăreşte corectarea eşecurilor pieţei şi consolidarea economiei naţionale.

Ajutorul de stat reprezintă un domeniu nou pentru Republica Moldova. Întru completarea cadrului normativ ce vine în implementarea Legii cu privire la ajutorul de stat, în anul 2014 au fost elaborate şi adoptate 9 acte normative, care se referă la acordarea ajutoarelor de stat sectoriale. Totodată, a fost elaborat şi adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.378 din 27.05.2014 Conceptului Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat".

Cu suportul Băncii Mondiale a fost lansat Sistemul informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat". Crearea SIRASM a fost impusă de angajamentele asumate prin Acordul de Asociere şi de necesitatea creşterii eficienţii procesului de notificare, autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat, asigurând transparenţa operaţiunilor de acordare a ajutorului de stat.

La data de 01.07.2014, Consiliul Concurenţei în colaborare cu Banca Mondială au lansat SIRASM, în cadrul Conferinţei Internaţionale "Noi oportunităţi concurenţiale prin prisma implementării politicii ajutoarelor de stat".

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat, în anul 2015, a avut loc raportarea ajutoarelor de stat acordate în perioada 16.08.2013-31.12.2014, această perioadă fiind determinată de data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În anul 2014, valoarea ajutorului de stat a fost de 4 441 123 mii lei, ceea ce a constituit o micşorare cu 8.87% faţă de anul 2012. Această diminuare a valorii ajutorului de stat a fost determinată inclusiv de aplicarea metodologiei Uniunii Europene în partea ce ţine de analiza ajutoarelor de stat, potrivit căreia ajutorul de stat acordat în baza cadrului general este examinat separat de ajutorul de minimis.

Ponderea ajutorului de stat autorizat de Consiliul Concurenţei în anul 2014 a fost de 6.35% din valoarea totală a ajutoarelor de stat raportate pentru anul de referinţă (ceea ce a constituit 281 882 mii lei), diferenţa fiind reprezentată de ajutoarele existente.

În anul 2014, ponderea ajutorului de stat în PIB a fost de 3.96%, aceasta a constituit o micşorare cu 1.56 puncte procentuale faţă de anul 2012. Indicatorul dat este mai mare faţă de cel înregistrat de ţările membre ale Uniunii Europene, care în conformitate cu recomandarea Consiliului European prin Strategia de la Lisabona, trebuie să acţioneze ca parte a unei politici active de concurenţă, pentru reducerea nivelului general al ajutoarelor de stat, astfel încât acesta să constituie mai puţin de 1% din PIB fără a compromite scopul măsurilor de sprijin şi anume corectarea eşecurilor pieţei.

Potrivit modalităţii de acordare, cele mai multe măsuri au fost oferite ca ajutoare individuale (69.65% din total). Iar din punct de vedere valoric, mai multe ajutoare de stat au fost acordate prin intermediul schemelor. În acest sens, merită să fie menţionată experienţa Uniunii Europene, potrivit căreia de regulă ajutoarele de stat acordate prin intermediul unor scheme sunt mai puţin nocive pentru mediul concurenţial.

În perioada 2012-2014, cea mai mare pondere a ajutoarelor de stat a fost de natura renunţărilor la veniturile bugetare, fiind de circa 80% din valoarea totală. Acest fapt s-a datorat în special valorii mari a ajutoarelor de stat acordate sub forma scutirilor, reducerilor, amânărilor sau eşalonărilor la plata impozitelor şi taxelor, care au constituit 78.93% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat. Experienţa internaţională atestă faptul că măsurile de ajutor de stat acordate sub forma renunţărilor la venituri (scutiri şi reduceri de la plata taxelor şi impozitelor, anularea penalităţilor şi majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor către stat etc.), de regulă, sunt mai nocive pentru economia de piaţă decât cele sub forma cheltuielilor bugetare (granturi, subvenţii).

Cele mai multe ajutoare de stat au fost acordate pe obiective orizontale şi regionale, acestea constituind în 2014 mai mult de 80% din valoarea totală. Totodată din punct de vedere valoric, se remarcă faptul că s-a majorat cuantumul ajutorului de stat acordat pe obiective sectoriale. În acest sens, este de precizat faptul că ajutoarele de stat orizontale şi regionale au, de obicei, un impact nesemnificativ asupra mediului concurenţial şi din aceste considerente sunt mai tolerate în comparaţie cu ajutoarele de stat sectoriale.

Potrivit informaţiei prezentate de furnizorii de ajutor de stat, pentru anul 2014 ajutoarele de stat pentru prestarea SIEG alcătuiesc circa 80% din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective orizontale. În acest context se precizează faptul că delegarea gestiunii SIEG printr-un act de atribuire este o condiţie obligatorie la acordarea ajutorului de stat pentru beneficiarii ce prestează SIEG. Această prevedere urmează a fi implementată de către furnizori la acordarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG.

Cele mai multe ajutoare de stat au fost acordate de către APL, alcătuind circa 64% din numărul total de măsuri raportate, cele acordate de APC au constituit circa 34%, iar de către persoanele juridice – circa 2%. Însă, conform valorii ajutorului de stat raportat, 97.28% din total au fost oferite de APC. Prin urmare, APL au acordat mai multe măsuri de sprijin faţă de APC, însă valoarea acestora a fost mai mică comparativ cu cea acordată de APC. Totodată, se remarcă faptul că nu toţi furnizorii au prezentat informaţia privind ajutoarele de stat acordate în perioada de raportare, aceasta fiind determinată inclusiv de lipsa la unii furnizori a evidenţei ajutorului de stat acordat per beneficiar.

Valoarea ajutoarelor de minimis raportată pentru anul 2013 a fost de 536 mii lei, iar pentru anul 2014 a constituit 82 770 mii lei. Valoarea semnificativ mai mică a ajutorului de minimis în anul 2013 în raport cu anul 2014 s-a datorat creşterii nivelului de raportare a măsurilor de sprijin ale statului şi perioadei reduse supuse raportării ajutorului de minimis (16.08.2013-31.12.2013).

Cele mai multe ajutoare de minimis au fost acordate de APL, acestea constituind 81.46% din numărul total de măsuri acordate. Potrivit valorii ajutorului de minimis raportat pentru perioada analizată, 81.29% din valoarea totală au fost oferite de APC. Cea mai mare pondere din valoarea ajutorului de minimis raportat a fost acordat sub formă de subvenţii, aceasta constituind 80.10% din total în anul 2014.

În anul 2014 cea mai mare valoare a ajutorului de minimis a fost orientat pentru susţinerea ÎMM şi pentru prestarea SIEG.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, toate schemele de minimis şi ajutoarele individuale de minimis urmau a fi acordate în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de minimis. În acest sens se precizează faptul că în vederea implementării prevederilor legale privind ajutoarele de minimis urmează a fi organizate mai multe instruiri cu furnizorii de ajutor privind domeniul dat.

În vederea efectuării monitorizării ajutoarelor de stat autorizate existente a fost solicitată informaţie de la beneficiarii ajutorului de stat, a fost examinată informaţia publică plasată pe paginile web a furnizorilor de ajutor de stat privind măsurile de sprijin autorizate şi alte surse disponibile. Din 9 măsuri de sprijin autorizate de Plenul Consiliului Concurenţei în anul 2014, doar o măsură de sprijin nu a fost implementată în anul de referinţă şi anume schema de ajutor de stat pentru protecţia mediului înconjurător, notificată de către Fondul pentru Eficienţă Energetică. Scopul monitorizării ajutoarelor de stat după un an de la autorizarea acestora a fost aprecierea valorii ajutorului de stat raportat cu cel notificat de către furnizori.

Preluarea celor mai bune practici în domeniul ajutorului de stat impune realizarea anumitor sarcini:

1) alinierea politicii statului în domeniul acordării ajutorului de stat, prin reorientarea în continuare a ajutorului de stat către obiective orizontale şi regionale, care au un impact nesemnificativ asupra mediului concurenţial;

2) redistribuirea modalităţilor de acordare a ajutorului de stat, prin micşorarea treptată a valorii ajutoarelor de stat acordate sub formă de renunţări la venituri bugetare şi majorarea celor acordate sub formă de cheltuieli bugetare, considerate mai transparente şi mai uşor de cuantificat;

3) alinierea tuturor schemelor de ajutor de stat instituite înainte de 16.08.2013 la acquis-ul comunitar în materie de ajutor de stat, în termen de 8 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de Asociere. Excepţie constituie schemele de ajutoare de stat instituite în temeiul Legii nr.440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere pentru care perioada a fost prelungită până la 10 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de Asociere;

4) asigurarea transparenţei la acordarea ajutorului de stat şi implementarea mecanismului de evidenţă a ajutorului de stat per beneficiar, inclusiv prin aplicarea SIRASM;

5) întărirea capacităţilor instituţionale ale Consiliului Concurenţei, furnizorilor de ajutor de stat şi instanţelor de judecată în domeniul aplicării legislaţiei ajutorului de stat şi analizei impactului acordării ajutorului de stat.

Respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat va contribui la realizarea obiectivelor vizate, la corectarea disfuncţionalităţilor pieţei, la creşterea competitivităţii întreprinderilor precum şi la reducerea disparităţilor regionale.

ANEXA I

ANEXĂ TEHNICĂ

Anexa tehnică oferă informaţii cu caracter general privind sfera de cuprindere a raportului, modul de încadrare a ajutoarelor de stat şi de minimis pe obiective, categorii şi forme, metode de evaluare a ajutoarelor de stat, precum şi sursele de obţinere a datelor care au fost utilizate.

Informaţiile menţionate mai sus au fost grupate pe următoarele capitole:

I. Sfera ajutoarelor de stat analizate în Raport;

II. Obiectivele ajutorului de stat;

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor.

I. Sfera ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis analizate în Raport

Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova a fost elaborat pe baza "Registrului ajutoarelor de stat" întocmit conform raportărilor transmise de furnizorii de ajutor de stat, în conformitate cu Regulamentul cu privire la Registrul ajutorului de stat şi Regulamentului privind ajutorul de minimis.

Ajutoarele de stat şi de minimis raportate, care fac obiectul prezentului raport, intră sub incidenţa:

• Legii cu privire la ajutorul de stat;

• Regulamentului privind ajutorul de minimis, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2 din 30.08.2013;

• Regulamentului cu privire la Registrul ajutorului de stat, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 30.08.2013.

II. Obiectivele ajutorului de stat şi ajutoarelor de minimis

Încadrarea pe obiective a ajutorului de stat (atât a alocărilor efectuate în cadrul schemelor de ajutor, cât şi a ajutoarelor individuale) s-a efectuat în conformitate cu obiectivul principal al acordării acestora, în conformitate cu clasificarea şi codificarea obiectivelor ajutorului de stat prezentat în Anexa 2 din Regulamentul cu privire la Registrul ajutorului de stat (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 30.08.2012), astfel:

Tabelul nr.1

Clasificarea şi codificarea obiectivelor ajutorului de stat

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor

Sursele obţinerii datelor

Cifrele sunt exprimate în preţuri curente pentru moneda naţională şi în preţuri curente pentru euro.

Cursul mediu anual de schimb leu/euro utilizat a fost preluat de pe pagina web a BNM.

Pentru prezentarea informaţiei privind ajutoarele de stat şi ajutoarele de minimis acordate în perioada de referinţă au fost utilizate actele normative care conţin scheme de ajutor de stat şi/ sau ajutoare individuale şi scheme de ajutor de minimis şi/ sau ajutoare individuale de minimis raportate de furnizori.

Raportările au fost solicitate în formă standard, conform Anexei nr.1 la Regulamentul cu privire la Registrul ajutorului de stat şi Anexei la Regulamentul privind ajutorul de minimis şi au cuprins următoarele elemente:

• Titlul;

• Baza legală;

• Numărul ajutorului (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Categoria ajutorului (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Perioada în care se acordă ajutoare de stat în baza acestei măsuri (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Data la care a încetat acordarea ajutorului (pentru raportarea ajutorului de minimis);

• Obiectivele acordării ajutorului de stat;

• Regiunea;

• Originea ajutorului de stat;

• Forma de acordare a ajutorului de stat;

• Descrierea formei de acordare a ajutorului de stat;

• Tipul ajutorului de stat;

• Condiţii de acordare;

• Beneficiarii ajutorului de stat;

• Date privind modul de determinare a cuantumului ajutorului de stat;

• Observaţii (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Alte informaţii şi comentarii (pentru raportarea ajutorului de minimis);

• Declaraţie (pentru raportarea ajutorului de minimis).

Informaţii de pe paginile web a BNS, BNM şi EUROSTAT:

• bugetul de stat pe venituri;

• produsul intern brut;

• numărul populaţiei;

• cursul mediu anual de schimb leu/euro.

Metodele de evaluare a elementului de ajutor

Cuantumul ajutorului de stat a fost determinat conform prevederilor din actele normative prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat/minimis sau s-a acordat un ajutor individual, totodată ţinându-se cont de legislaţia secundară, respectiv, Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30.08.2013).

ANEXA II

LISTA ACTELOR JURIDICE ŞI A PREVEDERILOR LEGALE ÎN BAZA

CĂRORA AU FOST ACORDATE AJUTOARELE DE STAT

ŞI AJUTOARELE DE MINIMIS RAPORTATE

PENTRU PERIOADA 2012-2014

1. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(5) şi art.124 alin.(2) lit.a); Legea nr.1380-XIII din 20. 11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(d) şi p.5 al Notei la Anexa nr.2;

2. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.4, art.104 lit.c1), şi art.124 alin.(2) lit.b; Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(n3) şi p.15 al Notei la Anexa nr.2; Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

3. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.4; Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal*, art.4 alin.(134); Acordul "COMPACT", secţiunea 2.8 şi Anexa VI; Hotărârea Guvernului nr.949 din 12.10.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale stabilite de Acordul "Compact", cap. III p.6,7;

4. Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.10; Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, anexa nr.1; Hotărârea Guvernului nr.563 din 10.09.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb şi produse zaharoase;

5. Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997, art.96 lit.b) liniuţele 2 şi 3;

6. Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.24);

7. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.10);

8. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.4; Hotărârea Parlamentului nr.477-XIII din 02.06.1995 pentru ratificarea Acordului cu privire la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente; Hotărârea Guvernului nr.369 din 05.06.1995 cu privire la măsurile de realizare a Acordului referitor la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente şi a Protocolului privind mecanismul de realizare a acestui Acord;

9. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(2) lit.b) şi art.124 alin.(8); Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(i); Codul vamal nr.1149 din 20.07.2000, art.37;

10. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.96, lit.b) liniuţa 2;

11. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.2);

12. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.96 lit.b) liniuţa 3;

13. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.20; Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. art.28 lit.j);

14. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.23); Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.q);

15. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.4, art.104 lit.c1), şi art.124 alin.(3); Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(n) şi p.1 al Notei la Anexa nr.2; Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

16. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.26); Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(o) şi p.2 al Notei la Anexa nr.2;

17. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.18);

18. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(7);

19. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.290 lit.e), art.295 lit g), art.296; Decizia Consiliului orăşenesc Ştefan-Vodă nr.1/6 din 21.02.2013; Decizia Consiliului orăşenesc Ştefan-Vodă nr.2/3 din 25.04.2013;

20. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.104 litera "c¹" alin.(2); Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149 din 20.07.2000, art.34; Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.n) şi pct.1 din nota la anexa nr.2; Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu modificările şi completările ulterioare (punctul 9 din anexa nr.2 referitor la Ministerul Economiei, proiectul "Promovarea eforturilor privind ajustările structurale economice şi mijloacele fondului de partener", în baza Notelor de schimb dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei din 9 martie 2005, 3 martie 2006, 5 martie 2007 şi 05 martie 2008); Ordinul Ministerului Economiei şi Comerţului nr.37 din 28.06.2005, Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

21. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.104 lit.c¹) alin.(2); Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu modificările şi completările ulterioare (punctul 9 din anexa nr.2 referitor la Ministerul Economiei, proiectul "Promovarea eforturilor privind ajustările structurale economice şi mijloacele fondului de partener", în baza Notelor de schimb dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei din 9 martie 2005, 3 martie 2006, 5 martie 2007 şi 5 martie 2008); Ordinul Ministerului Economiei şi Comerţului nr.37 din 28.06. 2005, Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

22. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.104 lit.c¹) alin.(2); Ordinul Ministerului Economiei şi Comerţului nr.37 din 28.06.2005, Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii; Codul vamal nr.1149 din 20.07.2000, art.34;Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.n) şi pct.1 din nota la anexa nr.2; Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu modificările şi completările ulterioare (punctul 9 din anexa nr.2 referitor la Ministerul Economiei, proiectul "Promovarea eforturilor privind ajustările structurale economice şi mijloacele fondului de partener", în baza Notelor de schimb dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei din 9 martie 2005, 3 martie 2006, 5 martie 2007 şi 5 martie 2008);

23. Legea nr.129 din 04.07.2013 privind importul şi procurarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor servicii şi bunuri;

24. Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(2);

25. Legea nr.1054-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, art.4 alin (5); Hotărârea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova;

26. Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, p.2 al Notei la anexa nr.1;

27. Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal , anexa nr.1;

28. Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.l);

29. Legea nr.350-XV din 21.11.2004 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

30. Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. art.28 lit.t), lit.s); Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(15) şi alin.(17);

31. Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, ultima propoziţie de la p.1 al Notei la anexa nr.1;

32. Legea nr.154 din 18.07.2014 cu privire la importul unor bunuri;

33. Convenţia privind importul de publicaţii cu caracter instructiv, ştiinţific si cultural, adoptată la Florenţa la 22.11.1950 şi Protocolul la aceasta, adoptată la Nairobi la 26.11.1976;

34. Legea nr.290 din 06.12.2013 privind importul şi procurarea unor bunuri (mărfuri), lucrări şi servicii conexe pe teritoriul RM;

35. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.t1) şi pct.1 al Notei la Anexa nr.2; Legea 1054 din 16.06.2000, art.4 alin.(8); Legea nr.1417 din 17.12.1997, art.4 alin.(13);

36. Legea nr.1421-XV din 31.12.2002 cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice; Legea nr.339 din 23.12.2013 cu privire la bugetul de stat pentru anul 2014;

37. Legea nr.167 din 09.07.2008 pentru ratificarea Acordului de finanţare a Proiectului naţional de alimentare cu apă şi canalizare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare; Contractele de recreditare încheiate cu Întreprinderile municipale, şi anume: Î.M. "Apă Canal Orhei", Î.M. "Direcţia Producţie Apă şi Canalizare Căuşeni", "Î.M. Apă Canal Bălţi", Î.M. "Apă Canal Cahul", Î.M. "Apă Canal Ungheni" şi S.A. "Servicii Comunale Floreşti";

38. Legea nr.311 din 17.07.2003 privind ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare a Băncii Mondiale; Contractele de recreditare încheiate cu Întreprinderile municipale;

39. Legea nr.567 din 25.12.2003 privind ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare; Acordul pentru Dezvoltare nr.3833-MD din 04.12.2003 încheiat între Ministerul Finanţelor şi Asociaţia pentru Dezvoltare Internaţională; Acordul de Împrumut Subsidiar semnat la 26.02.2004;

40. Legea nr.1014 din 25.04.2002 privind ratificarea Contractului de împrumut şi de proiect şi a Acordului de arbitraj dintre "Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW)" şi Republica Moldova, precum şi Societatea pe Acţiuni "Sudzucker-Moldova", pentru suma de 10 milioane de mărci germane (crearea staţiilor de deservire tehnică); Contractul de împrumut din 22.08.2002 încheiat între Ministerul Finantelor şi Sudzuker Moldova S.A., Addendum N II din 06.09.2004 la Contractul de împrumut din 22.08.2002 încheiat între Ministerul Finanţelor şi Sudzuker Moldova S.A; Contractul de împrumut şi Proiect din 15 august 2001 între KREDITANSTALT FUR WIEDERAUFBAU, Frankfurt am Main (KFV, Germania) şi Republica Moldova, precum şi S.A. Sudzuker Moldova;

41. Legea nr.339 din 23.12.2013 cu privire la bugetul de stat pentru anul 2014; Legea nr.182 din 25.07.2014 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23 decembrie 2013; Codul audiovizualului Republicii Moldova, art.50 alin.(1); art.64; Hotărârea Guvernului nr.86 din 05.02.2014 cu privire la alocarea mijloacelor financiare;

42. Legea nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile industriale, art.12; Hotărârea Guvernului nr.918 din 07.11.2014 cu privire la acordarea titlului de parc industrial SRL "Venador-Prim" şi modificarea destinaţiei unor terenuri, în temeiul art.12 alin.(1) lit.a) al legii nominalizate, societatea a fost scutită de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului cu suprafaţa de 5,0 ha din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă;

43. Legea nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile industriale, art.12; Hotărârea Guvernului nr.666 din 02.09.2013 cu privire la acordarea titlului de parc industrial SRL "ECO-GARANT" şi modificarea destinaţiei unui teren;

44. Legea nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile industriale, art.12; Hotărârea Guvernului nr.742 din 10.09.2014 cu privire la acordarea titlului de parc industrial Întreprinderii municipale "Gospodăria Locativ Comunală";

45. Legea nr.548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei; Hotărârea Guvernului nr.938 din 13.11.2014 cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale;

46. Legea nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile industriale, art.12; Hotărârea Guvernului nr.440 din 16.06.2011 cu privire la acordarea titlului de parc industrial S.A "TRACOM ;

47. Legea nr.142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică; Legea nr.160 din 12.07.2007 cu privire la energia regenerabilă; Hotărârea Guvernului nr.401 din 12.06.2012 cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică;

48. Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 cu privire la întreprinderea de stat; Hotărârea Guvernului nr.110 din 23.02.2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat;

49. Legea nr.339 din 23.12.2013 cu privire la bugetul de stat pentru 2014;

50. Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător , art.85; Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice, pct.12 lit.a);

51. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.774 din 13.08.1997 "Cu privire la taxele pentru servicii cu semnificaţie juridică în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale"; Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.271 din 10.03.2005 privind aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului; Hotărârea Guvernului nr.275 din 16.03.2006 cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului şi abrogarea unor acte normative; Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.878 din 18.07.2008 pentru aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în anexa la Hotărârea Guvernului nr.774 din 13.08. 1997;

52. Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85; Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice, pct.12, lit.b);

53. Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85; Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice, pct.12 lit.c);

54. Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85; Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice, pct.12 lit.f);

55. Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85; Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice pct.12 lit.g);

56. Legea nr.339 din 23.12.2013 cu privire la bugetul de stat pentru anul 2014; Hotărârea Guvernului nr.41 din 23.02.2012 cu privire la aprobarea listei proiectelor de inovare şi transfer tehnologic pentru anul 2012; Proiectele câştigate de Institutul de Tehnică Agricolă "Mecagro" Hotărârea nr.78 din 04.04.2013 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic pe anul 2013; Hotărârea Guvernului nr.124 din 30.05.2013 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2013; Hotărârea Guvernului nr.35 din 20.02.2014 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2014; Hotărârea Guvernului nr.102 din 25.04.2013 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2013; Hotărârea Guvernului nr.215 din 25.09.2014 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2014;

57. Hotărârea Guvernului nr.664 din 03.06.2008 cu privire la Programul naţional de abilitare economică a tinerilor; Hotărârea Guvernului nr.2503-330 din 04.10.2010 cu privire la extinderea perioadei de acţiune a Programului pentru anii 2011-2013; Hotărârea Guvernului nr.124 din 19.02.2014 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.664 din 3 iunie 2008;

58. Legea nr.339 din 23.12.2013 cu privire la bugetul de stat pentru anul 2014; Hotărârea Guvernului nr.87 din 31.01.2002 cu privire la extinderea funcţiilor şi eficientizarea activităţii Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare; Hotărârea Guvernului nr.567 din 26.07.2011 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetăţeni cu mijloace ajutătoare tehnice;

59. Legea nr.339 din 23.12.2013 cu privire la bugetul de stat pentru anul 2014; Hotărârea Guvernului nr.87 din 31.01.2002 cu privire la extinderea funcţiilor şi eficientizarea activităţii Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare; Hotărârea Guvernului nr.567 din 26.07.2011 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetăţeni cu mijloace ajutătoare tehnice;

60. Legea nr.60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dezabilităţi, Legea bugetului de stat, art.43 şi art.36;

61. Legea nr.179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public privat; Legea nr.534-XIII din 13.07.1995 cu privire la concesiune; Hotărârea Guvernului nr.438 din 19.05.2012 cu privire la iniţierea proiectului de parteneriat public privat pentru concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău; Hotărârea Guvernului nr.321 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor Î.S. Aeroportului Internaţional Chişinău si a condiţiilor concesionării acestora; Hotărârea Guvernului nr.715 din 12.09.2013 pentru aprobarea Raportului privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Î.S. Aeroportul Internaţional Chişinău; Hotărârea Guvernului nr.780 din 04.10.2013 cu privire la reconfirmarea HG nr.321 din 30.05.2013 privind aprobarea concesionarii activelor Î.S. Aeroportului Internaţional Chişinău si a condiţiilor concesionarii acestora;

62. Legea nr.102-XV din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din 2003; Hotărârea Guvernului nr.594 din 20.06.2005 cu privire la aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior finanţaţi de la bugetul de stat din 2005;

63. Legea nr.102-XV din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, art.24 din 2003, emisă de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Procedura de stimulare a angajaţilor şi şomerilor în crearea de noi locuri de muncă, anexa 3 la Hotărârea Guvernului nr.862 din 14.07.2003 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forţei de muncă; Normele metodologice privind acordarea şi rambursarea creditelor cu dobândă avantajoasă din bugetul fondului de şomaj pentru crearea locurilor noi de muncă, aprobată de ministerul de resort şi banca comercială câştigătoare a concursului; Instrucţiunea cu privire la acordarea de credite cu dobândă avantajoasă prin Eximbank S.A din bugetul Fondului de şomaj pentru crearea locurilor noi de muncă aprobată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Banca comercială câştigătoare a concursului; Hotărârea Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu privire la valoarea creditului pentru un loc de muncă nou-creat din 2003, emisă de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Normele metodologice privind acordarea şi rambursarea creditelor cu dobândă avantajoasă privind acordarea creditelor cu dobândă avantajoasă din bugetul fondului de şomaj pentru crearea locurilor noi de muncă, aprobată de ministerul de resort şi banca comercială câştigătoare a concursului din 2005; Instrucţiunea privind acordarea creditelor cu dobândă avantajoasă prin Eximbank S.A. din bugetul Fondului de şomaj pentru crearea locurilor noi de muncă aprobată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi banca comercială câştigătoare a concursului din 2005, emisă de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Hotărârea Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu privire la valoarea creditului pentru un loc de munca nou-creat din 2005;

64. Legea nr.160 din 12.07.2007 cu privire la energia regenerabile din 2007; Legea nr.142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică. din 2010; Hotărârea Guvernului nr.401 din 12.06.2012 cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică din 2012;

65. Legea nr.463 din 18.05.1995 cu privire la poştă, art.25;

66. Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, art.77, privind administraţia publică locală; Legea nr.523-XV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.121-XV din 04.05.2007 privind administrarea şi deetalizarea proprietăţii publice, cu modificările ulterioare; Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.688 din 09.10.1995; Decizia Consiliului Sătesc Sireţi nr.1/07 din 29.01.2010 cu privire la înfiinţarea ÎM "Salubrizare Sireţi";

67. Hotărârea Guvernului nr.664 din 03.06.2008 cu privire la Programul naţional de abilitare economică a tinerilor; Hotărârea Guvernului nr.2503-330 din 04.10.2010 cu privire la extinderea perioadei de acţiune a Programului pentru anii 2011-2013; Hotărârea Guvernului nr.124 din 19.02.2014 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.664 din 3 iunie 2008;

68. Hotărârea Guvernului nr.135 din 24.02.14 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2014;

69. Hotărârea Guvernului nr.349 din 07.06.1993 cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Guvernului nr.209 din 29.07.1994 privind acordarea de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Guvernului nr.323 din 28.06.1991 cu privire la măsurile de stimulare a construcţiei de case şi a cooperativelor de construcţii locative; Hotărârea Guvernului nr.834 din 16.05.1996 cu privire la cooperativele de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Guvernului nr.35 din 22.01.1992 cu privire la măsurile suplimentare de stimulare a construcţiei cooperatiste de locuinţe; Hotărârea Guvernului Nr.1588 din 27.02.1998 cu privire la acordarea de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor pe anii 1998-1999; Hotărârea Guvernului nr.811 din 15.12.1992 cu privire la măsurile de ajutorare a cooperativelor de construcţii a locuinţelor; Hotărârea Guvernului nr.1294 din 23.02.1993 despre punerea în aplicare a Legii cu privire la bugetul de stat pe anul 1993;

70. Hotărârea Guvernului nr.599 din 01.07.1997 cu privire la măsurile de ameliorare a situaţiei privind asigurarea agenţilor economici şi populaţiei mun. Chişinău cu apă potabilă şi servicii canalizare; Hotărârea Parlamentului nr.1600 din 10.03.1998 "Pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare S.A. "Apă-Canal Chişinău" şi a Acordului de garanţie dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; Acordul de împrumut nr.609 dintre Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi S.A. "Apă-Canal Chişinău" semnat la data de 20 noiembrie 1997; Acord de garanţie nr.609 încheiat între RM şi BERD pentru garantarea împrumutului semnat la data 20.11.1997; Acord de asigurare a garanţiei între Ministerul Finanţelor şi S.A. Apă-Canal Chişinău din 17.04.2000;

71. Hotărârea Guvernului nr.574 din 07.08.2013 cu privire la parteneriatul public-privat pentru serviciile de dializă; Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.928 din 02.09.2013;

72. Hotărârea Guvernului nr.1116 din 06.12.2010 cu privire la parteneriatul public-privat pentru prestarea unor servicii de sănătate Ordinul nr.119 din 18.02.2011 cu privire la instituirea Comisiei de selectare a partenerului privat pentru serviciile de radiologie şi diagnosticare imagistică din cadrul IMSP Spitalul Republican;

73. Hotărârea Guvernului nr.972 din 18.10.2010 cu privire la Programul–pilot de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1" pentru anii 2010–2015;

74. Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului; Hotărârea Guvernului nr.1428 din 16.12. 2008 privind aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente;

75. Hotărârea Guvernului nr.538 din 17.05.2007 cu privire la crearea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii; Regulamentul ODIMM privind garantarea creditelor pentru întreprinderile micro şi mici, aprobat prin hotărârea Consiliului de Coordonare al ODIMM din 06.03.2008; (ODIMM este succesorul de drepturi şi obligaţiuni al Fondului de Dezvoltare a Antreprenorialului şi Dezvoltare a Micului Business, care a gestionat anterior Fondul de Garantare a Creditelor); Hotărârea Guvernului nr.538 din 17.05.2007 "Cu privire la crearea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii"; Regulamentul ODIMM privind garantarea creditelor pentru întreprinderile micro şi mici, aprobat prin hotărârea Consiliului de Coordonare al ODIMM din 06.03.2008 (ODIMM este succesorul de drepturi şi obligaţiuni al Fondului de Dezvoltare a Antreprenorialului şi Dezvoltare a Micului Business, care a gestionat anterior Fondul de Garantare a Creditelor); Regulamentul ODIMM privind garantarea creditelor pentru întreprinderile micro şi mici, aprobat prin hotărârea Consiliului de Coordonare al ODIMM din 06.03.2008 (ODIMM este succesorul de drepturi şi obligaţiuni al Fondului de Dezvoltare a Antreprenorialului şi Dezvoltare a Micului Business, care a gestionat anterior Fondul de Garantare a Creditelor);

76. Hotărârea Guvernului nr.538 din 17.05.2007 "Cu privire la crearea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii"; Regulamentul ODIMM privind garantarea creditelor pentru întreprinderile micro şi mici, aprobat prin hotărârea Consiliului de Coordonare al ODIMM din 06.03.2008 (ODIMM este succesorul de drepturi şi obligaţiuni al Fondului de Dezvoltare a Antreprenorialului şi Dezvoltare a Micului Business, care a gestionat anterior Fondul de Garantare a Creditelor);

77. Hotărârea Guvernului nr.538 din 17.05.2007 "Cu privire la crearea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii"; Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii aprobată anual prin Legea bugetului de stat; Decizia Consiliului de Coordonare ODIMM, Regulamentul privind Programul de stimulare a participării agenţilor economici la târguri şi expoziţii (procesul-verbal nr.1 din 22 mai 2012); Regulamentul privind Programul de stimulare a participării agenţilor economici la târguri şi expoziţii (procesul-verbal nr.1 din 22.05.2012);

78. Acordul de Împrumut între Republica Moldova şi BERD care a fost semnat la 16 iunie 2010 şi ratificat de către Parlament prin Legea nr.203 din 16.07.2010 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Programul de Dezvoltare a Serviciilor de Aprovizionare cu Apă Potabilă); Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI semnat la 16.09.2010 şi ratificat de către Parlament prin Legea nr.13 din 11.02.2011 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii pentru realizarea Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă şi Acordul de finanţare cu FIV semnat la 26.11.2010; Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI semnat la 16.09.2010 şi ratificat de către Parlament prin Legea nr.13 din 11.02.2011 şi Acordul de finanţare cu FIV semnat la 26.11.2010;

79. Document de proiect "Proiectul Energie şi Biomasă" (semnat între Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare; Anexa 1); Anexa la Documentaţia de Proiect (semnat între MEC, PNUD, AEE si UIP 2KR; Anexa 2); procesul-verbal al şedinţei Grupului de lucru privind cogenerarea din data de 5 aprilie 2012 (Anexa 3); Ordinul nr.75 din 14 septembrie 2012 cu privire la instituirea Comisiei Tehnice în cadrul Agenţiei, pentru evaluarea solicitărilor de finanţare prezentate în cadrul competiţiei lansate de PEBM cu scopul pilotării tehnologiei de cogenerare în Moldova (Anexa 4);Contract de grant nr.59-2013 din 3 decembrie 2013 semnat între AEE şi Î.M. "Sudzucker - Moldova" S.A. (Anexa 6);

80. Document de proiect: "Proiectul Energie şi Biomasă" (semnat între Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare; Anexa 1);Anexa la Documentaţia de Proiect (semnat între MEC, PNUD, AEE si UIP 2KR; Anexa 2); Acordul de Parte Responsabilă (semnat între MEC şi AEE); procesul-verbal al şedinţei Consiliului de Coordonare al PEBM din data de 3 august 2012 (conform căruia activitatea este implementată de AEE);Regulamentul privind desfăşurarea Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova; Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte Contractele trilaterale semnate între AEE, beneficiari şi furnizorii de echipament;

81. Acord de eşalonare a datoriei Autorităţii Aeronautice Civile din 23 aprilie 2013;

82. Acord de eşalonare a datoriei Autorităţii Aeronautice Civile nr.49/6 din 1 noiembrie 2012;

83. Contract de eşalonare a plăţilor Autorităţii Aeronautice Civile nr.85 din 25 octombrie 2012;

84. Ordinul Ministerului Economiei şi Comerţului nr.37 din 28 iunie 2007; Program de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

85. Acord de garanţie şi susţinere a Proiectelor între mun. Chişinău şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi ÎM "Regia Transport Electric din 12 august 2010, nr.39988;

86. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/36-3 din 01.04.2011 cu privire la darea în locaţiune a încăperii Întreprinderii individuale Galeria L- Liubici din 2011;

87. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.13/37-3 din 28.10.2010 cu privire la darea în folosinţă a unor încăperi Întreprinderii municipale pentru servicii locative Ciocana din 2013;

88. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.5/42-7 din 17.09.2012 cu privire la darea în arendă a unor încăperi din incinta grădiniţei de copii nr.148 Asociaţiei obşteşti Asociaţiei pentru asistenţa copiilor cu deficienţe ASCODE din 2012;

89. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.7/29 din 29.11.2012 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi Întreprinderii municipale Regia Transport Electric din 2012;

90. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/20-1 din 12.03.2013 cu privire la darea în folosinţă, prin contract de comodat, a unor încăperi Întreprinderii municipale Regia Transport Electric;

91. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.9/52-2 din 02.12.2013 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi Societăţii Persoanelor cu Disabilităţi TAUR; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/22-8 din 24.04.2009 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi din str. Constantin Stamati 10 (clădire separată) Asociaţiei Obşteşti "Societatea Persoanelor cu Disabilităţi "TAUR";

92. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.1/25 din 25.01.2012 cu privire la darea în folosinţă a unor încăperi Întreprinderii municipale Regia Transport Electric;

93. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-2 cu privire la darea în folosinţă a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-3 din 06.05.2011 cu privire la darea în folosinţă prin contract de comodat a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-4 din 06.05.2011 cu privire la darea în folosinţă prin contract de comodat a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-5 din 06.05.2011 cu privire la darea în folosinţă a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-6b din 06.05.2011 cu privire la darea în folosinţă prin contract de comodat a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-7 din 06.05.2011 cu privire la darea în folosinţă prin contract de comodat a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi;

94. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.14/29-2 din 02.12.2010 cu privire la darea în folosinţa prin contract de comodat a unor încăperi Întreprinderii municipale "Transport Electric";

95. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.4/21 din 23.05.2012 cu privire la darea în folosinţa a unor încăperi Întreprinderii municipale Regia Transport Electric;

96. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.6/28-12 din 25.10.2012 cu privire la prelungirea reţelelor de dare în folosinţă a unor încăperi din str. A. Puşkin 18 lit.A clădire separată Asociaţiei obşteşti Consiliului veteranilor din Republica Moldova;

97. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/38-8 din 01.04.2011 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi din str. Columna 150 lit.C Asociaţia obştească HOMECARE; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.4/27 din 13.05.2014 despre operarea unor modificări în Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/38-8 din 01.04.2011 cu privire la darea în folosinţă a încăperii din str. Columna 150 lit.C Asociaţia Obştească Homecare;

98. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/29-2 din 06.05.2011 cu privire la prelungirea relaţiilor contractuale de locaţiune a unor încăperi din bd Dacia 32 lit.A Societatea Invalizilor sect. Botanica;

99. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.5/49-10 din 17.02.2012 despre operarea de modificare în decizia Consiliului municipal Chişinău nr.61/15 din 19.12.2006;

100. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.5/42-9 din 17.09.2012 cu privire la darea în arendă a unor încăperi în incinta grădiniţei nr.22 Asociaţiei obşteşti Refugiu - Casa Mărioarei;

101. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/40-1 din 01.04.2011 cu privire la prelungirea relaţiilor contractuale de locaţiune a unor încăperi din bd Dacia 34/1, 36 lit.A,B Întreprinderii de Stat Poşta Moldovei;

102. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.1/55 din 11.02.2011 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi din bd Moscova 12 (parter) Organizaţiei veteranilor din Republica Moldova; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.9/37-21 cu privire la prelungirea relaţiilor contractuale de locaţiune a unor încăperii din bulevardul Moscova 12 lit.A Asociaţia Obştească organizaţia veteranilor din Republica Moldova;

103. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/29-3 din 06.05.2011 cu privire la prelungirea relaţiilor contractuale de locaţiune a unei încăperi din strada Maria Cebotari 53 lit.A (etajul 3) Asociaţia obştească;

104. Decizia Consiliului comunal Cubolta, r-nul Sângerei, nr.2/9 din 21.03.2012 "Cu privire la acordarea spaţiului pentru desfăşurarea serviciilor de către ÎS "Poşta Moldovei";

105. Legea privind Administraţia Publică Locală nr.436-XVI din 28.12.2006; Contract de comodat al Primăriei s. Logăneşti, r-nul Hânceşti nr.24 din 02.01.2012;

106. Decizia Consiliului comunal Bogdăneşti, r-nul Briceni,nr.4/8 din 29.06.2012 privind examinarea subiectului referitor la plata arendei încăperii Primăriei către ÎS "Poşta Moldovei" în s. Bogdăneşti;

107. Decizia Consiliului sătesc Varniţa, r-nul Anenii Noi, nr.02/15 din 3 mai 2012;

108. Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.19/20 din 23.08.2015 cu privire la crearea Parcului Industrial "Edineţ";

109. Legea bugetului de stat pe anul 2013 din 02.11.2015 art.14; Contract de comodat nr.14 din 01.01.2013; Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013 ; Decizia Consiliului orăşenesc Anenii Noi nr.4/10 din 11.09.2014;

110. Decizia Consiliului orăşenesc Anenii Noi nr.4/10 din 11.09.2014; Contract de comodat nr.15 din 01.01.2013;Contract de comodat nr.3 din 01.01.2014;

111. Decizia Consiliului raional Rezina nr.8/1 din 19.11.2012 privind aprobarea statutului IP Incubatorul de Afaceri din Rezina;

112. Decizia Consiliului raional Ştefan-Vodă nr.3/1 din 06.05.2004 cu privire la emiterea garanţiei Consiliului raional în scopul asigurării rambursării creditului pentru finanţarea proiectului de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în or. Ştefan-Vodă;

113. Contractul de recreditare a Consiliului raional Soroca nr.6 din 08.12.2010;

114. Decizia Consiliului local Nisporeni nr.03/18 din 17.07.2014 cu privire la transmiterea în capitalul statutar al Î.M. "GAAC Nisporeni" a lucrărilor "Reconstrucţia reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare din or. Nisporeni" în cadrul proiectului implementat de Guvernul Cehiei;

115. Decizia Consiliului sătesc Nisporeni nr.02/07 din 28.03.2014 cu privire la transmiterea mijloacelor şi bunurilor materiale de la Primăria or. Nisporeni la Î.M. "GAAC Nisporeni";

116. Decizia Consiliului sătesc Nisporeni nr.8/6 din 16.12.2014 cu privire la transmiterea mijloacelor şi bunurilor materiale de la Primăria or. Nisporeni la Î.M. "GAAC Nisporeni";

117. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.290 lit.e), art.295 lit.g), art.296; Decizia Consiliului orăşenesc Ştefan-Vodă nr.1/6 din 21.02.2013; Decizia Consiliului orăşenesc Ştefan-Vodă nr.2/3 din 25.04.2013;

118. Decizia Consiliului sătesc Tigheci nr.3/6 din 15.06.2010 cu privire la transmiterea în comodat cu titlu gratuit încăperea Oficiului poştal Tigheci; Codul civil nr.1107 din 06.06.2002 art.859;

119. Decizia Consiliului sătesc Criva, r-nul Briceni, nr.4/2 din 02.10.2012;

120. Decizia Consiliului orăşenesc Străşeni nr.2/25 din 14.04.2014 cu privire la transmiterea mijloacelor fixe, materialelor, volumul cheltuielilor de reparaţii efectuate din bugetul local;

121. Decizia Consiliului sătesc Drăgăneşti, r-nul Sângerei, nr.1/10 din 14.03.2012;

122. Decizia Consiliului sătesc Antoneşti,r-nul Ştefan-Vodă, nr.4.1 din 16 iunie 2005 cu privire la transmiterea imobilelor de la balanţa primăriei la balanţa Întreprinderii de Stat "Poşta Moldovei";

123. Decizia Consiliului sătesc Antoneşti,r-nul Ştefan-Vodă. nr.7.6 din 28 octombrie 2004 cu privire la transmiterea în folosinţă încăperea filialei şcolii de arte din Antoneşti cu sediul în grădiniţa pentru copii, şcolii de arte din or. Ştefan-Vodă "Maria Bieşu";

124. Decizia Incubatorului de Afaceri Dubăsari nr.02-03 din 21.06.2013 cu privire la transmiterea în gestiune a unui imobil;

125. Decizia Consiliului raional Leova nr.6.2 din 22.12.2011 cu privire la aprobarea statului Incubatorul de Afaceri Leova;

126. Decizia Consiliului orăşenesc Drochia nr.3/6 din 14.05.2012 "Cu privire la transmiterea în gestiunea economică ÎM "Gospodăria Comunală" din oraşul Drochia a unui sector de teren";

127. Decizia Consiliului sătesc Olişcani, r-nul Şoldăneşti, nr.6/4 din 25.07.2005;

128. Legea nr.203 din 16.07.2010 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre RM şi Banca Europeană; Decizia Consiliului raional Hânceşti nr.05/07 din 20.08.2010;

129. Decizia Consiliului sătesc Sămăşcani, r-nul Şoldăneşt, nr.8/5 din 14.12.2010; Contract de comodat nr.124/1 din 01.12.2014 cu privire la ÎS "Poşta Moldovei;

130. Decizia Consiliului orăşenesc Sângerei nr.7/1 din 20.12.2013 cu privire la aprobarea bugetului primăriei pe anul 2014 în lectura a doua;

131. Decizia Consiliului orăşenesc Sângerei nr.7/2 din 05.12.2014 cu privire la acceptarea donaţiei şi majorarea capitalului statutar;

132. Codul fiscal 1163 din 24.04.1997 , art.296; Decizia Consiliului sătesc Frasin, r-nul Donduşeni, nr.20/9.2 din 21.02.2014;

133. Codul fiscal 1163 din 24.04.1997, art.296; Decizia Consiliului sătesc Frasin, r-nul Donduşeni, nr.27/8 din 11.12.2014;

134. Codul fiscal 1163 din 24.04.1997, art.296; Decizia Consiliului sătesc Frasin, r-nul Donduşeni, nr.17/8.2 din 11.09.2013;

135. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.3/4 din 24.04.2014 cu privire la transmiterea proprietăţii municipale de la bilanţul ÎM "Aprovizionare" la bilanţul Primăriei municipiului Bălţi";

136. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.2/63 din 27.03.2014 cu privire la scutirea SRL "Caşalot" de la plata taxei pentru dispozitivele publicitare;

137. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.296, Decizia Consiliului orăşenesc Călăraşi nr.03/02 din 26.04.2013; Decizia Consiliului orăşenesc Călăraşi nr.02/12-03 din 04.04.2014;

138. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 art.296; Decizia Consiliului orăşenesc Călăraşi nr.02/12-02 din 04.04.14;

139. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.296; Decizia Consiliului orăşenesc Călăraşi nr.02/12-04 din 04.04.2014;

140. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 art.296; Decizia Consiliului orăşenesc Călăraşi nr.02/12-01 din 04.04.2014;

141. Decizia Consiliului comunal Danu, r-nul Glodeni, nr.4/6 din 20.06.2014 cu privire la examinarea la licitaţie unor bunuri imobile publice, domeniul public, neutilizat în proces tehnologic;

142. Decizia consiliului comunal Egorovca, r-nul Făleşti, nr.2/17 din 31.03.2014;

143. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.2/4 din 27.03.2014 "Cu privire la scutirea ÎM "Stadionul Olimpia din Bălţi" de la plata taxei pentru parcarea transportului auto pentru anul 2014";

144. Decizia Consiliului orăşenesc Ştefan-Vodă nr.6/2 din 13.12.2013 "Cu privire la stabilirea şi punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2014 pe teritoriul oraşului Ştefan-Vodă"; Decizia Consiliului orăşenesc Ştefan-Vodă nr.1/5 din 20.02.2014 cu privire la modificarea deciziei Consiliului orăşenesc nr.6/2 din 13.12.2013;

145. Decizia Consiliului raional Soroca nr.25/04 din 10.07.2014 p.2.9;

146. Decizia Consiliului orăşenesc Donduşeni nr.26/6 din 28.02.2014; Decizia Consiliului orăşenesc Donduşeni nr.27/9 din 06.06.2014; Decizia Consiliului orăşenesc Donduşeni nr.1/13 din 03.03.2015;

147. Decizia Consiliului orăşenesc Donduşeni nr.30 din 26.09.201;

148. Decizia Consiliului sătesc Băneşti, r-nul Teleneşti, nr.4/1 din 21.08.2013;

149. Decizia Consiliului sătesc Lunga, r-nul Floreşti. nr.5/03 din 23.12.2003;

150. Decizia Consiliului orăşenesc Ialoveni nr.03-06/1 din 24.05.2013 cu privire la transmiterea ţevilor; Decizia Consiliului orăşenesc Ialoveni nr.04-18 din 16.08.2013 cu privire la transmiterea materialelor SA "Apă-Canal" Chişinău; Contract de colaborare nr.152 din 13.06.2013 între SA "Apă-Canal Chişinău" şi Primăria or. Ialoveni; Contract de colaborare nr.162 din 20.06.2013 între SA "Apă-Canal Chişinău" şi Primăria or. Ialoveni; Contract de colaborare nr.176 din 02.07.2013 între SA "Apă-Canal Chişinău" şi Primăria or. Ialoveni; Contract de colaborare nr.174 din 02.07.2013 între SA "Apă-Canal Chişinău" şi Primăria or. Ialoveni; Contract de colaborare nr.175 din 02.07.2015 între SA "Apă-Canal Chişinău" şi Primăria or. Ialoveni;

151. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.10/2 din 27.09.2012 cu privire la aprobarea Contractului de împrumut dintre ÎM "Direcţia Troleibuze din Bălţi" şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Acordul de garanţie şi susţinere a proiectului între municipiul Bălţi, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi ÎM "Direcţia Troleibuze din Bălţi";

152. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.8/50 din 27.11.2008 cu privire la garanţie;

153. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.8/60 din 27.10.2005 cu privire la garanţie;

154. Contract Găgăuzia UTA, Primăria mun. Comrat de arendă a pământului nr.166 din 15.12.2014;

155. Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie nr.3-680 /13 din 05.06.2013;

156. Deciziile Consiliului comunal Dobruşa, r-nul Şoldăneşti, nr.13-6 din 13.12. 2005; Decizia Consiliului comunal Dobruşa, r-nul Şoldăneşti, nr.10-2 din 25.10.2005;

157. Decizia Consiliului comunal Beştemac, r-nul Leova, nr.2.7 din 11.03.2011 cu privire la transmiterea la balanţă încăperea Oficiului poştal cu titlu gratuit; Decizia Consiliului comunal Beştemac, r-nul Leova, nr.5/7 din 18.09.2014;

158. Contractele Consiliului sătesc Cârnăţeni, r-nul Căuşeni, şi actele de predare-primire a reţelelor de gaze la deservirea tehnică din 04.10.2005 şi 13.10.2008;

159. Contract de comodat nr.1 din 02.01.2012, conform art.859-866 ale Codului civil nr.1107 din 06.06.2002 şi Deciziei Consiliului sătesc;

160. Decizia Consiliului sătesc Măgurele, r-nul Ungheni,nr.8/5 din 13.12.2010;

161. Decizia Consiliului sătesc Opaci, r-nul Căuşeni, nr.6/4 din 19.09.2012;

162. Contract de primire-predare al Consiliului sătesc Opaci, r-nul Căuşeni, la deservirea tehnică a reţelelor de gaze nr.249 din 26.02.2007;

163. Decizia Consiliului sătesc Romăneşti, r-nul Străşeni, nr.3/7 din 11.05.2012 cu privire la trecerea în gestiune ÎM Sev-Com Romăneşti a apeductului;

164. Decizia Consiliului sătesc Drepcăuţi, r-nul Briceni, nr.6/3 din 14.12.2013 cu privire la aprobarea taxelor locale pentru anul 2014;

165. Contract de comodat nr.5 din 24.10.2005; Decizia Consiliului sătesc Ucrainca, r-nul Căuşeni, nr.8/9 din 21.10.2005;

166. Decizia Consiliului sătesc Plop- Ştiubei nr.4/2 din 13.07.2010 "Cu privire la darea în arendă ";

167. Decizia Consiliului sătesc Săiţi, r-nul Căuşeni, nr.06/2 din 07.12.2007;

168. Decizia Consiliului sătesc Săiţi, r-nul Căuşeni, nr.3/1 din 29.06.2012;

169. Codul civil nr.1107 din 06.06.2002, art.859; Decizia Consiliului comunal nr.5.20 din 22.10.2010 cu privire la transmiterea în comodat Centrului de Poştă Leova cu titlu gratuit a unei încăperi cu suprafaţa de 22.36 m.p. din clădirea bibliotecii publice Oficiul poştal Sărata Nouă;

170. Decizia Consiliului raional Orhei nr.6/3 din 16.09.2010 cu privire la angajarea unui împrumut privind realizarea Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă oferit de Banca Europeană pentru reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD);

171. Contract de locaţiune între IP Incubatorul de Afaceri Sângerei şi rezidenţii incubatorului;

172. Decizia Consiliului comunei Ciorescu, mun. Chişinău, nr.3/21 din 03.07.2013 "Cu privire la atribuirea în folosinţă a unor terenuri de pământ";

173. Decizia Consiliului orăşenesc Teleneşti nr.9/12 din 14.12.2011 cu privire la transmiterea bunurilor materiale de la Primăria Teleneşti la IMDP "Apă-canal" Teleneşti; Decizia Consiliului orăşenesc Teleneşti nr.6/3-2 din 08.10.2012 cu privire la transmiterea mijloacelor fixe şi bunurilor materiale de la Primăria or. Teleneşti la ÎMDP "Apă-Canal" Teleneşti; Decizia Consiliului orăşenesc Teleneşti nr.9/13 din 15.12.2012 cu privire la transmiterea mijloacelor şi bunurilor materiale de la Primăria or. Teleneşti la Î.M. "Apă-Canal" Teleneşti;

174. Decizia Consiliului orăşenesc Teleneşti nr.10/4 din 24.12.2014 cu privire la transmiterea mijloacelor şi bunurilor materiale de la Primăria or. Teleneşti la Î.M. "Serviciul de Salubrizare Teleneşti";

175. Decizia Consiliului sătesc Criva, r-nul Briceni, l 4/2 din 02.10.2012;

176. Decizia Consiliului orăşenesc Donduşeni nr.30 din 26.09.2014;

177. Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ din 04.03.2013 "Сu privire la taxele locale pe anul 2013"; Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.21/2 din 27.11.2013 "Сu privire la taxele locale pe anul 2014";

178. Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr 21/2 din 27.11.2013 cu privire la taxele locale pe anul 2014;

179. Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.17/6 din 04.03.2013 cu privire la taxele locale pe anul 2013; Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr 21/2 din 27.11.2013 cu privire la taxele locale pe anul 2014;

180. Decizia Consiliului raional Donduşeni nr.29/6 din 18.01.2014;

181. Decizia Consiliului comunal Branişte, r-nul Rîşcani, nr.2/16 din 26.02.2014 cu privire la cererea conducătorului ÎI "Valenta-Tacu";

182. Decizia Consiliului sătesc Sevirova, r-nul Floreşti, nr.01/04 din 17.02.2014 cu privire la scutirea de plata chiriei pentru locaţiunea încăperii ÎI "Botnariuc Valentin.

ANEXA III

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT

RAPORTAT PE OBIECTIVE ŞI FORME DE ACORDARE

(mii lei)

ANEXA IV

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

PE FORME DE ACORDARE ŞI PE FURNIZORI

(mii lei)