Extras nr.657/47 din 09.12.2025 din Hotărârea CSM cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

E X T R A S

din Hotărârea CSM nr.657/47 din 9 decembrie 2025 cu privire

la aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi

funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii

 (în vigoare 08.04.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.152-155 art. 276 din 08.04.2026

* * *

Examinând chestiunea cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, luând act de informaţia membrului CSM, Ioana Chironeţ,

În conformitate cu prevederile art.4, 8¹, 17, 24 şi 25 din Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, art.191 alin.(5) şi art.209 alin.(1) din Codul administrativ, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, conform anexei, parte integrantă a prezentei Hotărâri.

2. Se abrogă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea CSM nr.668/26 din 15 septembrie 2015, cu modificările ulterioare.

3. Prezenta Hotărâre poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 30 de zile.

4. Hotărârea se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md), iar extrasul din Hotărâre şi Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii

nr.657/47 din 09.12.2025

REGULAMENT

cu privire la organizarea şi funcţionarea

Consiliului Superior al Magistraturii

1. DOMENIUL DE APLICARE

1.1 Prezentul Regulament stabileşte misiunea, funcţiile şi modul de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii.

1.2 Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare - Regulament) este elaborat în vederea asigurării executării de către Consiliul Superior al Magistraturii a funcţiilor sale prevăzute de Constituţia Republicii Moldova, Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116 din 19.07.2018, Legea nr.514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Legea nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, Legea nr.64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Legea nr.147 din 9 iunie 2023 privind selecţia şi evaluarea performanţelor judecătorilor, Legea nr.192 din 10 iulie 2025 cu privire la mecanismul de judecare a cauzelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei şi de alte acte normative.

2. MISIUNEA, FUNCŢIILE ŞI STATUTUL

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

2.1 Consiliul Superior al Magistraturii (în continuare Consiliu), este o instituţie constituţională şi face parte din autoritatea judecătorească. Consiliul este un organ colegial şi îşi exercită atribuţiile în plen.

2.2 Consiliul este un organ independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti şi exercită autoadministrarea judecătorească.

2.3 Pentru asigurarea activităţii sale, Consiliul are buget propriu, ce este parte integrantă a bugetului de stat.

2.4 Consiliul menţine relaţii cu organisme similare din alte ţări în chestiuni de funcţionare şi administrare a sistemului judecătoresc.

2.5 Consiliul are sediul în mun. Chişinău.

2.6 În scopul exercitării funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii:

1) organizează şi desfăşoară concursuri pentru selectarea candidaţilor la funcţia de judecător, pentru promovarea judecătorilor şi face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova de numire în funcţie a judecătorilor sau de promovare a acestora la o instanţă ierarhic superioară;

2) se pronunţă asupra rapoartelor Comisiei de evaluare externă a subiecţilor evaluării extraordinare, conform Legii nr.252 din 17 august 2023 şi Legii nr.65 din 30 martie 2023;

3) transferă judecătorii la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, eliberează din funcţie judecătorii, numeşte şi eliberează din funcţie preşedinţii sau vicepreşedinţii de instanţă;

4) numeşte judecătorul care va exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie, precum şi unul sau mai mulţi judecători supleanţi;

5) primeşte jurământul judecătorilor nou-numiţi în funcţie;

6) dispune interimatul funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte al judecătoriei, al curţii de apel sau al Curţii Supreme de Justiţie, în cazul vacanţei funcţiei sau suspendării din funcţie a acestora, până la completarea funcţiei vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării;

7) dispune detaşarea judecătorilor din funcţie în scopul exercitării mandatelor de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, de director sau director adjunct al Institutului Naţional al Justiţiei, precum şi al unor funcţii din cadrul Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Justiţiei sau al subdiviziunii Ministerului Justiţiei care asistă Agentul Guvernamental;

8) desemnează membrii Consiliului şi judecătorii pentru participare la lucrările comisiilor de resort, grupurilor de lucru şi altor entităţi în domeniul justiţiei la nivel naţional şi internaţional;

9) suspendă judecătorii din funcţie, în cazurile prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului;

10) eliberează în condiţiile legii acordul privind pornirea urmăririi penale, reţinerea, supunerea aducerii silite, arestarea, percheziţionarea în privinţa judecătorilor în funcţie şi celor în demisie;

11) aplică măsuri de încurajare în privinţa judecătorilor;

12) selectează şi numeşte membri ai Colegiului pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor, Colegiului disciplinar şi Inspecţiei judiciare;

13) selectează şi desemnează trei judecători în calitate de membri ai Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei din rândul judecătorilor, reprezentând Curtea Supremă de Justiţie, curţile de apel şi judecătoriile;

14) selectează şi numeşte doi judecători la Curtea Constituţională;

15) aprobă strategii ce ţin de activitatea Consiliului şi a sistemului judecătoresc, precum şi planurile de acţiuni anuale şi monitorizează implementarea acestora;

16) aprobă strategia privind formarea iniţială şi continuă a judecătorilor, prezintă opinia asupra planului de acţiuni pentru implementarea acesteia;

17) examinează şi prezintă opinia asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în Institutul Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor de învăţământ pentru cursurile de formare iniţială şi continuă în cadrul Institutului, asupra regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor didactice, precum şi asupra componenţei comisiilor pentru examenele de admitere şi de absolvire ale Institutului Naţional al Justiţiei;

18) deleagă judecătorii pentru participare la seminare, conferinţe, cursuri de instruire şi deplasări în interes de serviciu;

19) prezintă, anual, până la 31 martie, Institutului Naţional al Justiţiei propunerile privind numărul de locuri ce vor fi scoase la concursul de admitere pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător în anul următor;

20) examinează contestaţiile asupra hotărârilor Colegiului pentru selecţia şi evaluare a judecătorilor şi Colegiului disciplinar;

21) decide asupra eliberării din funcţie a judecătorilor în baza hotărîrii Colegiului disciplinar;

22) decide asupra eliberării din funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei de judecată în baza hotărârii Colegiului disciplinar;

23) acordă concediile de odihnă anuale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti;

24) examinează, confirmă şi propune, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, proiectul bugetului Consiliului şi ale instanţelor judecătoreşti;

25) prezintă anual, dar nu mai târziu de 1 aprilie, Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova un raport asupra modului de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti în anul precedent;

26) colaborează cu societatea civilă şi mass-media pentru informarea publicului despre activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi a instanţelor judecătoreşti;

27) aprobă structura Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, numeşte, promovează, transferă şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului, aplică faţă de aceştia măsuri de încurajare şi sancţiuni disciplinare;

28) sesizează Curtea Constituţională privind constituţionalitatea actelor normative ce vizează sistemul judecătoresc;

29) audiază rapoartele privind activitatea desfăşurată anual de organele sale specializate;

30) aprobă acte normative privind executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc în vederea realizării corespunzătoare a funcţiilor sale;

31) avizează proiectele de acte normative privind organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc;

32) întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti;

33) exercită şi alte competenţe în scopul realizării funcţiilor sale, în condiţiile legii.

3. STRUCTURA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

3.1 Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri.

3.2 Componenţa Consiliului Superior al Magistraturii include 6 judecători şi 6 persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului, ştiinţelor politice, economiei, psihologiei, care nu activează în cadrul puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic, dintre care cel puţin 4 trebuie să aibă experienţă în domeniul dreptului.

3.3 Organele specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt:

1) Colegiul pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor;

2) Colegiul disciplinar;

3) Inspecţia judiciară.

3.4 Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte.

3.5 Asistenţa organizatorică şi administrativă a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi a organelor specializate este asigurată de Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii, condus de şeful Secretariatului.

4. MANDATUL, ATRIBUŢIILE ŞI RĂSPUNDEREA MEMBRULUI

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

4.1 Membrii Consiliului cu activitatea de bază în Consiliu deţin funcţii de demnitate publică. Calitatea de magistrat o deţin doar membrii aleşi din rândul judecătorilor.

4.2 Judecătorii aleşi în calitate de membru al Consiliului sunt detaşaţi pentru exercitarea mandatului prin hotărâre a Consiliului. Mandatul de membru al judecătorului începe din data detaşării. Mandatul membrilor desemnaţi de Parlamentul Republicii Moldova curge din data publicării hotărârii sau altă dată indicată în hotărâre.

4.3 Mandatul membrului ales/numit încetează la data expirării termenului pentru care a fost numit.

4.4 După obţinerea calităţii de membru, funcţiile administrative deţinute anterior de membrii judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii devin vacante de drept.

4.5 Funcţiile vacante de membri judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii se suplinesc de membrul supleant ales de Adunarea Generală a Judecătorilor din rândul judecătorilor, corespunzător nivelului instanţelor judecătoreşti din care au fost aleşi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.

4.6 Membrul supleant din rândul judecătorilor intră în funcţie în condiţiile art.15 alin.(2¹) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii la data apariţiei funcţiei vacante şi îşi exercită mandatul în perioada lipsei motivate a membrului permanent. În cazul suspendării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul absenţei motivate a membrului Consiliului de la serviciu timp de mai mult de două luni, mandatul respectiv poate fi exercitat, în această perioadă, de membrul supleant ales în condiţiile art.3 alin.(4) din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

4.7 Din momentul intrării în funcţie membrul supleant are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca membrul permanent al Consiliului.

4.8 În caz de incompatibilitate cu funcţia de membru al Consiliului, acesta va decide asupra conflictului de interese în termen de 30 de zile, în condiţiile prevederilor Legii nr.133 din 17.06.2016 privind declararea averii şi intereselor personale.

4.9 Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte în timpul aceluiaşi mandat, soţi, rude ori afini, până la gradul IV inclusiv.

4.10 Membrul Consiliului are următoarele atribuţii:

a) studiază materialele incluse în agenda şedinţei Consiliului şi participă la examinarea lor;

b) propune chestiuni pentru examinare în şedinţa Consiliului;

c) face demersuri şi solicită instanţelor judecătoreşti, Ministerului Justiţiei, altor instituţii şi organizaţii, informaţiile şi documentele necesare îndeplinirii atribuţiilor sale;

d) participă la adoptarea de hotărâri prin vot şi expune, după caz, opinie separată, disidentă sau concordantă;

e) asigură ocrotirea drepturilor şi libertăţilor magistraţilor, onoarei şi demnităţii lor în condiţiile legii;

f) contribuie la promovarea principiului independenţei autorităţii judecătoreşti;

g) păstrează secretul deliberărilor şi confidenţialitatea lucrărilor;

h) votează pro sau contra la adoptarea de hotărâri;

i) desfăşoară vizite periodice în instanţele judecătoreşti pentru a monitoriza activitatea organizatorică şi propune soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii acestora;

j) participă la lucrările comisiilor, consiliilor, grupurilor de lucru şi altor entităţi la nivel naţional şi internaţional;

k) exercită şi alte sarcini ce reies din activitatea de autoadministrare judecătorească.

4.11 Membrul Consiliului este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii despre conflictele de interese ce apar pe parcursul exercitării mandatului.

4.12 Membrul Consiliului poartă răspundere pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor, prerogativelor şi competenţelor sale.

4.13 Sesizarea adresată Consiliului Superior al Magistraturii pe marginea acţiunilor unui membru al Consiliului, se examinează de un complet format prin dispoziţia preşedintelui Consiliului.

4.14 Completul este format din 3 membri ai Consiliului, doi membri din rândul judecătorilor şi un membru din rândul non-judecătorilor.

4.15 În cazul în care membrii Completului constată unanim inadmisibilitatea sesizării, Completul în termen de 10 zile de la recepţionare, emite o decizie motivată prin care se respinge sesizarea ca inadmisibilă. Decizia Completului se comunică autorului sesizării în termen de 3 zile lucrătoare.

4.16 Dacă cel puţin un membru al Completului votează pentru admisibilitatea sesizării, aceasta se examinează în fond de Complet.

4.17 Membrii Completului solicită, în termen de 10 zile, după caz, opinia membrului vizat în sesizare, acumulează informaţiile necesare examinării sesizării, analizează informaţia acumulată la dosarul administrativ.

4.18 În cazul în care argumentele sesizării nu se adeveresc, Completul emite o decizie de respingere, ce se comunică autorului sesizării în termen de 3 zile lucrătoare şi poate fi contestată la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 10 zile.

4.19 În cazul în care membrii Completului constată, în termen de 10 zile, existenţa temeiniciei sesizării, adoptă un raport motivat, care, împreună cu dosarul administrativ, se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru examinare.

4.20 Raportul întocmit trebuie să conţină descrierea succintă a faptelor invocate de autorul sesizării, descrierea faptelor constatate de Complet, a probelor prezentate de autorul sesizării şi a probelor colectate în cadrul cercetării faptelor imputate membrului Consiliului vizat în sesizare. Copia raportului se remite membrului vizat în sesizare.

4.21 În rezultatul examinării raportului Completului, Plenul Consiliului, prin hotărâre, admite sau respinge raportul.

4.22 Revocarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se efectuează cu votul a 2/3 dintre membrii acestuia. Membrii Consiliului care au elaborat raportul participă la adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile în care nu sunt incidente prevederile de la art.art.49-50 din Codul administrativ.

5. ALEGEREA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI SUPERIOR

AL MAGISTRATURII ŞI ATRIBUŢIILE ACESTUIA

5.1 Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret, pentru un mandat de doi ani, cu votul majorităţii membrilor Consiliului.

5.2 Şedinţa de alegere a preşedintelui Consiliului va fi prezidată, după caz, de cel mai în vârstă membru al Consiliului, de un membru al Consiliului numit prin hotărâre pentru exercitarea atribuţiilor preşedintelui sau de preşedintele în funcţie.

5.3 Chestiunea cu privire la alegerea preşedintelui Consiliului se include în una dintre şedinţele Consiliului, în termen de 30 de zile până la expirarea mandatului sau de la apariţia funcţiei vacante.

5.4 Agenda şedinţei Plenului Consiliului se expediază membrilor şi se publică pe pagina web a Consiliului cu 3 zile înainte de şedinţă.

5.5 Comisia de organizare şi desfăşurare a procedurii de alegere a preşedintelui Consiliului şi numărare a voturilor (în continuare - Comisia) este formată din 3 membri ai Consiliului.

5.6 Membrii Comisiei se propun de membrii Consiliului, care expun verbal în faţa Consiliului acceptul sau refuzul de a participa în calitate de membru al Comisiei.

5.7 Membrii aleşi ai Comisiei se retrag pentru alegerea preşedintelui şi secretarului Comisiei.

5.8 Secretarul şedinţei întocmeşte proces-verbal conform Anexei nr.1 la prezentul Regulament, cu privire la alegerea Comisiei de organizare şi desfăşurare a procedurii de alegere a preşedintelui Consiliului şi numărare a voturilor.

5.9 Comisia preia funcţiile de pregătire a procedurilor de alegere a preşedintelui Consiliului. Preşedintele Comisiei solicită propunerea candidaturilor pentru participare la procedura de alegere a preşedintelui Consiliului. Membrii Consiliului pot înainta candidaturile proprii, cât şi altor membri.

5.10 După înregistrarea candidaturilor propuse, preşedintele Comisiei va solicita candidaţilor expunerea acordului de a fi incluşi în buletinul de vot. Urmare acordului exprimat de candidaţii înaintaţi, preşedintele Comisiei va propune buletinul de vot spre aprobare Consiliului, în care se vor include candidaţii care au expus acceptul de a participa la runda de alegere a preşedintelui Consiliului, în ordinea propunerilor parvenite.

5.11 Comisia aprobă buletinul de vot cu votul majoritar al membrilor săi. După aprobarea buletinului de vot, acestea se vor imprima conform numărului de membri ai Consiliului.

5.12 Toate acţiunile Comisiei se reflectă într-un proces-verbal, conform Anexei nr.2 la prezentul Regulament.

5.13 Plenul Consiliului validează procesele-verbale ale Comisiei de organizare şi desfăşurare a procedurii de alegere a preşedintelui Consiliului şi numărare a voturilor şi confirmă rezultatele alegerii preşedintelui.

5.14 Se consideră ales candidatul care a acumulat majoritatea voturilor membrilor organului colegial.

5.15 În cazul neacumulării numărului necesar de voturi, în aceleaşi condiţii se va organiza alegeri repetate în aceeaşi zi sau la următoarea şedinţă a Plenului Consiliului.

5.16 Preşedintele ales al Consiliului va prelua conducerea şedinţei Plenului Consiliului începând cu data indicată în hotărârea Consiliului.

5.17 În cazul în care alegerea preşedintelui Consiliului are loc în cadrul unei şedinţe în care pe ordinea de zi sunt incluse şi alte chestiuni, modul de conducere a şedinţei se stabileşte, după cum urmează:

a) dacă funcţia de preşedinte este vacantă, şedinţa este condusă de un membru ales prin hotărârea Consiliului. După alegerea preşedintelui, acesta preia conducerea şedinţei pentru examinarea celorlalte subiecte de pe ordinea de zi. În această situaţie se întocmesc două procese-verbale distincte: unul pentru chestiunea privind alegerea preşedintelui şi altul pentru celelalte chestiuni ale şedinţei prezidate de preşedintele ales şi de secretarul şedinţei;

b) dacă alegerea preşedintelui are loc înainte de expirarea mandatului preşedintelui în exerciţiu, cu respectarea termenului prevăzut în pct.5.3, acesta continuă să conducă întreaga şedinţă până la data expirării mandatului său. Preşedintele ales îşi începe exercitarea mandatului la data expirării mandatului preşedintelui în exerciţiu. În acest caz se întocmeşte un singur proces-verbal al şedinţei, semnat de preşedintele în exerciţiu şi de secretarul şedinţei. În cazul în care pe agenda şedinţei sunt incluse şi alte chestiuni, pe lângă cea de alegere a preşedintelui Consiliului, preşedintele ales va prelua conducerea şedinţei Plenului Consiliului. În acest caz, se vor întocmi două procese verbale ale şedinţei, fiecare fiind semnat de preşedintele respectiv şi secretarul şedinţei.

15.18 Preşedintele Consiliului are următoarele atribuţii:

a) convoacă şi prezidează şedinţele Plenului Consiliului;

b) coordonează activitatea Consiliului şi repartizează materialele spre examinare, desemnează un raportor pentru prezentarea materialelor ce urmează a fi examinate în şedinţa Plenului Consiliului;

c) coordonează activitatea Secretariatului Consiliului;

d) este ordonatorul mijloacelor financiare ale Consiliului;

e) în perioada dintre şedinţele Consiliului, după coordonare prealabilă cu membrii Consiliului, emite dispoziţii privind delegarea judecătorilor, preşedinţilor/vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti şi a inspectorilor-judecători pentru participare la seminare, conferinţe, cursuri de instruire şi deplasări în interes de serviciu, acordarea concediilor preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti, soluţionarea altor chestiuni ce nu suferă amânare, care ulterior se aprobă de Plenul Consiliului prin Hotărâre;

f) organizează şi implementează sistemul de control intern managerial şi poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului instituţiei şi a patrimoniului public aflat în gestiune;

g) reprezintă Consiliul în faţa autorităţilor publice din ţară şi din străinătate;

f) exercită alte atribuţii în condiţiile legii.

5.19 În cazul absenţei preşedintelui, atribuţiile vor fi exercitate de un alt membru, desemnat prin hotărâre de Plenul Consiliului.

6. ŞEDINŢELE ŞI AGENDA ŞEDINŢELOR PLENULUI

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

6.1 Plenul Consiliului se convoacă în şedinţă, ori de câte ori este necesar, la iniţiativa preşedintelui Consiliului sau la iniţiativa a cel puţin 3 membri ai Consiliului. De regulă, şedinţele se desfăşoară săptămânal.

6.2 Şedinţele Plenului Consiliului sunt publice, cu excepţia cazurilor când, la cererea motivată a preşedintelui sau a cel puţin 3 membri ai Consiliului, se hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, prin hotărâre motivată, ca şedinţele să fie închise în vederea protejării informaţiei ce constituie secret de stat, a datelor cu caracter personal sau a cazului în care, datorită unor împrejurări speciale, caracterul public poate prejudicia interesele justiţiei sau poate aduce atingere vieţii private a unor persoane. Motivarea soluţiei de desfăşurare a şedinţei închise se include în procesul-verbal al şedinţei.

6.3 Secretariatul Consiliului comunică membrilor agenda şedinţei, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, cel târziu cu 3 zile înainte de şedinţă, cu excepţia cazurilor extraordinare. Agenda şedinţei se publică pe pagina web a Consiliului.

6.4 Pentru asigurarea desfăşurării şedinţelor Plenului Consiliului şi informării membrilor asupra materialelor ce se propun a fi examinate în şedinţă, acestea se vor include în agenda şedinţei, dacă au fost înregistrate la Secretariat cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de şedinţă, cu excepţia situaţiilor ce nu suferă amânare.

6.5 Toate cererile, demersurile, sesizările parvenite la Consiliu se remit preşedintelui Consiliului pentru repartizare. Documentele vizate de preşedinte cu desemnarea raportorului pentru prezentarea materialelor examinate, se transmit membrilor-raportori pentru pregătire de şedinţă şi şefului Secretariatului Consiliului pentru includere în proiectul agendei.

6.6 Chestiunile ce urmează a fi examinate în şedinţa Plenului Consiliului se includ în proiectul agendei de Secretariatul Consiliului. Materialele pentru examinare în şedinţa Plenului sunt selectate de preşedintele Consiliului în coordonare cu membrii.

6.7 Chestiunile ce nu pot fi amânate şi urmează a fi examinate în regim de urgenţă se includ în agenda suplimentară, care se aduce la cunoştinţa membrilor până la începutul şedinţei Consiliului şi se publică pe pagina web a Consiliului.

6.8 Până la aprobarea agendei, la solicitarea membrilor Consiliului, pot fi incluse şi alte chestiuni urgente pentru examinare.

6.9 La şedinţele Plenului Consiliului se citează în mod obligatoriu persoanele ale căror problemă se examinează, cu excepţia cazurilor când se examinează: propunerile de pornire a urmăririi penale, de reţinere, de aducere silită, de arestare sau de percheziţie a judecătorului; suspendarea din funcţie a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale; aplicarea măsurilor speciale de investigaţii în cauza penală în care figurează judecătorii în funcţie, precum şi persoanelor care solicită retragerea, revocarea sau anularea actului administrativ.

6.10 Citarea persoanelor ale căror chestiune se examinează se realizează de secretarul şedinţei prin orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor, în condiţiile stabilite de Codul administrativ.

6.11 Participanţii la procedura administrativă informaţi prin metodele specificate în pct.6.10, ulterior nu pot invoca neînştiinţarea lor.

6.12 În cazul imposibilităţii de participare la şedinţă, judecătorii sau alţi participanţi la procedura administrativă vor informa în scris Consiliul asupra motivelor neprezentării, care are discreţia de a decide asupra examinării în lipsă sau prorogării chestiunii pentru o dată ulterioară.

6.13 Neprezentarea persoanelor la şedinţa Consiliului nu împiedică examinarea chestiunii incluse pe agenda şedinţei. În cazul imposibilităţii prezenţei fizice la şedinţă, participantul poate solicita participarea prin sistemul de videoconferinţă, cu excepţia desfăşurării interviurilor în cadrul concursurilor desfăşurate de Consiliu, unde imposibilitatea prezenţei în persoană trebuie să fie motivată şi probată.

6.14 Preşedintele Consiliului, de regulă, este şi preşedinte al şedinţelor Plenului Consiliului. În caz de imposibilitate a preşedintelui de a prezida şedinţa, membrii Consiliului vor desemna un alt membru.

6.15 Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii lui.

6.16 În cazul în care şedinţa nu poate fi desfăşurată din cauza neîntrunirii cvorumului, şedinţa se contramandează, cu informarea membrilor Consiliului şi participanţilor la şedinţă, despre data şi ora următoarei şedinţe.

6.17 Preşedintele deschide şedinţa şi comunică despre întrunirea sau neîntrunirea cvorumului.

6.18 Ordinea de zi se aprobă la începutul şedinţei cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

6.19 Membrii Consiliului pot propune modificări sau completări la ordinea de zi, care se aprobă prin vot.

6.20 Preşedintele şedinţei va solicita membrilor Consiliului şi participanţilor la şedinţă, să formuleze, după caz, cereri, abţineri sau recuzări.

6.21 În cazul în care participanţii la şedinţă înaintează membrilor Consiliului recuzări sau membrii se abţin de la examinare în virtutea unor conflicte de interese potenţiale, reale sau consumate, acestea se vor soluţiona în şedinţa Plenului Consiliului cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Dacă cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere a fost admisă, membrul respectiv nu participă la examinarea subiectului, fapt despre care se menţionează în procesul-verbal al şedinţei Consiliului.

6.22 În cazul în care unul sau mai mulţi membri s-au abţinut sau au fost recuzaţi de la examinarea chestiunii incluse pe agenda şedinţei Plenului, aceştia nu se includ la calcularea cvorumului.

6.23 Secretarul şedinţei va informa Plenul despre cererile de amânare sau cele de examinare în lipsă, precum şi despre persoanele invitate şi prezente la şedinţă. Plenul Consiliului poate accepta cererile de amânare ale participanţilor, dacă sunt întemeiate.

6.24 Chestiunile de pe agenda şedinţei se soluţionează în prezenţa persoanelor ale căror chestiuni se examinează şi/sau reprezentanţilor acestora, cu excepţia cazurilor exceptate prin lege, a cazurilor când s-a dispus examinarea în lipsă sau chestiunile nu necesită explicaţii suplimentare, decât cele incluse în demers.

6.25 La şedinţele închise participă, pe lîngă membrii Consiliului, angajaţii Secretariatului Consiliului, care asigură buna desfăşurare a şedinţei, precum şi participanţii la procedura administrativă, cu excepţiile stabilite de lege.

6.26 Şedinţele închise se înregistrează prin intermediul mijloacelor audio/video, fără transmiterea lor în direct şi fără publicarea acestora pe pagina web oficială a Consiliului.

6.27 Şedinţele Plenului Consiliului pot fi desfăşurate prin utilizarea sistemului de videoconferinţă. În cazul imposibilităţii participării fizice la şedinţă, membrii Consiliului şi alţi participanţi pot participa la şedinţă prin videoconferinţă.

7. EXAMINAREA CONTESTAŢIILOR ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRILOR

COLEGIILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

7.1 Contestaţiile împotriva hotărârilor adoptate de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor se examinează în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Magistraturii, conform prevederilor Legii nr.147 din 9 iunie 2023 privind selecţia şi evaluarea performanţelor judecătorilor.

7.2 Contestaţiile împotriva hotărârilor Colegiului disciplinar se examinează în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Magistraturii, conform prevederilor Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

7.3 În termen de 5 zile de la data recepţionării contestaţiei, Secretariatul Consiliului va informa părţile interesate despre contestaţia depusă, despre dreptul de a beneficia de serviciile unui avocat/reprezentant, de a lua cunoştinţă de materialele cauzei şi de a depune probe noi.

7.4 Secretariatul va informa suplimentar părţile interesate despre data şi locul şedinţei la care urmează a fi examinată contestaţia. Neprezentarea acestora nu împiedică examinarea contestaţiei de Plenul Consiliului.

7.5 Procedura de examinare a contestaţiilor se realizează în condiţiile legii şi prezentului Regulament.

7.6 După examinarea contestaţiei, Plenul Consiliului adoptă una dintre soluţiile stabilite de Legea nr.147/2023 şi de Legea nr.178/2014.

7.7 Hotărârile Plenului Consiliului emise pe marginea contestaţiilor depuse asupra hotărârilor Colegiului pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor şi Colegiului disciplinar sunt semnate de preşedintele şedinţei Consiliului, dacă legea sau alt act normativ nu prevede altfel.

8. EXAMINAREA SESIZĂRILOR PROCURORULUI GENERAL

8.1 Pornirea urmăririi penale, reţinerea, aducerea silită, arestarea sau percheziţia judecătorului poate avea loc doar cu acordul Consiliului, cu excepţiile stabilite de lege.

8.2 Sesizarea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul Procurorului General, de pornire a urmăririi penale, de reţinere, aducere silită, arestare sau de percheziţie a judecătorului (în continuare sesizarea Procurorului General) se examinează în şedinţa Plenului Consiliului imediat, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare din momentul înregistrării acesteia la Consiliu.

8.3 Inspecţia judiciară, la discreţia şi solicitarea Consiliului, va întocmi o Notă informativă pe marginea verificării sesizării Procurorului General, în termenele stabilite de Consiliu.

8.4 Consiliul va examina sesizările, în şedinţă închisă, doar sub aspectul respectării condiţiilor sau a circumstanţelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reţinerii, aducerii silite, arestării sau percheziţiei judecătorului, fără a-şi aroga atribuţiile unei instanţe judecătoreşti.

8.5 Sesizările sau demersurile privind dispunerea pornirii urmăririi penale, reţinerii, aducerii silite, arestării sau percheziţiei judecătorului, suspendarea din funcţie a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale, precum şi aplicarea măsurilor speciale de investigaţii în cauza penală în care figurează judecători în funcţie, se examinează, de regulă, fără participarea judecătorului vizat.

8.6 Prin derogare de la prevederile pct.8.5, în condiţiile art.15 alin.(4) al Legii nr.947/1996, Plenul Consiliului poate dispune citarea şi participarea judecătorului vizat, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) circumstanţele cauzei permit participarea acestuia fără a prejudicia desfăşurarea urmăririi penale, fără a compromite metodele operative sau informaţiile confidenţiale;

b) informaţiile relevante nu au caracter secret sau sunt deja cunoscute judecătorului, în contextul procedurilor administrative şi penale de care este vizat;

c) audierea este necesară pentru exercitarea dreptului la apărare al judecătorului sau pentru justa soluţionare a chestiunii supuse examinării.

8.7 În cazul pornirii urmăririi penale în privinţa judecătorului, Consiliul poate, din oficiu, dispune suspendarea judecătorului din funcţie.

8.8 Lipsa autorului sesizării nu împiedică examinarea sesizării.

8.9 Hotărârea Plenului Consiliului privind eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale, reţinerea, aducerea silită, arestarea sau percheziţia judecătorului se comunică autorului sesizării şi judecătorului vizat.

8.10 În cazul anulării hotărârii Consiliului privind eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale, reţinerea, aducerea silită, arestarea sau percheziţia judecătorului Plenul Consiliului va reexamina sesizarea Procurorului General şi va înlătura circumstanţele procedurale, ce au servit drept temei pentru anularea hotărârii.

9. DELEGAREA, DETAŞAREA, SUSPENDAREA ŞI

ELIBERAREA DIN FUNCŢIE A JUDECĂTORILOR

9.1 Prin delegare se înţelege desemnarea judecătorilor, membrilor Consiliului, membrilor Colegiilor, inspectorilor-judecători şi reprezentanţilor Secretariatului, prin hotărâre a Consiliului, pentru participare:

1) la instruiri, mese rotunde, conferinţe, ateliere de lucru, cursuri de instruire şi deplasări în interes de serviciu sau alte evenimente publice;

2) în grupuri de lucru pentru elaborarea actelor normative sau monitorizarea implementării documentelor de politici, ce vizează sistemul judecătoresc;

3) în calitate de membri ai comisiilor, comitetelor sau consiliilor;

4) în calitate de membri ai Consiliului electoral, în condiţiile Codului electoral;

5) în calitate de reprezentanţi ai intereselor Consiliului în instanţele judecătoreşti, în cazul contestării actelor acestuia.

9.2 În cazul în care o altă autoritate decât Consiliul desemnează un judecător, un membru al Consiliului, al Colegiilor, al Inspecţiei judiciare sau al Secretariatului, în condiţiile art.9.1, Consiliul urmează să fie consultat în prealabil. În cazul unui aviz negativ, instituţia/organizaţia care solicită delegarea unui judecător poate indica un alt judecător, iar Plenul Consiliului va adopta o hotărâre în acest sens.

9.3 Prin detaşare se înţelege delegarea judecătorului pentru realizarea temporară a unor sarcini în altă instituţie publică cu interese comune a sistemului judiciar, pentru o perioadă de timp stabilită de lege.

9.4 Consiliul detaşează judecătorii, prin hotărâre a Plenului, în:

1) Consiliul Superior al Magistraturii, pe toată perioada mandatului de membru al Consiliului;

2) Ministerul Justiţiei, pe un termen de până la 18 luni, pentru îndeplinirea unei funcţii în subdiviziunea care asistă Agentul Guvernamental;

3) Institutul Naţional al Justiţiei, pe un termen de până la 18 luni, în vederea exercitării unei funcţii în cadrul subdiviziunilor Institutului, precum şi pentru exercitarea mandatului de director sau director adjunct al Institutului Naţional al Justiţiei;

4) Secretariatul Consiliului, pentru un termen de până la 18 luni.

9.5 Termenul de 18 luni pentru care judecătorul a fost detaşat poate fi prelungit cu cel mult 18 luni.

9.6 Plenul Consiliului va stabili, la demersul preşedintelui instanţei, prin hotărâre, menţinerea împuternicirilor judecătorului detaşat pentru examinarea dosarelor aflate la etapa de finalizare.

9.7 Prin suspendare se înţelege întreruperea temporară a activităţii de muncă a judecătorului.

9.8 Judecătorul poate fi suspendat din funcţie, prin hotărâre a Plenului, în legătură cu:

1) pornirea urmăririi penale în privinţa sa, până la emiterea hotărârii definitive;

2) recunoaşterea lui ca fiind dispărut fără veste prin hotărâre judecătorească definitivă;

3) participarea la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea publică sau autoritatea administraţiei publice locale;

4) acordarea concediului de maternitate/paternitate şi a concediului pentru îngrijirea copilului pe un termen de până la 3 ani;

5) acordarea concediului neplătit pentru îngrijirea copilului pe un termen de la 3 ani până la 4 ani;

6) în condiţiile unor prevederi ale Codului Electoral.

9.9 Judecătorilor suspendaţi nu li se mai distribuie dosare din momentul suspendării.

9.10 Anularea suspendării judecătorului din funcţie se realizează prin hotărâre a Plenului Consiliului în cazul în care:

1) hotărârea de achitare pe cauza/cauzele penale în care este vizat judecătorul a devenit definitivă;

2) hotărârea de recunoaştere a judecătorului dispărut fără veste a fost anulată;

3) judecătorul a solicitat anularea suspendării din funcţie în legătură cu revenirea anticipată din concediul pentru îngrijirea copilului;

4) judecătorul numit în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a solicitat anticipat reîncadrarea în postul de judecător deţinut anterior.

9.11 Prin eliberarea judecătorului din funcţie se înţelege încetarea activităţii de judecător, în cazurile stipulate în art.25 alin.(1) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului.

9.12 Demisia judecătorului se consideră onorabilă, dacă în exercitarea funcţiei şi în afara relaţiilor de serviciu, judecătorul nu a comis fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător.

9.13 Judecătorul este eliberat din funcţie prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.

9.14 Activitatea judecătorului va înceta:

a) la data adoptării hotărârii de acceptare a cererii de demisie a judecătorului sau la o altă dată indicată în hotărâre, dacă în cerere nu este indicată data eliberării din funcţie;

b) la data indicată de judecător în cererea de demisie, dacă aceasta nu contravine normelor legale;

c) la data atingerii plafonului de vârstă.

10. ACTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ŞI

PROCEDURA DE ADOPTARE A HOTĂRÂRILOR ÎN PLEN

10.1 Plenul Consiliului adoptă hotărâri. Hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv cele adoptate în cadrul şedinţelor închise, precum şi opiniile separate ale membrilor Consiliului, se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

10.2 Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii privind acordul sau dezacordul pentru pornirea urmăririi penale, reţinerea, aducerea silită, arestarea sau percheziţia judecătorului, în condiţiile art.19 alin.(4) şi (5) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului sau chestiunea examinată în şedinţă închisă (totală sau parţială) în condiţiile art.8¹ alin.(2) din Legea nr.947/1996, se publică pe pagina web a Consiliului, cu anonimizarea datelor cu privire la identitatea judecătorului, a datelor cu caracter personal sau care pot prejudicia interesele justiţiei sau pot aduce atingere vieţii private a persoanelor.

10.3 Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor săi, cu excepţia cazului prevăzut de art.19 alin.(4) al Legii nr.947/1996.

10.4 După examinarea chestiunii din agenda şedinţei, membrii Consiliului se pronunţă prin vot deschis asupra soluţiei sau se pot retrage pentru deliberare.

10.5 La deliberare participă doar membrii Consiliului. Fiecare membru poate să-şi expună opinia asupra chestiunilor ce se soluţionează. Nu participă la deliberare membrul Consiliului la propunerea căruia sau din iniţiativa căruia a fost emisă o sesizare privind faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecători sau în privinţa căruia s-a acceptat cererea de abţinere sau de recuzare. Acest fapt se menţionează în procesul-verbal al şedinţei Plenului Consiliului.

10.6 Membrul Consiliului este obligat să voteze pro sau contra la adoptarea de hotărâri.

10.7 Consiliul poate reveni la etapele anterioare de examinare şi dezbateri ale chestiunii, dacă este necesară clarificarea unei circumstanţe relevante sau obţinerea unei informaţii sau unui înscris pentru soluţionarea subiectului inclus pe agenda şedinţei.

10.8 Consiliul poate decide suspendarea procedurii administrative în condiţiile art.60 şi art.81 din Codul administrativ.

10.9 Hotărârea motivată, ce conţine şi numărul de voturi, este redactată în cel mult 30 de zile şi semnată de preşedintele şedinţei, cu excepţia hotărârii privind modificarea soluţiei emise de Colegiul disciplinar, care se semnează de toţi membrii Consiliului.

10.10 Plenul Consiliului adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiilor în care Preşedintele Republicii Moldova respinge candidatura propusă. Plenul Consiliului, în condiţiile legii, poate propune aceeaşi sau altă candidatură pentru funcţia vacantă, cu votul a două treimi din membrii săi.

10.11 În cazul în care un membru al Consiliului formulează opinie separată, acest fapt se anunţă în şedinţă şi se anexează la hotărâre.

10.12 După deliberare asupra chestiunii din agenda şedinţei, preşedintele şedinţei pronunţă dispozitivul hotărârii.

10.13 Plenul Consiliului poate emite hotărâri protocolare pe chestiuni ce nu ţin de fondul cauzei (abţineri, recuzări, administrare şi anexare înscrisuri etc.), ce se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

10.14 Hotărârile Plenului Consiliului sunt executorii din momentul adoptării, însă pot fi contestate în modul prevăzut de lege.

10.15 După semnarea hotărârii Consiliului, copiile de pe acestea se expediază, pentru informare, persoanelor vizate în hotărâre şi instituţiilor publice interesate.

11. PROCESUL-VERBAL AL ŞEDINŢEI PLENULUI CONSILIULUI

11.1 Procesul-verbal al şedinţei Plenului Consiliului se întocmeşte, conform Anexei nr.3, de secretarul şedinţei, desemnat de şeful Secretariatului Consiliului.

11.2 Procesele-verbale ale şedinţelor Plenului Consiliului se numerotează consecutiv, separat pentru fiecare şedinţă. Numărul procesului-verbal corespunde numărului şedinţei Plenului.

11.3 În procesul-verbal se vor consemna: prezenţa membrilor Consiliului, prezenţa fizică sau prin videoconferinţă a participanţilor la procedura administrativă, subiectele puse la vot, rezultatele votării şi soluţia adoptată pentru fiecare subiect separat.

11.4 Procesul-verbal al şedinţei include următoare aspecte:

1) titlul, cu indicarea tipului şedinţei (ordinară, extraordinară), data şi ora deschiderii şedinţei;

2) membrii prezenţi şi membrii absenţi la şedinţă;

3) prezenţa altor persoane şi mass-mediei;

4) menţiuni privind înregistrarea audio-video a şedinţei;

5) menţiuni cu privire la aprobarea chestiunilor incluse în agendă, precum şi celor incluse în agenda suplimentară;

6) subiectul examinat şi raportorul;

7) prezenţa sau absenţa participanţilor la procedura administrativă;

8) menţiuni despre recuzarea, abţinerea membrilor de la examinare şi motivul;

9) menţiuni despre soluţia Consiliului privind anexarea sau respingerea anexării înscrisurilor;

10) menţiuni despre retragerea Plenului Consiliului în deliberare şi rezultatele votării;

11) soluţia adoptată de Plenul Consiliului;

12) menţiuni despre ora închiderii şedinţei;

13) semnătura preşedintelui şedinţei şi secretarului şedinţei.

11.5 La cererea scrisă a persoanei în privinţa căreia s-a examinat chestiunea în şedinţa, poate fi eliberat în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, extras din procesul-verbal al şedinţei Plenului Consiliului. Extrasul se întocmeşte de secretarul şedinţei, la finalul căruia se indică menţiunea "Corespunde procesului-verbal nr.... al şedinţei din data de...", după care se va semna de preşedintele Consiliului şi secretarul şedinţei.

12. PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE AUDIO–VIDEO

A ŞEDINŢELOR PLENULUI CONSILIULUI

12.1 Înregistrarea audio-video a şedinţelor Plenului Consiliului se efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi prezentul Regulament.

12.2 Înregistrările audio constituie parte integrantă a materialelor şedinţei Plenului Consiliului şi se anexează la mapa şedinţei.

12.3 Specialistul IT este responsabil pentru asigurarea înregistrării audio-video corespunzătoare şi de transmisiunea directă a şedinţei sau, după caz, de publicarea ulterioară a înregistrării audio a şedinţei pe pagina web oficială a Consiliului, în cazul desfăşurării concursurilor.

12.4 Înregistrarea audio şi/sau video începe din momentul deschiderii şedinţei Plenului Consiliului.

12.5 În timpul deliberării, înregistrarea audio sau audio-video şi transmisiunea directă a şedinţei Consiliului nu se efectuează.

12.6 În cazul în care din motive tehnice nu este posibilă înregistrarea audio sau audio-video a şedinţei Plenului Consiliului, membrii Consiliului vor decide asupra continuării, întreruperii sau amânării şedinţei.

12.7 La cererea scrisă a persoanei participante la procedura administrativă a cărei chestiune a fost examinată, secretarul şedinţei, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, eliberează copia înregistrării audio-video pe un suport electronic. Suportul electronic va conţine doar secvenţa înregistrării corespunzătoare punctului examinat ce vizează persoana respectivă.

13. ATRIBUŢIILE SECRETARIATULUI LA ORGANIZAREA ŞEDINŢELOR

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

13.1 Şedinţele Plenului Consiliului sunt asigurate organizatoric de Secretariatul Consiliului.

13.2 Secretariatul Consiliului ţine evidenţa tuturor subiectelor, ce urmează a fi examinate, amânate sau suspendate în şedinţa Plenului Consiliului.

13.3 Secretariatul Consiliului, la indicaţia preşedintelui Consiliului sau la cererea a 3 membri ai Consiliului, elaborează proiectul agendei pentru şedinţa Plenului Consiliului şi o consultă cu toţi membrii.

13.4 După consultarea proiectului agendei cu membrii Consiliului şi semnarea agendei de preşedintele Consiliului, secretarul şedinţei, desemnat de şeful Secretariatului, coordonează pregătirea şedinţei Plenului fiind responsabil de citarea şi înştiinţarea participanţilor la procedura administrativă, în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

13.5 Secretarul şedinţei va întocmi mapa şedinţei Plenului Consiliului, cu indicarea numărului şi datei şedinţei, ce va include:

a) toate materialele cuprinse în agenda şedinţei şi cele prezentare în cadrul şedinţei şi acceptate de Consiliu;

b) hotărârile adoptate în cadrul şedinţei şi, după caz, opiniile separate;

c) procesul-verbal al şedinţei Plenului;

d) suportul electronic cu înregistrarea audio a şedinţei.

14. PROCEDURA DE EVALUARE A PERFORMANŢELOR INSPECTORULUI-JUDECĂTOR

14.1 Evaluarea inspectorului-judecător este un proces esenţial pentru menţinerea standardelor de integritate şi profesionalism în cadrul Inspecţiei judiciare. Principalele obiective ale evaluării sunt: determinarea competenţei profesionale, eficienţa şi respectarea termenelor şi îmbunătăţirea managementului instituţional.

14.2 Evaluarea inspectorului-judecător şi inspectorului-judecător principal priveşte eficienţa, calitatea activităţii, integritatea, comunicarea şi participarea la alte activităţi din aria sa de competenţă. Evaluarea inspectorului-judecător principal cuprinde şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

14.3 Fiecare inspector-judecător va fi supus evaluării ordinare şi extraordinare, potrivit legii şi în condiţiile prezentului Regulament.

14.4 Evaluarea ordinară are loc o dată la doi ani conform planului de evaluare aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii. Prima evaluare are loc după expirarea unui an de activitate în calitate de inspector-judecător.

14.5 Evaluarea extraordinară se face în următoarele situaţii:

14.5.1 când i s-a acordat calificativul "Suficient";

14.5.2 după ce a fost revocat din funcţia de inspector-judecător principal;

14.5.3 în cazul în care prin sancţiune disciplinară s-a dispus evaluare extraordinară;

14.5.4 când s-a înscris în concursul anunţat de Consiliu pentru funcţia de inspector-judecător principal.

14.6 În cazul prevăzut în pct.14.5.4, evaluarea extraordinară nu se va efectua dacă, în ultimele 12, luni inspectorul-judecător a fost supus unei evaluări ordinare.

14.7 Evaluarea inspectorului-judecător se face în baza următoarelor criterii: competenţa profesională, competenţa organizatorică şi integritatea.

14.8 Competenţa profesională a inspectorului-judecător se evaluează în baza următorilor indicatori:

a) calitatea şi claritatea motivării actelor emise de inspectorul-judecător;

b) procentajul actelor emise de inspectorul-judecător menţinute în cadrul căilor legale de atac;

c) calitatea prestaţiei în faţa Colegiului disciplinar şi Consiliului Superior al Magistraturii.

14.9 Competenţa organizatorică se evaluează în baza următorilor indicatori:

a) rata de soluţionare a sesizărilor în raport cu numărul celor repartizate spre examinare în perioada de raportare;

b) respectarea termenelor legale de soluţionare a sesizărilor;

c) participarea la cursuri de instruire, ateliere de lucru, mese rotunde, precum şi alte activităţi;

d) îndeplinirea în termene legale a altor atribuţii stabilite prin Planul de activitate al Inspecţiei judiciare.

14.10 Integritatea se evaluează în baza următorilor indicatori:

a) respectarea eticii profesionale;

b) respectarea integrităţii profesionale şi financiare.

14.11 Criteriile indicate în pct.14.8-14.10 se vor aplica pentru perioada de la numire în funcţie până la prima evaluare, respectiv perioada dintre două evaluări.

14.12 Inspectorul-judecător principal, pe lângă criteriile indicate în pct.14.8-14.10, se evaluează suplimentar în baza următoarelor criterii:

14.12.1 capacitatea managerială, de planificare şi de control;

14.12.2 capacitatea de comunicare şi reprezentare.

14.13 Capacitatea managerială, de planificare şi de control se evaluează în baza următorilor indicatori:

a) plenitudinea şi pertinenţa activităţilor din Planul anual de activitate al Inspecţiei judiciare;

b) organizarea, coordonarea şi monitorizarea activităţii inspectorilor-judecători şi subdiviziunii din cadrul Secretariatului;

c) aprecierea activităţii manageriale de inspectorii-judecători şi personalul Secretariatului;

d) distribuirea sarcinilor către inspectorii-judecători.

14.14 Capacitatea de comunicare şi reprezentare se evaluează în baza următorilor indicatori:

a) comunicarea eficientă cu inspectorii-judecători, personalul Inspecţiei judiciare, membrii şi secretariatul Consiliului;

b) stilul clar şi concis de a dispune sarcini pentru inspectorii-judecători şi personalul Inspecţiei judiciare;

c) asigurarea unui climat organizaţional pozitiv de muncă, a sprijinului şi motivării inspectorilor-judecători şi personalului Secretariatului Inspecţiei judiciare;

d) gestionarea şi rezolvarea conflictelor la nivelul Inspecţiei judiciare;

e) participarea la activităţi din cadrul comisiilor, grupurilor de lucru şi întâlnirilor organizate la nivelul sistemului de justiţie;

f) asigurarea transparenţei activităţii Inspecţiei judiciare.

14.15 Raportul de autoevaluare a inspectorului-judecător şi a inspectorului-judecător principal se prezintă Consiliului pe parcursul lunii imediat următoare de la expirarea termenului stabilit pentru evaluarea ordinară sau extraordinară.

14.16 Persoana evaluată va anexa la raportul de autoevaluare materialele relevante evaluării activităţii.

14.17 Pentru evaluarea inspectorului-judecător şi inspectorului-judecător principal pot fi folosite date publice, documente şi rapoarte interne, şi se pot efectua interviuri confidenţiale cu Secretariatului, membrii Colegiului disciplinar şi judecătorii subiecţi ai procedurilor disciplinare.

14.18 La evaluarea inspectorului-judecător şi inspectorului-judecător principal se va ţine cont de realizarea recomandărilor făcute la ultima evaluare.

14.19 Evaluarea include etapa de verificare de către membrii Consiliului a raportului de activitate şi a înscrisurilor acumulate la dosarul de evaluare şi etapa interviului în faţa Consiliului.

14.20 Consiliul va examina raportul de autoevaluare şi materialele relevante evaluării inspectorului-judecător sau inspectorului-judecător principal în şedinţă publică sau închisă, în condiţiile prevăzute de art.8¹ alin. (2) din Legea nr.947/1996.

14.21 La desfăşurarea interviului, membrii Consiliului pot formula întrebări ce ţin de activitatea inspectorului-judecător sau inspectorului-judecător principal.

14.22 După finalizarea etapei interviului, fiecare membru al Consiliului va completa fişa de evaluare, conform Anexei nr.4 şi Anexei nr.5 la prezentul Regulament, acordând puncte cuprinse între 0 şi 10 pentru fiecare criteriu de evaluare, după care fişele de evaluare se vor transmite preşedintelui şedinţei.

14.23 Punctajul final obţinut de inspectorul-judecător sau inspectorul-judecător principal evaluat reprezintă media aritmetică a punctajului acordat de membrii Consiliului pentru fiecare criteriu de evaluare.

14.24 Calificativul se acordă, prin hotărâre a Consiliului, în funcţie de media aritmetică a punctelor obţinute de inspectorul-judecător evaluat pentru fiecare criteriu de evaluare, după cum urmează:

a) de la 8, inclusiv, până la 10 - calificativul "Foarte bine";

b) de la 7, inclusiv, până la 8 - calificativul "Suficient";

c) mai puţin de 7 - calificativul "Eşuat".

14.25 Hotărârea Consiliului privind evaluarea inspectorului-judecător sau a inspectorului-judecător principal şi punctajul final va conţine argumentele şi concluziile Consiliului privind acordarea calificativului corespunzător. Consiliul poate formula şi aproba recomandări pentru inspectorul-judecător evaluat, ca urmare a rezultatului final al evaluării.

14.26 Inspectorul-judecător care la evaluarea ordinară a obţinut calificativul "Suficient" va fi supus unei evaluări extraordinare, conform regulilor generale de evaluare, după expirarea a şase luni de activitate efectivă de la data ultimei evaluări.

14.27 În cazul în care la evaluarea extraordinară, inspectorului-judecător i-a fost acordat calificativul "Eşuat", acesta va fi revocat din funcţie prin hotărârea motivată a Plenului Consiliului.

14.28 Inspectorul-judecător şi inspectorul-judecător principal care la evaluarea ordinară a obţinut calificativul "Eşuat" va fi revocat din funcţie de Consiliu.

14.29 Inspectorul-judecător principal care a obţinut calificativul "Suficient" va fi revocat din funcţia de conducere de Consiliu şi îşi va continua activitatea ca inspector-judecător. În această calitate, el va fi supus unei evaluări extraordinare după trecerea a şase luni de activitate efectivă, iar în cazul acordării unui nou calificativ "Suficient", acesta va fi revocat din funcţia de inspector-judecător de Consiliu.

14.30 Hotărârea Consiliului poate fi contestată în condiţiile Legii nr.947/1996. Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, inspectorul-judecător poate fi suspendat din funcţie în condiţiile prevăzute de lege.

15. CONDIŢIILE ŞI PROCEDURA DE EXAMINARE A CAUZELOR

DISCIPLINARE ÎN PRIVINŢA INSPECTORULUI-JUDECĂTOR

15.1 Inspectorul-judecător poartă răspundere pentru acţiunile sau inacţiunile sale comise în exercitarea mandatului.

15.2 Procedura disciplinară în privinţa inspectorului-judecător se bazează pe principiile legalităţii, echităţii procedurii, proporţionalităţii dintre abaterea disciplinară comisă şi sancţiune şi al transparenţei.

15.3 Răspunderea disciplinară a inspectorului-judecător este reglementată de dispoziţiile art.7³ din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art.23 din Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţie de demnitate publică, care se aplică corespunzător.

15.4 Constituie abatere disciplinară a inspectorului-judecător:

a) imixtiunea în activitatea judecătorilor sau intervenţiile de orice natură pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea soluţionării intereselor personale sau ale membrilor familiei altfel decât în limitele prevederilor legislaţiei în vigoare;

b) desfăşurarea activităţilor publice cu caracter politic;

c) încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a petiţiilor aflate în procedură sau încălcarea normelor legislaţiei;

d) încălcarea prevederilor legislaţiei referitoare la obligativitatea depunerii declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate şi a declaraţiei de interese personale;

e) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu;

f) absenţele nemotivate de la serviciu, dacă acestea au afectat activitatea Inspecţiei judiciare;

g) atitudinea nedemnă în procesul disciplinar faţă de colegi, membrii Colegiului disciplinar, autorul sesizării, avocaţi sau alte persoane.

15.5 Sesizarea cu privire la comiterea unei abateri disciplinare este adresată Consiliului şi poate fi formulată de către inspectorul-judecător principal, un membru al Consiliului, un judecător sau de către Asociaţia Profesională a Judecătorilor.

15.6 Sesizarea cu privire la faptele unui inspector-judecător care pot constitui abateri disciplinare trebuie să conţină:

a) datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării;

b) numele inspectorului-judecător la care se face referire în sesizare;

c) data şi locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare;

d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare;

e) indicarea, după caz, a probelor ce confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul depunerii sesizării;

f) data şi semnătura autorului sesizării.

15.7 Sesizarea privind faptele inspectorului-judecător ce pot constitui abateri disciplinare poate fi depusă în termen de cel mult 3 ani de la data comiterii faptelor respective.

15.8 Pentru examinarea sesizării depuse în privinţa inspectorului-judecător, preşedintele Consiliului va desemna 3 membri ai Consiliului pentru a decide dacă sunt întrunite condiţiile pentru derularea cercetării disciplinare sau după caz, pentru declararea inadmisibilităţii sesizării.

15.9 Membrii Consiliului desemnaţi vor purcede imediat la examinarea admisibilităţii sesizării.

15.10 Este inadmisibilă sesizarea cu privire la faptele inspectorului-judecător ce pot constitui abateri disciplinare:

a) în care sunt invocate fapte ce nu fac referinţă la abaterile disciplinare enumerate de lege;

b) căreia i-a expirat termenul de prescripţie de 3 ani de la comiterea faptei;

c) depusă repetat, fără a aduce probe noi;

d) care nu este înaintată de subiecţii menţionaţi în prezentul Regulament;

e) dacă este înaintată în privinţa unui inspector-judecător al cărui mandat a expirat.

15.11 Dacă sesizarea este inadmisibilă, decizia adoptată se va comunica petentului şi inspectorului-judecător vizat.

15.12 Dacă sesizarea este admisibilă, o copie a acesteia se transmite inspectorului-judecător vizat, care va prezenta opinie scrisă în termenul stabilit de membri. În termen de 10 zile de la recepţionarea opiniei scrise a inspectorului-judecător, membrii Consiliului, desemnaţi conform pct.15.8, vor iniţia cercetarea disciplinară asupra faptelor reclamate.

15.13 În procesul cercetării disciplinare, membrii Consiliului, desemnaţi conform pct.15.8 pot, după caz, audia persoane, solicita explicaţii şi documente.

15.14 După finalizarea cercetării disciplinare, în termen de cinci zile lucrătoare, membrii desemnaţi vor întocmi un raport, pe care îl vor prezenta Consiliului.

15.15 Raportul membrilor Consiliului desemnaţi va include:

a) descrierea faptelor invocate de autorul sesizării;

b) opinia inspectorului-judecător;

c) trimiteri la înscrisurile colectate în timpul cercetării disciplinare;

d) menţiuni despre trimiterea cauzei disciplinare pentru examinare în Plenul Consiliului.

15.16 Consiliul examinează în şedinţă închisă raportul privind abaterile disciplinare ale inspectorului-judecător. Participarea inspectorului-judecător la şedinţa de examinare a procedurii disciplinare este obligatorie.

La şedinţă nu participă membrul Consiliului care a sesizat despre pretinsele fapte ce pot constitui abateri disciplinare. Membrii Consiliului care au elaborat raportul participă la adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile în care nu sunt incidente prevederile de la art.49-50 din Codul administrativ.

15.17 Inspectorul-judecător este în drept să prezinte explicaţii suplimentare pe marginea abaterii disciplinare invocate.

15.18 După examinarea raportului, Consiliul va adopta o hotărâre motivată conţinând una dintre următoarele soluţii:

a) constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea sancţiunii disciplinare;

b) constatarea abaterii disciplinare şi sistarea procedurii disciplinare, în cazul expirării termenului de tragere la răspundere disciplinară;

c) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu s-a constatat comiterea faptei invocate.

15.19 În cazul constatării abaterii disciplinare, Consiliul poate aplica una dintre următoarele sancţiuni:

a) avertisment;

b) mustrare;

c) eliberare din funcţia de inspector-judecător;

d) revocare din funcţia de inspector-judecător principal.

15.20 Hotărârea motivată pe marginea procedurii disciplinare va cuprinde următoarele menţiuni:

a) data adoptării hotărârii;

b) informaţii despre autorul sesizării şi faptele invocate în sesizare;

c) informaţii cu privire la activitatea inspectorului-judecător, subiect al sesizării;

d) Constatările Consiliului privind acţiunile sau inacţiunile inspectorului-judecător, care fac obiectul sesizării, cu indicarea datei şi a circumstanţelor în care acestea au fost săvârşite, precum şi aprecierea juridică a acestora, inclusiv stabilirea caracterului lor de abatere disciplinară sau, după caz, constatarea inexistenţei unei abateri disciplinare.

e) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;

f) temeiul de drept al aplicării sancţiunii disciplinare sau al încetării procedurii disciplinare în cazul expirării termenelor de tragere la răspundere disciplinară a inspectorului-judecător;

g) termenul de contestare şi instanţa competentă să examineze contestaţia;

h) numele şi semnătura membrilor Consiliului prezenţi la examinarea cauzei.

15.21 Dispozitivul hotărârii se pronunţă public.

15.22 Până la examinarea contestaţiei, inspectorul-judecător poate fi suspendat din funcţie de Consiliu, în condiţiile stabilite de lege.

15.23 La rămânerea irevocabilă a hotărârii de sancţionare a inspectorului-judecător, Consiliul o va pune imediat în executare.

16. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

16.1 Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

16.2 Prezentul Regulament se publică pe pagina oficială web a Consiliului, www.csm.md. 

16.3 Pct.2.6 subpct. 2 din prezentul Regulament se aplică în perioada implementării Legii nr.252/2023 şi Legii nr.65/2023.

16.4 Modificarea şi/sau completarea prezentului Regulament se va face, conform procedurii prevăzute pentru aprobarea lui.