Decizie nr. ASER-58  din 27.12.2016

CONSILIUL CONCURENŢEI

D E C I Z I E

nr. ASER-58  din  27.12.2016

 (în vigoare 24.03.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 85-91 art. 617 din 24.03.2017

* * *

Plenul Consiliului Concurenţei, acţionând în temeiul art.41 alin.(1) lit.s) al Legii concurenţei nr.183 din 11.07.2012, art.21 alin.(3) din Legea nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat, Hotărârii Parlamentului nr.179 din 12.07.2013 privind numirea în funcţie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei şi Hotărârii Parlamentului nr.220 din 27.09.2013 privind numirea în funcţie a unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei,

DECIDE:

1. A aproba Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2015.

2. A prezenta Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2015 Parlamentului şi Guvernului.

3. A publica Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2015 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

RAPORT

PRIVIND AJUTOARELE DE STAT ACORDATE ÎN

 REPUBLICA MOLDOVA PENTRU ANUL 2015

ABREVIERI ŞI ACRONIME

INTRODUCERE

Politica în domeniul ajutorului de stat este o componentă importantă a politicii de concurenţă datorită efectelor intervenţiei statului asupra mediului economic. Monitorizarea permanentă a ajutoarelor de stat se efectuează cu scopul de a exclude denaturarea nejustificată a concurenţei, de a direcţiona mai bine măsurile de sprijin, contribuind astfel la dezvoltarea întregii economii.

Autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat în Republica Moldova este Consiliul Concurenţei.

În conformitate cu art.21 alin.(3) din Legea cu privire la ajutorul de stat, Consiliul Concurenţei întocmeşte un raport anual privind ajutoarele acordate. Potrivit legislaţiei cu privire la ajutorul de stat, furnizorii, până la data de 31.03.2016, urmau să prezinte informaţii Consiliului Concurenţei referitor la ajutoarele de stat şi ajutoarele de minimis acordate în anul 2015 şi informaţia actualizată pentru anii 2013 şi 2014.

Pe baza informaţiei prezentate de către furnizori a fost elaborat prezentul raport, care este al treilea raport din domeniu, de la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În raport sunt analizate atât ajutoarele existente, care au continuat a fi acordate în anul de raportare, cât şi ajutoarele noi şi ajutoarele de minimis.

În vederea informării furnizorilor despre finalizarea perioadei de raportare a ajutoarelor de stat au fost realizate spoturi video şi audio de informare, care au fost difuzate de posturile TV şi radio. La fel, a fost elaborat un comunicat de presă, care a fost plasat pe pagina web a Consiliului Concurenţei.

Întru promovarea culturii concurenţiale, Consiliul Concurenţei a acordat 1 498 consultaţii telefonice cu referire la raportarea şi notificarea măsurilor de ajutor de stat, a organizat 39 şedinţe consultative şi 10 seminare cu furnizorii şi beneficiarii ajutorului de stat.

În acest context, se menţionează că 110 furnizori au informat Consiliul Concurenţei despre măsurile de sprijin acordate în anul de raportare. Informaţia a fost prezentată de către APC şi instituţiile subordonate acestora, APL de nivelurile I şi II şi întreprinderi.

Prezentul raport reprezintă un instrument statistic destinat asigurării transparenţei în materie de ajutor de stat, oferind astfel informaţie relevantă APC şi APL pentru elaborarea politicilor în diverse domenii ale economiei naţionale şi luarea deciziilor privind direcţionarea eficientă a resurselor publice disponibile. Totodată, acesta poate constitui o bază informaţională pentru diverse cercetări ştiinţifice.

Raportul dat cuprinde o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate pe parcursul ultimilor 3 ani în acordarea ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis, o prezentare a ajutorului de stat acordat în contextul crizei economico-financiare, monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate, precum şi reflectă implementarea SIRASM. Se remarcă faptul că multe măsuri de sprijin au fost acordate pentru proiecte care durează mai mulţi ani şi întru descrierea situaţiei efective privind ajutoarele de stat acordate, este necesară reflectarea dinamică a structurii ajutorului de stat oferit în perioada 2013-2015. Datele raportate pentru perioada anilor 2013 şi 2014 au fost actualizate şi corectate.

În Capitolul I din raport este prezentată analiza socio-economică a Republicii Moldova pentru anul de raportare.

În Capitolul II este prezentată o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în anul de raportare.

În Capitolul III este prezentată o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de minimis în anul de raportare şi a ajutorului de stat acordat în contextul crizei economico-financiare.

În Capitolul IV sunt prezentate principalele constatări privind monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei şi care au fost în derulare în anul 2015.

Capitolul V este dedicat Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat".

În Anexa I sunt oglindite informaţii despre sfera ajutoarelor de stat analizate în raport, obiectivele ajutorului de stat şi sursele obţinerii datelor.

Actele juridice conform cărora au fost acordate măsurile de sprijin în anul 2015 sunt menţionate în Anexa II.

Situaţia sumară a ajutoarelor de stat raportate în anul de referinţă şi pentru perioada 2013-2014 pe obiective şi forme de acordare este reflectată în Anexa III.

În Anexa IV este prezentată informaţia privind ajutorul de stat oferit pe forme de acordare şi pe furnizori de ajutor de stat.

Capitolul I.

ANALIZA SOCIAL-ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

În anul 2015, economia mondială a înregistrat estimativ o creştere 3.1%. Creşterea pieţelor în formare şi a economiilor în dezvoltare a înregistrat un declin al cincilea an consecutiv, iar economiile dezvoltate au menţinut o modestă redresare. Trei tranziţii cheie au continuat să influenţeze previziunile globale: încetinirea treptată şi reechilibrare a activităţii economice în China, de la investiţii şi producţie spre consum şi servicii; preţuri mai mici pentru energie şi alte mărfuri, şi înăsprirea treptată a politicii monetare în SUA¹.

____________________________

¹ Perspectivele dezvoltării economiei mondiale, Fondul Monetar Internaţional, 19.01.2016,

   http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2016/update/01/pdf/0116.pdf

În Republica Moldova, anul 2015, PIB a însumat 121 851 mil. lei preţuri curente de piaţă, în scădere (în termeni reali) cu 0.5% faţă de anul 2014 (semi definitiv)². Cu privire la contribuţia categoriilor de resurse la modificarea PIB în anul 2015, se remarcă faptul că la diminuarea PIB în anul 2015 raportat la anul 2014 au contribuit activităţile: agricultura, silvicultura şi pescuit (-1.7%); comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, transport şi depozitare, activităţi de cazare şi alimentaţie publică (-0.1%); administraţie publică şi apărare: asigurări sociale obligatorii, învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (-0.2%).

____________________________

² Produsul intern brut în anul 2015 şi trimestrul IV 2015

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=5115&idc=168

Contribuţii pozitive, mai însemnate, asupra indicelui volumului fizic al PIB au fost înregistrate pentru următoarele activităţi economice: activităţi financiare şi de asigurări (+0.9%); industria extractivă, industria prelucrătoare (+0.4%); Tranzacţii imobiliare; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; tranzacţii imobiliare, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0.4%).

Total VAB pe economie s-a diminuat în anul 2015 cu 0.4% în raport cu anul 2014, având o contribuţie negativă (-0.4%) asupra dinamicii PIB.

Volumul impozitelor pe produse colectat la Bugetul public naţional s-a redus cu 1.1% în raport cu anul 2014, contribuind negativ (-0.2%) asupra dinamicii PIB.

Din punctul de vedere al utilizării PIB contribuţii negative au avut: consumul final al gospodăriilor populaţiei (-2.1%) şi formarea brută de capital fix (-0.3%).

O contribuţie pozitivă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut-o exportul net (+4.3%), consecinţă a creşterii cu 2.3% a volumului exporturilor de mărfuri şi servicii corelată cu diminuarea volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 4.3%. Exporturile de mărfuri realizate în anul 2015 au totalizat la 1966.9 mil. dolari SUA, volum inferior celui înregistrat în anul 2014 cu 15.9%. Importurile de mărfuri au însumat 3986.8 mil. dolari SUA, fiind în scădere cu 25.0% comparativ cu anul 2014. Balanţa comercială s-a soldat cu un deficit de 2019.9 mil. dolari SUA, cu 957.6 mil. dolari SUA (-32.2%) mai mic faţă de cel înregistrat în anul 2014³.

____________________________

³ Raportul Situaţia social-economică a Republicii Moldova în anul 2015, Biroul Naţional de Statistică, 2016,

   http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Raport_trimestrial/Raport_2015.pdf

În anul 2015, populaţia ocupată a constituit 1203.6 mii persoane, în creştere cu 18.7 mii faţă de anul 2014 (+1.6%). Numărul şomerilor, estimat conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 62.1 mii, fiind cu 14.5 mii mai mare faţă de 2014. Rata şomajului la nivel de ţară a constituit 4.9%, fiind mai mare faţă de 2014 (3.9%)⁴.

____________________________

⁴ Forţa de muncă în Republica Moldova. Ocupare şi şomaj 2016, Biroul Naţional de Statistică, Chişinău, 2016,

   http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/AFM_2016_rom.pdf

Rata medie anuală a inflaţiei a constituit 9.7%, fiind cu 4.6 p. p. superioară celei din anul 2014. Aceasta s-a majorat de la 4.7% în luna ianuarie până la 7.1% în luna martie sub presiunea deprecierii monedei naţionale, depăşind, astfel, limita superioară a intervalului de ±1.5 p. p. de la ţinta inflaţiei de 5.0% stipulată în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Ulterior, rata anuală a inflaţiei s-a majorat treptat până la 8.6% în luna iulie 2015, fiind influenţată de efectele deprecierii, dar şi de condiţiile agrometeorologice nefavorabile care au exercitat presiuni asupra preţurilor la produsele alimentare⁵.

____________________________

⁵ Raport anual 2015, Banca Naţională a Moldovei, Chişinău, 2016,

   http://bnm.md/files/RA_2015_ro_fin.pdf

Potrivit Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2015 (aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 01.09.2016), în anul 2015, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 43681.1 mil. lei, cu 1138.0 mil. lei mai puţin decât suma precizată, ceea ce constituie 97.5% faţă de prevederile anuale, iar faţă de acumulările anului 2014, cu 1234.3 mil. lei, sau cu 2.9 % mai mult. Cea mai mare pondere din veniturile bugetului public naţional, au deţinut veniturile fiscale, astfel în anul 2015 acestea au constituit circa 87.2 % faţă de 83.9 % în 2014. Pe parcursul anului 2015 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri fiscale în sumă de 38111 mil. lei, cu 396.6 mil. lei mai puţin decât suma precizată pe an. Din totalul veniturilor fiscale (38111 mil. lei), 47.3 % le revin impozitelor directe (18040.7 mil. lei) şi 49.6 % – impozitelor indirecte (18886.2 mil. lei).

În anul 2015, conform acordurilor încheiate cu investitorii interni şi donatorii externi, în buget, suma granturilor a fost stabilită în volum de 2 800.4 mil. lei. În suma totală precizată, granturi externe au însumat – 2 657.5 mil. lei şi granturi interne – 142.9 mil. lei. Debursările efective din partea partenerilor de dezvoltare şi donatorilor interni au constituit 2 067.7 mil. lei, dintre care, granturi externe – 1 953,6 mil. lei şi granturi interne – 114.1 mil. lei. În comparaţie cu anul precedent, sumele debursate în formă de granturi s-au redus cu 2 059.4 mil. lei sau cu circa 49.9 %. Ponderea lor în PIB a constituit 1.7% comparativ cu 3.7 % în anul 2014.⁶

La partea de cheltuieli bugetul public naţional a fost executat în sumă de 46 395.8 mil. lei, cu 3 555.6 mil. lei mai puţin decât suma precizată, sau la nivel 92.9% din prevederile anuale. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile s-au majorat cu 2 002.7 mil. lei sau cu 4.5 l %.⁶

____________________________

⁶ Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2015, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 01.09.2016, publicat în Monitorul Oficial nr.315-328 din 23.09.2016

Executarea bugetului public naţional în anul 2015 s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2 714.7 mil. lei, cu 2 417.6 mil. lei mai puţin decât suma precizată, iar faţă de anul 2014 - cu 768.4 mil. lei mai mult.⁶

Capitolul II.

ANALIZA AJUTORULUI DE STAT

2.1. Caracterizare generală

Ajutorul de stat reflectat în prezentul capitol cuprinde totalitatea măsurilor de sprijin raportate pentru anul 2015 şi anume: ajutoarele existente (ajutoarele de stat care au început a fi implementate înainte de intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat) şi ajutoarele de stat autorizate de Plenul Consiliului Concurenţei, care sunt în vigoare în anul 2015.

În conformitate cu art.342 alin.(1) din Acordul de Asociere, de la 01.01.2016, Republica Moldova urmează să prezinte un raport la fiecare doi ani, urmând metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. Cu referire la cele expuse mai sus şi în conformitate cu experienţa UE în partea ce ţine de analiza ajutoarelor de stat, în prezentul raport ajutorul de stat acordat în baza cadrului general este examinat separat de ajutorul de minimis şi ajutorul de stat acordat în contextul crizei economico-financiare.

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2015 s-a majorat cu 22.45% faţă de anul 2014 şi cu 30.07% în raport cu anul 2013. Această creştere a valorii ajutorului de stat în anul 2015 în raport cu anii precedenţi s-a datorat în mare parte ajutorului de stat acordat în sectorul financiar şi măsurilor noi de sprijin raportate de furnizori şi examinate în cadrul Consiliului Concurenţei în conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat.

Din suma totală a ajutorului de stat raportată pentru anul 2015, respectiv 5455777 mii lei, valoarea ajutorului de stat autorizat de Consiliul Concurenţei a fost de 814482 mii lei (14.93% din valoarea totală), diferenţa fiind reprezentată de ajutoarele existente. În acest sens se remarcă faptul că, ajutorul de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei în anul 2015 s-a majorat faţă de anul 2014 atât ca valoare (de 1.89 ori) cât şi ca pondere în valoarea totală a ajutorului de stat raportată (de la 6.35% în anul 2014 până la 14.93% în anul 2015). Evoluţia indicatorilor nominalizaţi a fost influenţată inclusiv de creşterea responsabilităţii în domeniul ajutorului de stat, prin implementarea SIRASM de către Consiliul Concurenţei.

În anul 2015, ponderea ajutorului de stat în PIB în Republica Moldova a constituit 4.48%. Acest indicator s-a majorat cu 0.50 p. p. faţă de anul 2014 şi cu 0.31 p. p. în raport cu anul 2013. Aceasta a fost determinată inclusiv de ritmul mai mare de creştere a valorii ajutorului de stat faţă de cel al PIB.

Exprimat în euro, valoarea ajutorului de stat a înregistrat o tendinţă oscilantă pe parcursul perioadei 2013-2015. În acest sens se precizează faptul că, în anul 2015 valoarea ajutorului de stat s-a majorat cu 9.15% faţă de anul 2014 şi cu 4.05% faţă de anul 2013. Această tendinţă a fost determinată de variaţia cursului valutar.

Totodată, în anul de raportare s-a majorat şi ajutorul de stat pe cap de locuitor, acesta a crescut cu 22.53% în anul 2015 în raport cu anul 2014 şi cu 30.23% faţă de anul 2013.

Tabelul nr.1

Ajutorul de stat raportat în perioada 2013-2015

Potrivit experienţei UE este necesar de a reduce nivelul general al ajutoarelor de stat, astfel încât acest indicator să constituie mai puţin de 1% în PIB fără a compromite scopul măsurilor de sprijin şi anume corectarea eşecurilor pieţei. În vederea preluării bunelor practici internaţionale este necesar de a micşora ponderea ajutorului de stat în PIB.

Ajutoarele de stat pot fi clasificate după mai multe criterii, precum:

• modalitatea de acordare – ajutor individual, schemă de ajutor de stat;

• forma acordării – ajutor de stat direct (subvenţii, granturi etc.), ajutor de stat indirect (anularea de datorii, împrumuturi cu dobânzi preferenţiale, acordarea de garanţii în condiţii preferenţiale etc.);

• obiectivele urmărite – ajutoare de stat pentru obiective orizontale, ajutoare de stat pentru obiective sectoriale, ajutoare regionale etc.;

• furnizorii care au acordat ajutoarele de stat – APC, APL, persoane juridice care administrează direct sau indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale.

O prezentare mai detaliată a ajutoarelor de stat acordate conform clasificării menţionate este expusă în continuare.

2.2. Modalităţile de acordare a ajutorului de stat

Întreprinderile din Republica Moldova pot beneficia de măsuri de sprijin fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat, deschise mai multor beneficiari.

Schema de ajutor de stat, în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat, este orice act în baza căruia pot fi acordate ajutoare de stat beneficiarilor definiţi în cuprinsul actului într-un mod general şi abstract, fără a fi necesare măsuri suplimentare de punere în aplicare, sau orice act în baza căruia ajutoarele care nu sunt legate de un proiect specific pot fi acordate unuia sau mai multor beneficiari pentru o perioadă nedeterminată de timp şi/sau într-un cuantum nedeterminat.

Ajutorul individual este ajutorul de stat care nu este acordat în baza unei scheme de ajutor de stat, sau este acordat în baza unei scheme, care trebuie notificat în mod individual.

Pentru anul 2015, furnizorii de ajutor de stat au raportat 152 de măsuri de sprijin acordate în baza cadrului general. Potrivit Figurii nr.1 privind structura măsurilor administrate de către furnizori în anul 2015, raportat la modalităţi de acordare a ajutoarelor de stat, se constată că furnizorii au ales la fel ca şi în anii precedenţi implementarea ajutoarelor individuale, acestea fiind 57.89 % din numărul total de măsuri raportate.

Figura nr.1

Structura măsurilor de ajutor de stat implementate în anul 2015

ca ajutoare individuale sau scheme de ajutor de stat

Din punct de vedere valoric au fost raportate mai multe ajutoare de stat prin intermediul schemelor. O situaţie comparativă a acestor modalităţi de acordare, ţinând cont de cuantumul ajutoarelor de stat acordate prin intermediul schemelor sau ca ajutoare individuale, este prezentată în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

Valoarea şi structura ajutoarelor de stat

în funcţie de modalităţile de acordare în perioada 2013-2015

Potrivit datelor prezentate în Tabelul nr.2 se observă că deşi cele mai multe măsuri de sprijin au fost raportate ca ajutoare individuale, din punct de vedere valoric au prevalat schemele de ajutor de stat. Valoarea ajutoarelor individuale s-a majorat semnificativ în anul 2015 în raport cu anii precedenţi şi anume cu circa 550 mil. lei. Această creştere a fost determinată, inclusiv de valoarea semnificativă a ajutorului de stat acordat în sectorul financiar pentru salvarea a 3 bănci comerciale aflate în dificultate. Ajutorul de stat nominalizat a avut menirea să asigure stabilitatea financiară a Republicii Moldova în scopul evitării unei crize financiare sistemice, care putea fi declanşată de intrarea în insolvabilitate a beneficiarilor ajutorului de stat.

Experienţa UE arată că ajutoarele de stat acordate prin scheme sunt, de regulă, mai puţin nocive pentru mediul concurenţial. Acordarea măsurilor de sprijin, preponderent prin intermediul schemelor de ajutor de stat, sporeşte gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin, astfel înregistrând o creştere a numărului de operatori economici eligibili şi creând premisele necesare pentru o dezvoltare social-economică durabilă.

În această ordine de idei, se remarcă faptul că întru eficientizarea acordării ajutorului de stat este necesară majorarea numărului de măsuri de sprijin acordate prin intermediul schemelor de ajutor de stat.

2.3. Formele de acordare a ajutorului de stat

Pentru a acorda ajutoare de stat, furnizorii pot utiliza diverse modalităţi de sprijinire a beneficiarilor. În funcţie de politica publică într-un anumit domeniu şi de specificul întreprinderilor care vor fi sprijinite, furnizorul alege o formă de acordare a ajutorului de stat, care oferă cea mai bună posibilitate de îndeplinire a obiectivului propus.

Ajutorul de stat poate fi exprimat prin transmiterea de bunuri publice, inclusiv sub formă de mijloace financiare, către un beneficiar sau prin renunţarea furnizorului la anumite venituri viitoare, certe sau posibile pe care le-ar obţine de la un beneficiar.

Se precizează faptul că noţiunea de ajutor de stat este o noţiune obiectivă care nu ţine cont de forma de acordare, dar de efectele acesteia asupra economiei naţionale.

Furnizorii de ajutor de stat au oferit măsuri de sprijin întreprinderilor care activează pe teritoriul Republicii Moldova, sub forma unor renunţări la veniturile bugetare şi cheltuieli bugetare. În anul 2015, valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de renunţări la veniturile bugetare a constituit 87.94% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat. Ponderea semnificativă a ajutorului de stat raportat sub forma menţionată a fost determinată inclusiv de majorarea semnificativă a valorii ajutorului de stat acordat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale în anul 2015 faţă de anii precedenţi analizaţi.

Valoarea ajutoarelor de stat raportată sub formă de cheltuieli bugetare a fost cu mult mică în raport cu cea de la renunţări la venituri bugetare. În anul de raportare, valoarea indicatorului nominalizat a fost de 12.06% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

Valoarea ajutorului de stat raportată sub formă de cheltuieli bugetare s-a micşorat în anul 2015, comparativ cu anii 2014 şi 2013. Se remarcă faptul că, valoarea indicatorului menţionat în anul 2015 s-a micşorat cu 26.61% faţă de anul 2014 şi cu 15.24% faţă de anul 2013. Această diminuare a fost influenţată, inclusiv, de micşorarea în anul de raportare a ajutoarelor de stat acordate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii.

Valoarea ajutorului de stat din punctul de vedere al impactului asupra resurselor statului şi resurselor unităţilor administrativ-teritoriale este prezentată în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Valoarea şi structura ajutorului de stat raportat,

din perspectiva cheltuielilor/renunţărilor bugetare înregistrate

în perioada 2013-2015

Tendinţa de majorarea a ajutoarelor de stat acordate sub forma unor renunţări la veniturile bugetare în anul 2015 a fost determinată inclusiv de forma acordării ajutorului de stat de către furnizori.

În conformitate cu art.6 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, ajutorul de stat poate fi acordat sub formă de:

a) subvenţii şi/sau subsidii;

b) anulare sau preluare de datorii;

c) scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor;

d) acordare a unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale;

e) acordare de garanţii în condiţii preferenţiale;

f) investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent;

g) reduceri la preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei.

Cea mai mare pondere din ajutorul de stat raportat pentru perioada 2013-2015 a fost acordat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, alcătuind 75.24% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

Deşi, în anul 2015 s-a înregistrat modificări în valoarea ajutorului de stat raportat sub diverse forme, structura acestuia a rămas aceeaşi ca şi în anii precedenţi.

În Figura nr.2 este prezentată structura ajutorului de stat raportat în perioada 2013-2015, în funcţie de forma de acordare.

Figura nr.2

Structura ajutorului de stat raportat în perioada 2013-2015,

în funcţie de forma de acordare

Valoarea anuală a ajutoarelor de stat, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste măsuri de sprijin, este prezentată în Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4

Valoarea şi structura ajutorului de stat în funcţie

de forma de acordare, în perioada 2013-2015

În anul 2015, valoarea ajutorului de stat raportată sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a diminuat comparativ cu anii precedenţi şi anume cu 27.94% faţă de anul 2014 şi cu 11.41 % în raport cu anul 2013. Tendinţa de micşorare a ajutoarelor de stat raportate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii se observă şi în structura ajutorului de stat. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost oferit, în anul 2015, pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

În perioada 2013-2015, valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor a înregistrat o tendinţă de majorare. În anul 2015, valoarea indicatorului nominalizat s-a majorat cu 16.23% comparativ cu anul 2014 şi cu 19.90% în raport cu anul 2013. Ponderea ajutorului de stat raportat sub forma nominalizată a diminuat în anul 2015 faţă de anii 2013 şi 2014. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor a fost oferit pentru dezvoltare regională, în baza Codului fiscal şi a Legii nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. Măsurile date de sprijin constituie ajutoare existente şi prin urmare acestea nu au fost notificate la Consiliul Concurenţei şi nu au fost examinate prin prisma prevederilor Legii cu privire la ajutorul de stat.

Valoarea ajutorului de stat raportat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale s-a majorat semnificativ în anul 2015 în raport cu anii precedenţi, şi anume de circa 6.3 ori faţă de anul 2014 şi de circa 19.7 ori faţă de anul 2013. Majorarea valorii ajutorului de stat raportat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale a fost determinată inclusiv de creşterea semnificativă a valorii ajutorului de stat acordat în sectorul financiar. Ponderea ajutorului de stat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale în valoarea totală a ajutorului de stat a avut o evoluţie ascendenţă în această perioadă. Totodată, ajutorul de stat acordat în sectorul financiar a deţinut şi cea mai mare pondere din ajutorul de stat raportat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale.

Valoarea ajutorului de stat raportată sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit) a înregistrat o tendinţă oscilantă. În anul 2015, valoarea indicatorului menţionat s-a majorat cu 29.94% faţă de anul 2014, dar s-a micşorat cu 20.63% în raport cu anul 2013. Aceasta a fost determinată inclusiv de acordarea noilor măsuri de ajutor de stat de către APL întreprinderilor ce prestează SIEG. Ponderea ajutorului de stat raportată sub forma analizată s-a majorat în anul 2015 comparativ cu anul 2014, dar a fost mai mică faţă de cea înregistrată în anul 2013. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit) a fost acordată beneficiarilor ce prestează SIEG.

Valoarea ajutorului de stat raportată sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale s-a micşorat cu 3.86% în anul 2015 în raport cu anul 2014, această diminuare a fost determinată inclusiv de alegerea de către furnizori de a acorda ajutoare de stat sub alte forme. Totodată, valoarea indicatorului examinat a fost mai mare cu 23.04% faţă de cea înregistrată în anul 2013. Ponderea ajutorului de stat raportată sub forma nominalizată s-a micşorat în anul 2015 în raport cu anul 2014 şi anul 2013. Cea mai mare cotă din valoarea ajutorului de stat raportată sub forma nominalizată a fost pentru dezvoltarea regională.

În anul 2015, valoarea ajutoarelor de stat raportată sub formă de investiţii ale furnizorului (dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală anticipată de către un investitor privat prudent) s-a majorat de circa 2 ori faţă de anul 2014, dar a înregistrat o valoare mai mică comparativ cu cea din anul 2013 (s-a micşorat cu 69.44% ). Ponderea ajutorului de stat acordată sub forma analizată, de asemenea, s-a majorat în anul 2015 în raport cu anul 2014 şi s-a micşorat faţă de anul 2013. Ajutorul de stat raportat sub forma de investiţii ale furnizorului (dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală anticipată de către un investitor privat prudent) a fost oferit beneficiarilor care prestează SIEG.

Date privind valoarea ajutoarelor de stat raportate pe forme şi obiective de acordare pot fi găsite în Anexa III.

Ponderea semnificativă a ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare, înregistrată în anul 2015, s-a datorat în special valorii ridicate a ajutoarelor de stat raportate sub forma scutirilor, reducerilor, amânărilor sau eşalonărilor la plata impozitelor şi taxelor şi a majorării semnificative a valorii ajutorului de stat acordat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale.

Ponderea valorii ajutorului de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor s-a micşorat de la 96.10% din valoarea ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare raportat pentru anul 2013 până la 82.10% din valoarea totală a indicatorului nominalizat în anul 2015. Totodată, ponderea ajutorului de stat raportat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale s-a majorat semnificativ de la 1.10% în anul 2013 până la 16.24% în anul 2015.

Structura ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri din partea statului, conform formelor de acordare, este prezentată în Figura nr.3.

Figura nr.3

Structura ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri,

raportat pentru perioada 2013-2015

După cum s-a specificat, ajutoarele de stat de natura cheltuielilor bugetare au constituit 12.06% din valoarea ajutorului de stat. Subvenţiile şi/sau subsidiile au constituit, în perioada 2013-2015, mai mult de 93% din valoarea ajutoarelor de stat de natura cheltuielilor bugetare.

Structura ajutorului de stat conform formelor de acordare a ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare este prezentată în Figura nr.4.

Figura nr.4

Structura ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare,

raportat pentru perioada 2013-2015

Experienţa ţărilor membre UE atestă că ajutorul de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare (scutiri şi reduceri de la plata taxelor şi impozitelor, anulare a penalităţilor şi majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor către stat etc.) sunt, de regulă, mai nocive pentru economia de piaţă decât cele sub forma cheltuielilor bugetare (subvenţii, subsidii). Ajutoarele de stat din categoriile cheltuielilor bugetare (subsidii, subvenţii etc.) sunt considerate mai puţin nocive pentru concurenţă şi totodată, mai transparente şi mai uşor de cuantificat în cazul schemelor de ajutor de stat sau ajutoarelor individuale.

Cu referire la cele expuse şi întru preluarea celor mai bune practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat este necesar redistribuirea modalităţilor de acordare a ajutorului de stat şi anume prin micşorarea treptată a valorii ajutoarelor de stat acordate sub formă de renunţări la venituri bugetare şi majorarea celor acordate sub formă de cheltuieli bugetare, considerate mai transparente, mai uşor de cuantificat şi mai puţin nocive pentru mediul concurenţial.

2.4. Obiectivele acordării ajutorului de stat

În conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, cu excepţia derogărilor stabilite în art.4 şi art.5, acordarea ajutorului de stat este considerată incompatibilă cu mediul concurenţial normal.

Categoriile de ajutor de stat, care potrivit art.5 alin.(1) din Legea cu privire la ajutorul de stat, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial sunt:

a) ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei;

b) ajutorul pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă;

c) ajutorul acordat ÎMM;

d) ajutorul pentru cercetare, dezvoltare şi inovare;

e) ajutorul destinat protecţiei mediului înconjurător;

f) ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează SIEG;

g) ajutorul acordat pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate;

h) ajutorul pentru înfiinţarea de întreprinderi de către femeile antreprenor;

i) ajutorul sectorial, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale;

j) ajutorul pentru dezvoltarea regională.

Evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat cu un mediu concurenţial normal se face în funcţie de obiectivul principal stabilit la alocarea acestora.

În prezentul raport sunt analizate ajutoarele de stat pe următoarele categorii, în funcţie de obiectivul principal la acordare:

1. Ajutoare de stat pentru obiective orizontale se referă la ajutoarele de stat acordate persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate economică, indiferent de domeniu de activitate al acestuia, pentru realizarea în bune condiţii a unor acţiuni, cum ar fi: prestarea SIEG, promovarea investiţiilor, ÎMM pentru consultanţă şi participarea lor la târguri, instruirea angajaţilor, crearea de noi locuri de muncă, cercetare-dezvoltare şi inovare, protecţia mediului şi alte obiective;

2. Ajutoare de stat pentru obiective sectoriale se referă la ajutoarele de stat destinate unui anumit domeniu de activitate economic, spre exemplu: dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă, serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători, pentru întreprinderile feroviare, sectorul financiar etc.;

3. Ajutoare pentru dezvoltare regională sunt destinate pentru susţinerea dezvoltării regionale prin sprijinirea investiţiilor şi a creării de noi locuri de muncă, prin extinderea şi diversificarea activităţilor economice ale întreprinderilor situate în regiunile slab dezvoltate şi prin încurajarea întreprinderilor să înfiinţeze noi unităţi în aceste regiuni. Ajutorul de stat regional cuprinde ajutorul pentru investiţii acordat întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor regionale pentru întreprinderile mici nou-create cât şi, în anumite circumstanţe excepţionale, ajutoarele pentru operare, orientate, în toate cazurile, către regiunile slab dezvoltate;

4. Ajutoare de stat pentru alte obiective: ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea să fie acordate fără vreo discriminare determinată de originea produselor sau a serviciilor, ajutoarele destinate remedierii pagubelor cauzate de calamităţi naturale sau de alte situaţii excepţionale şi altele.

Valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective este prezentat sintetic în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5

Valoarea şi structura ajutorului de stat raportată pe obiective,

în perioada 2013-2015

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat raportat în anul 2015 a fost pentru dezvoltare regională. Aceasta a constituit 41.48% din valoarea ajutorului de stat raportat, fiind în creştere cu 2.85 p.p. faţă de anul 2014 şi cu 6.19 p.p. faţă de anul 2013. Valoarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională a înregistrat o tendinţă de majorare în ultimii 3 ani. În anul 2015, aceasta s-a majorat cu 31.50% faţă de anul 2014 şi cu 52.89% comparativ cu anul 2013. Majorarea valorii ajutorului de stat pentru dezvoltare regională s-a datorat, inclusiv creşterii valorii unor măsuri de sprijin acordate de către furnizori în anul de raportare comparativ cu anii precedenţi.

O majorare semnificativă au înregistrat ajutoarele de stat raportate pentru obiective sectoriale. În acest sens se precizează că, în anul 2015, valoarea ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale s-a majorat de circa 1.4 ori faţă de anul 2014 şi de circa 1.8 ori în raport cu anul 2013. Această majorare a fost determinată, inclusiv, de valoarea ajutorului de stat acordat în sectorul financiar. Totodată, în anul de raportare s-a majorat valoarea ajutorului de stat existent acordat pentru transport auto, aceasta a fost determinată, în special, de măsura de sprijin acordată sub formă de scutiri de la plata TVA, aplicate la importul unor categorii de autoturisme şi alte autovehicule, în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

În perioada 2013-2015, a crescut şi ponderea ajutorului de stat pentru obiective sectoriale de la 14.11% în anul 2013 până la 30.42% în anul 2015.

Ajutoarele de stat raportate pentru obiective orizontale au înregistrat o evoluţie descendentă în perioada 2013-2015. Astfel, în anul 2015 valoarea ajutorului de stat pentru obiective orizontale s-a micşorat cu 27.70% faţă de anul 2014 şi cu 30.91% comparativ cu anul 2013. Totodată, s-a micşorat şi ponderea acesteia în valoarea totală a ajutorului de stat raportat, de la 47.26% în anul 2013 până la 25.10% în anul 2015.

Diminuarea ajutoarelor de stat raportate pentru obiective orizontale a fost determinată, inclusiv de micşorarea semnificativă a valorii ajutoarelor de stat raportate pentru susţinerea ÎMM şi pentru prestarea SIEG.

Ajutoarele de stat raportate pe alte obiective au cuprins ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea să fie acordate fără vreo discriminare determinată de originea produselor sau a serviciilor, ajutoarele destinate remedierii pagubelor cauzate de calamităţi naturale sau de alte situaţii excepţionale şi altele, acestea constituind mai puţin de 3% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

În anul 2015, ajutorul de stat a fost acordat la 3 111 întreprinderi. În limita informaţiei disponibile, cea mai mare ponderea a ajutorului de stat a fost orientată către întreprinderi mari, aceasta a constituit mai mult de 60% din valoarea totală a ajutorului de stat raportată.

În anul de raportare, cea mai mare pondere a ajutorului de stat au primit întreprinderile mari prin intermediul schemelor de ajutor de stat, aceasta fiind circa 92% din valoarea totală oferită acestor întreprinderi. Cât priveşte ÎMM, acestea au beneficiat mai mult ca ajutoare individuale, constituind circa 66% din valoarea ajutorului de stat raportată ÎMM.

Figura nr.5

Structura valorii ajutorului de stat implementate în anul 2015

potrivit tipului întreprinderilor beneficiare

În contextul celor expuse anterior se constată o majorare semnificativă în anul 2015 a ajutorului de stat raportat pentru obiective sectoriale. Se remarcă faptul că, de regulă, ajutoarele de stat orizontale şi pentru dezvoltare regională au un impact nesemnificativ asupra mediului concurenţial şi din aceste considerente sunt mai acceptate în comparaţie cu ajutoarele de stat sectoriale. Prin urmare, politica statului în domeniul acordării ajutorului de stat trebuie să fie orientată spre diminuarea ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale şi direcţionarea ajutorului de stat către obiective orizontale şi regionale, care au un impact nesemnificativ asupra mediului concurenţial şi din aceste considerente sunt mai acceptate în comparaţie cu ajutoarele de stat sectoriale.

O analiză mai detaliată referitor la ajutoarele de stat raportat pe obiective este prezentată în continuare.

Obiective orizontale

Structura valorii ajutorului de stat pe obiective orizontale a fluctuat în perioada de raportare. Din datele prezentate în Tabelul nr.6 rezultă că în anul 2015 ajutoarele pentru prestarea SIEG au constituit mai mult de 70% din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective orizontale. Astfel, ponderea ajutorului de stat raportat pentru SIEG s-a micşorat de la 77.94% în anul 2013 până la 73.50 % în anul 2015. Această diminuare a fost determinată, inclusiv, de micşorarea valorii ajutoarelor de stat raportate pentru SIEG în anul 2015.

Valoarea ajutorului de stat pentru SIEG s-a micşorat cu 34.85% în anul 2015 în raport cu anul 2014 şi cu 34.85% faţă de anul 2013. Această diminuare a valorii ajutorului de stat raportat pentru prestarea SIEG a fost determinată, inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin şi de micşorarea semnificativă a valorii unor ajutoare de stat oferite pentru prestarea SIEG în anul de raportare.

Tabelul nr.6

Valoarea şi structura ajutorului de stat pe obiective orizontale,

în perioada 2013-2015

SIEG sunt activităţi economice care generează rezultate spre folosul public general pe care piaţa nu le-ar furniza (sau le-ar furniza în alte condiţii în ceea ce priveşte calitatea, siguranţa, accesibilitatea, tratamentul egal sau accesul universal) fără intervenţie publică. Obligaţia de serviciu public este impusă furnizorului prin atribuirea unei sarcini şi pe baza unui criteriu de interes general menit să asigure că serviciul este furnizat în condiţii care îi permit să îşi îndeplinească misiunea.

În 2015, Plenul Consiliului Concurenţei a autorizat ajutor de stat pentru prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, colectarea şi epurarea apelor uzate, serviciului de salubrizare şi alimentării cu energie termică. În continuare sunt prezentate succint măsurile de sprijin autorizate de Consiliul Concurenţei pentru prestarea SIEG:

1. Măsura de sprijin privind garantarea de către Consiliul municipal Chişinău, în proporţie de 100%, a împrumuturilor externe obţinute de către "Apă-Canal Chişinău" S.A. de la BERD şi Banca Europeana pentru Investiţii. Ca urmare a examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat ajutorul de stat oferit S.A."Apă-Canal Chişinău" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER -02 din 22.01.2015).

2. Măsurile de sprijin privind transmiterea în gestiunea cu titlul gratuit a mijloacelor fixe şi bunurilor materiale Î.M. "Apă-Canal" Străşeni, pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare. Plenul Consiliului Concurenţei, în baza examinării notificărilor, a constatat că măsurile de sprijin constituie ajutor de stat şi a autorizat ajutorul de stat acordat Î.M. "Apă-Canal" Străşeni (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-21 din 30.03.2015, nr.ASR-32 din 06.05.2015 şi ASR-36 din 05.06.2015).

3. Măsura de sprijin privind transmiterea în gestiunea cu titlul gratuit a bunurilor pentru prestarea serviciului de salubrizare Î.M. "Direcţia de producţie Apă – Canal Ştefan – Vodă" e proprietate a Primăriei or. Ştefan – Vodă. Plenul Consiliului Concurenţei, conform examinării notificării, a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat ajutorul de stat oferit Î.M. "Direcţia de producţie Apă – Canal Ştefan – Vodă" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-22 din 30.03.2015).

4. Măsura de sprijin privind transmiterea în gestiune cu titlu gratuit Î.M. "Gospodăria Locativ-Comunală" (Ialoveni) a unei autospeciale şi a 1 100 containere, pentru colectarea deşeurilor. Ca urmare a examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat ajutorul de stat acordat Î.M. "Gospodăria Locativ-Comunală" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-33 din 03.05.2015).

5. Măsura de sprijin privind transmiterea în gestiune cu titlul gratuit a unui poligon de depozitare a deşeurilor Î.M. "Serviciul de Salubrizare Teleneşti", proprietate a Primăriei or. Teleneşti. În baza examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat şi a autorizat ajutorul de sta oferit Î.M. "Serviciul de Salubrizare Teleneşti" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-34 din 13.05.2015).

6. Măsura de sprijin privind transmiterea în gestiune cu titlul gratuit Î.M. "Gospodăria de Alimentare cu Apă şi Canalizare Nisporeni" a patrimoniului format în cadrul proiectului "Reconstrucţia reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare din or. Nisporeni". Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat ajutorul de stat acordat Î.M. "Gospodăria de Alimentare cu Apă şi Canalizare Nisporeni" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-43 din 25.06.2015).

7. Măsurile de sprijin privind transmiterea în gestiunea Î.M. "Gospodăria de Alimentare cu Apă şi Canalizare Nisporeni" a unui autogreder şi a unui poligon de gestionare a deşeurilor. Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că ambele măsuri de sprijin constituie ajutor de stat conform Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat ajutorul de stat oferit Î.M. "Gospodăria de Alimentare cu Apă şi Canalizare Nisporeni" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-49 din 09.07.2015).

8. Măsura de sprijin privind acordarea de către Ministerul Finanţelor a împrumutului cu dobândă preferenţială S.A. "CET - Nord". Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat, conform Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat ajutorul de stat oferit S.A. "CET - Nord" în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de alimentare cu energie termică, îmbunătăţirii eficienţei energetice şi reducerii costurilor operaţionale (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-31 din 23.04.2015).

9. Măsura de sprijin privind acordarea de către Ministerul Finanţelor a împrumutului cu dobândă preferenţială S.A. "Termoelectrica". Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat ajutorul de stat acordat S.A."Termoelectrica" în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de alimentare cu energie termică (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-75 din 24.12.2015).

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat raportat pentru anul 2015 pentru SIEG a fost sub formă de scutiri, reduceri la plata impozitelor şi taxelor, alcătuind circa 76% din valoarea ajutoarelor acordate pentru obiectivul dat. Conform numărului de măsuri de sprijin raportate pentru prestarea SIEG, furnizorii au ales acordarea ajutoarelor de stat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, aceasta fiind circa 73% din numărul total de măsuri de sprijin raportate pentru obiectivul nominalizat. Cele mai multe ajutoare de stat pentru prestarea SIEG au fost raportate de către APL.

Ajutoarele de stat pentru susţinerea ÎMM s-au micşorat de la 174 092 mii lei în anul 2013 până la 10 788 mii lei în anul 2015. Totodată, în perioada dată a diminuat şi ponderea ajutoarelor de stat pentru susţinerea ÎMM cu 7.99 p. p. în anul 2015 comparativ cu anul 2013. Această diminuare a ajutoarelor de stat pentru susţinerea ÎMM a fost determinată, inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor ajutoare de stat oferite pentru susţinerea ÎMM şi de faptul că unele măsuri de sprijin existente sunt raportate de către furnizori ca ajutoare de minimis. Circa 56% din ajutorul de stat oferit ÎMM a fost acordat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi servicii furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei.

Valoarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului s-a majorat semnificativ în anul 2015 în raport cu anii precedent. Se remarcă faptul că în anul 2015 aceasta a crescut cu 25 559 mii lei faţă de anul 2014 şi cu 21 306 mii lei în raport cu anul 2013. Totodată, în anul 2015 a crescut ponderea ajutorului de stat raportat pentru protecţia mediului în valoarea totală a ajutorului de stat pentru obiective orizontale şi anume cu 2.22 p. p. faţă de anul 2014 şi cu 2.04 p. p. în raport cu anul 2013. Această creştere a fost determinată, inclusiv de valoarea ajutorului de stat raportată de către Fondul pentru Eficienţă Energetică pentru creşterea eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat pentru protecţia mediului a fost raportată în anul 2015 sub formă de subvenţii şi/sau subsidii, fiind circa de 94% din valoarea totală. Ajutoarele de stat nominalizate au fost oferite de către Fondul pentru Eficienţă Energetică şi Ministerul Mediului, în vederea creşterii eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă, implementării strategiilor, programelor şi planurilor naţionale de protecţie a mediului etc.

Valoarea ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare s-a majorat cu 12.79% în anul 2015 faţă de anul 2014 şi cu 23.43% în raport cu anul 2013. Totodată, s-a majorat şi ponderea ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în valoarea totală a ajutorului de stat pentru obiective orizontale de la 11.64% în anul 2013 până la 20.80% în anul 2015.

În această ordine de idei se constată că cea mai mare pondere a ajutorului de stat pe obiective orizontale a fost acordată pentru prestarea SIEG şi cercetare, dezvoltare şi inovare. Se remarcă faptul că, cei mai mulţi beneficiari ai ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare sunt instituţiile publice. În acest sens urmează a fi examinat mai detaliat mecanismul de acordare a ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.11 din 30.08.2013 (publicat în Monitorul Oficial nr.243-247 din 01.11.2013), delegarea gestiunii SIEG printr-un act de atribuire este o condiţie obligatorie la acordarea ajutorului de stat pentru beneficiarii ce prestează SIEG. Actualmente nu toate întreprinderile din Republica Moldova prestează SIEG (alimentarea cu apă potabilă, canalizare, salubrizarea etc.) în baza actelor de atribuire aliniate la cerinţele UE în domeniu. Această prevedere urmează a fi implementată de către furnizori la acordarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG şi va constitui o acţiune prioritară a Consiliului Concurenţei în vederea implementării prevederilor ajutorului de stat în domeniul dat.

Obiective sectoriale

În perioada 2013-2015, ajutoarele de stat pentru obiective sectoriale au avut o evoluţie ascendentă. Această tendinţă de creştere a ajutoarelor de stat pentru obiective sectoriale a fost determinată de ajutorul de stat acordat în sectorul financiar.

În anul 2015 cea mai mare pondere din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective sectoriale a deţinut sectorul financiar, aceasta a constituit 44.22% din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective sectoriale. Ajutorul de stat nominalizat a fost acordat de către BNM sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale şi acesta a fost autorizat de către Consiliul Concurenţei (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.01 SS din 27.11.2014).

În anul 2015, Ministerul Finanţelor a notificat măsura de sprijin pentru Î.S. "Calea Ferată din Moldova". Măsura de sprijin notificată constă în acordarea unui împrumut cu dobândă preferenţială pentru Î.S. "Calea Ferată din Moldova", care urma a fi contractat în vederea reînnoirii parcului de locomotive din dotare şi reabilitarea infrastructurii feroviare. Suportul financiar este acordat ca urmare a Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi BERD, semnat la 14.11.2014, ratificat prin Legea nr.22 din 27.02.2015. Ajutorul de stat notificat de Ministerul Finanţelor a fost analizat în contextul îndeplinirii de către Î.S. "Calea Ferată din Moldova" a unui obiectiv sectorial şi anume prestarea serviciilor de transport feroviar. Ca urmare a examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat ajutorul de stat oferit Î.S. "Calea Ferată din Moldova" în vederea achiziţiei locomotivelor şi restructurării infrastructurii feroviare, acordat cu suportul BERD (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-44 din 02.07.2015).

Totodată, au fost raportate ajutoare de stat şi pentru alte sectoare ale economiei naţionale, precum: farmaceutic, transport aerian, auto, industria prelucrătoare, sport etc.

În anul 2015, cele mai multe ajutoare de stat pe obiective sectoriale au fost raportate sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, aceasta constituind 55.78% din valoarea totală. Cea mai mare pondere din aceste ajutoare constituie ajutoare existente şi prin urmare acestea nu au fost examinate prin prisma Legii cu privire la ajutorul de stat.

Se remarcă faptul că, valoarea ajutorului de stat pe obiective sectoriale autorizată de Consiliul Concurenţei a constituit 41.41% din valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2015, diferenţa valorii a fost formată din ajutorul existent, implementat până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi măsurile de sprijin noi care sunt în examinare în cadrul Consiliului Concurenţei. Ţinând cont de faptul că cea mai mare pondere din acestea au fost implementate prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea urmează a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat în conformitate cu angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova.

Ajutoare de stat pentru dezvoltare regională

În anul 2015, ponderea valorii ajutorului de stat pentru dezvoltare regională a fost de 41.48 % din valoarea totală. Totodată, în anul de raportare valoarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională autorizat de Consiliul Concurenţei a fost de 12 507 mii lei, ceea ce a constituit 0.55% din valoarea raportată pe obiectivul dat.

Potrivit Hărţii ajutoarelor regionale a Republicii Moldova, toate regiunile de dezvoltare din ţară sunt eligibile pentru acordarea ajutoarelor de stat pe obiectivul analizat, cu o intensitate maximă admisibilă de 50%. În conformitate cu practica UE în domeniu, aceasta este determinată de dezvoltarea economică a regiunii, densitatea populaţiei, nivelul şomajului în regiunile în cauză şi de alţi indicatori. Potrivit normelor UE, întreg teritoriu al Republicii Moldova este considerată regiune defavorizată.

În Tabelul nr.7 este reflectată valoarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională, autorizat de Consiliului Concurenţei, repartizat pe regiunile de dezvoltare.

Tabelul nr.7

Valoarea şi structura ajutorului de stat notificat

pe regiunile de dezvoltare, în perioada 2013-2015

Cu referire la informaţia prezentată în Tabelul nr.7, se remarcă faptul că informaţia pentru anul 2013 este incompletă, deoarece reflectă valoarea ajutorului de stat autorizată şi acordată de furnizori după data de 16.08.2013 (data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat).

Din informaţia prezentată Tabelul nr.7, se observă că în anul 2015 cea mai mai mare pondere a ajutorului de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei pentru dezvoltare regională a fost acordat pentru regiunea Centru. Aceasta a fost determinată de valoarea ajutorului de stat acordat beneficiarilor din regiunea de dezvoltare Centru în conformitate cu schema de ajutor de stat notificată de către AIPA.

În anul 2015, Plenul Consiliului Concurenţei a autorizat 2 scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională şi anume:

1. Acordarea de împrumuturi în condiţii preferenţiale în baza Programului de asistenţă condiţionată, finanţat din contul Guvernului Republicii Polone, acordat Guvernului Republicii Moldova pentru realizarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare şi infrastructurii acestora. Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizată schema de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-51 din 22.07.2015).

2. Măsura de sprijin a fost notificată pe procedură simplificată de către AIPA, în legătură cu majorarea bugetului măsurii de sprijin nr.8 din Hotărârea Guvernului nr.135 din 24.02.2014 referitor la "Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare" acordat producătorilor agricoli prin intermediul fondului de subvenţionare pentru anul 2014. Ca urmare a examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat ajutorul de stat pentru dezvoltare regională (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-72 din 17.12.2015).

În anul 2015 au continuat a fi acordate două ajutoare individuale, care au fost notificate şi autorizate de către Consiliul Concurenţei în anul 2014 şi anume ajutorul de stat acordat pentru crearea PI "Comrat" şi PI "Edineţ".

În anul 2015, cea mai mare pondere a ajutorului pentru dezvoltare regională a fost raportată sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor (alcătuind 95.98% din totalul ajutorului de stat pentru dezvoltare regională), acestea fiind ajutoare existente. Cele mai multe ajutoare de stat nominalizate au fost raportate de Serviciul Vamal. Ajutoarele existente au fost calificate ca ajutoare de stat pentru dezvoltare regională de către furnizori, dar nu au fost notificate la Consiliul Concurenţei şi prin urmare nu au fost examinate prin prisma Legii cu privire la ajutorul de stat. În acest sens, ajutoarele de stat menţionate urmează a fi revizuite prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

Tendinţa de majorare a valorii absolute a ajutorului de stat regional este în conformitate cu experienţa UE în domeniul ajutorului de stat, totodată este necesar de menţionat dificultăţile întâlnite în continuare de Consiliul Concurenţei în procesul de acumulare a informaţiei privind ajutoarele de stat acordate pentru dezvoltarea regională.

2.5. Furnizorii ajutorului de stat

Potrivit legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, furnizorii de ajutor de stat au obligaţia de a prezenta anual informaţia privind ajutoarele de stat acordate în anul precedent anului raportării.

Furnizor al ajutorului de stat, în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează direct ori indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. Legea nominalizată prevede şi noţiunea de iniţiator al ajutorului de stat, care este autoritate abilitată să iniţieze proiecte de acte juridice ce implică acordarea unor ajutoare de stat.

Cele mai multe din măsurile de sprijin raportate pentru anul 2015 au fost acordate în perioada de raportare de către APC, acestea constituind circa 51% din numărul total de măsuri raportate, iar cele acordate de APL – circa 45%. Se observă o modificare a structurii ajutorului de stat raportat de către furnizori, aceasta a fost determinată, inclusiv de faptul că APL au raportat măsurile acordate de către aceştia ca ajutoare de minimis.

La fel, au fost acordate măsuri de sprijin de către persoane juridice care administrează direct ori indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, acestea alcătuind circa 4% din totalul măsurilor raportate.

Potrivit valorii ajutorului de stat raportat pentru anul 2015, se remarcă faptul că 98.35% din valoarea totală a fost oferită de APC. În Tabelul nr.8 este prezentată valoarea ajutorului de stat raportat pe furnizorii de ajutor de stat.

Tabelul nr.8

Valoarea ajutorului de stat raportat de furnizori,

în perioada 2013-2015

Se remarcă faptul că pentru perioada anilor 2013-2015, Ministerul Finanţelor şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu au prezentat informaţia privind ajutoarele de stat acordate în baza Codului fiscal. În conformitate cu art.20 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014, Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice cu competenţe şi responsabilităţi privind gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional, administrarea datoriei de stat şi garanţiilor de stat etc.

Totodată, în conformitate cu prevederile art.129 ale Codului fiscal, Serviciul fiscal de Stat constituit din Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanţelor şi inspectoratele fiscale de stat teritoriale, exercită atribuţia de administrare fiscală, care cuprinde şi asigurarea evidenţei contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale. Contribuabilul este obligat să prezinte organului fiscal în care se află la evidenţă, dări de seamă privind impozitele şi taxele. Conform art.187 din Codul fiscal, darea de seamă fiscală de regulă, trebuie să conţină informaţia privind facilităţile fiscale. Astfel, Serviciul fiscal de Stat trebuie să deţină informaţia privind ajutoarele de stat acordate sub forma de facilităţi fiscale pe fiecare contribuabil care a prezentat darea de seamă privind impozitele şi taxele. Informaţia privind facilităţi fiscale pe fiecare contribuabil urmează să fie prezentată Consiliului Concurenţei pentru completarea Registrului ajutoarelor de stat în conformitate cu prevederile art.19 din Legea cu privire la ajutorul de stat.

Lipsa evidenţei informaţiei privind valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale şi referitor la beneficiarii acestora afectează veridicitatea informaţiei prezentate, fiind imposibil de a determina valoarea exactă a ajutorului de stat oferit în anul 2015. Potrivit informaţiei prezentate în Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale (aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.34 din 29.07.2016), în anul 2015 doar valoarea facilităţilor fiscale administrate de Serviciul Fiscal de Stat a fost de 6965.9 mil. lei.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor de către Ministerul Finanţelor cu autorităţile administrativ subordonate acestuia şi anume Serviciul Vamal şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat constituie ajutoare existente, fiind implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. Aceste măsuri nu au fost notificate la Consiliul Concurenţei şi nu au fost examinate prin prisma Legii cu privire la ajutorul de stat. Prin urmare, măsurile date de sprijin au fost oferite fără a fi încadrate în una din categoriile de ajutoare de stat care pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal. Cu referire la angajamentele asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova, aceste măsuri de sprijin urmează a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat.

Ponderea valorii ajutorului de stat pe furnizori în totalul ajutorului de stat pentru perioada de raportare este prezentat în Tabelul nr.9.

Potrivit informaţiei prezentate în tabel se constată că cei mai mari furnizori ai ajutorului de stat, conform valorii măsurilor de sprijin raportate, sunt APC. În anul 2015, circa 74% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat au fost acordate de către Ministerul Finanţelor cu autoritatea administrativ subordonată acestuia şi anume Serviciul Vamal.

Potrivit celor prezentate în tabel, în perioada de raportare, ponderea valorii ajutorului de stat raportat de Serviciul Vamal în totalul ajutorului de stat raportat a înregistrat o tendinţă de micşorare de la 75.81% în anul 2013 până la 71.86% în anul 2015 sau s-a micşorat cu 3.95 p. p.

Tabelul nr.9

Structura valorii ajutorului de stat raportat pe furnizori,

în perioada 2013-2015

Date privind valoarea şi formele ajutoarelor de stat acordate de furnizorii de ajutor de stat pot fi găsite în Anexa IV.

În anul de raportare au fost acordate măsuri de sprijin şi de incubatoarele de afaceri, acestea constituind 0.02% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

În anul 2015, APC au raportat cele mai multe măsuri de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea constituind circa 74% din totalul măsurilor acordate de către APC. APL au ales acordarea măsurilor de sprijin ca ajutoare individuale, care au constituit 100% din totalul măsurilor raportate de către aceştia.

În continuare se va prezenta o analiză a valorii ajutorului de stat raportat de furnizorii de ajutor de stat pe principala formă de acordare a acestora în perioada de referinţă şi anume scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor.

Principalul furnizor de ajutor de stat care a raportat măsurile de sprijin sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, în anul de raportare este Serviciul Vamal, acesta deţinând 99.53% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat sub forma dată.

Această valoare semnificativă a indicatorului analizat a fost determinată, inclusiv de majorarea valorii măsurilor de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale şi vamale în raport cu anii precedenţi şi implementarea noilor măsuri de sprijin. Cu referire la faptul că cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat de Serviciul Vamal reprezintă ajutor existent, acesta urmează a fi revizuite prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

Una din problemele care se remarcă este lipsa evidenţei la Ministerul Finanţelor a informaţiei privind valoarea şi beneficiarii ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale, ceea ce afectează veridicitatea informaţiei prezentate, fiind imposibil de a determina valoarea exactă a ajutorului de stat oferit în anul 2015. Aceasta poate fi depăşită odată cu implementarea SIRASM.

Cea mai mare pondere din ajutoarele de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale şi vamale de către Ministerul Finanţelor cu autorităţile administrativ subordonate acestuia sunt implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi prin urmare au fost oferite fără a fi încadrate în una din categoriile de ajutoare de stat care pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal. În acest sens, ajutoarele de stat nominalizate urmează a fi revizuite prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

Capitolul III.

ALTE MĂSURI DE SPRIJIN

3.1. Ajutorul de minimis

Ajutorul de minimis este ajutor având un echivalent valoric sub pragul de 2 mil. lei, acordat aceluiaşi beneficiar într-o perioadă maximă de 3 ani, indiferent de forma acestuia şi de obiectivul urmărit, cu condiţia să nu fie legat de activităţi de export. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor de participare la târguri comerciale sau a costurilor studiilor sau serviciilor de consultanţă necesare pentru lansarea unui produs nou sau existent pe o piaţă nouă nu constituie, în mod normal, ajutoare destinate activităţilor legate de export.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, ajutoarele de minimis urmează a fi acordate în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de minimis (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2 din 30.08.2013, publicat în Monitorul Oficial nr.222-227 din 11.10.2013).

În baza Regulamentului menţionat se pot acorda ajutoare de minimis în toate sectoarele economiei naţionale cu excepţia:

a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole;

b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transformării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

• atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii produselor în cauză, achiziţionate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile în cauză;

• atunci când ajutorul este condiţionat de transferarea lui parţială sau integrală către producătorii primari;

c) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export, respectiv ajutoarelor legate direct de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

d) ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

Se consideră că valoarea ajutorului de minimis este relativ mică şi nu afectează concurenţa dintre întreprinderi şi nici tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, astfel, fiind exceptată de la obligaţia de notificare.

În cadrul prezentului capitol, valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2015 este analizat mai detaliat în comparaţie cu anul 2014, fiind un an complet pentru care s-a raportat ajutorul de minimis. Ajutorul de minimis raportat în anul 2013 este prezentat doar pentru perioada 16.08.2013-31.12.2013, aceasta fiind determinată de data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În anul 2015, valoarea ajutoarelor de minimis raportate a fost de 23 576 mii lei, aceasta fiind o micşorare cu 71.59% faţă de anul 2014. Valoarea semnificativă mai mică a ajutorului de minimis în anul 2013 în raport cu anul 2014 şi anul 2015, s-a datorat creşterii nivelului de raportare a măsurilor de sprijin ale statului şi perioadei reduse supuse raportării ajutorului de minimis (16.08.2013-31.12.2013).

Exprimat în euro, valoarea ajutorului de minimis s-a micşorat, de asemenea, în anul 2015 comparativ cu anul 2014. Această tendinţă a fost determinată inclusiv de creşterea cursului mediu al leului în raport cu euro în anul 2015 în raport cu anii precedenţi analizaţi.

Tabelul nr.10

Valoarea ajutorului de minimis raportat,

în perioada 2013-2015

Pentru anul 2015, furnizorii au raportat 175 de măsuri de ajutor de minimis, aceasta fiind o creştere cu 11.46% în raport cu numărul măsurilor de sprijin raportate pentru perioada 16.08.2013 - 31.12.2014.

Cele mai multe ajutoare de minimis au fost raportate de APL, acestea constituind 86.86 % din numărul total de măsuri raportate în anul 2015. Potrivit valorii ajutorului de minimis raportat pentru anul 2015, 51.33 % din valoarea totală a fost oferită de APC.

Potrivit Figurii nr.6, furnizorii au raportat cele mai multe ajutoare de minimis individuale în anul 2015, acestea constituind 89.14 % din numărul total de măsuri raportate.

Figura nr.6

Structura ajutoarelor de minimis implementate în anul 2015 ca

ajutoare de minimis individuale/scheme de ajutoare de minimis

O analiză comparativă a acestor modalităţi de acordare, cu referire la valoarea ajutoarelor de minimis raportate individual sau prin intermediul schemelor, este prezentată în Tabelul nr.11.

Din punct de vedere a valorii ajutorului de minimis raportat, cea mai mare pondere a ajutoarelor de minimis au fost acordate ca ajutoare de minimis individuale, fiind de 57.09 % din valoarea totală.

Tabelul nr.11

Valoarea şi structura ajutorului de minimis conform modalităţilor

de acordare în perioada 2013-2015

Din datele prezentate în Tabelul nr.11, se observă că în anul 2015 s-a micşorat semnificativ valoarea ajutoarelor de minimis acordate prin scheme de ajutor de minimis în raport cu anul 2014. Aceasta a fost determinată inclusiv de faptul că principalii furnizori ai ajutorului de minimis APL, oferă mai multe ajutoare de minimis individuale, iar valoarea acestora fiind mai mică faţă de cele implementate sub formă de scheme.

Ajutoarele de minimis raportate pentru anul 2015 au îmbrăcat diverse forme dintre care ajutoare de minimis sub formă de subvenţii şi/sau subsidii; scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor; garanţii în condiţii preferenţiale; investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent; reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei şi acordarea de garanţii în condiţii preferenţiale.

Valoarea ajutorului de minimis raportat, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste avantaje, este prezentată în Tabelul nr.12.

Tabelul nr.12

Valoarea şi structura ajutorului de minimis

raportat în perioada 2013-2015, în funcţie de forma de acordare

Potrivit informaţiei prezentate în Tabelul nr.12 se evidenţiază o majorare semnificativă a ponderii ajutorului de minimis raportat în anul 2015 sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei) în valoarea totală a ajutorului de minimis raportat, de la 12.98% în anul 2014 până la 43.09% în anul 2015. Majorarea indicatorului nominalizat s-a datorat inclusiv micşorării semnificative a valorii totale a ajutorului de minimis în anul de raportare şi a valorii ajutorului de minimis raportat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii.

Ponderea valorii ajutoarelor de minimis raportate sub celelalte în valoarea totală s-a majorat în anul 2015 comparativ cu anul 2014.

Se observă o modificare în structura ajutorului de minimis raportat pentru anul 2015 în raport cu anul 2014. Aceasta a fost determinată de micşorarea semnificativă a valorii ajutorului de stat raportat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii. Această micşorare a fost determinată, inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor ajutoare de minimis.

Se constată faptul că în anul de raportare cea mai mare pondere a ajutoarelor de minimis au fost raportate sub forma de renunţări la venituri bugetare, acestea constituind 52.46% din valoarea totală a ajutorului de minimis raportată.

În anul 2015 ajutoarele de minimis au fost raportate pentru susţinerea ÎMM, prestarea SIEG, protecţia mediului înconjurător, dezvoltare regională, cercetare, dezvoltare şi inovare, obiective sectoriale etc. Valoarea ajutorului de minimis raportat pe obiective este prezentat sintetic în Tabelul nr.13.

Tabelul nr.13

Valoarea şi structura ajutorului de minimis raportat pe obiective,

în perioada 2013-2015

Astfel, se constată faptul că în anul 2015 circa 90% din valoarea ajutorului de minimis raportat a fost acordat pentru obiective orizontale. Ponderea ajutorului de minimis raportat pentru obiective orizontale în valoarea totală a ajutorului de minimis s-a micşorat de la 96.73% în anul 2014 la 89.85% în anul 2015. Tendinţă de micşorare a înregistrat şi ca valoare ajutorul de minimis pentru obiective orizontale şi anume a diminuat de la 80273 mii lei în anul 2014 până la 21183 mii lei în anul 2015. Această tendinţă a fost determinată inclusiv de micşorarea semnificativă a ajutorului de stat pentru susţinerea ÎMM.

Ajutoarele de minimis pentru dezvoltare regională, de asemenea, au înregistrat o diminuare cu 832 mii lei în anul 2015 faţă de anul 2014.

Cât priveşte ponderea ajutoarelor de minimis pentru obiective sectoriale, valoarea acestora s-a micşorat cu 0.44% în anul 2015 faţă de anul 2014. Totodată, ponderea valorii ajutorului de minimis raportat pe obiective sectoriale în valoarea totală s-a majorat cu 4.81 p. p. în anul 2015 faţă de anul precedent. Această tendinţă a fost determinată inclusiv de micşorarea semnificativă a valorii ajutorului de minimis raportată pentru anul 2015.

3.2. Ajutorul de stat acordat în contextul crizei economico-financiare

Potrivit experienţei UE⁷, ajutoarele de stat acordate băncilor şi altor instituţii financiare în contextul crizei sunt calculate separat de ajutoarele de stat acordate în baza cadrului general. Cu referire la Observaţiile conceptuale şi metodologice a Directoratului General de Concurenţă menţionate şi la Acordul de Asociere, ajutorul de stat acordat în contextul crizei economico-financiare este prezentat separat de ajutorul de stat acordat în baza cadrului general.

____________________________

⁷ Observaţii conceptual şi metodologice, Directoratul General de Concurenţă,

   http://ec.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html#methodology

În conformitate cu prevederile art.5 din Legea cu privire la ajutorul de stat, poate fi considerat compatibil cu mediul concurenţial ajutorul de stat destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei.

La evaluarea ajutoarelor de stat acordate conform obiectivului menţionat se aplică Regulamentul privind ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei.

Perturbare gravă a economiei reprezintă, conform prevederilor Regulamentului privind ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.12 din 30.08.2013), o situaţie de criză, o stare de dificultate a activităţilor economice, o schimbare bruscă în activitatea economică concretizată în ruperea echilibrului economic, manifestată mai ales dintre producţie şi consum, dintre cerere şi ofertă, cu efecte directe asupra preţurilor, gradului de folosire a factorilor de producţie, dereglarea sistemului financiar al ţării etc.

Regulamentul dat se aplică ajutorului destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei declarate de Parlamentul, Preşedintele, Guvernul Republicii Moldova sau Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară.

BNM a notificat la Consiliul Concurenţei masurile de sprijin acordate "Banca de Economii" S.A . şi B.C. "UNIBANK" S.A. Măsurile de sprijin au constat în acordarea unor împrumuturi la dobânzi preferenţiale. În anul 2015, valoarea măsurii de sprijin raportate de către BNM a fost de 224372 mii lei.

Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară a constatat existenţa situaţiei de criză financiară, fapt ce reprezintă o perturbare gravă a economiei. Perturbarea sectorului bancar, datorită gradului înalt de interdependenţă afectează întreaga economie naţională. În vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar de către BNM au fost acordate credite de urgenţă "Banca de Economii" S.A . şi B.C. "UNIBANK" S.A.

Prin Decizia nr.01SS din 08.04.2015, Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat şi a autorizat ajutorul de stat oferit"Banca de Economii" S.A. şi B.C. "UNIBANK" S.A., destinat să remedieze perturbarea gravă a economiei.

Capitolul IV.

MONITORIZAREA AJUTOARELOR DE STAT AUTORIZATE

4.1. Caracterizare generală

Monitorizarea ajutoarelor de stat în derulare este una din atribuţiile Consiliului Concurenţei. Potrivit art.20 din Legea cu privire la ajutorul de stat şi pct.84 din Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat (adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30.08.2013), Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat în derulare, pentru a verifica respectarea prevederilor actelor juridice în baza cărora acestea au fost acordate, cât şi a deciziilor de autorizare pe care acesta le-a emis.

În acest sens, au fost monitorizate 17 măsuri de sprijin autorizate de către Plenul Consiliului Concurenţei, în perioada 2014-2015, care au fost în derulare în anul 2015. Pentru efectuarea monitorizării ajutoarelor de stat autorizate a fost solicitată informaţie de la furnizorii ajutorului de stat, a fost examinată informaţia publică plasată pe paginile web a furnizorilor de ajutor de stat privind măsurile de sprijin autorizate şi alte surse disponibile.

Se constată că, nu au fost implementate 5 măsuri de ajutor de stat autorizate de către Plenul Consiliului Concurenţei, inclusiv 2 scheme de ajutor de stat şi 3 ajutoare individuale.

Totodată, pentru a efectua o evaluare ex-post a impactului ajutoarelor de stat autorizate asupra mediului concurenţial este necesar de o perioadă mai îndelungată pentru monitorizarea acestora.

4.2. Ajutor de stat pentru dezvoltare regională

Monitorizarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare prezentate în Regulamentul privind ajutorul de stat pentru dezvoltare regională, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.4 din 30.08.2013 (publicat în Monitorul Oficial nr.nr.228-232 din 18.10.2013). Principalele condiţii de acordare a ajutorul de stat pentru dezvoltare regională sunt:

• intensitatea ajutorului de stat - până la 50% din costul efectiv suportat (pentru întreprinderi mijlocii -60%, pentru întreprinderi mici – 70%);

• contribuţia beneficiarului – cel puţin 25% din costurile eligibile;

• menţinerea investiţiei în cauză în regiune pe o perioadă – minimum de 5 ani de întreprinderile mari şi minimum 3 ani pentru ÎMM;

• numărul de noi locuri de muncă create.

Ajutorul de stat pentru dezvoltare regională au fost acordat pentru crearea parcurilor industriale şi pentru activităţi conexe sectorului agricol.

a) Ajutor de stat acordat pentru crearea parcurilor industriale (PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP" şi PI "Comrat")

În anul 2014 au fost autorizate 4 ajutoare de stat pentru dezvoltare regională, acordate pentru crearea parcurilor industriale. Potrivit informaţiei prezentate de către furnizorul ajutorului de stat, s-a constat că pe parcursul anului 2015 au fost efectuate investiţii de către "La Trivineta Cavi Development" S.R.L. în valoare totală de 290 901 mii lei şi de către "Eco - Garant" S.R.L. în valoare de 161 120 mii lei. Totodată, în cadrul PI "Trivineta Cavi Development" şi PI "Edineţ" (administratorii cărora sunt întreprinderile nominalizate). Intensitatea maximă admisă nu a fost depăşită de către "La Trivineta Cavi Development" S.R.L. şi "Eco - Garant" S.R.L.

Până în prezent la PI "Comrat" (administrator Î.M. "Gospodăria Locativ-Comunală") s-au dus lucrări asupra elaborării documentaţiei tehnice şi respectiv, s-au întreprins măsuri de atragere a mijloacelor financiare pentru construcţia infrastructurii tehnice a parcului industrial şi conectarea acesteia la utilităţile publice. Lucrările de construcţie a respectivei infrastructuri vor demara, potrivit informaţiei prezentate, după finalizarea elaborării şi avizării proiectului tehnic. La PI "FAIP" (administrator "Venador - Prim" S.R.L.) au fost obţinute doar toate avizele necesare demarării lucrărilor pentru construcţia parcului industrial, iar lucrările necesare au fost prognozate pentru anul 2016.

b) Schema ajutorului de stat acordat activităţilor conexe sectorului agricol

Măsura de sprijin a fost notificată de către AIPA, respectând procedura simplificată, ca urmare a modificării schemei de ajutor de stat autorizată prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-37 din 16.10.2014 privind autorizarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională acordat prin intermediul măsurii de sprijin nr.8 "Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare".

Referitor la întreprinderile beneficiare al ajutorului de stat nominalizat în anul 2015, din cele 14 întreprinderi 3 au beneficiat de subvenţii care depăşesc valoarea de 2 mil. lei, şi anume F.P.C. "Codru - ST" S.R.L.,"Triaj" S.R.L. şi "Vitculens" S.R.L.. Ajutorul de stat acordat nu va distorsiona semnificativ mediul concurenţial pe pieţele unde activează întreprinderile respective.

4.3. Ajutor de stat acordat pentru prestarea serviciilor de interes economic general

Monitorizarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare din Regulamentul privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general. Potrivit prevederilor Regulamentului menţionat, pentru ca ajutorul de stat să fie compatibil cu mediu concurenţial, acesta trebuie să respecte următoarele condiţii:

• ajutorul de stat este necesar în vederea operării SIEG;

• ajutorul de stat nu denaturează în mod nejustificativ concurenţa.

Pentru anul 2015, au fost monitorizate 9 măsuri de ajutor de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei pentru prestarea SIEG. În continuare este prezentat ajutorul de stat monitorizate de către Consiliul Concurenţei pe tipurile de SIEG pentru care au fost acordate.

Tabelul nr.14

Ajutorul de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei

în anul 2015 pentru prestarea SIEG

Potrivit Tabelului nr.14, se constată faptul că cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat pentru prestarea SIEG a fost orientat pentru prestarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. Aceste ajutoare de stat au fost acordate de către APL, prin transmiterea cu titlul gratuit a bunurilor sau prin garantarea împrumuturilor obţinute de la organizaţiile internaţionale.

4.4. Ajutor de stat pentru salvarea beneficiarilor

Monitorizarea ajutoarelor de stat pentru salvarea beneficiarilor se efectuează ţinând cont de prevederile din Regulamentul privind ajutorul pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.6 din 30.08.2013).

Prin Hotărârea Guvernului nr.938 din 13.11.2014 cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale, s-a acceptat propunerea Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară de acordare, în caz de necesitate, de către BNM băncilor licenţiate, a creditelor de urgenţă în sumă de până la 9 500 milioane lei, în vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar şi de emitere a garanţiei (garanţiilor) de stat pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate de BNM.

BNM a notificat Consiliului Concurenţei intenţia de acordare a ajutorului de stat băncilor: S.A. "Banca de Economii", B.C. "Banca Socială" S.A. şi B.C. "UNIBANK" S.A. Plenul Consiliului Concurenţei a decis că măsura de sprijin notificată de către BNM constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat măsura de sprijin pentru salvarea celor trei bănci (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.01 SS din 27.11.2014).

Conform Legii cu privire la ajutorul de stat şi Deciziei Plenului Consiliului Concurenţei, BNM urma să prezinte Consiliului Concurenţei în termen de 6 luni de la acordarea ajutorului de stat, un plan de restructurare sau de lichidare a beneficiarilor. Dat fiind faptul că planul menţionat nu a fost prezentat către expirarea termenului, Plenul Consiliului Concurenţei a dispus iniţierea investigaţiei referitor la semnele încălcării legislaţiei în domeniul ajutorului de stat de către BNM.

În urma investigaţiei, s-a constatat că folosirea ajutorului de stat de către băncile comerciale beneficiare după expirarea a 6 luni de la acordarea acestuia se consideră abuzivă, respectiv băncile comerciale urmează să ramburseze ajutorul de stat în cauză. Totodată, nenotificarea ajutorului de stat de către Ministerul Finanţelor sub formă de garanţii de stat în condiţii preferenţiale pentru S.A."Banca de Economii", B.C."Banca Socială" S.A. şi B.C."UNIBANK" S.A. este o încălcare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-68 din 11.12.2015, s-a decis recuperarea ajutorului de stat de care a beneficiat S.A."Banca de Economii", B.C."Banca Socială" S.A. şi B.C."UNIBANK" S.A. În acest sens, BNM şi Ministerul Finanţelor urmează să întreprindă măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului utilizat abuziv de către cele trei bănci şi ajutorului acordat, sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale pentru băncile nominalizate.

Capitolul V.

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AUTOMATIZAT

 "REGISTRUL AJUTOARELOR DE STAT"

În vederea realizării angajamentului asumat prin art.342 din Acordul de Asociere şi de necesitatea creşterii transparenţei în operaţiunile de acordare a ajutorului de stat a fost instituit SIRASM.

SIRASM contribuie la crearea unui mecanism de monitorizare a ajutoarelor de stat şi realizarea condiţiilor pentru atingerea obiectivului principal – eficientizarea mecanismului de notificare, autorizare, raportare şi monitorizarea ajutorului de stat.

Figura nr.7

Sistemul informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat"

În anul 2015, a fost definitivat procesul de elaborare a sistemului astfel, încât, începând cu luna noiembrie 2015, SIRASM a devenit funcţional şi disponibil utilizatorilor în vederea implementării Legii nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat. Până la sfârşitul anului 2015, prin intermediul SIRASM au fost transmise 3 notificări, iar circa 350 de măsuri de ajutor de stat, raportate de furnizori pentru anul 2014, au fost introduse în SIRASM de către angajaţii Consiliului Concurenţei. În acest context se remarcă faptul că din numărul total de furnizori care au raportat ajutoarele de stat acordate în anul 2015, circa 58% au raportat prin SIRASM.

În procesul de examinare a notificărilor atât Consiliul Concurenţei, cât şi furnizorii de ajutor de stat au comunicat prin intermediul SIRASM, astfel costurile de corespondenţă prin utilizarea opţiunii de mesagerie şi timpul de transmitere a documentelor fiind reduse.

Pe parcursul anului 2015, în vederea elaborării legislaţiei necesare implementării eficiente a sistemului, a fost elaborat proiectul Regulamentului privind ţinerea Registrului ajutoarelor de stat, acesta urmând a fi aprobat prin Hotărârea Guvernului în anul 2016. De asemenea, în scopul asigurării securităţii informaţionale stocate au fost întreprinse acţiunile necesare în vederea găzduirii SIRASM de Î.S. "CRIS Registru".

SIRASM asigură transparenţa în procesul de colectare şi analiză a datelor privind ajutoarele de stat şi de minimis acordate astfel încât, informaţia sumară poate fi clasificată după criterii precum: valoarea totală a ajutorului acordat; obiectivele; formele şi regiunile ţării unde sunt distribuite ajutoarele de stat.

În anul 2016 se planifică implementarea eficientă a SIRASM în procesul de notificare şi raportare a ajutoarelor de stat de către furnizorii de ajutor de stat, şi anume prin:

1. Hotărârea Guvernului privind aprobarea Regulamentului privind ţinerea Registrului ajutoarelor de stat.

2. Asigurarea cu date de acces furnizorii ajutoarelor de stat şi oferirea în, regim permanent, a suportului informaţional în vederea utilizării SIRASM în mod eficient.

3. Promovarea utilizării SIRASM de către furnizorii ajutoarelor de stat, în procesul de notificare şi raportare a ajutoarelor de stat, astfel încât să fie eficientizat procesul de implementare a legislaţiei cu privire la ajutorul de stat, actualizarea în timp util a informaţiei din Registrul ajutoarelor de stat.

CONCLUZII ŞI PRIORITĂŢI

Ajutorul de stat este o componentă importantă a politicii economice şi în special a politicii de concurenţă datorită impactului acestuia asupra mediului concurenţial. Prin politica în domeniul ajutorului de stat se urmăreşte corectarea eşecurilor pieţei şi consolidarea economiei naţionale.

În anul 2015, au început a fi efectuate primele notificări şi raportări a ajutorului de stat prin SIRASM de către furnizori. Precizăm că, SIRASM a fost creat în vederea realizării angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere şi creşterii eficienţii procesului de notificare, autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat, asigurând transparenţa operaţiunilor de acordare a ajutorului de stat.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat, în anul 2016, a avut loc raportarea ajutoarelor de stat acordate în anul 2015.

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2015 s-a majorat cu 22.45% faţă de anul 2014 şi cu 30.07% în raport cu anul 2013. Această creştere a valorii ajutorului de stat în anul 2015 în raport cu anii precedenţi s-a datorat, în mare parte, ajutorului de stat acordat în sectorul financiar şi masurilor noi de sprijin raportate de furnizori şi examinate în cadrul Consiliului Concurenţei în conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat.

Din suma totală a ajutorului de stat raportată pentru anul 2015, respectiv 5455777 mii lei, valoarea ajutorului de stat autorizat de Consiliul Concurenţei a fost de 814482 mii lei (14.93% din valoarea totală), diferenţa fiind reprezentată de ajutoarele existente. În acest sens se remarcă faptul că, ajutorul de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei în anul 2015 s-a majorat faţă de anul 2014 atât ca valoare (de 1.89 ori) cât ca şi pondere în valoarea totală a ajutorului de stat raportată (de la 6.35% în anul 2014 până la 14.93% în anul 2015). Evoluţia indicatorilor nominalizaţi a fost influenţată inclusiv de creşterea responsabilităţii în domeniul ajutorului de stat, prin implementarea SIRASM de către Consiliul Concurenţei.

În anul 2015, ponderea ajutorului de stat în PIB în Republica Moldova a constituit 4.48%. Indicatorul dat este mai mare faţă de cel stabilit conform bunelor practici internaţionale, care trebuie să constituie mai puţin de 1% din PIB fără a compromite scopul măsurilor de sprijin şi anume corectarea eşecurilor pieţei.

Potrivit modalităţii de acordare, cele mai multe măsuri au fost oferite în anul 2015 ca ajutoare individuale (57.89% din numărul total). Iar din punct de vedere valoric, mai multe ajutoare de stat au fost raportate prin intermediul schemelor. În acest sens, merită să fie menţionată experienţa UE, potrivit căreia de regulă ajutoarele de stat acordate prin intermediul unor scheme sunt mai puţin nocive pentru mediul concurenţial.

În anul de raportare, cea mai mare pondere a ajutoarelor de stat a fost de natura renunţărilor la veniturile bugetare, fiind de circa 88% din valoarea totală. Acest fapt s-a datorat în special valorii mari a ajutoarelor de stat acordate sub forma scutirilor, reducerilor, amânărilor sau eşalonărilor la plata impozitelor şi taxelor şi majorarea valorii ajutorului de stat acordat sub formă de împrumuturi la dobânzi preferenţiale. Experienţa internaţională atestă faptul că măsurile de ajutor de stat acordate sub forma renunţărilor la venituri (scutiri şi reduceri de la plata taxelor şi impozitelor, anularea penalităţilor şi majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor către stat etc.), de regulă, sunt mai nocive pentru economie decât cele sub forma cheltuielilor bugetare (granturi, subvenţii). În acest sens se remarcă, lipsa evidenţei la Ministerul Finanţelor a valorii şi beneficiarilor ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale, ceea ce afectează veridicitatea informaţiei prezentate, fiind imposibil de a determina valoarea ajutorului de stat oferit în anul 2015. Totodată, cea mai mare pondere din ajutoarele de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale şi vamale de către Ministerul Finanţelor cu autorităţile administrativ subordonate acestuia sunt implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi prin urmare au fost oferite fără a fi încadrate în una din categoriile de ajutoare de stat care pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal. În acest sens, ajutoarele de stat nominalizate urmează a fi revizuite prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

În anul 2015 cele mai multe din ajutoarele de stat raportate au fost raportate pentru dezvoltare regională, acestea constituind circa 41% din valoarea totală. Totodată din punct de vedere valoric, se remarcă faptul că s-a majorat semnificativ cuantumul ajutorului de stat acordat pe obiective sectoriale. În acest sens, este de precizat faptul că ajutoarele de stat orizontale şi regionale au, de obicei, un impact nesemnificativ asupra mediului concurenţial.

Potrivit informaţiei prezentate de furnizorii de ajutor de stat, pentru anul 2015, ajutoarele de stat pentru prestarea SIEG alcătuiesc circa 74% din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective orizontale. În acest context se precizează faptul că, delegarea gestiunii SIEG printr-un act de atribuire este o condiţie obligatorie la acordarea ajutorului de stat pentru beneficiarii ce prestează SIEG. Această prevedere urmează a fi implementată de către furnizori la acordarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG şi va constitui una din acţiunile prioritare ale Consiliului Concurenţei în anul 2016.

Cele mai multe măsuri de ajutoare de stat au fost raportate în anul 2015 de către APC, alcătuind circa 51% din numărul total de măsuri raportate, cele raportate de APL au constituit circa 45%, iar de către persoanele juridice – circa 4%. Conform valorii ajutorului de stat raportat, 98.35% din total au fost oferite de APC. Prin urmare, în anul 2015 principalii furnizori ai ajutorului de stat au fost APC, aceasta fiind determinat de faptul că APL au raportat mai multe ajutoare de minimis. Totodată, se remarcă faptul că nu toţi furnizorii au prezentat informaţia privind ajutoarele de stat acordate în perioada de raportare, aceasta fiind determinată inclusiv de lipsa la unii furnizori a evidenţei ajutorului de stat acordat per beneficiar.

Pentru anul 2015, furnizorii au raportat 175 de măsuri de ajutor de minimis. Cele mai multe ajutoare de minimis au fost raportate de APL, acestea constituind 86.86 % din numărul total de măsuri. Potrivit valorii ajutorului de minimis raportat pentru perioada analizată, 51.33 % din valoarea totală au fost oferite de APC. În anul 2015 cea mai mare valoare a ajutorului de minimis a fost orientat pentru susţinerea ÎMM şi pentru prestarea SIEG.

În vederea efectuării monitorizării ajutoarelor de stat autorizate existente a fost solicitată informaţie de la furnizorii ajutorului de stat, a fost examinată informaţia publică plasată pe paginile web a furnizorilor de ajutor de stat privind măsurile de sprijin autorizate şi alte surse disponibile. Implementarea de către beneficiari a unor măsuri de sprijin autorizate de Consiliul Concurenţei necesită a fi analizate mai detaliat în următorii ani. Totodată, în vederea eficientizării monitorizării ajutoarelor de stat este necesară o perioadă mai îndelungată în vederea verificării concordanţii dintre efectele scontate şi cele realizate.

Principalele probleme identificate pe parcursul anului sunt:

1) cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale şi vamale, fiind implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, au fost oferite fără a fi încadrate în una din categoriile de ajutoare de stat care pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal şi, totodată, nu au fost examinate în vederea alinierii acestora cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat;

2) lipsa evidenţei pe fiecare beneficiar al ajutoarelor de stat acordate de către Ministerul Finanţelor cu autoritatea administrativ subordonată acestuia Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;

3) insuficienţa cunoştinţelor în domeniul ajutorului de stat a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice.

În acest sens, acţiuni prioritare în domeniul ajutorului de stat pentru următorul an va fi:

• întreprinderea eforturilor în vederea alinierii schemelor de ajutor de stat instituite înainte de 16.08.2013 la acquis-ul UE în materie de ajutor de stat, în termen de 8 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de Asociere. Excepţie constituie schemele de ajutoare de stat instituite în temeiul Legii nr.440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere pentru care perioada a fost prelungită până la 10 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de Asociere;

• sesizarea Guvernului şi Ministerului Finanţelor referitor la necorespunderea facilităţilor fiscale cu prevederile legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi necesitate implementării unui mecanism de evidenţă a facilităţilor fiscale acordate per beneficiar;

• continuarea organizării seminarelor pentru furnizori, inclusiv privind ajutoarele de minimis.

Respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat va contribui la realizarea obiectivelor vizate, la corectarea disfuncţionalităţilor pieţei, la creşterea competitivităţii întreprinderilor precum şi la reducerea disparităţilor regionale.

Anexa I

ANEXĂ TEHNICĂ

Anexa tehnică oferă informaţii cu caracter general privind sfera de cuprindere a raportului, modul de încadrare a ajutoarelor de stat şi de minimis pe obiective, categorii şi forme, metode de evaluare a ajutoarelor de stat, precum şi sursele de obţinere a datelor care au fost utilizate.

Informaţiile menţionate mai sus au fost grupate pe următoarele capitole:

I. Sfera ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis analizate în Raport;

II. Obiectivele ajutorului de stat şi ajutoarelor de minimis;

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor.

I. Sfera ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis analizate în Raport

Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova a fost elaborat pe baza "Registrului ajutoarelor de stat" întocmit conform raportărilor transmise de furnizorii de ajutor de stat, în conformitate cu Regulamentul cu privire la Registrul ajutorului de stat şi Regulamentului privind ajutorul de minimis.

Ajutoarele de stat şi de minimis raportate, care fac obiectul prezentului raport, intră sub incidenţa:

• Legii cu privire la ajutorul de stat;

• Regulamentului privind ajutorul de minimis, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2 din 30.08.2013;

• Regulamentului cu privire la Registrul ajutorului de stat, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 30.08.2013.

II. Obiectivele ajutorului de stat şi ajutoarelor de minimis

Încadrarea pe obiective a ajutorului de stat (atât a alocărilor efectuate în cadrul schemelor de ajutor, cât şi a ajutoarelor individuale) s-a efectuat în conformitate cu obiectivul principal al acordării acestora.

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor

Sursele obţinerii datelor

Cifrele sunt exprimate în preţuri curente pentru moneda naţională şi în preţuri curente pentru euro.

Cursul mediu anual de schimb leu/euro utilizat a fost preluat de pe pagina web a BNM.

Pentru prezentarea informaţiei privind ajutoarele de stat şi ajutoarele de minimis acordate în perioada de referinţă au fost utilizate actele normative care conţin scheme de ajutor de stat şi/sau ajutoare individuale şi scheme de ajutor de minimis şi/sau ajutoare individuale de minimis raportate de furnizorii.

Raportările au fost solicitate în formă standard, conform Anexei nr.1 la Regulamentul cu privire la Registrul ajutorului de stat şi Anexei la Regulamentul privind ajutorul de minimis şi au cuprins următoarele elemente:

• Titlul;

• Baza legală;

• Numărul ajutorului (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Categoria ajutorului (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Perioada în care se acordă ajutoare de stat în baza acestei măsuri (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Data la care a încetat acordarea ajutorului (pentru raportarea ajutorului de minimis);

• Obiectivele acordării ajutorului de stat;

• Regiunea;

• Originea ajutorului de stat;

• Forma de acordare a ajutorului de stat;

• Descrierea formei de acordare a ajutorului de stat;

• Tipul ajutorului de stat;

• Condiţii de acordare;

• Beneficiarii ajutorului de stat;

• Date privind modul de determinare a cuantumului ajutorului de stat;

• Observaţii (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Alte informaţii şi comentarii (pentru raportarea ajutorului de minimis);

• Declaraţie (pentru raportarea ajutorului de minimis).

Informaţii de pe paginile web a BNS şi BNM:

• bugetul de stat pe venituri;

• produsul intern brut;

• numărul populaţiei;

• cursul mediu anual de schimb leu/euro.

Metodele de evaluare a elementului de ajutor

Cuantumul ajutorului de stat a fost determinat conform prevederilor din actele normative prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat/minimis sau s-a acordat un ajutor individual, totodată ţinându-se cont de legislaţia secundară, respectiv, Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30.08.2013).

Anexa II

LISTA ACTELOR JURIDICE

ÎN BAZA CĂRORA AU FOST ACORDATE AJUTOARELE

DE STAT RAPORTATE PENTRU ANUL 2015

1. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(1) pct.2);

2. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(7);

3. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(1) pct.10);

4. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(1) pct.18);

5. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(1), pct.24);

6. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(1) pct.31);

7. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.96, lit.b) liniuţele 2 şi 3;

8. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.96, lit.b) liniuţa 4;

9. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.96, lit.b) liniuţa 6;

10. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(1) pct.20; Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. art.28 lit.j);

11. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 art.104 alin.(2) lit.c¹); Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu modificările şi completările ulterioare pct.9 din anexa nr.2 referitor la Ministerul Economiei, proiectul "Promovarea eforturilor privind ajustările structurale economice şi mijloacele fondului de partener", în baza Notelor de schimb dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei din 09.03.2005, 03.03.2006, 05.03.2007 şi 05.03.2008;

12. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(1) pct.29); Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. art.28 lit.q²); Hotărârea Guvernului nr.145 din 26.02.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 şi art.28 lit.q²) din Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal;

13. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.4; Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(13⁴); Acordul "COMPACT", secţiunea 2.8 şi anexa VI; Hotărârea Guvernului nr.949 din 12.10.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale stabilite de Acordul "Compact" cap. III p.6,7;

14. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.96, lit.b) lin. 2; Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct.3 al notei la anexa nr 1, capitolul 22 Notă la anexă; Hotărârea Guvernului nr.18 din 04.03.2015 cu privire la stabilirea cuantumului de alcool etilic nedenaturat destinat utilizării în medicină pentru anul 2015;

15. Codul Vamal nr.1149 din 20.07.2000, art.34; Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.104 alin.(2) lit.c­¹); Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal art.28, lit.n) şi pct.1 din nota la anexa nr.2; Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, pct.9 din anexa nr.2 referitor la Ministerul Economiei, proiectul "Promovarea eforturilor privind ajustările structurale economice şi mijloacele fondului de partener", în baza Notelor de schimb dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei din 09.03.2005, 03.03.2006, 05.03.2007 şi 05.03.2008; Ordinul Ministerul Economiei şi Comerţului nr.37 din 28.06.2005, Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

16. Codul Vamal nr.1149 din 20.07.2000, art.34; Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.104 alin.(2) lit.c¹); Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, pct.9 din anexa nr.2 referitor la Ministerul Economiei, proiectul "Promovarea eforturilor privind ajustările structurale economice şi mijloacele fondului de partener", în baza Notelor de schimb dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei din 09.03.2005, 03.03.2006, 05.03.2007 şi 05.03.2008; Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.n) şi pct.1 din nota la anexa nr.2; Ordinul Ministerul Economiei şi Comerţului nr.37 din 28.06.2005 privind desfăşurarea Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

17. Codul audiovizualului nr.260 din 27.07.2006, art.64;

18. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.y1); Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.32;

19. Legea nr.290 din 06.12.2013 privind importul şi procurarea unor bunuri, lucrări şi servicii conexe pe teritoriul Republicii Moldova;

20. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(n) şi p.1 al Notei la anexa nr.2; Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 art.4, art.104 lit.c¹) şi art.124 alin.(2) lit.b); Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova face parte;

21. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(d) şi pct.5 al Notei la anexa nr.2; Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 art.103, alin.(5) şi art.124 alin.(2) lit.a);

22. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(o) şi pct.2 al Notei la anexa nr.2; Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(1) pct.26);

23. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. art.28 lit.t); Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(15);

24. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.w) şi pct.9 al Notei la anexa nr.2; Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal , art.4 alin.(20²);

25. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(i); Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 art.103 alin.(2) lit.b) şi art.124 alin.(8); Codul vamal nr.1149 din 20.07.2000, art.37;

26. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.y¹); Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.32;

27. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(n) şi pct.1 al Notei la anexa nr.2; Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.104 lit.c1), art.124 alin.(3); Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

28. Legea nr.1054 din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, art.4 alin (5); Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(2); Hotărârea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(5);

29. Legea nr.142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică; Legea nr.160 din 12.07.2007 energiei regenerabile; Hotărârea Guvernului nr.401 din 12.06.12 cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică;

30. Legea nr.1421 din 31.12.2002 cu privire la teatru, circuri şi organizaţii concertistice; Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015;

31. Legea nr.102 din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia sociala a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; Hotărârea Guvernului nr.594 din 20.06.2005 cu privire la aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior finanţaţi de la bugetul de stat;

32. Legea nr.102 din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia sociala a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; Hotărârea Guvernului nr.862 din 14.07.2003 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forţei de muncă, anexa 3;

33. Legea nr.1515 din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător; Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice, pct.12, lit.a);

34. Legea nr.1515 din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85; Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice pct.12, lit.(f);

35. Legea nr.1515 din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85; Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice pct.12, lit.(g);

36. Legea nr.1515 din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85; Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice pct.12, lit.(b);

37. Legea nr.1515 din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85; Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice pct.12, lit.(c);

38. Legea nr.167 din 09.07.2008 pentru ratificarea Acordului de finanţare a Proiectului naţional de alimentare cu apă şi canalizare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare;

39. Legea nr.567 din 25.12.2003 privind ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare;

40. Legea nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile industriale art.12; Hotărârea Guvernului nr.440 din 16.06.2011 cu privire la acordarea titlului de parc industrial Societăţii pe Acţiuni "TRACOM";

41. Legea nr.548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei; Hotărârea Guvernului nr.938-11 din 13.11.2014 cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextual conjuncturii regionale; Hotărârea Guvernului nr.124 din 30.03.2015 cu privire la asigurarea stabilităţii sistemului bancar din Republica Moldova;

42. Legea nr.60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi; Legea nr.72 din 12.04.2015 cu privire la bugetului de stat, art.43 şi art.36;

43. Legea nr.158 din 18.07.2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, art.5 şi art.6; Legea nr.1417 din 17.12.1997, art.4 alin.(136); Hotărârea Guvernului nr.782 din 25.09.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a cotei "zero" a TVA şi a scutirii de taxa vamală şi taxa pentru proceduri vamale, aplicate mărfurilor (serviciilor) importate şi/sau livrate pe teritoriul ţării, destinate proiectului "Reabilitarea străzilor centrale şi modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău" şi Programului de Investiţii Prioritare prevăzut de Studiul de Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în municipiul Chişinău;

44. Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct.7 al regulilor generale de aplicare a taxei vamale;

45. Legea nr.179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public privat; Legea nr.534 din 13.07.1995 cu privire la concesiune; Hotărârea Guvernului nr.438 din 19.05.2012 cu privire la iniţierea proiectului de parteneriat public privat pentru concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău; Hotărârea Guvernului nr.321 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea concesionarii activelor Î.S "Aeroportului Internaţional Chişinău" şi a condiţiilor concesionarii acestora; Hotărârea Guvernului nr.715 din 12.09.2013 pentru aprobarea Raportului privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău"; Hotărârea Guvernului nr.780 din 04.10.2013 cu privire la reconfirmarea Hotărârii Guvernului nr.321 din 30.05.2013 privind aprobarea concesionarii activelor Î.S. "Aeroportului Internaţional Chişinău" şi a condiţiilor concesionarii acestora;

46. Legea nr.463 din 18.05.1995 cu privire la poştă;

47. Legea nr.160 din 12.07.2007 a energiei regenerabile; Legea nr.142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică; Hotărârea Guvernului nr.401 din 12.06.12 cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică;

48. Legea nr.72 din 12.04.2015 cu privire bugetul de stat pentru anul 2015; Hotărârea Guvernului nr.87 din 31.01.2002 cu privire la extinderea funcţiilor şi eficientizarea activităţii Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare; Hotărârea Guvernului nr.567 din 26.07.2011 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetăţeni cu mijloace tehnice ajutătoare;

49. Legea nr.311 din 17.07.2003 privind ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare a Băncii Mondiale; Contractele de recreditare încheiate cu întreprinderile municipale;

50. Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct.3, Capitolul 84;

51. Legea nr.72 din 12.04.2015 a bugetului de stat pe anul 2015; Hotărârea Guvernului nr.809 din 29.10.2015 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2015;

52. Legea nr.72 din 12.04.2015 a bugetului de stat pe anul 2015; Hotărârea Guvernului nr.809 din 29.10.2015 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2015 din 2015; Hotărârea Guvernului nr.731 din 08.09.2014 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2014; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.35 din20.02.2014 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2014; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.215 din 25.09.2014 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2014; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.99 din 30.04.2015 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2015; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.155 din 25.06.2015 cu privire la finanţarea proiectului de transfer tehnologic "Consolidarea infrastructurii terestre a Centrului Tehnologii Spaţiale pentru simularea şi monitorizarea zborului sateliţilor cu control local şi teleghidat" din 2015; Hotărârea Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.64 din 20.03.2014 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2014; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.263 din 24.11.2014 cu privire la finanţarea proiectului de transfer tehnologic "Implementarea tehnologiei de tratare a deşeurilor medicale infecţioase, utilizând sterilizatorul STERISHRED 250" din 2014; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.140 din 16.06.2014 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2014; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.97 din 30.04.2015 cu privire la finanţarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de inovare în anul 2015; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.227 din 01.10.2015 cu privire la modificarea Hotărârii CSŞDT al AŞM nr.97 din 30.04.2015; Hotărârea Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.190 din 30.07.2015 cu privire la finanţarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de inovare în anul 2015; Hotărârea Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.218 din 25.09.2014 cu privire la aprobarea modificărilor din anexa la Hotărârea CSŞDT al AŞM nr.35 din 20.02.2014;

53. Hotărârea Parlamentului nr.477 din 02.06.1995 pentru ratificarea Acordului cu privire la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor din ţările membre aleComunităţii Statelor Independente; Hotărârea Guvernului nr.369 din 05.06.1995 cu privire la măsurile de realizare a Acordului referitor la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente şi a Protocolului privind mecanismul de realizare a acestui Acord;

54. Hotărârea Parlamentului nr.1588 din 27.02.1998 cu privire la acordarea de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor pe anii 1998-1999; Hotărârea Parlamentului nr.834 din 16.05.1996 cu privire la cooperativele de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Parlamentului nr.209 din 29.07.1994 privind acordarea de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Parlamentului nr.1294 din 23.02.1993 despre punerea în aplicare a Legii cu privire la bugetul de stat; Hotărârea Guvernului nr.323 din 28.06.1991 cu privire la măsurile de stimulare a construcţiei de case şi a cooperativelor de construcţii locative; Hotărârea Guvernului nr.349 din 07.06.1993 cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Guvernului nr.811 din 15.12.1992 cu privire la măsurile de ajutorare a cooperativelor de construcţii a locuinţelor; Hotărârea Guvernului nr.35 din 22.01.1992 cu privire la măsurile suplimentare de stimulare a construcţiei cooperatiste de locuinţe;

55. Hotărârea Guvernului nr.774 din 13.08.1997 cu privire la taxele pentru servicii cu semnificaţie juridică în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţi intelectuale; Hotărârea Guvernului nr.878 din 18.07.2008 pentru aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în anexa la Hotărârea Guvernului nr.774 din 13.08.1997 cu privire la nomenclatorul serviciilor cu semnificaţie juridică în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale; Hotărârea Guvernului nr.275 din 16.03.06 cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului şi abrogarea unor acte normative; Hotărârea Guvernului nr.271 din 10.03.05 privind aprobarea modificărilor ce se operează în unele Hotărâri ale Guvernului;

56. Hotărârea Guvernului nr.352 din10.06.2015 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2015;

57. Hotărârea Guvernului nr.364 din 03.06.2008 privind aprobarea Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET); Hotărârea Guvernului nr.2503-330 din 04.10.2010 privind extindere programului pe perioada 2011-2013; Hotărârea Guvernului nr.2503-330 din 04.10.2010 cu privire la extinderea perioadei de acţiune a Programului pentru anii 2011-2013; Hotărârea Guvernului nr.124 din 19.02.2014 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.664 din 3 iunie 2008 cu privire la Programul naţional de abilitare economică a tinerilor;

58. Hotărârea Guvernului nr.1116 din 06.12.2010 cu privire la parteneriatul public-privat pentru prestarea unor servicii de sănătate; Ordinul nr.119 din 18.02.2011 cu privire la instituirea Comisiei de selectare a partenerului privat pentru serviciile de radiologie şi diagnosticare imagistică din cadrul IMSP Spitalul Republican;

59. Hotărîrea Guvernului nr.574 din 07.08.2013 cu privire la parteneriatul public-privat pentru serviciile de dializă; Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.928 din 02.09.2013;

60. Hotărârea Guvernului nr.742 din 10.09.2014 cu privire la acordarea titlului de parc industrial Întreprinderii Municipale "Gospodăria Locativ-Comunală" şi modificarea destinaţiei unui teren; Contract nr.166 din 15.12.2014 de arendă a pământului, emis de Primăria municipiului Comrat UTA Găgăuzia;

61. Ordinul Ministerul Economiei şi Comerţului nr.37 din 28 iunie 2005 privind desfăşurarea Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

62. Acord de garanţie nr.39988 din 12.08.2010 cu privire la susţinerea Proiectelor între mun. Chişinău şi Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi ÎM "Regia Transport Electric";

63. Acord de eşalonare a datoriei Autorităţii Aerona-utice Civile din 23 aprilie 2013;

64. Acord de eşalonare a datoriei Autorităţii Aerona-utice Civile nr 49/6 din 1 noiembrie 2012;

65. Contract de eşalonare a plăţilor a Autorităţii Aeronautice Civile nr.85 din 25 octombrie 2012;

66. Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI semnat la 16.09.2010 şi ratificat de către Parlament prin Legea nr.13 din 11.02.2011 şi Acordul de finanţare cu FIV semnat la 26.11.2010; Acordul de Împrumut între Republica Moldova şi BERD care a fost semnat la 16 iunie 2010 şi rectificat de către Parlament prin Legea nr.203 din 16.07.2010 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Programul de Dezvoltare a Serviciilor de Aprovizionare cu Apă Potabilă); Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI semnat la 16.09.2010 şi rectificat de către Parlament prin Legea nr.13 din 11.02.2011, Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii pentru realizarea Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă şi Acordul de finanţare cu FIV semnat la 26.11.2010;

67. Legea nr.1014 din 25.04.2002 privind ratificarea Contractului de împrumut şi de proiect şi Acordului de arbitraj dintre "Kreditanstalt fьr Wiederaufbau (KfW)" şi Republica Moldova, precum şi Societatea pe Acţiuni "Sudzucker-Moldova", pentru suma de 10 milioane de mărci germane (crearea staţiilor de deservire tehnică); Contractul de împrumut din 22.08.2002 încheiat între Ministerul Finanţelor şi Sudzuker Moldova S.A., Addendumul N II din 06.09.2004 la Contractul de împrumut din 22.08.2002 încheiat între Ministerul Finanţelor şi Sudzuker Moldova S.A; Contractul de împrumut şi Proiect din 15 august 2001 între KREDITANSTALT FUR WIEDERAUFBAU, Frankfurt am Main (KFV, Germania) şi Republica Moldova, precum şi S.A. Sudzuker Moldova;

68. Contractul de recreditare a împrumutului, destinat pentru alimentare cu apă şi canalizare în Republica Moldova, între Ministerul Finanţelor şi Consiliul Raional Leova; Decizia Consiliului Raional Leova nr.6.7 din 16.09.2010 cu privire la contractarea unui împrumut pentru implementarea Programului de dezvoltare şi aprovizionare cu apă şi canalizare în r-ul. Leova;

69. Contractul de garanţie nr.44027 din 07.02.2014 cu privire la despăgubire şi suport al proiectului dintre Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Municipalitatea Chişinău şi SA Apă - Canal Chişinău; Contractul de garanţie nr.0235 din 07.02.2014 cu privire la despăgubire şi suport al proiectului dintre Municipiul Chişinău, SA Apă - Canal Chişinău şi Banca Europeană de Investiţii; Acordul de împrumut nr.44027 din 19.12.2013 dintre Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi SA Apă - Canal Chişinău 2013; Contractul de finanţare nr.0235 din 19.12.2013 dintre Banca Europeană de Investiţii şi SA Apă - Canal FIN 81.436, Serapis N 2011;

70. Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie nr.3ra-680/13 din 05.06.2013;

71. Decizia Consiliului sătesc Cuizăuca, r-ul Rezina, nr.7/2 din 06.12.2013 cu privire la aprobarea proiectului planului cadastral al terenului proprietate publică a UAT din domeniul privat cu suprafaţa de 3,0 ha cu nr.cadastral 6715206151; Contractul nr.2 din 08.06.2012;

72. Decizia Consiliului comunal Pleşeni, r-nul Cantemir, nr.03/6/XXIV din 25.05.2009 despre darea în comodat a unei încăperi ;

73. Decizia Consiliului sătesc Cristeşti, r-ul Nisporeni. nr.1/5 din 12.02.2015 cu privire la transmiterea patrimoniului sistemului de aprovizionare cu apă şi a patrimoniului serviciului de evacuare a deşeurilor din proprietatea consiliului sătesc; Decizia Consiliului sătesc Cristeşti, r-ul Nisporeni, nr.2/4 din 24.12.2015 cu privire la transmiterea din proprietatea consiliului sătesc în gestiunea ÎM Crisbolţun a unor bunuri; Decizia Consiliului sătesc Cristeşti, r-ul Nisporeni, nr.8/2 din 11.12.2015 cu privire la transmiterea din gestiune a consiliului local în gestiunea ÎM Crisbolţun a platformelor de acumulare a deşeurilor construite în anul 2015;

74. Decizia Consiliului sătesc Antoneşti, r-ul Ştefan-Vodă, nr.7.6 din 28.10.2004 cu privire la transmiterea în folosinţă a încăperii filialei şcolii de arte din Antoneşti cu sediul în grădiniţa pentru copii şcolii de arte din or. Ştefan-Vodă "Maria Bieşu";

75. Decizia Consiliului sătesc Antoneşti, r-ul Ştefan-Vodă, nr.4.1 din 16 iunie 2005 cu privire la transmiterea imobilelor de la balanţa primăriei la balanţa Întreprinderii de Stat "Poşta Moldovei";

76. Decizia Consiliului sătesc Băhrineşti, r-ul Floreşti, nr.9/2 din 11.12.2007 cu privire la acordarea spaţiului Poştei Moldovei în mod gratuit;

77. Decizia Consiliului Raional Orhei nr.6/3 din 16.09.2010 cu privire la angajarea unui împrumut privind realizarea Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă oferit de Banca Europeană pentru reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD);

78. Decizia Consiliului sătesc Cubolta, r-ul Sângerei, nr.2/9 din 21.03.2012 "Cu privire la acordarea spaţiului pentru desfăşurarea serviciilor de către ÎS "Poşta Moldovei";

79. Decizia Consiliului orăşenesc Costeşti, r-ul Râşcani, nr.01/12 din 16.03.2015 cu privire la primirea de la ADR Nord a tractorului URSUS şi remorcii de vindaj şi transmiterea lor în administrare la Î.M."Apă-Canal" Costeşti;

80. Decizia Consiliului orăşenesc Costeşti, r-ul Râşcani, nr.06/26 din 14.12.2013 cu privire la transmiterea mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare în proprietate cu titlu gratuit Î.M. "Apă-Canal Costeşti"; Decizia Consiliului orăşenesc Costeşti, r-ul Râşcani, nr.01/07 din 17.03.2014 cu privire la transmiterea bunului mobil - autogunoieră în proprietate ÎM "Apă-Canal Costeşti"; Decizia Consiliului orăşenesc Costeşti, r-ul Râşcani, nr.05/06 din 10.12.2014 cu privire la primirea la balanţa primăriei Costeşti a bunurilor materiale de la ADR Nord şi transmiterea lor în administrare la ÎM "Apă-Canal Costeşti"; Decizia Consiliului orăşenesc Costeşti, r-ul Râşcani, nr.01/12 din 16.03.2015 " Cu privire la primirea de la ADR Nord a tractorului URSUS şi remorcii de vidaj şi transmiterea lor în administrare la Î.M. "Apă-Canal Costeşti";

81. Decizia Consiliului orăşenesc Străşeni nr.6/04 din 21.07.2015 cu privire la transmiterea mijloacelor fixe, materialelor, volumul cheltuielilor de reparaţii efectuate din bugetul local, bugetul de stat şi fondul ecologic naţional şi contribuţia cetăţenilor; Decizia Consiliului orăşenesc Străşeni nr.3/31 din 07.04.2015 cu privire la transmiterea mijloacelor fixe, materialelor, volumul cheltuielilor de reparaţii efectuate din bugetul local, bugetul de stat, fondul ecologic naţional şi contribuţia cetăţenilor; Decizia Consiliului orăşenesc Străşeni nr.4/12 din 27.04.2015 cu privire la modificare şi completarea Deciziei consiliului orăşenesc Străşeni nr 3/31 din 07.04.2015;

82. Decizia Consiliului orăşenesc Străşeni nr.3/31 din 07.04.2015 cu privire la transmiterea mijloacelor fixe, materialelor, volumul cheltuielilor de reparaţii efectuate din bugetul local, bugetul de stat, fondul ecologic naţional şi contribuţia cetăţenilor; Decizia Consiliului orăşenesc Străşeni nr.4/12 din 27.04.2015 cu privire la modificare şi completarea Deciziei Consiliului orăşenesc Străşeni nr.3/31 din 07.04.2015;

83. Decizia Consiliului orăşenesc Străşeni nr.6/04 din 21.07.2015 cu privire la transmiterea mijloacelor fixe, materialelor, volumul cheltuielilor de reparaţii efectuate din bugetul local bugetul de stat şi fondul ecologic naţional şi contribuţia cetăţenilor;

84. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.10/2 din 27.09.2012 cu privire la aprobarea Contractului de împrumut dintre ÎM "Direcţia Troleibuze din Bălţi" şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Acordul de garanţie şi susţinere a proiectului între municipiul Bălţi, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi ÎM "Direcţia Troleibuze din Bălţi";

85. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.8/60 din 27.10.2005 cu privire la garanţie;

86. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.8/50 din 27.11.2008 cu privire la garanţie;

87. Decizia Consiliului orăşenesc Cimişlia nr.01/5 din 30.01.2014 cu privire la transmiterea patrimoniului către Î.M Servicii publice Cimişlia; Decizia Consiliului orăşenesc Cimişlia nr.10/3 din 11.12.2014 cu privire la transmiterea patrimoniului oraşului către Î.M "Servicii Publice Cimişlia"; Decizia Consiliului orăşenesc Cimişlia nr.7/4 din 11.08.2015 cu privire la transmiterea patrimoniului oraşului Î.M "Servicii Publice Cimişlia"; Decizia Consiliului orăşenesc Cimişlia nr.3/22 din 10.04.2015 cu privire la transmiterea patrimoniului către Î.M "Servicii Publice Cimişlia";

88. Decizia Consiliului sătesc Ciuciuleni, r-ul Hânceşti, nr.09/03 din 18.10.2014 cu privire la transmiterea în gestiune a apeductului; Contract de comodat din 01.04.2015 de transmitere a apeductului; Act de predare-primire din 24.04.2015 al reţelei de apeduct;

89. Decizia Consiliului comunei Ciorescu nr.3/21 din 03.07.2013 cu privire la atribuirea în folosinţă a unor terenuri de pământ;

90. Decizia Consiliului Raional Rezina nr.8/1 din 19.11.2012 privind aprobarea statutului IP Incubatorul de Afaceri din Rezina;

91. Decizia Consiliului sătesc Slobozia, r-ul Ştefan-Vodă, nr.3/1 din 28.06.2006 cu privire la înstrăinarea,arenda şi locaţiunea bunurilor imobiliare,ce se afla la balanţa primăriei.

92. Decizia Consiliului sătesc Lunga, r-ul Floreşti nr.5/03 din 23.12.2003 cu privire la darea în arendă cu titlu gratuit a unei încăperi;

93. Decizia Consiliului comunei Ucrainca, r-ul Căuşeni , nr.8/9 din 21.10.2005 cu privire la familiarizarea consiliului local despre rezultatele reviziei privind executarea bugetului primăriei; Contractul de comodat nr.5 din 24.10.2005;

94. Decizia Incubatorului de Afaceri Dubăsari nr.02-03 din 21.06.2013 cu privire la transmiterea în gestiune a unui imobil;

95. Decizia Consiliului comunei Dobruşa, r-ul Şoldăneşti, nr.10-2 din 25.10.2005 cu privire la darea în arendă a încăperii în care este amplasat Oficiul poştal Receşti al filialei ÎS Poşta Moldovei Centrul Poştal Şoldăneşti; Decizia Consiliului comunei Dobruşa, r-ul Şoldăneşti, nr.13- 6 din 13.12. 2005 cu privire la transmiterea la balanţa ÎS Poşta Moldovei a imobilului în care este amplasat Oficiul poştal Dobruşa;

96. Decizia Consiliului sătesc Andruşul de Sus, r-ul Cahul,nr.5/4 din 22.11.2013 cu privire la stabilirea taxei pentru desfăşurarea activităţii comerciale de către oficiul poştal;

97. Decizia Consiliului sătesc Opaci, r-ul Căuşeni, nr.6/4 din 19.09.2012 cu privire la modul de destinare a fântânii arteziene;

98. Decizia Consiliului Raional Ştefan-Vodă, nr.10/7 din 15.12.2011 privind statutul Incubatorului de Afaceri Ştefan-Vodă;

99. Decizia Consiliului sătesc Andruşul de Jos nr.04/4 din data de 09.06.2013 cu privire la examinarea solicitării Centrului de Poştă Cahul al ÎS Poşta Moldovei nr.187 din 20.05.2013;

100. Decizia Consiliului orăşenesc Ialoveni nr.01-32 din 12.02.2015 cu privire la transmiterea unor bunuri;

101. Decizia Consiliului comunei Văscăuţi, r-ul Floreşti, nr.03/07 din 7 septembrie 2006 cu privire la transmiterea la balanţa ÎS Poşta Moldovei, Centrul de Poşta Floreşti a imobilului în care este amplasat oficiul poştal;

102. Decizia Consiliului comunei Tigheci, r-ul Leova,nr.3/6 din 15.06.2010 cu privire la transmiterea în comodat CP Leova cu titlu gratuit a încăperii Oficiului Poştal Tigheci;

103. Decizia Consiliului comunei Drăgăneşti, r-ul Sângerei, nr.1/10 din 14.03.2012 cu privire la analizarea cererii depuse de Clubul de Fotbal "Veris FC";

104. Decizia Consiliului sătesc Hâjdieni, r-ul Glodeni,nr.3/10 din 27.07.2012 cu privire la transmiterea unor bunuri imobile la IM Ilidarom;

105. Decizia Consiliului sătesc Săiţi, r-ul Căuşeni, nr.06/2 din 07.12.2007 cu privire la transmiterea încăperii în arendă fără plată ÎS Poşta Moldovei;

106. Decizia Consiliului sătesc Săiţi nr.3/1 din 29.06.2012 cu privire la înfiinţarea Întreprinderii Municipale Servcom - Săiţi;

107. Decizia Consiliului orăşenesc Ştefan-Vodă nr.1/11 din 03.03.2015 cu privire la transmiterea unor bunuri în gestiunea economică;

108. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.9/52-2 din 02.12.2013 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi Societăţii Persoanelor cu Dizabilităţi TAUR;

109. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/36-3 din 01.04.2011 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi;

110. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.6/28-12 din 25.10.2012 cu referire la prelungirea relaţiilor de dare în folosinţă a unor încăperi;

111. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/29-3 din 06.05.2011 cu privire la prelungirea relaţiilor contractuale de locaţiune a unor încăperi;

112. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.5/49-10 din 17.09.2012 cu privire la operarea de modificări în decizia Consiliului municipal Chişinău nr.61/15 din 19.12.2006;

113. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.5/42-9 din 17.09.2012 cu privire la darea în arendă a unor încăperi în incinta grădiniţei;

114. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.1/25 din 25.01.2012 cu privire la darea în folosinţă a unor încăperi Întreprinderii Municipale Regia Transport Electric;

115. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/29-2 din 06.05.2011 cu privire la prelungirea relaţiilor contractuale de locaţiune a unor încăperi din bd Dacia 32 lit.A Societatea Invalizilor sect. Botanica;

116. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.7/29 din 29.11.2012 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi Întreprinderii municipale Regia Transport Electric;

117. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/40-1 din 01.04.2011 cu privire la prelungirea relaţiilor contractuale de locaţiune a unor încăperi din bd Dacia 34/1, 36 lit.A,B Întreprinderii de stat Poşta Moldovei;

118. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/20-1 din 12.03.2013 cu privire la darea în folosinţă a unor încăperi Întreprinderii municipale pentru servicii locative Ciocana;

119. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.5/42-7 din 17.09.2012 cu privire la darea în arendă a unor încăperi din incinta grădiniţei de copii nr.148 Asociaţiei obşteşti Asociaţiei pentru asistenţa copiilor cu deficienţe ASCODE;

120. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.4/21 din 23.05.2012 cu privire la darea în folosinţă a unor încăperi Întreprinderii municipale Regia Transport Electric;

121. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-2 cu privire la darea în folosinţă a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-3 din 06.05.2011 cu privire la darea în folosinţă prin contract de comodat a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-4 din 06.05.2011 cu privire la darea în folosinţă prin contract de comodat a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-5 din 06.05.2011 cu privire la darea în folosinţă a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-6b din 06.05.2011 cu privire la darea în folosinţă prin contract de comodat a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărie a Spaţiilor Verzi; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/31-7 din 06.05.2011 cu privire la darea în folosinţă prin contract de comodat a unor încăperi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi;

122. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.13/37-3 din 28.10.2010 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi;

123. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/9 din 02.04.2015 cu privire la recepţionarea şi transmiterea unor obiective la balanţă; Act de predare-primire din 24.07.2015 a reţelelor edilitare ale obiectivului Construcţia reţelelor de canalizare exterioară la casele particulare; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.3/23 din 19.05.2015 cu privire la recepţionarea şi transmiterea unor obiective la balanţă; Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr.10/24 din 09.12.2014 cu privire la transmiterea la balanţă a reţelelor exterioare de apeduct şi canalizare ale obiectivelor; Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.11-10-5 din 18.12.2014 cu privire la preluarea în proprietate publică locală şi transmiterea reţelelor de apeduct şi canalizare exterioare ale blocului;

124. Decizia Consiliului comunei Sărata Nouă, r-ul Leova, nr.5.20 din 22.10.2010 cu privire la transmiterea în comodat Centrului de Poştă Leova cu titlu gratuit a unei încăperi cu suprafaţa de 22.36 m. p. din clădirea bibliotecii publice Oficiul Poştal Sărata Nouă;

125. Decizia Consiliului sătesc Rogojeni, r-ul Şoldăneşti, nr.7-3 din 04.10.2013 cu privire la determinarea formei de gestionare a sistemului de aprovizionare cu apă;

126. Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.19/20 din 23.08.2013 cu privire la crearea Parcului Industrial Edineţ;

127. Decizia Consiliului sătesc Sămăşcani, r-ul Şoldăneşti, nr.1/8 din 16.02.2015 cu privire la transmiterea prin gestiune delegată a obiectului;

128. Contractul general de locaţiune semnat de către rezident şi managerul incubatorului care sunt aprobate de către Comitetul de administrare a incubatorului-organul decizional şi de control al IP "IAS" Gunnar Due Gundersen conform Statului IP "IAS" Gunnar Due Gundersen;

129. Contract de locaţiune între IP Incubatorul de Afaceri Sângerei şi rezidenţii incubatorului de afaceri;

130. Contractele s. Cîrnăţeni, r-ul Căuşeni, şi actele de predare - primire a reţelelor de gaze la deservirea tehnică a Primăriei din 04.10.2005 şi 13.10.2008;

131. Contractul Primăriei s. Opaci, r-ul Căuşeni, nr.249 din 26.02.2007 de primire-predare la deservirea tehnică a reţelelor de gaze;

132. Act de primire-predare din 25.08.2004 al primăriei Bărboieni, r-ul Nisporeni.

ANEXA III

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

PE OBIECTIVE ŞI FORME DE ACORDARE

(mii lei)

ANEXA IV

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

PE FORME DE ACORDARE ŞI PE FURNIZORI

(mii lei)