Hotărâre nr.14 din 08.06.2019 pentru controlul constituţionalităţii actelor legislative adoptate de către Parlamentul de legislatura a X-a pe 8 iunie 2019 (Sesizarea nr.111a/2019)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru controlul constituţionalităţii actelor legislative adoptate

de către Parlamentul de legislatura a X-a pe 8 iunie 2019

(Sesizarea nr.111a/2019)

nr. 14  din  08.06.2019

 (în vigoare 08.06.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 209-216 art. 131 din 28.06.2019

* * *

Abrogat: 15.06.2019 (revizuită și anulată)

Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.16 din 15.06.2019

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 8 iunie 2019

şi înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională pe 8 iunie 2019 de către domnii Vladimir Cebotari şi Serghei Sîrbu, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, privind controlul constituţionalităţii actelor legislative adoptate de către Parlamentul de legislatura a X-a pe 8 iunie 2019.

2. Aceşti deputaţi îi solicită Curţii Constituţionale controlul constituţionalităţii actelor legislative adoptate de către Parlamentul de legislatura a X-a pe 8 iunie 2019, precum şi a Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului.

3. La şedinţa publică a Curţii a participat dl deputat Serghei Sîrbu, autor al sesizării.

ÎN FAPT

4. În conformitate cu articolul 83 alin.(2) din Codul electoral, Parlamentul Republicii Moldova a stabilit, prin Hotărârea nr.197 din 27 iulie 2018, data desfăşurării alegerilor parlamentare (i.e. 24 februarie 2019).

5. Pe 24 februarie 2019, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare în baza unui sistem de vot mixt (proporţional şi majoritar), într-o circumscripţie naţională şi în 51 de circumscripţii uninominale.

6. Pe 9 martie 2019, Curtea a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 şi a validat mandatele deputaţilor aleşi (HCC nr.4 din 9 martie 2019).

7. În termen de trei luni de la validare, Parlamentul de legislatura a X-a urma să constituie organele de conducere ale Parlamentului, să formeze Guvernul Republicii Moldova şi să adopte legi. La sfârşitul zilei de 7 iunie 2019, Parlamentul de legislatura a X-a nu-şi avea constituite organele de conducere şi nu formase Guvernul.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

"(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi."

Articolul 61

Alegerea Parlamentului

"(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent."

Articolul 64

Organizarea internă

"(1) Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sunt prevăzute în bugetul aprobat de acesta.

(2) Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, pe durata mandatului Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de către Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile tuturor deputaţilor.

(3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare."

Articolul 85

Dizolvarea Parlamentului

"(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război."

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA

9. Curtea reţine, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, că sesizarea privind controlul constituţionalităţii actelor legislative adoptate de către Parlamentul de legislatura a X-a pe 8 iunie 2019 ţine de competenţa sa ratione materiae.

10. De asemenea, conform articolului 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, deputaţii în Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

B. FONDUL CAUZEI

1. Argumentele autorilor sesizării

11. Potrivit autorilor sesizării, pe 8 iunie 2019, după expirarea termenului constituţional de trei luni (90 zile) în care Parlamentul de legislatura a X-a a avut posibilitatea să formeze organele de conducere ale legislativului şi să formeze Guvernul Republicii Moldova, 61 de deputaţi s-au convocat într-o şedinţă şi au votat un şir de acte legislative cu încălcarea procedurilor constituţionale şi regulamentare.

12. De asemenea, autorii sesizării susţin că, contrar normelor constituţionale şi Deciziei Curţii Constituţionale nr.83 din 7 iunie 2019, un grup de deputaţi au votat, fără a respecta procedura constituţională şi regulamentară, formarea organelor de lucru ale Parlamentului şi au adoptat Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului.

13. Autorii sesizării consideră că actele legislative adoptate de către Parlamentul de legislatura a X-a pe 8 iunie 2019 contravin exigenţelor prevăzute de articolele 1, 2, 7, 63, 64, 74 şi 85 din Constituţie.

2. Aprecierea Curţii

14. În Hotărârea sa nr.13 din 8 iunie 2019, Curtea a reţinut că termenul de trei luni de dizolvare a Parlamentului stabilit de alin.(1) al articolului 85 din Constituţie reprezintă un termen-limită (de decădere), la expirarea căruia Parlamentul nu-şi mai poate continua activitatea, nici măcar în sensul adoptării de legi ordinare, cum ar fi cazul unui Parlament al cărui mandat a expirat (§ 18).

15. În aceeaşi Hotărâre, Curtea a notat că statutul juridic şi întinderea competenţelor unui Parlament în cazul căruia au intervenit circumstanţele dizolvării nu sunt aceleaşi cu ale unui Parlament cu mandatul expirat. Un Parlament sancţionabil prin dizolvare nu îşi poate îndeplini aceleaşi atribuţii de o manieră similară unui Parlament cu mandatul expirat. Mai mult, un Parlament care nu s-a constituit nu-şi poate continua activitatea, pentru că nici nu a început-o. Dacă un Parlament cu mandatul expirat poate adopta, potrivit articolului 63 alin.(3) din Constituţie, doar legi ordinare, pentru că nu poartă culpa inactivităţii, un Parlament în cazul căruia au intervenit circumstanţele dizolvării nu mai poate adopta nicio lege şi nici nu-şi poate îndeplini celelalte atribuţii stabilite de articolul 66 din Constituţie. Acest din urmă Parlament a avut posibilitatea adoptării legilor în primele trei luni ale activităţii sale, însă a ales să nu respecte procedurile prescrise de Constituţie. Sancţiunea care intervine, în cazul său, este dizolvarea şi interdicţia exercitării atribuţiilor stabilite de articolul 66 din Constituţie, în favoarea unui Parlament viitor care va respecta procedurile constituţionale (§ 21).

16. Mai mult, Curtea observă că, timp de trei luni, Parlamentul de legislatura a X-a nu şi-a ales nici organele de lucru, fără de care nu poate demara procesul legislativ în Parlament.

17. Din cauza inactivităţii Parlamentului, nu a putut fi format Guvernul şi a fost blocată procedura de adoptare a legilor, iar după expirarea celor trei luni prevăzute de articolul 85 alin.(1) din Constituţie au intervenit circumstanţele dizolvării Parlamentului, cu privire la care Curtea trebuia sesizată fără întârziere de către Preşedintele Republicii. Având în vedere aceste fapte, hotărârea de alegere a doamnei Zinaida Greceanîi în funcţia de Preşedinte al Parlamentului de legislatura a X-a, precum şi celelalte acte legislative ale Parlamentului de legislatura a X-a (legi sau hotărâri) poartă, eo ipso, viciul neconstituţionalităţii.

În baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se declară neconstituţională Hotărârea adoptată de deputaţii Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a din 8 iunie 2019 pentru alegerea doamnei Zinaida Greceanîi în funcţia de Preşedinte al Parlamentului.

2. Se declară neconstituţionale, ab initio, actele legislative (legile, hotărârile) adoptate de deputaţii Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a la data de 8 iunie 2019 şi ulterior.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.