Decizie nr.ASER-64 din 27.12.2017 Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2016

CONSILIUL CONCURENŢEI

D E C I Z I E

Raportul privind ajutoarele de stat acordate

în Republica Moldova pentru anul 2016

nr. ASER-64  din  27.12.2017

 (în vigoare 06.04.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 113-120 art. 487 din 06.04.2018

* * *

Plenul Consiliului Concurenţei, acţionând în temeiul art.41 alin.(1) lit.s) din Legea concurenţei nr.183 din 11.07.2012, art.21 alin.(3) din Legea nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat, al Hotărârii Parlamentului nr.179 din 12.07.2013 privind numirea în funcţie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei şi al Hotărârii Parlamentului nr.220 din 27.09.2013 privind numirea în funcţie a unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei,

DECIDE:

1. A aproba Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2016.

2. A prezenta Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2016 Parlamentului şi Guvernului.

3. A publica Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2016 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

RAPORT

PRIVIND AJUTOARELE DE STAT ACORDATE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA PENTRU ANUL 2016

ABREVIERI ŞI ACRONIME

INTRODUCERE

Politica în domeniul ajutorului de stat este o componentă importantă a politicii de concurenţă datorită efectelor intervenţiei statului asupra mediului economic. Monitorizarea permanentă a ajutoarelor de stat se efectuează cu scopul de a exclude denaturarea nejustificată a concurenţei şi pentru a direcţiona mai bine măsurile de sprijin, contribuind astfel la dezvoltarea întregii economii.

Autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat în Republica Moldova este Consiliul Concurenţei.

În conformitate cu art.21 alin.(3) din Legea cu privire la ajutorul de stat, Consiliul Concurenţei întocmeşte un raport anual privind ajutoarele acordate. Potrivit legislaţiei cu privire la ajutorul de stat, furnizorii, până la data de 31.03.2017, urmau să prezinte informaţii Consiliului Concurenţei referitor la ajutoarele de stat şi ajutoarele de minimis acordate în anul 2016 şi informaţia actualizată pentru anii 2014 şi 2015.

Pe baza informaţiei prezentate de către furnizori a fost elaborat prezentul raport, care este al IV-lea raport din domeniu, de la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În raport sunt analizate atât ajutoarele existente, care au continuat a fi acordate în anul de raportare, cât şi ajutoarele noi şi ajutoarele de minimis.

În acest context, se menţionează că 187 furnizori au informat Consiliul Concurenţei despre măsurile de sprijin acordate în perioada anilor 2014-2016. Informaţia a fost prezentată de către APC şi instituţiile subordonate acestora, APL de nivelul I şi II şi persoane juridice.

Prezentul raport reprezintă un instrument statistic destinat asigurării transparenţei în materie de ajutor de stat, oferind astfel informaţie relevantă APC şi APL pentru elaborarea politicilor în diverse domenii ale economiei naţionale şi luarea deciziilor privind direcţionarea eficientă a resurselor publice disponibile. Totodată, acesta poate constitui o bază informaţională pentru diverse cercetări ştiinţifice.

Raportul dat cuprinde o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate pe parcursul ultimilor 3 ani în acordarea ajutoarelor de stat, ajutoarelor de minimis, ajutoarelor de stat acordate pentru prestarea SIEG, monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate, cadrul normativ în domeniul ajutorului de stat elaborat şi adoptat în perioada de raportare, precum şi reflectă implementarea SIRASM. Multe măsuri de sprijin au fost acordate pentru mai mulţi ani şi întru descrierea situaţiei efective privind ajutoarele de stat acordate, este necesară reflectarea dinamică a structurii ajutorului de stat oferit în perioada 2014-2016.

Datele raportate pentru perioada anilor 2014 şi 2015 au fost actualizate şi corectate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat. În perioada de raportare furnizorii au informat Consiliul Concurenţei referitor şi la alte măsuri de sprijin acordate în anii 2014 şi 2015. De menţionat că actualizarea acestor date este prevăzută şi în Metodologia UE privind elaborarea Scoreboard-ului. Astfel, actualizarea şi corectarea datelor privind ajutoarele de stat acordate în anii precedenţi anului de raportare este efectuată şi de către autorităţile responsabile de ajutor de stat din ţările membre UE.

Ţinând cont de faptul că până în prezent nu există o evidenţă a facilităţilor fiscale acordate în baza Codului fiscal şi actelor legislative ce vin în aplicarea acestuia, valoarea ajutorului de stat prezentată în raport se bazează pe date estimate.

În Capitolul I din raport este prezentată analiza social-economică a Republicii Moldova pentru perioada de raportare, precum şi informaţia despre cadrul normativ în domeniul ajutorului de stat, adoptat în perioada de raportare.

În Capitolul II este prezentată analiza valorii, structurii şi tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în anul de raportare.

În Capitolul III este prezentată o analiză a valorii şi a tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de minimis şi ajutorului de stat acordat pentru prestarea SIEG în anul de raportare.

În Capitolul IV sunt prezentate principalele constatări privind monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei şi care au fost în derulare în anul 2016.

Capitolul V este dedicat Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat" .

În Anexa I sunt oglindite informaţii despre sfera ajutoarelor de stat analizate în raport, obiectivele ajutorului de stat şi sursele obţinerii datelor.

Actele juridice conform cărora au fost acordate măsurile de sprijin în anul 2016 sunt menţionate în Anexa II.

Situaţia sumară a ajutoarelor de stat raportate în anul de referinţă şi pentru perioada 2014-2016 pe obiective şi forme de acordare este reflectată în Anexa III.

În Anexa IV este prezentată informaţia privind ajutorul de stat oferit pe forme de acordare şi pe furnizori de ajutor de stat.

Capitolul I.

CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Analiza social-economică a Republicii Moldova

În anul 2016, economia mondială a înregistrat o creştere cu 3.1%. Activitatea economică a înregistrat o majorare impetuoasă în a doua jumătate a anului 2016, în special în economiile avansate. Performanţele economice ale pieţelor emergente şi ale economiilor în curs de dezvoltare au rămas diferite¹.

În Republica Moldova, anul 2016, PIB a însumat 134 476 mil. lei (preţuri curente de piaţă), în creştere (în termeni reali) cu 4.1% faţă de anul 2015 (semidefinitiv)².

Contribuţii pozitive la creşterea PIB, în anul 2016 faţă de anul 2015, au avut activităţile economice: agricultură, silvicultură şi pescuit (+2.2%); comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor (+0.9%); industria extractivă şi industria prelucrătoare, transport şi depozitare, informaţii şi comunicaţii, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (cu câte +0.3%).

VAB pe economie a crescut cu 4.8% faţă de nivelul anului precedent, contribuind la creşterea PIB cu 4.1%. Volumul impozitelor pe produse s-a majorat cu 3.1% în raport cu anul 2015, contribuind la creşterea PIB cu 0.5%.

Impact negativ asupra indicelui volumului fizic al PIB au avut-o următoarele activităţi economice: construcţiile (-0.2%); administraţia publică şi apărare, asigurări sociale obligatorii, învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (-0.1%); alte activităţi (-0.7%).

Din punct de vedere al utilizării PIB creşterea s-a datorat, în principal, consumului final al gospodăriilor populaţiei (+3.2%). Contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o formarea brută de capital fix (-0.7%) şi exportul net (-0.5%).

În anul 2016 exporturile de mărfuri au totalizat 2 045.3 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în anul 2015 cu 4.0%. Importurile de mărfuri au totalizat 4 020.3 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în anul 2015 cu 0.8%. Balanţa comercială s-a soldat cu un deficit de 1 975.0 mil. dolari SUA, cu 45.0 mil. dolari SUA (-2.2%) mai mic faţă de cel înregistrat în anul 2015.³

În anul 2016, populaţia ocupată a constituit 1 219.5 mii persoane, în creştere cu 15.9 mii faţă de anul 2014 (+1.3%). Numărul şomerilor, conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 53.3 mii, fiind cu 8.8 mii mai mic faţă de anul 2015. Rata şomajului la nivel de ţară a constituit 4.2%, fiind mai mică faţă de cea înregistrată în anul 2015 (4.9%)⁴.

Rata medie anuală a inflaţiei a constituit 6.4%, fiind cu 3.3 p. p. inferioară celei din anul 2015. Evoluţia descendentă a inflaţiei s-a datorat, în cea mai mare parte, cererii interne modeste, nivelului înalt al perioadei de bază din anul 2015, precum şi unei recolte bogate înregistrate în sectorul agricol ce a favorizat diminuarea preţurilor la produsele alimentare.

Totodată, traiectoria descendentă a inflaţiei a fost susţinută şi de scăderea presiunilor din partea preţurilor reglementate ca urmare a ajustării în diminuare a tarifului la gaz şi la energie electrică în prima jumătate a anului, dar şi în urma disipării treptate a impactului majorării tarifului la energie electrică din vara anului 2015⁵.

În conformitate cu Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2016 (aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.126 din 06.07.2017), în anul 2016, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 45 953.9 mil. lei, ceea ce constituie 98.7% faţă de prevederile anuale. Faţă de acumulările anului 2015, veniturile s-au majorat cu 5.2%.

În structura veniturilor publice naţionale, cea mai mare pondere au deţinut impozitele şi taxele - 63.6% (29 231 mil.lei), din acestea: impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii - 71.3%, impozite pe venit - 22.4%, taxelor asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe - 5% şi impozite pe proprietate-1.3%. Principalele tipuri de venituri, la care se estimează majorări, au fost⁶: impozitul pe venit persoanelor fizice şi juridice (270.4 mil. lei), taxa vamală (cu 118 mil.lei), taxa pentru efectuarea procedurilor vamale (cu 21.4 mil. lei), defalcări din profitul net al întreprinderilor de stat şi dividende primite de la cota parte a proprietăţilor publice în societăţi pe acţiuni (cu 40 mil. lei) şi veniturile colectate de către instituţiile bugetare în urma prestării serviciilor şi din donaţii (cu 20.2 mil. lei).

În anul 2016, în structura veniturilor bugetului public naţional, granturile au constituit circa 3% (1 373 mil lei), în raport cu 4.4% (1 905.6 mil. lei) în anul 2015. Din totalul granturilor, 30.6% sunt destinate proiectelor finanţate din sursele externe. Ponderea lor în PIB a constituit 1 % comparativ cu 2.5 % în anul 2015.⁶

Granturile pentru finanţarea proiectelor din surse externe iniţial au fost aprobate în sumă de 1 013.1 mil lei. Pe parcursul anului, reieşind din nivelul executării lucrărilor şi efectuarea achiziţiilor pe proiecte în curs de execuţie, precum şi iniţierea proiectelor noi şi fluctuaţia cursului valutar, sumele precizate pentru debursări au constituit 975.3 mil.lei. Suma debursărilor de granturi externe a constituit 420.2 mil. lei. Nivelul executării a constituit 43.1%. La partea de cheltuieli bugetul public naţional a fost executat în sumă de 48 462.6 mil. lei, la nivel de 94.2% din prevederile anuale. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile s-au majorat cu 4.3%.⁶

Executarea bugetului public naţional în anul 2016 în condiţii comparabile s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2 508.7 mil. lei, sau la nivel de 1.8% din PIB.⁶

________________________________

¹ Provocările economice mondiale, aprilie 2017: Momentul câştigător?, Fondul Monetar Internaţional, Aprilie 2017, http://www.imf.org/en/Publications/WEO/Issues/2017/04/04/world-economic-outlook-april-2017

² Produsul intern brut în anul 2016 şi trimestrul IV 2016

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=5562&idc=168

³ Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în anul 2016 http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5526

⁴ Forţa de muncă în Republica Moldova. Ocupare şi şomaj 2017, Biroul Naţional de Statistică, Chişinău, 2017 http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Forta_de_munca/AFM_rom_2017.pdf

⁵ Raport anual 2016, Banca Naţională a Moldovei, Chişinău, 2017 http://bnm.md/files/RA_ISBN_2016.pdf

⁶ Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2016, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.126 din 06.07.2017 (publicat în Monitorul Oficial Nr.253-264din 21.07.2017)

1.2. Elaborarea cadrului normativ

În scopul completării cadrului normativ necesar în vederea implementării prevederilor din Legea cu privire la ajutorul de stat şi art.341 alin.(1) din Acordul de Asociere, în anul 2016 au fost adoptate 11 regulamente cu privire la evaluarea ajutorului de stat sectorial.

Aceste acte normative sunt:

• Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 08.09.2016, publicat în MO nr.2-8 din 06.01.2017)

Regulamentul transpune Comunicarea Comisiei – Orientări ale UE pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul dezvoltării rapide a reţelelor de comunicaţii în bandă largă 2013/C 25/01, publicat în Jurnalul Oficial al UE nr.C 25 din 26.01.2013.

Obiectivul controlului ajutoarelor de stat în sectorul comunicaţiilor electronice în bandă largă este acela de a se asigura că măsurile de ajutor de stat vor avea drept rezultat un nivel superior, sau un ritm mai rapid, al acoperirii şi penetrării comunicaţiilor electronice în bandă largă decât ar fi fost posibil în absenţa ajutorului.

• Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru sectorul siderurgic (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 08.09.2016, publicat în MO nr.2-8 din 06.01.2017)

Regulamentul transpune Comunicarea Comisiei (2002/C70/05) ajutor pentru salvare şi restructurare şi ajutor pentru închidere în sectorul siderurgic, publicată în Jurnalul Oficial al UE C70 din 19.03.2002.

Regulamentul stabileşte modalitatea de evaluare a ajutoarelor de stat pentru salvare şi restructurare şi ajutor pentru închidere în sectorul siderurgic.

• Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile publice de radiodifuziune (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 08.09.2016, publicat în MO nr.2-8 din 06.01.2017)

Regulamentul transpune parţial Decizia Comisiei din 20.12.2011 privind aplicarea art.106 alin.(2) din Tratatul privind funcţionarea UE în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensaţii pentru obligaţia de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredinţată prestarea unui serviciu de interes economic general (2012/21/UE), publicată în Jurnalul Oficial al UE din 11.01.2012, şi Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune (2009/C 257/01), publicată în Jurnalul Oficial al UE din 27.10.2009.

Regulamentul prevede cadrul necesar pentru evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a condiţiilor în care radiodifuzorii împuterniciţi cu servicii publice sunt compensaţi pentru furnizarea serviciului public de radiodifuziune. Evaluarea ajutoarelor de stat pentru un serviciu public de radiodifuziune se va baza pe normele stabilite prin Legea cu privire la ajutorul de stat şi actele normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat, în special cele ce ţin de SIEG.

• Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru filme şi alte opere audiovizuale (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 08.09.2016, publicat în MO nr.2-8 din 06.01.2017)

Regulamentul transpune parţial Comunicarea Comisiei privind ajutoarele de stat pentru filme şi alte opere audiovizuale (Text cu relevanţă pentru SEE) (2013/C332/01), publicată în Jurnalul Oficial al UE C 332 din 15.11.2013.

Regulamentul prevede modalitatea de evaluare a ajutoarelor de stat pentru producţia de filme, scrierea scenariilor, dezvoltarea, distribuţia de filme sau promovarea filmelor (inclusiv în cadrul unor festivaluri de film), alte opere audiovizuale, precum şi pentru cinematografe.

• Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 08.09.2016, publicat în MO nr.2-8 din 06.01.2017)

Regulamentul transpune parţial Regulamentul (CE) nr.1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23.10.2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.1191/69 şi nr.1107/70 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al UE L 315 din 03.12.2007, şi transpune Secţiunea 3 din Comunicarea Comisiei 2012/C 8/02 privind aplicarea normelor UE în materie de ajutor de stat în cazul compensaţiei acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general, publicată în Jurnalul Oficial al UE C 8 din 11.01.2012.

Regulamentul prevede cadrul necesar pentru evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a condiţiilor în care furnizorii compensează operatorii de servicii publice pentru costurile suportate şi/sau acordă drepturi exclusive în schimbul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu public, atunci când impun sau contractează obligaţii de serviciu public.

• Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru societăţile de administrare a navelor (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 08.09.2016, publicat în MO Nr.2-8 din 06.01.2017)

Regulamentul transpune Comunicarea Comisiei de stabilire a unor orientări privind ajutoarele de stat pentru societăţile de administrare a navelor 2009/C 132/06, publicată în Jurnalul Oficial al UE C132 din 11.06.2009.

Regulamentul stabileşte cadrul necesar pentru evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a condiţiilor de eligibilitate a societăţilor de administrare a navelor pentru ajutor de stat.

• Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile poştale (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 08.09.2016, publicat în MO nr.2-8 din 06.01.2017)

Regulamentul transpune parţial prevederile Comunicării Comisiei privind aplicarea normelor de concurenţă în sectorul poştal şi privind evaluarea anumitor măsuri de stat cu privire la serviciile poştale (98/C 39/02), publicat în Jurnalul Oficial al UE C 039 din 06.02.1998.

Regulamentul stabileşte cadrul necesar pentru evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a condiţiilor în care furnizorii serviciului poştal universal sunt compensaţi pentru costurile suportate şi/sau le sunt acordate drepturi exclusive în schimbul îndeplinirii obligaţiilor de servicii poştale universale.

• Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 08.09.2016, publicat în MO nr.2-8 din 06.01.2017)

Regulament transpune art.107 (3) (d) din Tratatul privind Funcţionarea UE, transpune art.8 şi art.53 din Regulamentul (UE) nr.651/2014 al Comisiei din 17.06.2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat (Text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al UE L 187 din 26.06.2014 şi secţiunea 2.6. din Comunicarea Comisiei (2016/C 262/01) privind noţiunea de ajutor de stat astfel cum este menţionată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea UE, publicată în Jurnalul Oficial al UE C 262 din 19.07.2016.

Regulamentul a fost elaborat în vederea reglementării modalităţii de evaluare a compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutoarelor de stat pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului.

• Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 08.09.2016, publicat în MO nr.2-8 din 06.01.2017)

Regulamentul transpune art.107 (3) (c) din Tratatul privind Funcţionarea UE şi transpune art.2, 6, 8 şi 55 din Regulamentul (UE) nr.651/2014 al Comisiei din 17.06.2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat (Text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al UE L 187 din 26.06.2014.

Regulamentul a fost elaborat în vederea reglementării modalităţii de evaluare a compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutoarelor de stat pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, inclusiv şi a ajutoarelor de stat pentru infrastructuri care deservesc mai multe scopuri de recreare.

• Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat întreprinderilor de transport feroviar (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.9 din 29.09.2016, publicat în MO nr.149-154 din 12.05.2017)

Regulamentul transpune art.3 (3); (6) – (7) şi Anexa I din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european, publicată în Jurnalul Oficial al UE L 343 din 12.12.2012 şi transpune Comunicarea Comisiei - Linii directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, publicată în Jurnalul Oficial al UE C 184 din 22.07.2008.

Regulamentul stabileşte criterii de evaluare pentru ajutorul de stat acordat întreprinderilor de transport feroviar.

În conformitate cu prevederile art.339 şi 341 din Acordul de Asociere a fost elaborat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat" (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1112 din 06.10.2016). Totodată, au fost modificate 3 regulamente (aprobate prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.5 din 27.12.2016) după cum urmează:

• Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat

• Regulamentul privind ajutorul de minimis

• Regulamentul cu privire la Registrul ajutorului de stat.

Legislaţia UE privind ajutorul de stat este în dinamică continuă. Astfel, întru onorarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere, Consiliul Concurenţei va întreprinde în continuare toate măsurile necesare pentru alinierea cadrului normativ naţional cu privire la ajutorul de stat la legislaţia UE în domeniul dat.

Capitolul II.

ANALIZA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

2.1. Caracterizare generală

Ajutorul de stat reflectat în prezentul capitol, cuprinde totalitatea măsurilor de sprijin raportate pentru anul 2016 şi anume: ajutoarele existente (ajutoarele de stat care au început a fi implementate înainte de intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat) şi ajutoarele de stat noi (orice ajutor de stat care nu este un ajutor existent, inclusiv modificările ajutoarelor existente).

În conformitate cu art.342 alin.(1) din Acordul de Asociere, de la 01.01.2016, Republica Moldova urmează să prezinte un raport la fiecare doi ani, urmând metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat. Cu referire la cele expuse mai sus şi în conformitate cu experienţa UE⁷ în partea ce ţine de analiza ajutoarelor de stat, în prezentul raport ajutorul de stat acordat în baza cadrului general este examinat separat de ajutorul de stat acordat pentru SIEG şi ajutorul de minimis.

Pentru a realiza o imagine cât mai cuprinzătoare privind ajutoarele de stat raportate, valoarea ajutorului de stat prezentată în tabelul nr.1 include ajutoarele de stat acordate întreprinderilor pentru prestarea SIEG şi valoarea estimată a măsurilor de sprijin acordate în baza Codului fiscal şi a cadrului normativ ce vine în aplicarea acestuia.

___________________________

⁷ Scoreboard-observaţii conceptuale şi metodologice:

   http://ec.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html

Tabelul nr.1

Ajutorul de stat raportat în perioada 2014-2016, inclusiv

ajutorul de stat acordat pentru prestarea SIEG

Informaţia prezentată pentru perioada anilor 2014 şi 2015 este diferită de datele pentru acelaşi an prezentată în rapoartele anterioare. Aceasta se datorează faptului că unele din datele raportate pentru perioada anilor 2014 şi 2015 au fost actualizate şi corectate de către furnizori. Totodată, au fost prezentate informaţii suplimentare de către furnizori privind măsurile noi de sprijin acordate în perioada anilor 2014-2015.

Valoarea estimată a ajutorului de stat pentru anul 2016 a fost calculată ţinând cont de prevederile legislaţiei UE în domeniu şi informaţia prezentată pentru anii precedenţi. Pentru anul 2016 Ministerul Finanţelor şi autorităţile administrative din subordinea acestuia (Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat) au prezentat informaţia incompletă referitor la măsurile de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale. Ministerul Finanţelor a creat Grupul de lucru privind revizuirea facilităţilor fiscale şi vamale şi elaborarea unor mecanisme care ar permite efectuarea unei evaluări privind estimarea costurilor şi impactul facilităţilor fiscale şi vamale, din care fac parte şi reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

Valoarea estimativă a ajutorului de stat pentru anul 2016 a fost de 5 609 030 mii lei, ceea ce a constituit 4.17 % din PIB.

Din suma totală a ajutorului de stat raportat pentru anul 2016, respectiv 2 670 798 mii lei, valoarea ajutorului de stat autorizată de către Consiliul Concurenţei a fost de 54 444 mii lei (2.04% din valoarea totală), diferenţa fiind reprezentată de ajutoarele existente şi măsurile de sprijin aflate în examinare la Consiliul Concurenţei. În acest sens se remarcă faptul că, ajutorul de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei în anul 2016 s-a micşorat esenţial faţă de anul 2015 atât ca valoare, cât şi ca pondere în valoarea totală a ajutorului de stat raportat. Evoluţia indicatorilor nominalizaţi a fost influenţată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a măsurilor de sprijin pentru sectorul financiar.

În anul 2016 ajutorul de stat a fost acordat la 1 935 de persoane juridice şi fizice care desfăşoară o activitate economică.

În continuare este prezentată evoluţia nivelului ajutorului de stat, în perioada 2014-2016, ţinând cont de metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat.

Tabelul nr.2

Ajutorul de stat raportat în perioada 2014-2016

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2016 s-a micşorat semnificativ faţă de anul 2015 şi anume cu 2 348 449 mii lei. Totodată, valoarea ajutorului de stat s-a micşorat cu 15.47% în anul 2016 în raport cu anul 2014. Această micşorare s-a datorat în mare parte finalizării perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin raportate în anul precedent (inclusiv, ajutorului de stat acordat în sectorul financiar), dar şi prezentării de informaţii incomplete privind ajutoarele de stat acordate în baza Codului fiscal şi a cadrului normativ ce vine în aplicarea acestuia.

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat, furnizorii de ajutor de stat urmau să prezinte separat valoarea măsurilor de sprijin acordate din resursele de stat şi din fondurile externe. În conformitate cu practica UE în domeniul ajutorului de stat, resursele acordate de către UE, de Banca Europeană de Investiţii, de Fondul European de Investiţii sau de instituţii financiare internaţionale sunt considerate resurse de stat în cazul în care autorităţile naţionale au putere discreţionară în ceea ce priveşte utilizarea resurselor respective (în special selecţia beneficiarilor). În anul 2016, ajutorul de stat acordat din fonduri externe a constituit circa 0,12% din valoarea ajutorului de stat raportat.

În anul 2016, ponderea ajutorului de stat raportat în PIB în Republica Moldova a constituit 1.83%. Acest indicator s-a micşorat cu 2.10 p. p. faţă de anul 2015 şi cu 0.77 p. p. în raport cu anul 2014. Aceasta a fost determinată inclusiv de micşorarea semnificativă a valorii ajutorului de stat raportat faţă de anii precedenţi şi de majorarea valorii PIB.

Exprimat în euro, valoarea ajutorului de stat raportat a înregistrat o tendinţă de diminuare pe parcursul perioadei 2014-2016. În acest sens se precizează faptul că, în anul 2016 valoarea ajutorului de stat s-a micşorat cu 51.48% faţă de anul 2015 şi cu 28.58% faţă de anul 2014. Această tendinţă a fost determinată inclusiv de variaţia cursului valutar.

În anul de raportare s-a micşorat şi ajutorul de stat pe cap de locuitor, acesta a diminuat cu 48.78% în anul 2016 în raport cu anul 2015 şi cu 15.37%faţă de anul 2014.

Potrivit recomandărilor Consiliului European (prin Strategia de la Lisabona) este necesar de a reduce nivelul general al ajutoarelor de stat, astfel încât acest indicator să constituie mai puţin de 1% în PIB, fără a compromite scopul măsurilor de sprijin şi anume corectarea eşecurilor pieţei. În vederea preluării bunelor practici internaţionale este necesar de a micşora ponderea ajutorului de stat în PIB. Astfel, valoarea ajutorului de stat la nivelul UE a fost de 0.67% din PIB în anul 2016.⁸ Aceasta constituie unul din obiectivele specifice ale Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru anii 2017–2020 (aprobat prin Legea nr.169 din 20.07.2017, publicat în MO nr.301 -315/533 din 18.08.2017).

___________________________

⁸ Pagina oficială a Comisiei Europene:

   http://ec.europa.eu/eurostat/tgm_comp/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=comp_sa_02&plugin=1

Ajutoarele de stat pot fi clasificate după mai multe criterii, precum:

• modalitatea de acordare – ajutor individual, schemă de ajutor de stat;

• forma acordării – ajutor de stat direct (subvenţii, granturi, etc.), ajutor de stat indirect (anularea de datorii, împrumuturi cu dobânzi preferenţiale, acordarea de garanţii în condiţii preferenţiale, etc.);

• obiectivele urmărite – ajutoare de stat pentru obiective orizontale, ajutoare de stat pentru obiective sectoriale, ajutoare regionale etc.;

• furnizorii care au acordat ajutoarele de stat – APC, APL, persoane juridice care administrează direct sau indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale.

O prezentare mai detaliată a ajutoarelor de stat acordate conform clasificării menţionate este expusă în continuare.

2.2. Modalităţile de acordare a ajutorului de stat

Întreprinderile din Republica Moldova pot beneficia de măsuri de sprijin fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat.

Schema de ajutor de stat, în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat, este orice act în baza căruia pot fi acordate ajutoare de stat beneficiarilor definiţi în cuprinsul actului într-un mod general şi abstract, fără a fi necesare măsuri suplimentare de punere în aplicare, sau orice act în baza căruia ajutoarele care nu sunt legate de un proiect specific pot fi acordate unuia sau mai multor beneficiari pentru o perioadă nedeterminată de timp şi/sau într-un cuantum nedeterminat.

Ajutorul individual este ajutorul de stat care nu este acordat în baza unei scheme de ajutor de stat, sau este acordat în baza unei scheme care trebuie notificată în mod individual.

Pentru anul 2016, furnizorii de ajutor de stat au raportat 67 de măsuri de sprijin acordate în baza cadrului general (exceptând SIEG). Potrivit figurii nr.1 privind structura măsurilor administrate de către furnizori în anul 2016, raportate la modalităţi de acordare a ajutoarelor de stat, se constată că furnizorii au ales implementarea schemelor de ajutor de stat, acestea fiind 67.16 % din numărul total de măsuri raportate.

În anul 2016 s-a modificat structura măsurilor de sprijin raportat la modalităţi de acordare a ajutoarelor de stat faţă de anii precedenţi. Această modificare a fost determinată inclusiv de excluderea măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG, cea mai mare pondere din aceste fiind acordate ca ajutoare individuale.

Din punct de vedere valoric, de asemenea, au fost raportate mai multe ajutoare de stat prin intermediul schemelor. O situaţie comparativă a acestor modalităţi de acordare, ţinând cont de cuantumul ajutoarelor de stat acordate prin intermediul schemelor sau ca ajutoare individuale, este prezentată în tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Valoarea şi structura ajutoarelor de stat

în dependenţă de modalităţile de acordare în perioada 2014-2016

Potrivit datelor prezentate în tabelul nr.3 se observă că s-a majorat semnificativ ponderea ajutoarelor de stat acordate prin intermediul schemelor şi anume cu 16.62 p.p. faţă de anul 2015 şi cu 9.35 p.p. în raport cu anul 2014. Aceasta a fost determinată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a ajutorului de stat acordat în sectorul financiar.

Experienţa UE arată că ajutoarele de stat acordate prin scheme sunt, de regulă, mai puţin nocive pentru mediul concurenţial. Acordarea măsurilor de sprijin, preponderent prin intermediul schemelor de ajutor de stat, sporeşte gradul de accesibilitate al măsurilor de sprijin, astfel înregistrând o creştere a numărului de operatori economici eligibili şi creând premisele necesare pentru o dezvoltare social-economică durabilă.

În această ordine de idei, întru eficientizarea acordării ajutorului de stat şi aplicarea bunelor practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat, este necesar de a continua implementarea măsurilor de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat.

2.3. Formele de acordare a ajutorului de stat

Pentru a acorda ajutoare de stat, furnizorii pot utiliza diverse modalităţi de sprijinire a beneficiarilor. În funcţie de politica publică într-un anumit domeniu şi de specificul întreprinderilor care vor fi sprijinite, furnizorul alege o formă de acordare a ajutorului de stat, care oferă cea mai bună posibilitate de îndeplinire a obiectivului propus.

Ajutorul de stat poate fi exprimat prin transmiterea de bunuri publice, inclusiv sub formă de mijloace financiare, către un beneficiar sau prin renunţarea furnizorului la anumite venituri viitoare, certe sau posibile pe care le-ar obţine de la un beneficiar. Noţiunea de ajutor de stat este o noţiune obiectivă care nu ţine cont de forma de acordare, dar de efectele acesteia asupra economiei naţionale.

Furnizorii de ajutor de stat au oferit măsuri de sprijin întreprinderilor care activează pe teritoriul Republicii Moldova, sub forma:

1) renunţărilor la veniturile bugetare,

2) cheltuielilor bugetare.

În anul 2016, valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de renunţări la veniturile bugetare a constituit 87.91% din valoarea totală a ajutorului de stat raportată.

Valoarea ajutoarelor de stat raportate sub formă de cheltuieli bugetare a fost cu mult mai mică în raport cu cea de la renunţări la venituri bugetare. În anul de raportare, valoarea indicatorului nominalizat a fost de 12.09% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat, menţinându-se tendinţa din anii anteriori. Valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de cheltuieli bugetare s-a micşorat semnificativ în anul 2016 comparativ cu anii 2015 şi 2014. Se remarcă faptul că, valoarea indicatorului menţionat în anul 2016 s-a micşorat cu 43.26% faţă de anul 2015 şi cu 61.74% faţă de anul 2014. Această diminuare a fost influenţată, inclusiv, de micşorarea în anul 2016 a ajutoarelor de stat acordate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii.

Valoarea ajutorului de stat din perspectiva cheltuielilor şi renunţărilor bugetare înregistrate în perioada 2014-2016, este prezentată în tabelul nr.4.

Tabelul nr.4

Valoarea şi structura ajutorului de stat raportat, din perspectiva

cheltuielilor/renunţărilor bugetare înregistrate în perioada 2014-2016

Tendinţa de majorare a ajutoarelor de stat acordate sub forma unor renunţări la veniturile bugetare în anul 2016 a fost determinată inclusiv de forma acordării ajutorului de stat de către furnizori.

În conformitate cu art.6 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, ajutorul de stat poate fi acordat sub formă de:

a) subvenţii şi/sau subsidii;

b) anulare sau preluare de datorii;

c) scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor;

d) acordare a unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale;

e) acordare de garanţii în condiţii preferenţiale;

f) investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent;

g) reduceri la preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei.

Cea mai mare pondere din ajutorul de stat raportat pentru perioada 2014 - 2016 a fost acordat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, alcătuind 75.65 % din valoarea totală a ajutorului de stat raportat. Deşi, în anul 2016 s-au înregistrat modificări în valoarea ajutorului de stat raportat sub diverse forme, structura acestuia a continuat să rămână aceeaşi ca şi în anii precedenţi.

În figura nr.2 este prezentată structura ajutorului de stat raportat în perioada 2014-2016, în funcţie de forma de acordare.

Valoarea anuală a ajutoarelor de stat, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste măsuri de sprijin, este prezentată în tabelul nr.5.

Tabelul nr.5

Valoarea şi structura ajutorului de stat raportat în

funcţie de forma de acordare, în perioada 2014-2016

În anul 2016, valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a diminuat semnificativ comparativ cu anii precedenţi şi anume cu 43.26% faţă de anul 2015 şi cu 61.74% în raport cu anul 2014. Aceasta a fost determinată, inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin.

Ponderea ajutoarelor de stat raportate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii s-a majorat cu 1.18 p.p. în anul cu 2016 faţă de anul 2015, dar s-a micşorat cu 14.61 p.p. în raport cu anul 2014. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost oferit, în anul 2016, pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural.

În anul 2016, valoarea ajutorului de stat raportat sub forma de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor s-a micşorat cu 38.50% faţă de anul 2015 şi s-a majorat cu 4.85% în raport cu anul 2014. Tendinţa de micşorare a valorii indicatorului nominalizat în anul 2016 faţă de anul 2015 a fost determinată inclusiv de prezentarea incompletă a informaţiei privind ajutoarele de stat acordate în baza Codului fiscal şi a cadrului normativ ce vine în aplicarea acestuia.

Ponderea ajutorului de stat raportat sub forma nominalizată s-a majorat în anul 2016 faţă de anii 2014 şi 2015, aceasta fiind determinată de micşorarea semnificativă a valorii măsurilor de sprijin acordate sub alte forme. Cea mai mare pondere a ajutoarelor de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, acordate în baza Codului fiscal şi a Legii nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal a continuat a fi calificată de către furnizori ca ajutoare de stat pentru dezvoltarea regională. Măsurile date de sprijin constituie ajutoare existente şi, prin urmare, acestea nu au fost notificate la Consiliul Concurenţei şi nu au fost examinate prin prisma prevederilor Legii cu privire la ajutorul de stat.

Valoarea ajutorului de stat raportat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale s-a micşorat semnificativ în anul 2016 în raport cu anii precedenţi. Micşorarea valorii ajutorului de stat raportat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale a fost determinată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a ajutorului de stat în sectorul financiar şi aplicarea metodologiei şi modului de prezentare a analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat.

Ponderea ajutorului de stat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale în valoarea totală a ajutorului de stat raportat pentru anul 2016 s-a micşorat faţă de anul 2015 şi anul 2014. În anul 2016, cea mai mare parte a ajutorului de stat acordat sub forma nominalizată a fost pentru susţinerea ÎMM.

Valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale s-a majorat în anul 2016 cu 1.34% faţă de anul 2015 şi cu 28.22% în raport cu anul 2014. Totodată, în anul de raportare s-a majorat ponderea ajutorului de stat acordată sub forma nominalizată. Cea mai mare cotă din valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale a fost pentru dezvoltarea regională.

Valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit) a înregistrat o tendinţă descendentă. În anul 2016, valoarea indicatorului menţionat s-a micşorat cu 80.55% faţă de anul 2015 şi cu 70.16% în raport cu anul 2014. Ponderea ajutorului de stat raportat sub forma analizată, de asemenea, s-a micşorat în perioada analizată. Aceasta a fost determinată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin raportate pentru anii precedenţi. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit) a fost acordată pentru dezvoltarea regională.

Cât priveşte ajutorul de stat acordat sub formă de investiţii ale furnizorului (dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală anticipată de către un investitor privat prudent), acesta a fost acordat beneficiarilor care prestează SIEG.

Date privind valoarea ajutoarelor de stat raportate pe forme şi obiective de acordare pot fi găsite în Anexa III.

Ponderea semnificativă a ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare, înregistrată în anul 2016, s-a datorat în special valorii ridicate a ajutoarelor de stat raportate sub forma scutirilor, reducerilor, amânărilor sau eşalonărilor la plata impozitelor şi taxelor generale de stat.

Ponderea valorii ajutorului de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor s-a majorat de la 96.14% din valoarea ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare raportat pentru anul 2014 până la 99.43% din valoarea totală a indicatorului nominalizat în anul 2016. Totodată, ponderea ajutorului de stat raportat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale s-a micşorat semnificativ de la 17.61% în anul 2015 până la 0.04% în anul 2016, ca urmare a finalizării perioadei de acordare a ajutorului de stat în sectorul financiar.

Structura ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri din partea statului, conform formelor de acordare, este prezentată în figura nr.3.

După cum s-a specificat, ajutoarele de stat de natura cheltuielilor bugetare au constituit 12.09% din valoarea ajutorului de stat, fiind reprezentate total de valoarea ajutoarelor de stat acordată sub formă de subvenţii şi/sau subsidii.

Se remarcă faptul că experienţa ţărilor membre ale UE atestă că ajutorul de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare (scutiri şi reduceri de la plata taxelor şi impozitelor, anulare a penalităţilor şi majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor către stat etc.) sunt, de regulă, mai nocive pentru economia de piaţă decât cele sub forma cheltuielilor bugetare (subvenţii, subsidii etc.). Ajutoarele de stat din categoriile cheltuielilor bugetare (subsidii, subvenţii etc.) sunt considerate mai puţin dăunătoare pentru concurenţă şi, totodată, mai transparente şi mai simplu de cuantificat în cazul schemelor de ajutor de stat sau ajutoarelor individuale.

În anul 2016, ponderea ajutoarelor de stat acordate la nivelul UE sub formă de facilităţi fiscale a constituit 30.8% din total⁹.

___________________________

⁹ Pagina oficială a Comisiei Europene:

   http://ec.europa.eu/eurostat/tgm_comp/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=comp_ai_sa_02&language=en

Cu referire la cele expuse şi întru preluarea celor mai bune practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat este necesar redistribuirea modalităţilor de acordare a ajutorului de stat şi anume prin micşorarea treptată a valorii ajutoarelor de stat acordate sub formă de renunţări la venituri bugetare şi majorarea celor acordate sub formă de cheltuieli bugetare, considerate mai transparente, mai uşor de cuantificat şi mai puţin dăunătoare pentru mediul concurenţial.

2.4. Obiectivele acordării ajutorului de stat

În conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, cu excepţia derogărilor stabilite în art.4 şi art.5, acordarea ajutorului de stat este considerată incompatibilă cu mediul concurenţial normal.

Categoriile de ajutor de stat care, potrivit art.5 alin.(1) din Legea cu privire la ajutorul de stat, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial sunt: ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei; ajutorul pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă; ajutorul acordat pentru susţinerea ÎMM; ajutorul pentru cercetare, dezvoltare şi inovare; ajutorul destinat protecţiei mediului înconjurător; ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează SIEG; ajutorul acordat pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate; ajutorul pentru înfiinţarea de întreprinderi de către femeile-antreprenor; ajutorul sectorial, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale; ajutorul pentru dezvoltarea regională.

Evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat cu un mediu concurenţial normal se face în funcţie de obiectivul principal stabilit la alocarea acestora.

În prezentul raport sunt analizate ajutoarele de stat pe următoarele categorii, în funcţie de obiectivul principal la acordare:

1. Ajutoare de stat pentru obiective orizontale se referă la ajutoarele de stat acordate persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate economică, indiferent de domeniu de activitate al acestuia, pentru realizarea în bune condiţii a unor acţiuni, cum ar fi: promovarea investiţiilor, ÎMM pentru consultanţă şi participarea lor la târguri, instruirea angajaţilor, crearea de noi locuri de muncă, cercetare-dezvoltare şi inovare, protecţia mediului şi alte obiective.

2. Ajutoare de stat pentru obiective sectoriale se referă la ajutoarele de stat destinate unui anumit domeniu de activitate economic, spre exemplu: dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă, serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători, pentru întreprinderile feroviare, sectorul financiar etc.

3. Ajutoare pentru dezvoltare regională sunt destinate pentru susţinerea dezvoltării regionale prin sprijinirea investiţiilor şi a creării de noi locuri de muncă, prin extinderea şi diversificarea activităţilor economice ale întreprinderilor situate în regiunile slab dezvoltate şi prin încurajarea întreprinderilor să înfiinţeze noi unităţi în aceste regiuni. Ajutorul de stat regional cuprinde ajutorul pentru investiţii acordat întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor regionale pentru întreprinderile mici nou-create cât şi, în anumite circumstanţe excepţionale, ajutoarele pentru operare.

4. Ajutor de stat acordat beneficiarilor pentru prestarea SIEG este ajutorul de stat sub forma compensaţiilor acordate beneficiarilor cărora le-a fost încredinţată prestarea unor SIEG.

5. Ajutoare de stat pentru alte obiective: ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea să fie acordate fără vreo discriminare determinată de originea produselor sau a serviciilor, ajutoarele destinate remedierii pagubelor cauzate de calamităţi naturale sau de alte situaţii excepţionale şi altele.

Valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective este prezentată sintetic în tabelul nr.6.

Tabelul nr.6

Valoarea şi structura ajutorului de stat raportat

pe obiective, în perioada 2014-2016

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat raportat în anul 2016 a fost pentru dezvoltare regională. Aceasta a constituit 83.50% din valoarea ajutorului de stat raportat, fiind în creştere cu 36.38 p.p. faţă de anul 2015 şi cu 24.50 p.p. faţă de anul 2014. Această majorare s-a datorat inclusiv micşorării semnificative a valorii şi ponderii ajutorului de stat acordat pentru obiective sectoriale.

Valoarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională a diminuat cu 9.29% în anul 2016 faţă de anul 2015, dar s-a majorat cu 19.61% în raport cu anul 2014. Majorarea valorii ajutorului de stat pentru dezvoltare regională în anul 2016 s-a datorat, inclusiv creşterii valorii unor măsuri de sprijin acordate de către furnizori în anul de raportare comparativ cu anul 2014.

Ajutoarele de stat acordate pentru obiective orizontale a diminuat cu circa 70% în anul 2016 în raport cu anii precedenţi. Aceasta a fost determinată, inclusiv de micşorarea valorii ajutorului de stat acordat pentru cercetare-dezvoltare şi inovare. Totodată, s-a micşorat şi ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru obiective orizontale de la 12.15% în anul 2014 până la 4.44% în anul 2016.

O diminuare semnificativă au înregistrat ajutoarele de stat raportate pentru obiective sectoriale. Această diminuare a fost determinată, inclusiv, de finalizarea perioadei de acordare a ajutorului de stat oferit în sectorul financiar.

Ponderea ajutorului de stat pentru obiective sectoriale a diminuat în anul 2016 în raport cu anii precedenţi şi anume cu 36.41 p.p. faţă de anul 2015 şi cu 17.81 p.p. în raport cu anul 2014.

Ajutoarele de stat raportate pe alte obiective au cuprins ajutoarele destinate remedierii pagubelor cauzate de calamităţi naturale sau de alte situaţii excepţionale şi alte ajutoare, acestea constituind mai puţin de 7% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

În limita informaţiei prezentate de către furnizori, cea mai mare pondere a ajutorului de stat a fost orientată către ÎMM, aceasta a constituit mai mult de 50% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

Cu referire la cele expuse mai sus, se constată faptul că în anul 2016, s-a micşorat semnificativ valoarea ajutorului de stat acordat pentru obiective sectoriale. Această tendinţă este în corespundere cu bunele practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat. Potrivit experienţei internaţionale în domeniul ajutorului de stat, de regulă, ajutoarele de stat orizontale şi pentru dezvoltare regională au un impact mai puţin nociv asupra mediului concurenţial şi din aceste considerente sunt mai acceptate în comparaţie cu ajutoarele de stat sectoriale. Prin urmare, politica statului în domeniul acordării ajutorului de stat trebuie să fie orientată spre diminuarea ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale şi direcţionarea ajutorului de stat către obiective orizontale şi regionale, care au un impact mai puţin nociv asupra mediului concurenţial şi din aceste considerente sunt mai acceptate în comparaţie cu ajutoarele de stat sectoriale.

O analiză mai detaliată referitor la ajutoarele de stat raportat pe obiective este prezentată în continuare.

Obiective orizontale

Structura valorii ajutorului de stat pe obiective orizontale a variat în perioada anilor 2014-2016. Din datele prezentate în tabelul nr.7 rezultă că în anul 2016 cea mai mare pondere din valoarea ajutoarelor de stat acordate pe obiective orizontale au deţinut ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, fiind 45.31% din valoarea raportată. Totodată, valoarea indicatorului nominalizat a diminuat comparativ cu anii precedenţi şi anume cu 33.32 p.p. faţă de anul 2015 şi cu 25.99 p.p. în raport cu anul 2014. Această diminuare a fost determinată inclusiv, de micşorarea valorii ajutoarelor de stat raportate pentru cercetare, dezvoltare şi inovare raportat pentru anul 2016.

Valoarea ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare s-a micşorat cu 82.58 % în anul 2016 în raport cu anul 2015 şi cu 80.36% faţă de anul 2014. Diminuarea valorii ajutorului de stat raportat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare a fost determinată, inclusiv de micşorarea semnificativă a valorii măsurii de sprijin raportate de către Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Tabelul nr.7

Valoarea şi structura ajutorului de stat pe

obiective orizontale, în perioada 2014-2016

Ajutoarele de stat pentru susţinerea ÎMM s-au micşorat de la 59 362 mii lei în anul 2014 până la 9 844 mii lei în anul 2016. Totodată, în perioada dată a diminuat ponderea ajutorului de stat pentru susţinerea ÎMM cu 7.77 p. p. în anul 2014, dar s-a majorat cu 6.01 p.p. comparativ cu anul 2015.

Diminuarea valorii ajutorului de stat pentru susţinerea ÎMM a fost determinată inclusiv de valoarea mai mică a măsurilor de sprijin raportate. Circa 56% din ajutorul de stat oferit pentru susţinerea ÎMM a fost acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii.

Valoarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului a diminuat în anul 2016 cu 50.26% faţă de anul 2015 şi cu 9.80% în raport cu anul 2014. Această micşorare a fost determinată şi de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin. Cât priveşte ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru protecţia mediului, aceasta a înregistrat o creştere în anul 2016 faţă de anii precedenţi. Aceasta s-a majorat cu 7.51 p.p. faţă de anul 2015 şi cu 12.58 p.p. comparativ cu anul 2014.

Ajutorul de stat pentru protecţia mediului a fost raportat în anul 2016 sub formă de subvenţii şi/sau subsidii. În anul 2016 Fondul pentru Eficienţă Energetică a notificat la Consiliul Concurenţei măsurile de sprijin acordate în baza Apelului de Propuneri de Proiect nr.3 în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă adresat solicitanţilor de finanţare din sectorul public. În urma examinării măsurilor de sprijin notificate, Consiliul Concurenţei a constatat că măsurile de sprijin notificate constituie ajutor de stat, în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat, în cazul beneficiarilor ce desfăşoară o activitate economică (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-09 din 15.03.2016).

În perioada anilor 2014-2016, s-a majorat valoarea şi ponderea ajutorului de stat acordată pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Această majorare a fost determinată de creşterea valorii măsurilor de sprijin raportate de către furnizori. Se precizează că măsurile de sprijin raportate sunt ajutoare existente şi prin urmare nu au fost autorizate de către Consiliul Concurenţei.

În concluzie, se constată că cea mai mare pondere a ajutorului de stat pe obiective orizontale a fost acordată pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

Obiective sectoriale

În anul 2016, ajutoarele de stat pentru obiective sectoriale au diminuat semnificativ în raport cu anii precedenţi. Această tendinţă de micşorare a valorii ajutoarelor de stat pentru obiective sectoriale a fost determinată de finalizarea perioadei de acordare a ajutorului de stat pentru sectorul financiar.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat pentru obiective sectoriale a fost acordată pentru stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare, fiind circa 71% din valoarea raportată. Totodată, au fost raportate ajutoare de stat şi pentru alte sectoare ale economiei naţionale, precum: farmaceutic, sport etc.

În anul 2016, cele mai multe ajutoare de stat pe obiective sectoriale au fost raportate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii, acestea constituind 71.46% din valoarea totală. Modificarea structurii valorii ajutorului de stat pentru obiective sectoriale conform formei de acordare faţă de anii precedenţi, a fost determinată inclusiv de prezentarea incompletă a informaţiei privind măsurile de sprijin acordate în baza Codului fiscal şi a cadrului normativ ce vine în aplicarea acestuia.

O pondere semnificativă în valoarea ajutorului de stat pe obiective sectoriale reprezintă ajutoarele existente. Ţinând cont de faptul că unele din aceste măsuri de sprijin au fost implementate prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea urmează a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat în conformitate cu angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova.

Ajutoare de stat pentru dezvoltare regională

Potrivit Hărţii ajutoarelor regionale a Republicii Moldova, toate regiunile de dezvoltare din ţară sunt eligibile pentru acordarea ajutoarelor de stat pe obiectivul analizat, cu o intensitate maximă admisibilă de 50%. În conformitate cu practica UE în domeniu, aceasta este determinată de dezvoltarea economică a regiunii, densitatea populaţiei, nivelul şomajului în regiunile în cauză şi de alţi indicatori. Potrivit normelor UE, întreg teritoriu al Republicii Moldova este considerat regiune defavorizată.

În anul 2016, ponderea valorii ajutorului de stat pentru dezvoltare regională a fost de 83.50% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat (potrivit tabelului nr.6). Cea mai mare pondere din măsurile de ajutor de stat pentru dezvoltare regională au fost puse în aplicare până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. Cât priveşte ajutoarele noi acordate, acestea au constituit 4 767 mii lei, fiind autorizate de către Consiliul Concurenţei.

În tabelul nr.8 este reflectată valoarea ajutorului de stat notificat pentru dezvoltare regională, autorizat de Consiliului Concurenţei, repartizat pe regiunile de dezvoltare a Republicii Moldova.

Tabelul nr.8

Valoarea şi structura ajutorului de stat notificat

pe regiunile de dezvoltare, în perioada 2014-2016

Din informaţia prezentată în tabelul nr.8, se observă că în anul 2016 cea mai mare pondere a ajutorului de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei pentru dezvoltare regional a fost acordat pentru regiunea Centru. Aceasta a fost determinată de valoarea ajutorului de stat acordat SA "CAAN". În anul 2016, Ministerul Economiei a notificat măsura de sprijin acordată sub forma scutirii SA "CAAN" de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă, cu trecerea în categoria de terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţii speciale. În urma examinării măsurii notificate, Consiliul Concurenţei a constatat că măsura de sprijin acordată constituie ajutor de stat, în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi este compatibilă cu mediul concurenţial normal (Decizia Plenului Conciliului Concurenţei nr.ASO-22 din 19.05.2016).

În anul 2016 au continuat a fi acordate două ajutoare individuale, care au fost notificate şi autorizate de către Consiliul Concurenţei în anul 2014 şi anume ajutorul de stat acordat pentru crearea PI "Comrat" şi PI "Edineţ".

Micşorarea semnificativă a valorii ajutorului de stat autorizat şi acordat în anul 2016 în raport cu anii precedenţi s-a datorat finalizării perioadei de acordare a măsurii de sprijin oferite de AIPA, autorizate de Consiliul Concurenţei.

În anul 2016, cea mai mare pondere a ajutorului pentru dezvoltare regională a continuat să fie acordată sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor (alcătuind 99.54 % din totalul ajutorului de stat pentru dezvoltare regională). Cea mai mare pondere din acestea sunt ajutoare existente, care au fost calificate ca ajutoare de stat pentru dezvoltare regională de către furnizori, dar nu au fost notificate la Consiliul Concurenţei şi prin urmare nu au fost examinate prin prisma Legii cu privire la ajutorul de stat. În acest sens, ajutoarele de stat menţionate urmează a fi revizuite prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

2.5. Furnizorii ajutorului de stat

Potrivit legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, furnizorii de ajutor de stat au obligaţia de a prezenta anual informaţia privind ajutoarele de stat acordate în anul precedent anului raportării.

Furnizor al ajutorului de stat, în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează direct ori indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. Legea cu privire la ajutorul de stat prevede şi noţiunea de iniţiator al ajutorului de stat, care este autoritate abilitată să iniţieze proiecte de acte juridice ce implică acordarea unor ajutoare de stat.

Tabelul nr.9

Valoarea ajutorului de stat raportat

în dependenţă de furnizori, în perioada 2014-2016, mii lei

Cele mai multe din măsurile de sprijin raportate pentru anul 2016 au fost acordate de către APC, acestea constituind circa 88% din numărul total de măsuri raportate, iar cele acordate de APL – circa 7%. Se observă o modificare a structurii ajutorului de stat raportat de către furnizori, aceasta a fost determinată, inclusiv de faptul că APL au raportat măsurile acordate de către aceştia ca ajutoare de minimis şi pentru prestarea SIEG.

La fel, au fost acordate măsuri de sprijin de către persoane juridice, acestea alcătuind circa 5% din totalul măsurilor raportate.

Potrivit valorii ajutorului de stat raportat pentru anul 2016, se remarcă faptul că 99.71% din valoarea totală a fost oferită de APC. În tabelul nr.9 este prezentată valoarea ajutorului de stat raportat pe furnizorii de ajutor de stat.

Pentru anul 2016, Ministerul Finanţelor şi autorităţile administrative din subordinea acesteia au prezentat informaţia incompletă privind măsurile de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale. Informaţia incompletă privind valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale şi referitor la beneficiarii acestora afectează veridicitatea informaţiei prezentate, fiind imposibil de a determina valoarea exactă a ajutorului de stat oferit în anul de raportare.

Referitor la subiectul privind acordarea ajutorului de stat sub forma facilităţilor fiscale la impozitele şi taxele indirecte (TVA, accize, taxe vamale), Ministerul Finanţelor a fost informat asupra faptului că examinarea măsurilor fiscale nu este exceptată regulilor de ajutor de stat, astfel cum este demonstrat din practica de examinare a instituţiilor UE. Totodată, Consiliul Concurenţei a menţionat asupra necesităţii de a alinia legislaţia fiscală a Republicii Moldova la prevederile legislaţiei UE, deoarece în acest mod vor fi îndeplinite adecvat angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere.

În contextul celor expuse mai sus şi potrivit Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890 din 20.07.2016 (publicat în MO nr.217-229 ), până în Trimestrul III anul 2018 urmează a fi armonizată legislaţia fiscală şi vamală, prin elaborarea şi adoptarea legislaţii noi (Codul fiscal şi Codul vamal), care să asigure predictibilitatea, transparenţa, siguranţa, echitatea şi claritatea politicilor fiscale şi vamale.

Ponderea valorii ajutorului de stat pe furnizori în totalul ajutorului de stat pentru perioada de raportare este prezentată în tabelul nr.10.

Potrivit informaţiei prezentate în tabel se constată că cei mai mari furnizori ai ajutorului de stat, conform valorii măsurilor de sprijin raportate, sunt APC. În anul 2016, Serviciul Vamal a prezentat informaţia cu privire la 86% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat. Ponderea valorii ajutorului de stat raportat de către Serviciul Vamal s-a majorat în raport cu anii precedenţi, această creştere a fost determinată inclusiv de micşorarea valorii măsurilor de sprijin raportate de alţi furnizori şi de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin.

Tabelul nr.10

Structura valorii ajutorului de stat raportat în

dependenţă de furnizori, în perioada 2014-2016, %

Date privind valoarea şi formele ajutoarelor de stat acordate de furnizorii de ajutor de stat pot fi găsite în Anexa IV.

În anul de raportare au fost acordate măsuri de sprijin şi de incubatoarele de afaceri, acestea constituind 0.01% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

În anul 2016, APC au raportat cele mai multe măsuri de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea constituind circa 70% din numărul total de măsuri de sprijin acordate de către APC. APL au oferit măsurile de sprijin ca ajutoare individuale, care au constituit 100% din totalul măsurilor raportate de către aceştia.

În continuare se va prezenta o analiză a valorii ajutorului de stat raportat de furnizorii de ajutor de stat pe principala formă de acordare a acestora în perioada de referinţă şi anume scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor.

Principalul furnizor de ajutor de stat care a raportat măsurile de sprijin sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, în anul de raportare este Serviciul Vamal, acesta deţinând 97.93% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat sub forma dată. Această valoare semnificativă a indicatorului analizat a fost determinată, inclusiv de valoarea semnificativă a măsurilor de sprijin raportate de Serviciul Vamal. Cu referire la faptul că cea mai mare pondere a ajutorului de stat raportat reprezintă ajutor existent, acesta urmează a fi revizuite prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

Cea mai mare pondere din ajutoarele de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale şi vamale sunt implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi prin urmare au fost oferite fără a fi încadrate în una din categoriile de ajutoare de stat care pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal. În acest sens, ajutoarele de stat nominalizate urmează a fi revizuite prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, iar ţinând cont de angajamentele asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova, aceste măsuri de sprijin urmează a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat.

Capitolul III.

ALTE MĂSURI DE SPRIJIN

3.1. Ajutorul de minimis

Ajutorul de minimis este ajutor având un echivalent valoric sub pragul de 2 mil. lei, acordat aceluiaşi beneficiar într-o perioadă maximă de 3 ani, indiferent de forma acestuia şi de obiectivul urmărit, cu condiţia să nu fie legat de activităţi de export. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor de participare la târguri comerciale sau a costurilor studiilor sau serviciilor de consultanţă necesare pentru lansarea unui produs nou sau existent pe o piaţă nouă nu constituie, în mod normal, ajutoare destinate activităţilor legate de export.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, ajutoarele de minimis urmează a fi acordate în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de minimis (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2 din 30.08.2013, publicat în MO nr.222-227 din 11.10.2013).

În baza Regulamentului privind ajutorul de minimis se pot acorda ajutoare de minimis în toate sectoarele economiei naţionale cu excepţia:

a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole;

b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transformării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

• atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii produselor în cauză, achiziţionate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile în cauză;

• atunci când ajutorul este condiţionat de transferarea lui parţială sau integrală către producătorii primari;

c) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export, respectiv ajutoarelor legate direct de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

d) ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

Se consideră că valoarea ajutorului de minimis este relativ mică şi nu afectează concurenţa dintre întreprinderi şi nici tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, astfel, fiind exceptată de la obligaţia de notificare.

În anul 2016, valoarea ajutorului de minimis raportată a fost de 90 924 mii lei, aceasta a constituit o creştere de 1.5 ori faţă de anul 2015 şi cu 0.04% în raport cu anul 2014. Valoarea semnificativ mai mare a ajutorului de minimis raportat pentru anul 2016 în raport cu anul 2015, s-a datorat valorii mai mari a măsurilor de sprijin raportate de către furnizori.

Exprimat în euro, valoarea ajutorului de minimis s-a majorat semnificativ în anul 2016 comparativ cu anul 2015, însă a diminuat faţă de anul 2014. Această tendinţă a fost determinată, inclusiv de variaţia cursului valutar.

Tabelul nr.11

Valoarea ajutorului de minimis

raportat, în perioada 2014-2016

Datele raportate pentru perioada anilor 2014 şi 2015 au fost actualizate şi corectate în conformitate cu informaţia prezentată de către furnizori.

Din valoarea totală a ajutorului de minimis raportat pentru anul 2016, cea mai mare pondere (97.31%) a constituit ajutorul de minimis acordat din sursele de stat. Cât priveşte ajutorul de minimis acordat din fondurile externe, acesta a constituit 2.69% din valoarea totală.

Pentru anul 2016, furnizorii au raportat 264 de măsuri de ajutor de minimis. Cele mai multe ajutoare de minimis au fost raportate de APL, acestea constituind 87.50% din numărul total de măsuri raportate pentru anul 2016. Potrivit valorii ajutorului de minimis raportat pentru anul 2016, 67.90 % din valoarea totală a fost oferită de APC.

Potrivit figurii nr.4, furnizorii au raportat cele mai multe ajutoare de minimis individuale în anul 2016, acestea constituind 82.95 % din numărul total de măsuri raportate.

O analiză comparativă a acestor modalităţi de acordare, cu referire la valoarea ajutoarelor de minimis raportate individual sau prin intermediul schemelor, este prezentată în tabelul nr.12.

Din punct de vedere a valorii ajutorului de minimis raportat, cea mai mare pondere a ajutoarelor de minimis au fost acordate prin intermediul schemelor, fiind 67.35 % din valoarea totală.

Tabelul nr.12

Valoarea şi structura ajutorului de minimis

conform modalităţilor de acordare în perioada 2014-2016

Din datele prezentate în tabelul nr.12, se observă că în anul 2016 s-a majorat semnificativ valoarea ajutoarelor de minimis acordate prin scheme de ajutor de minimis în raport cu anul 2015. Aceasta a fost determinată inclusiv de majorarea numărului de măsuri de sprijin implementate ca scheme de ajutor de minimis în anul de raportare.

Totodată, valoarea ajutoarelor de minimis implementate prin scheme a diminuat în anul 2016 faţă de anul 2014, ceea ce a fost determinată de valoarea mai mare a măsurilor de sprijin raportată pentru anul 2014 faţă de anul 2016.

Una din cele mai semnificative scheme de ajutor de minimis raportate pentru anul 2016 este măsura de sprijin acordată prin intermediul Programului de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1".

Ajutoarele de minimis raportate pentru anul 2016 au îmbrăcat diverse forme dintre care ajutoare de minimis sub formă de subvenţii şi/sau subsidii; scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor; acordarea unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale; garanţii în condiţii preferenţiale; investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent şi reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei.

Valoarea ajutorului de minimis raportat, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste avantaje, este prezentată în tabelul nr.13.

Tabelul nr.13

Valoarea şi structura ajutorului de minimis

raportat în perioada 2014-2016, în funcţie de forma de acordare

Potrivit informaţiei prezentate în tabelul nr.13, se observă o creştere semnificativă a valorii ajutorului de minimis acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii în raport cu anul 2015. Aceasta a crescut de circa 3 ori în raport cu valoarea înregistrată în anul 2015, ceea ce a fost determinată inclusiv de majorarea numărului de măsuri de sprijin raportate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii. Totodată, valoarea ajutorului de minimis raportat pentru anul 2016 a diminuat cu 1.83% faţă de anul 2014.

O tendinţă oscilantă a înregistrat şi ajutorul de minimis acordat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor. În anul 2016, valoarea ajutorului de minimis raportat sub forma nominalizată s-a majorat cu 76.76% în raport cu anul 2015, dar s-a micşorat cu 1.02% faţă de anul 2014.

În anul 2016, valoarea ajutorului de minimis acordată sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei) s-a majorat cu 11.78% faţă de anul 2015 şi cu 6.10% în raport cu anul 2014.

Cât priveşte valoarea ajutoarelor de minimis acordate sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale şi investiţii ale furnizorului (dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent), se observă o diminuare a valorii acestora în raport cu anii precedenţi. Această micşorare a fost determinată, inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor ajutoare de minimis.

De asemenea, se observă o modificare în structura ajutorului de minimis raportat pentru anul 2016 în raport cu anul 2015. Aceasta a fost determinată de majorarea semnificativă a valorii ajutorului de stat raportat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii.

Se constată faptul că în anul de raportare cea mai mare pondere a ajutoarelor de minimis au fost raportate sub forma de cheltuieli bugetare, acestea constituind 73.37% din valoarea totală a ajutorului de minimis raportat. Astfel, în anul 2016 s-a modificat structura ajutorului de minimis raportat din punct de vedere al impactului asupra resurselor statului şi resurselor unităţilor administrativ-teritoriale, fiind în conformitate cu bunele practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat.

În anul 2016 ajutoarele de minimis au fost raportate pentru susţinerea ÎMM, prestarea SIEG, protecţia mediului înconjurător, dezvoltare regională, cercetare, dezvoltare şi inovare, obiective sectoriale, etc. Valoarea ajutorului de minimis raportat pe obiective este prezentat sintetic în tabelul nr.14.

Tabelul nr.14

Valoarea şi structura ajutorului de minimis

raportat pe obiective,în perioada 2014-2016

În anul 2016 circa 90% din valoarea ajutorului de minimis raportat a fost acordat pentru obiective orizontale. Ponderea ajutorului de minimis raportat pentru obiective orizontale în valoarea totală a ajutorului de minimis s-a majorat cu 8.67 p.p. faţă de anul 2015, dar s-a micşorat cu 8.31 p.p. în raport cu anul 2014. Valoarea ajutorului de minimis pentru obiective orizontale s-a majorat de circa 2 ori faţă de anul 2015 şi a diminuat cu 8.55% în raport cu anul 2014. Majorarea semnificativă a valorii ajutorului de minimis pe obiective orizontale a fost determinată inclusiv de creşterea valorii măsurii de sprijin acordate pentru susţinerea ÎMM şi anume prin intermediul Programului PARE 1+1.

Ajutoarele de minimis pentru dezvoltare regională şi pentru obiective sectoriale au înregistrat o majorare în anul 2016 în raport cu 2 ani precedenţi atât ca valoare cât şi ca pondere.

Majorarea semnificativă a numărului de ajutoare de minimis raportate denotă creşterea culturii concurenţiale în partea ce ţine de aplicarea prevederilor legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

3.2. Ajutorul de stat acordat pentru servicii de interes economic general

SIEG sunt activităţi economice care generează rezultate spre folosul public general pe care piaţa nu le-ar furniza (sau le-ar furniza în alte condiţii în ceea ce priveşte calitatea, siguranţa, accesibilitatea, tratamentul egal sau accesul universal) fără intervenţie publică. Obligaţia de serviciu public este impusă furnizorului prin atribuirea unei sarcini şi pe baza unui criteriu de interes general menit să asigure că serviciul este furnizat în condiţii care îi permit să îşi îndeplinească misiunea.

Obligaţiile ce revin întreprinderilor cărora le este încredinţată prestarea unor SIEG au în vedere, în general, aspecte precum: continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ, adaptabilitate la cerinţele consumatorilor, accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor, asigurarea sănătăţii şi calităţii vieţii, etc. Impunerea acestor condiţii de către autorităţile publice poate fi acompaniată de măsuri de sprijinire a activităţii desfăşurate de întreprinderile respective. Condiţia principală pentru acordarea măsurii de sprijin trebuie să aibă în vedere compensarea, totală sau parţială, a diferenţei dintre costurile rezultate din prestarea acestui serviciu şi veniturile relevante ale companiei, luând în considerare un profit rezonabil în realizarea acestor obligaţii.

Valoarea ajutoarelor de stat acordate pentru prestarea SIEG este prezentată în tabelul nr.15.

Tabelul nr.15

Valoarea ajutorului de stat pentru prestarea SIEG,

în perioada 2014-2016

Valoarea ajutorului de stat pentru prestarea SIEG a diminuat în anul 2016 cu 81.34% faţă de anul 2015 şi cu 86.78% în raport cu anul 2014. Această diminuare semnificativă a fost determinată, inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin şi prezentarea informaţiei incomplete referitor la măsurile de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale. Totodată, a diminuat şi ponderea ajutorului pentru SIEG în valoarea totală a ajutorului de stat raportat (inclusiv SIEG) de la 35.03% în anul 2014 până la 7.77% în anul 2016.

În perioada analizată, întreprinderile care au prestat SIEG au beneficiat de măsuri de sprijin acordate fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat. Cea mai mare pondere din acestea (91.80% din numărul total) au fost acordate ca ajutoare individuale.

În 2016, Plenul Consiliului Concurenţei a autorizat ajutor de stat pentru prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, colectarea şi epurarea apelor uzate şi serviciului de salubrizare. În continuare sunt prezentate succint măsurile de sprijin autorizate de Consiliul Concurenţei pentru prestarea SIEG:

• Transmiterea în gestiunea SA "Servicii Comunale Floreşti" cu titlul gratuit a reţelelor de apeduct şi a staţiilor de pompare, proprietate a Primăriei s. Rogojeni, r-nul Şoldăneşti (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-08 din 01.03.2016).

• Transmiterea în gestiunea ÎM "Apă – Canal" Străşeni a mijloacelor fixe şi bunurilor materiale ale Primăriei or. Străşeni (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-10 din 24.03.2016).

• Transmiterea în gestiunea ÎM "Deservcom-Ciuciuleni" a reţelei de apeduct şi a staţiei de captare, tratare şi pompare a apei ale Primăriei s. Ciuciuleni, r-nul Hânceşti (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-39 din 27.07.2016).

• Transmiterea în gestiunea ÎM "Crisbolţun" a sistemului de aprovizionare cu apă şi a sistemului de canalizare a Primăriei s. Cristeşti, r-nul Nisporeni (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-42 din 26.08.2016).

• Transmiterea în gestiunea ÎM "Sămăşcani-Servicii" a reţelelor de apeduct ale Primăriei s. Sămăşcani, r-nul Şoldăneşti (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-41 din 26.08.2016).

• Transmiterea în gestiunea ÎM "Ruseştii Noi"a apeductului şi a fântânilor arteziene, proprietate a Primăriei c. Ruseştii Noi, r-nul Ialoveni (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-53 din 15.12.2016).

• Transmiterea în gestiunea SA "Apă Canal-Chişinău" a reţelelor de apeduct şi canalizare ale Primăriei mun. Chişinău (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-55 din 22.12.2016).

• Scutirea de la plata TVA la importul mărfurilor în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.31 din Codul fiscal, având ca beneficiari întreprinderile care furnizează servicii de colectare, prelucrare şi reciclare a deşeurilor. Beneficiarii ajutorului de stat sunt întreprinderile care nu sunt înregistrate ca plătitori de TVA, ce furnizează servicii de colectare, prelucrare şi reciclare a deşeurilor, în vederea oferirii SIEG (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-21 din 21.04.2016).

Cu referire la forma concretă prin care întreprinderile ce prestează SIEG au beneficiat de ajutor de stat, se constată utilizarea a următoarele forme: subvenţii şi/sau subsidii; scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor; acordare a unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale; acordare de garanţii în condiţii preferenţiale; investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent şi reduceri la preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei.

Valoarea anuală a ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste măsuri de sprijin, este prezentată în tabelul nr.16.

Tabelul nr.16

Valoarea şi structura ajutorului de stat pentru SIEG

în funcţie de forma de acordare, în perioada 2014-2016

Cea mai mare ponderea a ajutorului de stat a fost acordat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate. În acest sens se precizează că furnizorii de ajutor de stat au transmis întreprinderilor în gestiune cu titlul gratuit bunuri (apeduct, staţie de epurare, etc.) întru prestarea SIEG (de exemplul: alimentarea cu apă, salubrizarea etc.).

În anul 2016, principalii furnizori de ajutor de stat pentru SIEG au fost APL. Astfel, circa 82% din numărul măsurilor de sprijin raportate au fost acordate de către APL. Cât priveşte ca valoare, circa 52% din valoarea ajutorului de stat raportat pentru SIEG a fost acordat de către APC.

În anul de raportare, APL au început, la acordarea ajutorului de stat pentru beneficiarii ce prestează SIEG, a delega gestiunea SIEG prin act de atribuire, ceea ce este în conformitate cu prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.11 din 30.08.2013 (publicat în MO Nr.243-247 din 01.11.2013). Astfel, 14 APL au delegat gestiunea SIEG prin act de atribuire în anul 2016. Această prevedere urmează a fi implementată de către furnizori la acordarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG şi va constitui în continuare o acţiune prioritară a Consiliului Concurenţei în vederea implementării prevederilor ajutorului de stat.

Capitolul IV.

MONITORIZAREA AJUTOARELOR DE STAT AUTORIZATE

4.1. Caracterizare generală

Monitorizarea ajutoarelor de stat în derulare este una din atribuţiile Consiliului Concurenţei. Potrivit art.20 din Legea cu privire la ajutorul de stat şi pct.84 din Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat (adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30.08.2013), Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat în derulare, pentru a verifica respectarea prevederilor actelor juridice în baza cărora acestea au fost acordate, cât şi a deciziilor de autorizare pe care acesta le-a emis.

În acest sens, au fost monitorizate 19 măsuri de sprijin autorizate de către Plenul Consiliului Concurenţei, în perioada 2014-2016, care au fost în derulare în anul 2016. Pentru efectuarea monitorizării ajutoarelor de stat autorizate a fost solicitată informaţie de la furnizorii şi beneficiarii de ajutor de stat, a fost examinată informaţia publică plasată pe paginile web a beneficiarilor de ajutor de stat privind măsurile de sprijin autorizate şi alte surse disponibile.

În perioada analizată nu au fost implementate 4 măsuri de sprijin autorizate de Plenul Consiliului Concurenţei. Totodată, una din măsurile autorizate de către Consiliul Concurenţei a fost anulată de către furnizor.

4.2. Ajutor de stat pentru dezvoltare regională

Monitorizarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare prezentate în Regulamentul privind ajutorul de stat pentru dezvoltare regională, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.4 din 30.08.2013 (publicat în MO nr.Nr.228-232 din 18.10.2013). Principalele condiţii de acordare a ajutorul de stat pentru dezvoltare regională sunt:

• intensitatea ajutorului de stat - până la 50% din costul efectiv suportat (pentru întreprinderi mijlocii -60%, pentru întreprinderi mici – 70%);

• contribuţia beneficiarului – cel puţin 25% din costurile eligibile;

• menţinerea investiţiei în cauză în regiune pe o perioadă – minimum de 5 ani de întreprinderile mari şi minimum 3 ani pentru ÎMM;

• numărul de noi locuri de muncă create.

Ajutorul de stat pentru dezvoltare regională a fost acordat pentru crearea şi dezvoltarea parcurilor industriale.

Ajutor de stat acordat pentru crearea/dezvoltarea parcurilor industriale (PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP", PI "Comrat" şi PI "CAAN")

În anul 2014 au fost autorizate 4 ajutoare de stat pentru dezvoltare regională, acordate pentru crearea parcurilor industriale: PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP" şi PI "Comrat". În anul 2016, Consiliul Concurenţei a autorizat ajutorul de stat pentru dezvoltarea PI "CAAN".

În continuare sunt prezentaţi principalii indicatori privind activitatea parcurilor industriale: PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP", PI "Comrat" şi PI "CAAN".

În perioada anilor 2014-2016, au fost efectuate investiţii şi create locuri de muncă în PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP" şi PI "CAAN".

Tabelul nr.17

Indicatori principali privind activitatea parcurilor industriale

Se remarcă faptul că, în anul 2016, intensitatea maximă admisibilă nu a fost depăşită de beneficiarii ajutorului de stat.

În anul 2016 a fost elaborat proiectul tehnic privind crearea infrastructurii tehnice în cadrul PI "Comrat" şi conectarea acestuia la utilităţile publice.

4.3. Ajutor de stat acordat pentru prestarea serviciilor de interes economic general

Monitorizarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare din Regulamentul privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general. Potrivit prevederilor Regulamentului menţionat, pentru ca ajutorul de stat să fie compatibil cu mediu concurenţial, acesta trebuie să respecte următoarele condiţii:

• ajutorul de stat este necesar în vederea operării SIEG;

• ajutorul de stat nu denaturează în mod nejustificativ concurenţa.

Pentru anul 2016, au fost monitorizate 10 măsuri de ajutor de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei pentru prestarea SIEG. În continuare este prezentat ajutorul de stat monitorizat de către Consiliul Concurenţei pe tipurile de SIEG pentru care au fost acordate.

a) Ajutor de stat acordat ÎS "Poşta Moldovei"

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO - 31 din 25.09.2014 s-a decis autorizarea ajutorului de stat pentru prestarea SIEG acordat ÎS "Poşta Moldovei" prin scutirea de la defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul net al întreprinderii, acesta reprezentând o compensare necesară pentru realizarea continuă, în condiţii viabile a serviciului de interes economic general.

Ca urmare a utilizării ajutorului de stat de către ÎS "Poşta Moldovei", a fost asigurată realizarea continuă, în condiţii viabile, a SIEG. Întru evitarea supracompensării, au fost întreprinse mai multe măsuri şi anume: asigurarea evidenţei analitice în contabilitatea financiară separat pentru fiecare serviciu din sectorul rezervat şi cel nerezervat, aprobarea metodologiei de repartizare a costurilor de producţie pentru serviciile poştale universale rezervate şi nerezervate, elaborarea metodologiei utilizate pentru repartizarea costurilor de producţie.

b) Ajutor de stat acordat SA"Termoelectrica"

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-75 din 24.12.2015 s-a autorizat ajutorul de stat pentru prestarea SIEG oferit SA "Termoelectrica" în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de alimentare cu energie termică.

Proiectul de modernizare a S.A. "Termoelectrica" este în proces de implementare. Ca urmare a examinării informaţiei parvenite de la furnizori, privind investiţiile efectuate, se concluzionează efectul pozitiv al ajutorului de stat autorizat. În termen lung măsura de ajutor de stat va avea un impact pozitiv asupra bunăstării consumatorilor S.A. "Termoelectrica".

c) Ajutor de stat acordat pentru prestarea serviciilor publice de gospodărie comunală

În anul 2016, Plenul Consiliului Concurenţei a adoptat 8 decizii privind autorizarea ajutorului de stat acordat pentru prestarea serviciilor publice de gospodărie comunală, inclusiv: 7 ajutoare individuale şi 1 schemă de ajutor de stat.

Beneficiarii ajutoarelor individuale sunt: SA "Servicii Comunale Floreşti", ÎM "Deservcom-Ciuciuleni", ÎM "Sămăşcani-Servicii, ÎM "Apă – Canal" Străşeni, ÎM "Crisbolţun", SA"Apă Canal Chişinău", ÎM "Ruseştii Noi".

Ajutoarele de stat notificate au fost acordate pentru prestarea serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare (tabelul nr.18).

Tabelul nr.18

Ajutorul de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei

în anul 2016 pentru prestarea SIEG

Ajutoarele de stat analizate au fost acordate de către APL, prin transmiterea cu titlul gratuit a unor bunuri necesare pentru prestarea SIEG.

Măsurile de sprijin nominalizate în tabelul nr.18 au fost acordate întreprinderilor, în vederea asigurării infrastructurii (care la momentul acordării ajutorului de stat se afla într-o stare precară sau nu exista deloc) pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă/canalizare pentru locuitori, îmbunătăţirea condiţiilor de trai a populaţiei, îmbunătăţirea calităţii apelor, protecţia mediului înconjurător, ridicarea nivelului social şi igienic al populaţiei, fiind necesar, astfel, pentru a opera în condiţii normale de continuitate şi siguranţă serviciul public.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-21 din 21.04.2016 a fost autorizat ajutorul de stat acordat prin scutirea de la plata T.V.A., având ca beneficiari întreprinderile neînregistrate ca plătitori de T.V.A., în vederea prestării serviciului de colectare, prelucrare şi reciclare a deşeurilor menajere. Astfel, au fost aplicate scutiri de plata TVA la importul utilajului şi tehnicii pentru întreprinderile din domeniul de colectare, prelucrare, reciclare a deşeurilor menajere, utilizate nemijlocit în domeniul de activitate ale acestora. Baza legală privind acordarea ajutorului de stat reprezintă art.103, alin.(1) pct.31) din Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997. De facilitatea fiscală respectivă pot beneficia întreprinderile care deţin autorizaţie pentru desfăşurarea activităţii de colectare, prelucrare, reciclare a deşeurilor menajere şi utilizează utilajul şi tehnica nominalizată nemijlocit în domeniul de activitate al acestora. Potrivit informaţiei prezentate de către Serviciul Vamal, în anul 2016 de măsura de sprijin nominalizată au beneficiat 2 întreprinderi. Măsura de ajutor de stat analizată a determinat achiziţionarea mijloacelor fixe necesare întreprinderilor prestatoare a serviciului de salubrizare, în vederea oferirii SIEG.

Delegarea serviciului alimentarea cu apă şi canalizare etc. a fost atribuită, de către APL, direct fără organizarea licitaţiilor publice, în sensul art.21 alin (2) din Legea nr.1402 din 24.10.2002 serviciilor publice de gospodărie comunală şi art.13 alin.(2) din Legea nr.303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare.

Atribuirea în mod direct a gestiunii serviciilor de utilităţi publice unei întreprinderi este susceptibilă de a avea efecte anticoncurenţiale pe pieţele serviciilor de utilităţi publice.

În vederea reducerii valorii ajutorului de stat este necesar:

1) definirea şi finanţarea SIEG în baza unui act de atribuire;

2) încredinţarea SIEG în baza unei proceduri de licitaţie publică, deschisă şi necondiţionată, caz în care este exclusă şi orice incidenţă cu reglementările de ajutor de stat.

4.4. Ajutor de stat destinat protecţiei mediului înconjurător

Monitorizarea ajutoarelor de stat destinate protecţiei mediului înconjurător se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.9 din 30.08.2013). Potrivit prevederilor Regulamentului menţionat, acordarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului poate fi justificată, în cazul în care, prin măsurile de ajutor se obţine un nivel mai ridicat al protecţiei mediului decât cel care s-ar obţine în absenţa ajutorului în cauză, iar efectele pozitive ale ajutorului sunt mai mari decât efectele sale negative, în ceea ce priveşte denaturarea concurenţei, luând în considerare principiul "poluatorul plăteşte".

Schema ajutorului de stat "Apel de propuneri de proiect nr.3 în domeniul Eficienţei Energetice şi valorificării Surselor de Energie Regenerabilă adresat solicitanţilor de finanţare din sectorul public"

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO - 09 din 15.03.2016 s-a decis autorizarea schemei de ajutor de stat "Apel de propuneri de proiect nr.3 în domeniul Eficienţei Energetice şi valorificării Surselor de Energie Regenerabilă adresat solicitanţilor de finanţare din sectorul public".

În anul 2016, în baza schemei de ajutor de stat autorizate, a fost acordată măsura de sprijin la 11 beneficiari, în valoare totală de 9794.59 mii lei. Totodată, în baza informaţiilor prezentate de către Fondul pentru Eficienţă Energetică, se constată respectarea cerinţelor prevăzute de Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului, privind încadrarea ajutoarelor de stat acordate în pragurile de intensitate maximă admisibilă, conform Deciziei Plenului Consiliului Concurenţei de autorizare.

4.5. Ajutor de stat pentru salvarea beneficiarilor

Monitorizarea ajutoarelor de stat pentru salvarea beneficiarilor se efectuează ţinând cont de prevederile din Regulamentul privind ajutorul pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.6 din 30.08.2013).

Prin Hotărârea Guvernului nr.938 din 13.11.2014 cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale, s-a acceptat propunerea Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară de acordare, în caz de necesitate, de către BNM băncilor licenţiate, a creditelor de urgenţă în sumă de până la 9 500 mil. lei, în vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar şi de emitere a garanţiei (garanţiilor) de stat pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate de BNM.

BNM a notificat Consiliului Concurenţei intenţia de acordare a ajutorului de stat băncilor: S.A. "Banca de Economii", B.C. "Banca Socială" S.A. şi B.C. "UNIBANK" S.A.. Plenul Consiliului Concurenţei a decis că măsura de sprijin notificată de către BNM constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat măsura de sprijin pentru salvarea celor trei bănci (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.01 SS din 27.11.2014).

Conform Legii cu privire la ajutorul de stat şi Deciziei Plenului Consiliului Concurenţei, BNM urma să prezinte Consiliului Concurenţei în termen de 6 luni de la acordarea ajutorului de stat, un plan de restructurare sau de lichidare a beneficiarilor. Dat fiind faptul că planul menţionat nu a fost prezentat către expirarea termenului, Plenul Consiliului Concurenţei a dispus iniţierea investigaţiei referitor la semnele încălcării legislaţiei în domeniul ajutorului de stat de către BNM.

În urma investigaţiei, s-a constatat că în lipsa unui plan de restructurare folosirea ajutorului de stat de către băncile comerciale beneficiare după expirarea a 6 luni de la acordarea acestuia este abuzivă, respectiv băncile comerciale urmează să ramburseze ajutorul de stat în cauză. Totodată, nenotificarea ajutorului de stat de către Ministerul Finanţelor sub formă de garanţii de stat în condiţii preferenţiale pentru SA "Banca de Economii", BC "Banca Socială" SA şi BC "UNIBANK" SA este o încălcare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-68 din 11.12.2015, s-a decis recuperarea ajutorului de stat de care a beneficiat SA "Banca de Economii", BC "Banca Socială" SA şi BC "UNIBANK" SA. În acest sens, BNM şi Ministerul Finanţelor urmează să întreprindă măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la cele trei bănci.

Potrivit informaţiei prezentate de către BNM, de la data retragerii licenţei şi până la data de 30.11.2016¹⁰ inclusiv, cele 3 bănci comerciale au efectuat rambursări cumulative în sumă totală de 836.6 mil.lei, după cum urmează: SA "Banca de Economii"-210.1 mil.lei, BC "Banca Socială" SA. – 336.0 mil.lei şi BC"UNIBANK" SA – 290.5 mil.lei.

___________________________

¹⁰ Informaţia a fost prezentată de către BNM în luna decembrie anul 2016

Decizia urmează a fi monitorizată în continuare de către Consiliul Concurenţei până la recuperarea totală a ajutorului de stat utilizat abuziv şi ajutorului de stat ilegal de către BNM şi Ministerul Finanţelor.

În concluzie, în vederea instituirii principiilor concurenţiale în activitatea prestării serviciilor de utilitare publică, apare necesitatea de a fi modificate actele juridice aferente prestării serviciilor de utilităţi publice, cât şi legislaţia privind achiziţiile publice în sectorul utilităţi (şi anume, încredinţarea SIEG ca urmare a unei proceduri de licitaţie publică, impunerea obligaţiunii de stabilire a indicatorilor de performanţă la atribuirea gestiunii serviciului public, delegarea dreptului de gestiune a serviciului public în baza actului de atribuire etc.).

Totodată, se constată faptul că unele proiecte (PI "Trivineta Cavi Development, PI "Edineţ". PI"CAAN" etc.) au început a fi implementate de către beneficiari. Ţinând cont de faptul că măsurile de sprijin autorizate urmează a fi implementate într-o perioadă mai îndelungată, acestea vor fi monitorizate în continuare de către Consiliul Concurenţei.

Capitolul V.

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AUTOMATIZAT

"REGISTRUL AJUTOARELOR DE STAT"

În vederea realizării angajamentului asumat prin art.342 din Acordul de Asociere şi de necesitatea creşterii transparenţei în operaţiunile de acordare a ajutorului de stat a fost instituit SIRASM.

SIRASM reprezintă totalitatea mijloacelor software, hardware, informaţionale, organizaţionale, a sistemelor de transmitere a datelor, a tehnologiilor de utilizare a lor, a normelor de drept şi a infrastructurii pentru susţinerea informaţională a notificării, a evidenţei, a monitorizării şi a raportării ajutoarelor de stat. Scenariile de bază prin intermediul cărora se realizează funcţiile SIRASM se divizează în următoarele grupuri: pentru introducerea şi actualizarea informaţiilor şi pentru furnizarea informaţiilor.

În vederea asigurării actualizării operative şi automate a conţinutului informaţional al SIRASM cu informaţie veridică, se realizează interacţiunea şi sincronizarea datelor cu următoarele sisteme informaţionale automatizate:

1) Registrul de stat al populaţiei, care acordă acces la datele despre persoanele fizice, adresa de domiciliu şi documentele eliberate acestora;

2) Registrul de stat al unităţilor de drept, care acordă acces la datele despre toate categoriile de unităţi de drept, constituite în bază legală, adresa juridică, drepturile de exercitare a diverse activităţi licenţiate.

Implementarea SIRASM a început la sfârşitul anului 2015, iar pe parcursul anului 2016, în vederea implementării sistemului, a fost elaborat şi adoptat Regulamentul privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1112 din 06.10.2016.

Totodată, în vederea asigurării securităţii informaţiei stocate, sistemul este găzduit de Agenţia Servicii Publice. De asemenea, în scopul facilitării procesului de utilizare a sistemului şi implementării Legii cu privire la ajutorul de stat, au fost elaborate 2 materiale informative destinate furnizorilor de ajutor de stat, informaţia fiind plasată pe pagină electronică a Consiliului Concurenţei.

În vederea utilizării SIRASM de către furnizorii de ajutor de stat, pe parcursul anului 2016, au fost acordate date de acces la 107 furnizori de ajutor de stat şi de minimis (toţi constituind APL), în total la sistem fiind conectaţi 522 de furnizori (circa 54% din numărul total al potenţialilor furnizori) şi anume: APC-33, APL-485 şi alţi furnizori -4. Se precizează faptul că potrivit Conceptului sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.378 din 27.05.2014, s-a preconizat conectarea unui număr de 183 de furnizori de ajutor de stat până în anul 2015 inclusiv. Cu referire la cele expuse mai sus se constată că indicatorul planificat a fost depăşit.

Prin intermediul SIRASM, din totalul furnizorilor care au raportat ajutorul de stat/de minimis în anul 2016, circa 58% au utilizat în acest scop sistemul. Totodată, se remarcă faptul că 88% din numărul furnizorilor, care au notificat măsurile de sprijin la Consiliul Concurenţei, au făcut-o prin intermediul SIRASM. Indicatorii nominalizaţi s-au majorat comparativ cu anul 2015 (figura nr.6).

În procesul de examinare a notificărilor atât Consiliul Concurenţei, cât şi furnizorii de ajutor de stat au comunicat prin intermediul sistemului, astfel costurile de corespondenţă prin utilizarea opţiunii de mesagerie şi timpul de transmitere a documentelor fiind reduse.

Consiliul Concurenţei va continua dezvoltarea şi optimizarea SIRASM în vederea eficientizării notificării, raportării şi monitorizării ajutorului de stat.

CONCLUZII ŞI PRIORITĂŢI

Ajutorul de stat este o componentă importantă a politicii economice şi în special a politicii de concurenţă datorită impactului acestuia asupra mediului concurenţial. Prin politica în domeniul ajutorului de stat se urmăreşte corectarea eşecurilor pieţei şi consolidarea economiei naţionale.

Prezentul raport a fost elaborat în conformitate cu metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat, în anul 2017, a avut loc raportarea ajutoarelor de stat acordate în anul 2016.

În anul 2016, s-a majorat numărul furnizorilor care au efectuat notificări şi raportări a ajutorului de stat prin SIRASM. Acest sistem informaţional a fost creat în vederea realizării angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere şi creşterii eficienţii procesului de notificare, autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat, asigurând transparenţa operaţiunilor de acordare a ajutorului de stat.

Pentru a realiza o imagine cât mai cuprinzătoare privind ajutoarele de stat raportate, în valoarea ajutorului de stat au fost incluse ajutoarele de stat raportate de furnizori, inclusiv pentru prestarea SIEG, şi valoarea estimată a ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale. Astfel, valoarea totală estimativă a ajutorului de stat pentru anul 2016 a fost de 5 609 030 mii lei, ceea ce a constituit 4.17 % din PIB. Valoarea raportată a ajutorului de stat, inclusiv ajutorul de stat pentru prestarea SIEG, este de 2 670 798 mii lei, ceea ce constituie 1.99% din PIB.

Din suma totală a ajutorului de stat raportat pentru anul 2016 (inclusiv SIEG), valoarea ajutorului de stat autorizat de Consiliul Concurenţei a fost de 54444 mii lei (2.04% din valoarea totală), diferenţa fiind reprezentată de ajutoarele existente şi măsurile de sprijin noi examinate de Consiliul Concurenţei. În acest sens se remarcă faptul că ajutorul de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei în anul 2016 s-a micşorat esenţial faţă de anul 2015 atât ca valoare cât şi ca pondere în valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

Potrivit modalităţii de acordare, cele mai multe măsuri au fost oferite în anul 2016 ca scheme de ajutor de stat (67.16% din numărul total). Din punct de vedere valoric, de asemenea, mai multe ajutoare de stat au fost raportate prin intermediul schemelor. În acest sens, merită să fie menţionată experienţa UE, potrivit căreia de regulă ajutoarele de stat acordate prin intermediul unor scheme sunt mai puţin nocive pentru mediul concurenţial.

În anul de raportare, cea mai mare pondere a ajutoarelor de stat a fost de natura renunţărilor la veniturile bugetare, fiind de circa 88% din valoarea totală. Acest fapt s-a datorat în special valorii mari a ajutoarelor de stat acordate sub forma scutirilor, reducerilor, amânărilor sau eşalonărilor la plata impozitelor şi taxelor. Experienţa internaţională atestă faptul că măsurile de ajutor de stat acordate sub forma renunţărilor la venituri (scutiri şi reduceri de la plata taxelor şi impozitelor, anularea penalităţilor şi majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor către stat, etc.), de regulă, sunt mai nocive pentru economie decât cele sub forma cheltuielilor bugetare (granturi, subvenţii). Cu referire la cele expuse şi întru preluarea celor mai bune practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat este necesară redistribuirea modalităţilor de acordare a ajutorului de stat şi anume prin micşorarea treptată a valorii ajutoarelor de stat acordate sub formă de renunţări la venituri bugetare şi majorarea celor acordate sub formă de cheltuieli bugetare, ceea ce va contribui la o eficientizare a utilizării resurselor publice.

Cea mai mare pondere din ajutoarele de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale şi vamale sunt implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi prin urmare au fost oferite fără a fi încadrate în una din categoriile de ajutoare de stat care pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal. Se remarcă faptul că a fost creat Grupul de lucru privind revizuirea facilităţilor fiscale şi vamale şi elaborarea unor mecanisme care ar permite efectuarea unei evaluări privind estimarea costurilor şi impactul facilităţilor fiscale şi vamale, din care fac parte şi reprezentanţii Consiliului Concurenţei. Astfel, referitor la subiectul privind acordarea ajutorului de stat sub forma facilităţilor fiscale la impozitele şi taxele indirecte (TVA, accize, taxe vamale), Ministerul Finanţelor a fost informat asupra faptului că examinarea măsurilor fiscale nu este exceptată regulilor de ajutor de stat, astfel cum este demonstrat din practica de examinare a instituţiilor UE. Totodată, Consiliul Concurenţei a menţionat asupra necesităţii de a alinia legislaţia fiscală a Republicii Moldova la prevederile legislaţiei UE, deoarece în acest mod vor fi îndeplinite adecvat angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere.

În anul 2016 cele mai multe din ajutoarele de stat raportate au fost pentru dezvoltare regională, acestea constituind circa 84% din valoarea totală. Totodată, din punct de vedere valoric, se remarcă faptul că s-a micşorat semnificativ cuantumul ajutorului de stat acordat pe obiective sectoriale, ca urmare a finalizării perioadei de acordare a ajutorului de stat pentru sectorul financiar. În acest sens, ajutoarele de stat orizontale şi regionale au, de obicei, un impact nesemnificativ asupra mediului concurenţial.

Potrivit informaţiei prezentate de furnizorii de ajutor de stat, pentru anul 2016 ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare alcătuiesc circa 45% din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective orizontale.

Cele mai multe din măsurile de sprijin raportate pentru anul 2016 au fost acordate în perioada de raportare de către APC, acestea constituind circa 88% din numărul total de măsuri raportate, iar cele acordate de APL – circa 7%. Se observă o modificare a structurii ajutorului de stat raportat de către furnizori, aceasta a fost determinată, inclusiv de faptul că APL au raportat mai multe ajutoare de minimis şi ajutoare de stat pentru prestarea SIEG. La fel, au fost acordate măsuri de sprijin de către persoane juridice, acestea alcătuind circa 5% din totalul măsurilor raportate.

Potrivit valorii ajutorului de stat raportat pentru anul 2016, se remarcă faptul că 99.71% din valoarea totală a fost oferită de APC.

Nu toţi furnizorii au prezentat informaţia privind ajutoarele de stat acordate în perioada de raportare, aceasta fiind determinată inclusiv de lipsa la unii furnizori a evidenţei ajutorului de stat acordat per beneficiar.

Pentru anul 2016, furnizorii au raportat 264 de măsuri de ajutor de minimis. Cele mai multe ajutoare de minimis au fost raportate de APL, acestea constituind 87.50% din numărul total de măsuri raportate în anul 2016. Potrivit valorii ajutorului de minimis raportat pentru anul 2016, 67.90 % din valoarea totală a fost oferită de APC. În anul 2016 cea mai mare valoare a ajutorului de minimis a fost orientat pentru susţinerea ÎMM şi pentru prestarea SIEG.

Valoarea ajutorului de stat pentru prestarea SIEG a constituit 207 646 mii lei în anul 2016, micşorându-se în anul 2016 cu 81.34% faţă de anul 2015 şi cu 86.78% în raport cu anul 2014. În perioada analizată, întreprinderile care au prestat SIEG au beneficiat de măsuri de sprijin acordate fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat. Cea mai mare pondere din acestea (91.80% din numărul total) au fost acordate ca ajutoare individuale.

Cea mai mare ponderea a ajutorului de stat pentru prestarea SIEG a fost acordat în anul 2016 sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (circa 46%).

În vederea efectuării monitorizării ajutoarelor de stat autorizate existente a fost solicitată informaţie de la furnizorii ajutorului de stat, a fost examinată informaţia publică plasată pe paginile web a furnizorilor şi a beneficiarilor de ajutor de stat privind măsurile de sprijin autorizate şi alte surse disponibile. În cadrul monitorizării s-a constată faptul că proiectele (PI "Trivineta Cavi Development, PI "Edineţ", PI"CAAN", etc.) au început a fi implementate de către beneficiari. Însă, ţinând cont de faptul că măsurile de sprijin autorizate urmează a fi implementate într-o perioadă mai îndelungată, acestea vor fi monitorizate în continuare de către Consiliul Concurenţei.

Principalele probleme identificate pe parcursul anului au rămas a fi în continuare:

1) cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale şi vamale, fiind implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, au fost oferite fără a fi încadrate în una din categoriile de ajutoare de stat care pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal şi, totodată, nu au fost examinate în vederea alinierii acestora la prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat;

2) lipsa evidenţei la Ministerul Finanţelor al ajutoarelor de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale pe fiecare beneficiar;

3) insuficienţa cunoştinţelor în domeniul ajutorului de stat a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice;

4) acordarea ajutoarelor de stat fără a fi examinate şi alte posibilităţi, inclusiv fără a fi identificate cele mai eficiente soluţii (ex. lipsa concursurilor la încredinţarea SIEG).

În acest sens acţiuni prioritare în domeniul ajutorului de stat pentru următoarele perioade sunt:

• întreprinderea eforturilor în vederea alinierii schemelor de ajutor de stat instituite înainte de 16.08.2013 la acquis-ul UE în materie de ajutor de stat, în termen de 8 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de Asociere. Excepţie constituie schemele de ajutoare de stat instituite în temeiul Legii nr.440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere pentru care perioada a fost prelungită până la 10 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de Asociere;

• colaborarea cu Ministerul Finanţelor în vederea eficientizării mecanismului de raportarea şi notificare a ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale;

• colaborarea cu furnizorii în vederea modificării actelor normative ce reglementează modalitatea de prestare a SIEG prin impunerea obligaţiei de stabilire a indicatorilor de performanţă la atribuirea dreptului de gestiune a serviciului public în baza actului de atribuire. Acordarea suportului furnizorilor în vederea asigurării prestării SIEG în baza actului de atribuire, care trebuie să corespundă prevederilor stipulate în cadrul normativ din domeniul ajutorului de stat;

• dezvoltarea şi optimizarea SIRASM în vederea eficientizării notificării, raportării şi monitorizării ajutorului de stat;

• continuarea ridicării culturii concurenţiale în partea ce ţine de ajutor de stat atât în cadrul autorităţilor, cât şi al societăţii.

Respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat va contribui la realizarea obiectivelor vizate, la corectarea disfuncţionalităţilor pieţei, la creşterea competitivităţii întreprinderilor, precum şi la reducerea disparităţilor regionale.

ANEXA I

ANEXĂ TEHNICĂ

Anexa tehnică oferă informaţii cu caracter general privind sfera de cuprindere a raportului, modul de încadrare a ajutoarelor de stat şi de minimis pe obiective, categorii şi forme, metode de evaluare a ajutoarelor de stat, precum şi sursele de obţinere a datelor care au fost utilizate.

Informaţiile menţionate mai sus au fost grupate pe următoarele capitole:

I. Sfera ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis analizate în Raport;

II. Obiectivele ajutorului de stat şi ajutoarelor de minimis;

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor.

I. Sfera ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis analizate în Raport

Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova a fost elaborat pe baza "Registrului ajutoarelor de stat" întocmit conform raportărilor transmise de furnizorii de ajutor de stat, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat.

Ajutoarele de stat şi de minimis raportate, care fac obiectul prezentului raport, intră sub incidenţa:

• Legii cu privire la ajutorul de stat;

• Hotărârii Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat;

• Regulamentului privind ajutorul de minimis, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2 din 30.08.2013;

• Regulamentului cu privire la Registrul ajutorului de stat, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 30.08.2013.

II. Obiectivele ajutorului de stat şi ajutoarelor de minimis

Încadrarea pe obiective a ajutorului de stat (atât a alocărilor efectuate în cadrul schemelor de ajutor, cât şi a ajutoarelor individuale) s-a efectuat în conformitate cu obiectivul principal al acordării acestora.

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor

Sursele obţinerii datelor

Cifrele sunt exprimate în preţuri curente pentru moneda naţională şi în preţuri curente pentru euro.

Cursul mediu anual de schimb leu/euro utilizat a fost preluat de pe pagina web a BNM.

Pentru prezentarea informaţiei privind ajutoarelor de stat şi ajutoarele de minimis acordate în perioada de referinţă au fost utilizate actele normative care conţin scheme de ajutor de stat şi/ sau ajutoare individuale şi scheme de ajutor de minimis şi/ sau ajutoare individuale de minimis raportate de furnizorii.

Raportările au fost solicitate în formă standard, conform Anexei nr.1 şi Anexei nr.2 la Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 şi au cuprins următoarele elemente:

• Titlul ajutorului;

• Baza legală;

• Numărul ajutorului (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Categoria ajutorului (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Perioada în care se acordă ajutoare de stat în baza acestei măsuri (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Data la care a încetat acordarea ajutorului (pentru raportarea ajutorului de minimis);

• Obiectivele acordării ajutorului de stat/minimis;

• Regiunea;

• Originea ajutorului;

• Forma de acordare a ajutorului de stat/minimis;

• Descrierea formei de acordare a ajutorului de stat/minimis;

• Tipul ajutorului de stat/minimis;

• Condiţii de acordare;

• Beneficiarii şi cuantumul ajutorului de stat/minimis;

• Date privind modul de determinare a cuantumului ajutorului de stat/minimis;

• Observaţii (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Alte informaţii şi comentarii (pentru raportarea ajutorului de minimis);

• Declaraţie (pentru raportarea ajutorului de minimis).

Informaţii de pe paginile web a BNS şi BNM:

• produsul intern brut;

• numărul populaţiei;

• cursul mediu anual de schimb leu/euro.

Metodele de evaluare a elementului de ajutor

Cuantumul ajutorului de stat a fost determinat conform prevederilor din actele normative prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat/minimis sau s-a acordat un ajutor individual, totodată ţinându-se cont de legislaţia secundară, respectiv, Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30.08.2013).

ANEXA II

LISTA ACTELOR JURIDICE ÎN BAZA CĂRORA AU FOST ACORDATE

AJUTOARELE DE STAT RAPORTATE PENTRU ANUL 2016

1. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 art.104 alin.(2) lit.c¹); Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu modificările şi completările ulterioare, pct.9 din Anexa nr.2 referitor la Ministerul Economiei, proiectul "Promovarea eforturilor privind ajustările structurale economice şi mijloacele fondului de partener", în baza Notelor de schimb dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei din 09.03.2005, 03.03.2006, 05.03.2007 şi 05.03.2008;

2. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.26); Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(o) şi pct.2 al Notei la Anexa nr.2;

3. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.10); Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.z¹); Hotărârea Guvernului nr. pentru aprobarea listelor materiei prime medicamentoase, materialelor, articolelor, ambalajului primar şi secundar, utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor;

4. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(7); Hotărârea Guvernului nr.124 din 15.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilităţi privind TVA conform prevederilor art.103 alin.(7) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.4 alin.(18) lit.a) şi lit.b) din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal; Hotărârea Guvernului nr.1085 din 22.11.2010 privind aprobarea Listei organizaţiilor şi întreprinderilor societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, scutite de TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de producţie;

5. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.96 lit.b) alin.(5); Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct.9;

6. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.29); Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. art.28 lit.q²); Hotărârea Guvernului nr.145 din 26.02.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 şi art.28 lit.q²) din Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal;

7. Codul vamal nr.1149 din 20.07.2000, art.34; Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.104 alin.(2) lit.c¹); Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal art.28, lit.n) şi pct.1 din nota la Anexa nr.2; Hotărârea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, pct.9 din Anexa nr.2 referitor la Ministerul Economiei, proiectul "Promovarea eforturilor privind ajustările structurale economice şi mijloacele fondului de partener", în baza Notelor de schimb dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei din 09.03.2005, 03.03.2006, 05.03.2007 şi 05.03.2008; Ordinul Ministerul Economiei şi Comerţului nr.37 din 28.06.2005, Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

8. Codul nr.259 din 15.07.2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova; Legea nr.154 din 01.07.2016 bugetului de stat pe anul 2016; Legea nr.138 din 21.07.2007 cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare; Hotărârea Guvernului nr.809 din 29.10.2015 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2015; Hotărârea Guvernului nr.1452 din 30.12.2016 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2016; Hotărârea Guvernului nr.952 din 27.11.2013 cu privire la aprobarea Strategiei inovaţionale a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 "Inovaţii pentru competitivitate"; Hotărârea Guvernului nr.685 din 13.09.2012 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012–2020; Hotărârea Guvernului nr.920 din 07.11.2014 cu privire la aprobarea Strategiei de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.37 din 19.02.2016 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2016; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.249 din 30.09.2016 cu privire la finanţarea proiectului de inovare şi transfer tehnologic "Reciclarea şi valorificarea deşeurilor de la abatorizarea păsărilor, prepararea concentratului proteicoglucidic furajer; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.154 din 26.05.2016 cu privire la finanţarea proiectului de transfer tehnologic "Implementarea tehnologiei inovatoare de economisire a resurselor energetice în producerea vinurilor cu IG şi DOP"; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.322 din 15.12.2016 cu privire la modificarea anexelor la unele hotărâri ale Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.36 din 19.02.2016 cu privire la finanţarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de inovare în anul 2016; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.208 din 04.08.2016 cu privire la repartizarea volumului alocaţiilor şi cheltuielilor pentru sfera ştiinţei şi inovării pe anul 2016 în conformitate cu Legea bugetului de stat;

9. Codul nr.259 din 15.07.2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova; Legea nr.154 din 01.07.2016 bugetului de stat pe anul 2016; Hotărârea Guvernului nr.809 din 29.10.2015 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2015; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.37 din 19.02.2016 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2016;

10. Codul nr.259 din 15.07.2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova; Legea nr.154 din 01.07.2016 a bugetului de stat pe anul 2016; Legea nr.138 din 21.07.2007 cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare; Hotărârea Guvernului nr.809 din 29.10.2015 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2015; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.281 din 17.12.2015 despre aprobarea finanţării în 2016 a proiectelor comune de cercetare între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Fondul Republican de Cercetări Fundamentale din Belarus; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.278 din 17.12.2015 cu privire la aprobarea finanţării pentru anul 2016 a proiectelor din cadrul programelor de stat; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.285 din 17.12.2014 cu privire la aprobarea rezultatelor concursului de proiecte de cercetări ştiinţifice fundamentale şi de cercetări ştiinţifice aplicative pentru anii 2015-2018 şi finanţarea acestora pentru anul 2015; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM 279 din 17.12.2015 cu privire la aprobarea finanţării pentru anul 2016 a proiectelor pentru tinerii cercetători; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.276 din 17.12.2015 cu privire la modificarea Hotărârii CSŞDT al AŞM nr.285 din 17.12.2014; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.79 din 28.03.2016 cu privire la aprobarea proiectelor pentru editarea monografiilor ştiinţifice (lucrări de valoare) pentru finanţare pe anul 2016;

11. Codul nr.259 din 15.07.2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova; Legea nr.154 din 01.07.2016 a bugetului de stat pe anul 2016; Legea nr.138 din 21.07.2007 cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare; Hotărârea Guvernului nr.1452 din 30.12.2016 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2016; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.208 din 04.08.2016 cu privire la repartizarea volumului alocaţiilor şi cheltuielilor pentru sfera ştiinţei şi inovării pe anul 2016 în conformitate cu Legea bugetului de stat;

12. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.4; Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(134); Acordul "COMPACT", secţiunea 2.8 şi Anexa VI; Hotărârea Guvernului nr.949 din 12.10.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale stabilite de Acordul "Compact" cap. III p.6,7;

13. Codul vamal, art.126 alin.(32); Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(203); Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.281 alin.(1); Hotărârea Guvernului nr.146 din 26.02.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prelungire a termenului de plată a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate;

14. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.96 lit.b) liniuţa 2, art.124 alin.(15); Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, capitolul 22 Notă la anexă;

15. Hotărârea Parlamentului nr.477 din 02.06.1995 pentru ratificarea Acordului cu privire la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente; Hotărârea Guvernului nr.369 din 05.06.1995 cu privire la măsurile de realizare a Acordului referitor la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente şi a Protocolului privind mecanismul de realizare a acestui Acord;

16. Hotărârea Parlamentului nr.1588 din 27.02.1998 cu privire la acordarea de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor pe anii 1998-1999; Hotărârea Parlamentului nr.834 din 16.05.1996 cu privire la cooperativele de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Parlamentului nr.209 din 29.07.1994 privind acordarea de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Parlamentului nr.1294 din 23.02.1993 despre punerea în aplicare a Legii cu privire la bugetul de stat; Hotărârea Guvernului nr.323 din 28.06.1991 cu privire la măsurile de stimulare a construcţiei de case şi a cooperativelor de construcţii locative; Hotărârea Guvernului nr.349 din 07.06.1993 cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Guvernului nr.811 din 15.12.1992 cu privire la măsurile de ajutorare a cooperativelor de construcţii a locuinţelor; Hotărârea Guvernului nr.35 din 22.01.1992 cu privire la măsurile suplimentare de stimulare a construcţiei cooperatiste de locuinţe;

17. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.t) şi lit.s); Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(15) şi alin.(17);

18. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.(t¹) şi pct.14 al Notei la Anexa nr.2; Legea nr.1054 din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, art.4 alin.(81); Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(135);

19. Legea nr.60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi; Legea nr.72 din 12.04.2015 cu privire la bugetului de stat, art.43 şi art.36; Legea nr.154 din 01.07.2016 a bugetului de stat pe anul 2016;

20. Legea nr.1421 din 31.12.2002 cu privire la teatru, circuri şi organizaţii concertistice; Legea nr.154 din 01.07.2016 a bugetului de stat pe anul 2016;

21. Legea nr.102 din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia sociala a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; Hotărârea Guvernului nr.594 din 20.06.2005 cu privire la aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior finanţaţi de la bugetul de stat;

22. Legea nr.102 din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia sociala a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; Hotărârea Guvernului nr.862 din 14.07.2003 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forţei de muncă, Anexa nr.3;

23. Legea nr.142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică; Legea nr.160 din 12.07.2007 a energiei regenerabile; Hotărârea Guvernului nr.401 din 12.06.12 cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică;

24. Legea nr.1054 din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, art.4 alin (5); Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(2); Hotărârea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(5);

25. Legea nr.193 din 19.11.2015 privind importul unui autovehicul;

26. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal*, art.28 lit.l);

27. Legea nr.1054 din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, art.4 alin (5); Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(2); Hotărârea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(5);

28. Legea nr.91 din 13.05.2016 pentru modificarea unor acte legislative;

29. Legea nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile industriale, art.12; Hotărârea Guvernului nr.522 din 28.04.2016 cu privire la modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.451 din 28 iunie 2013;

30. Legea nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile industriale, art.12; Hotărârea Guvernului nr.440 din 16.06.2011 cu privire la acordarea titlului de parc industrial Societăţii pe Acţiuni "TRACOM";

31. Legea nr.1515 din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85;

32. Legea nr.1308 din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului; Hotărârea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzare-cumpărarea terenurilor aferente;

33. Legea nr.179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public privat; Legea nr.534 din 13.07.1995 cu privire la concesiune; Hotărârea Guvernului nr.438 din 19.05.2012 cu privire la iniţierea proiectului de parteneriat public privat pentru concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău; Hotărârea Guvernului nr.321 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea concesionarii activelor Î.S. "Aeroportului Internaţional Chişinău" şi a condiţiilor concesionării acestora; Hotărârea Guvernului nr.715 din 12.09.2013 pentru aprobarea Raportului privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău"; Hotărârea Guvernului nr.780 din 04.10.2013 cu privire la reconfirmarea Hotărârii Guvernului nr.321 din 30.05.2013 privind aprobarea concesionarii activelor Î.S. "Aeroportului Internaţional Chişinău" şi a condiţiilor concesionarii acestora;

34. Hotărârea Guvernului nr.910 din 25.07.2016 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2016;

35. Hotărârea Guvernului nr.364 din 03.06.2008 privind aprobarea Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET); Hotărârea Guvernului nr.2503-330 din 04.10.2010 privind extindere programului pe perioada 2011-2013; Hotărârea Guvernului nr.2503-330 din 04.10.2010 cu privire la extinderea perioadei de acţiune a Programului pentru anii 2011-2013;

36. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.774 din 13.08.1997 cu privire la nomenclatorul serviciilor cu semnificaţie juridică în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale;

37. Hotărârea Guvernului nr.949 din 12.10.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale stabilite de Acordul "Compact", pct.24; Acordul "COMPACT", secţiunea 2.8 şi Anexa VI;

38. Hotărârea Guvernului nr.742 din 10.09.2014 cu privire la acordarea titlului de parc industrial Întreprinderii Municipale "Gospodăria Locativ - Comunală" şi modificarea destinaţiei unui teren; Contract nr.166 din 15.12.2014 de arendă a pământului, emisă de Primăria municipiului Comrat, UTA Găgăuzia;

39. Ordinul Ministerului Economiei şi Comerţului nr.37 din 28 iunie 2005 privind desfăşurarea Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

40. Acord de eşalonare a datoriei Autorităţii Aeronautice Civile din 23.04.2013;

41. Acord de eşalonare a datoriei Autorităţii Aeronautice Civile nr.49/6 din 01.11.2012;

42. Contract de cesiune a creanţelor Autorităţii Aeronautice Civile din 08.11.2016, 26.12.2016;

43. Decizia Incubatorului de Afaceri Dubăsari nr.02-03 din 21.06.2013 cu privire la transmiterea în gestiune a unui imobil;

44. Decizia Consiliului Raional Ştefan-Vodă nr.10/7 din 15.12.2011 privind statutul Incubatorului de Afaceri Ştefan-Vodă;

45. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.10/2 din 27.09.2012 cu privire la aprobarea Contractului de împrumut dintre ÎM "Direcţia Troleibuze din Bălţi" şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Acordul de garanţie şi susţinere a proiectului între municipiul Bălţi, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi ÎM "Direcţia Troleibuze din Bălţi";

46. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.8/60 din 27.10.2005 cu privire la garanţie;

47. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.8/50 din 27.11.2008 cu privire la garanţie;

48. Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.19/20 din 23.08.2013 cu privire la crearea Parcului Industrial Edineţ.

ANEXA III

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

PE OBIECTIVE ŞI FORME DE ACORDARE

(mii lei)

ANEXA IV

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

PE FORME DE ACORDARE ŞI PE FURNIZORI

(mii lei)