Hotărâre nr.16 din 15.06.2019 pentru revizuirea Deciziei Curţii Constituţionale nr.83 din 7 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.13 din 8 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.14 din 8 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.15 din 8 iunie 2019, a Avizului Curţii Constituţionale nr.1 din 9 iunie 2019 şi a Avizului Curţii Constituţionale nr.2 din 9 iunie 2019

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru revizuirea  Deciziei Curţii Constituţionale nr. 83 din 7 iunie 2019,

a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.13 din 8 iunie 2019, a Hotărârii Curţii

Constituţionale nr.14 din 8 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale

nr. 15 din 8 iunie 2019, a Avizului Curţii Constituţionale nr. 1

din 9 iunie 2019 şi a Avizului Curţii Constituţionale

nr. 2 din 9 iunie 2019

nr. 16  din  15.06.2019

 (în vigoare 15.06.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 209-216 art. 133 din 28.06.2019

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,

Având în vedere demersul judecătorilor Curţii Constituţionale

din 15 iunie 2019, înregistrat pe aceeaşi dată,

Având în vedere Decizia plenului Curţii Constituţionale din 15 iunie 2019 prin care s-a admis revizuirea actelor Curţii

pronunţate în perioada 7-9 iunie 2019,

Ţinând cont de actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află demersul judecătorilor Curţii Constituţionale privind revizuirea Deciziei Curţii Constituţionale nr.83 din 7 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.13 din 8 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.14 din 8 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.15 din 8 iunie 2019, a Avizului Curţii Constituţionale nr.1 din 9 iunie 2019 şi a Avizului Curţii Constituţionale nr.2 din 9 iunie 2019.

2. Demersul formulat are la bază situaţia de fapt din Republica Moldova, în special anunţul transferului de putere către Guvernul Prim-ministrului Maia Sandu şi coaliţia formată în Parlamentul Republicii Moldova.

3. În baza articolului 72 din Codul jurisdicţiei constituţionale, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale din 15 iunie 2019, s-a dispus revizuirea Deciziei Curţii Constituţionale nr.83 din 7 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.13 din 8 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.14 din 8 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.15 din 8 iunie 2019, a Avizului Curţii Constituţionale nr.1 din 9 iunie 2019 şi a Avizului Curţii Constituţionale nr.2 din 9 iunie 2019.

CONTEXT

4. Pe 22 mai 2019, dl Igor Dodon, Preşedintele Republicii Moldova, i-a adresat Curţii Constituţionale o sesizare privind interpretarea articolului 85 alin.(1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin.(2) şi 103 din Constituţia Republicii Moldova. Pe 7 iunie 2019, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova, prin Decizia nr.83, menţionând că răspunsul la întrebarea adresată de către acesta, în legătură cu articolele de Constituţie amintite, decurge din textul Constituţiei şi din interpretările anterioare ale Curţii.

5. Pe 7 iunie 2019, doi deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova i-au cerut Curţii să interpreteze articolele 63 şi 85 din Constituţia Republicii Moldova, întrebând-o dacă (1) pot fi considerate identice statutul juridic şi întinderea competenţelor în cazul unui Parlament cu mandat expirat şi al unui Parlament dizolvat? şi dacă (2) poate Parlamentul Republicii Moldova să-şi reia activitatea legislativă şi să-şi îndeplinească atribuţiile prevăzute de articolul 66 din Constituţie dacă au apărut circumstanţe de dizolvare obligatorie a Parlamentului, ca urmare a blocajului legislativ şi/sau a imposibilităţii de formare a Guvernului timp de trei luni, fapt constatat în mod corespunzător de către Curtea Constituţională? Prin Hotărârea nr.13 din 8 iunie 2019, Curtea a reţinut că Parlamentul care urmează a fi dizolvat în temeiul articolului 85 din Constituţie nu are statut şi competenţe identice cu Parlamentul mandatul căruia a expirat în conformitate cu prevederile articolului 63 din Constituţie. De asemenea, Curtea a subliniat că în cazul apariţiei circumstanţelor de dizolvare obligatorie a Parlamentului ca urmare a blocajului legislativ şi/sau a imposibilităţii de formare a Guvernului timp de 3 luni (90 de zile), Parlamentul nu este în drept să desfăşoare activitate legislativă şi să-şi îndeplinească atribuţiile prevăzute de articolul 66 din Constituţie, precum şi să constituie organe de conducere ale Parlamentului. La apariţia circumstanţelor de dizolvare a Parlamentului în condiţiile articolului 85 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele ţării este obligat, neîntârziat, să sesizeze Curtea Constituţională pentru constatarea circumstanţelor de dizolvare, cu emiterea ulterioară a decretului de dizolvare a Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate. Orice acţiune şi/sau act legislativ, care are drept scop desfăşurarea activităţii Parlamentului după apariţia circumstanţelor de dizolvare obligatorie, constituie o încălcare gravă a prevederilor constituţionale şi sunt nule ab initio.

6. Pe 8 iunie 2019, doi deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova i-au solicitat Curţii Constituţionale controlul constituţionalităţii actelor legislative adoptate de către Parlamentul de legislatura a X-a pe 8 iunie 2019, precum şi a Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului, contrar constatărilor Curţii din Hotărârea nr.13 din 8 iunie 2019. Prin Hotărârea nr.14 din 8 iunie 2019, Curtea a declarat neconstituţionale Hotărârea adoptată de deputaţii Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a din 8 iunie 2019 pentru alegerea doamnei Zinaida Greceanîi în funcţia de Preşedinte al Parlamentului şi actele legislative (legile, hotărârile) adoptate de deputaţii Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a la data de 8 iunie 2019 şi ulterior.

7. Pe 8 iunie 2019, trei deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova i-au cerut Curţii să verifice constituţionalitatea Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr.1171-VIII şi nr.1172-VIII din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova şi, respectiv, numirea Guvernului Republicii Moldova. Prin Hotărârea nr.15 din 8 iunie 2019, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale aceste decrete.

8. Pe 8 iunie 2019, trei deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova i-au cerut Curţii constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopurile (1) constatării circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a şi (2) semnării Decretului privind dizolvarea Parlamentului şi stabilirii datei alegerilor parlamentare anticipate. Autorii sesizării i-au mai solicitat Curţii instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea unor atribuţii constituţionale. Prin Avizul său nr.1 din 9 iunie 2019, Curtea a constatat ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de dizolvare a Parlamentului refuzul deliberat al Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de a sesiza Curtea Constituţională, pentru constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, cu emiterea ulterioară a decretului de dizolvare a Parlamentului şi de stabilire a datei alegerilor parlamentare anticipate, fapt care reprezintă, potrivit articolului 91 din Constituţie, o imposibilitate temporară de exercitare a atribuţiilor sale în acest sens. De asemenea, Curtea a reţinut că, potrivit ordinii exercitării interimatului, Prim-ministrul atunci în exerciţiu, dl Pavel Filip, va trebui să sesizeze Curtea Constituţională, în calitate de Preşedinte interimar al Republicii Moldova, pentru ca aceasta să constate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a şi, după caz, să emită decretul privind dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

9. Pe 9 iunie 2019, dl Pavel Filip, preşedinte interimar al Republicii Moldova, i-a cerut Curţii constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a ca urmare a imposibilităţii formării Guvernului în termenul prevăzut de articolul 85 alin.(1) din Constituţie. Prin Avizul nr.2 din 9 iunie 2019, Curtea a constatat drept circumstanţă care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării Guvernului în termenul prevăzut de articolul 85 alin.(1) din Constituţie.

10. Pe 14 iunie 2019, dl Pavel Filip, Prim-ministru al Republicii Moldova, a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, retragerea de la guvernare şi transferul de putere către Guvernul condus de Prim-ministrul Maia Sandu şi coaliţia formată în Parlamentul Republicii Moldova.

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ PERTINENTĂ

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Preambul

“CONSIDERÂND statul de drept, pacea civică, democraţia, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic valori supreme, […]”

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

“Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

Articolul 134

Statutul [Curţii Constituţionale]

“(1) Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova.

(2) Curtea Constituţională este independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei.

(3) Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.”

Articolul 140

Hotărârile Curţii Constituţionale

“(1) Legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curţii Constituţionale.

(2) Hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate.”

12. Prevederile relevante ale Codului jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995 sunt următoarele:

Articolul 72

Revizuirea hotărârii şi avizului

“(1) Revizuirea hotărârii şi avizului se efectuează numai la iniţiativa Curţii Constituţionale, prin decizie, adoptată cu votul majorităţii judecătorilor ei, în cazul în care:

a) au apărut noi împrejurări, necunoscute la data pronunţării hotărârii şi emiterii avizului, dacă aceste împrejurări sînt de natură să schimbe esenţial hotărârea şi avizul;

b) se modifică prevederile Constituţiei, ale legilor şi ale altor acte normative în al căror temei a fost pronunţată hotărârea şi emis avizul.

(2) Revizuirea hotărârii şi avizului se efectuează cu respectarea procedurii de jurisdicţie constituţională.”

ÎN DREPT

13. Din conţinutul deciziei de revizuire, Curtea observă că aceasta vizează problema bunei-funcţionări a instituţiilor fundamentale ale statului, dată fiind situaţia de fapt existentă în Republica Moldova, din perspectiva guvernamentală.

14. Demersul judecătorilor Curţii Constituţionale are în vedere evenimentele politice petrecute pe scena politică a Republicii Moldova după data de 9 iunie a.c.

15. Judecătorii constituţionali consideră că există circumstanţe factuale noi pentru revizuirea actelor Curţii Constituţionale pronunţate în perioada 7-9 iunie a.c.

A. ADMISIBILITATEA

16. În conformitate cu decizia sa din 15 iunie 2019, Curtea a reţinut că, în baza articolului 72 din Codul jurisdicţiei constituţionale, ea îşi poate revizui propriile hotărâri în cazul în care apar împrejurări noi.

17. Curtea a constatat că necesitatea revizuirii Deciziei Curţii Constituţionale nr.83 din 7 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.13 din 8 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.14 din 8 iunie 2019, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.15 din 8 iunie 2019, a Avizului Curţii Constituţionale nr.1 din 9 iunie 2019 şi a Avizului Curţii Constituţionale nr.2 din 9 iunie 2019 decurge din anunţul retragerii de la guvernare şi a transferului de putere către Guvernul condus de Prim-ministrul Maia Sandu şi coaliţia formată în Parlamentul Republicii Moldova (a se vedea § 10 supra).

18. Curtea a reţinut că prerogativele cu care a fost învestită prin Constituţie presupun garantarea supremaţiei Constituţiei, asigurarea realizării principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantarea responsabilităţii statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Curtea a subliniat că, în vederea realizării acestor competenţe, ea trebuie să se conducă de principiul preeminenţei dreptului şi al democraţiei şi să ofere soluţii care să asigure un cadru adecvat de protecţie a drepturilor omului, care să excludă instabilităţile politice de anvergură.

19. În acest sens, având în vedere evoluţiile recente înregistrate pe arena politică din Republica Moldova, Curtea Constituţională a reţinut, în decizia sa de admisibilitate că se impune revizuirea actelor Curţii Constituţionale pronunţate în perioada 7-9 iunie a.c.

B. FONDUL CAUZEI

A. Aprecierea Curţii

20. Curtea menţionează că, printre efectele pronunţării actelor sale în perioada 7-9 iunie a.c., se numără şi dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova, urmată de stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate pe 6 septembrie 2019.

21. Curtea observă că, în termeni juridici, realitatea era că după data de 9 iunie 2019 Republica Moldova avea un guvern de jure, condus de dl Pavel Filip, care acţiona în baza hotărârilor Curţii Constituţionale, şi un guvern de facto, condus de dna Maia Sandu, care acţiona în baza unei hotărâri a Parlamentului şi a unui decret prezidenţial declarate neconstituţionale.

22. Pe data de 14 iunie 2019, guvernul de jure, care avea în sarcina sa inclusiv atribuţii ce ţin de organizarea şi de desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate, şi-a dat demisia, transferând puterea guvernului de jure, condus de Prim-ministrul Maia Sandu.

23. Curtea notează că transferul de putere al guvernului condus de dl Pavel Filip către guvernul condus de dna Maia Sandu a echivalat cu o renunţare deliberată a celui dintâi la administrarea treburilor publice, inclusiv la atribuţiile care ţin de organizarea şi de desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate. De altfel, potrivit mai multor prevederi ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 12 noiembrie 1997, Guvernul şi ministerele sale manifestă un rol esenţial în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral (a se vedea, e.g., articolele 13 alin.(2) lit.c) şi d), 22 alin.(1) lit.d) şi g), 26 lit.d), 31 alin.(3), (4) şi (5), 40 alin.(2), 54 alin.(3) din Cod). Această renunţare deliberată constituie, în prezent, o sursă de instabilitate în Republica Moldova, de vreme ce persistă efectele actelor Curţii Constituţionale pronunţate în perioada 7-9 iunie a.c., şi nu există o autoritate care să le asigure implementarea deplină.

24. Mai mult, Curtea observă că, în situaţia de criză politică subsecventă datei de 9 iunie a.c., unii funcţionari lato sensu (funcţionari publici, funcţionari cu statut special, ambasadori ai Republicii Moldova etc.) nu au recunoscut autoritatea şi legitimitatea guvernului de facto, invocând actele relevante ale Curţii. De asemenea, există posibilitatea ca unele guverne străine să fie induse în eroare cu privire la guvernul Republicii Moldova cu care trebuie să corespondeze.

25. Controlul de constituţionalitate al legilor şi al hotărârilor adoptate de Parlament reprezintă piatra unghiulară a democraţiei, care susţine preeminenţa dreptului. Controlul de constituţionalitate reflectă ideea că toate ramurile puterii sunt subordonate dreptului. Competenţele Curţii sunt vitale pentru o societate cu adevărat democratică, iar cine le subminează, riscă să fie responsabil de distrugerea unuia dintre pilonii de bază ai statului. Totuşi, un control de constituţionalitate care urmăreşte realizarea idealului preeminenţei dreptului presupune adesea punerea în balanţă a valorilor, a principiilor şi a intereselor existente într-o societate democratică. Această punere în balanţă constituie o condiţie a salvgardării drepturilor fundamentale şi alcătuieşte nucleul oricărei societăţi democratice care militează pentru bunăstarea umană. Ea stă în centrul politicii judiciare a Curţii.

26. Prin urmare, în situaţia socio-politică existentă în Republica Moldova în prezent, Curtea trebuie să pună în balanţă imperativele pe care le-a enunţat în actele sale pronunţate în perioada 7-9 iunie a.c., şi interesul public al păcii civice şi al protecţiei efective a drepturilor omului.

27. Atât pacea civică, cât şi protecţia drepturilor omului reprezintă valori supreme ale Constituţiei Republicii Moldova. Rangul acestor valori este acordat de Preambulul Constituţiei Republicii Moldova: “CONSIDERÂND statul de drept, pacea civică, democraţia, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic valori supreme, […]”.

28. Aşa cum a reţinut Curtea în Hotărârea sa nr.36 din 5 decembrie 2013, interpretările ei trebuie să fie ghidate de obiectivele enunţate în Preambulul Constituţiei şi în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova (§ 122).

29. Odată încetată activitatea guvernamentală şi prin renunţarea guvernului de jure la actul guvernării, în Republica Moldova sunt periclitate pacea civică şi drepturile omului. Instabilităţile guvernamentale de o asemenea anvergură produc consecinţe negative pentru valorile enunţate mai sus şi regăsite în Preambulul Constituţiei.

30. Judecata Curţii din această hotărâre nu poate fi una abstractă şi absolutistă, cu ignorarea situaţiei socio-politice concrete din Republica Moldova. Curtea subliniază că abstracţiunea şi absolutismul, oricât de favorabile pentru un anumit moment, se pot dovedi elemente ostile libertăţilor fundamentale.

31. Controlul de constituţionalitate din prezenta cauză pretinde asigurarea unui echilibru între nevoia de respectare a considerentelor Curţii care se regăsesc în actele sale pronunţate în perioada 7-9 iunie a.c. şi nevoia de a menţine pacea civică şi protecţia efectivă a drepturilor omului în concret, în prezent, odată cu demisia guvernului de jure. Acest echilibru este o axiomă a democraţiei. El nu este static, ci se schimbă în funcţie de situaţia concretă.

32. Implementarea considerentelor Curţii din actele sale relevante din 7-9 iunie a.c. este imposibilă, în prezent, iar menţinerea acestor acte ar putea afecta în mod disproporţionat fundamentele păcii civice şi protecţiei drepturilor omului.

33. Curtea menţionează că nu poate substitui discreţia unui guvern de jure care a demisionat şi nu consideră oportună substituirea discreţiei noului guvern. Această problemă excedă sferei dreptului constituţional, fiind una pur politică. Curtea nu este organismul potrivit care să intervină în chestiuni care au dobândit, în prezent, valenţe pur politice. Ea nu poate administra treburile pe care trebuie să le administreze un guvern de jure care a demisionat sau pe care trebuie să le administreze un guvern de facto care a devenit de jure.

34. Curtea accentuează că situaţiile extreme impun, uneori, aplicarea unor soluţii excepţionale. Este cazul prezentei hotărâri, care va anula, pe calea unei revizuiri, efectele actelor Curţii pronunţate în perioada 7-9 iunie a.c., pentru a elimina insecuritatea juridică ce afectează, în contextul actual, date fiind împrejurările care au intervenit, pacea civică şi drepturile omului. În acest caz, schimbarea jurisprudenţială efectuată de către Curte pe calea revizuirii este motivată de evoluţia socială şi de ponderea mai mare a drepturilor omului şi a dezideratului realizării păcii civice în raport cu principiul certitudinii juridice (i.e. cu menţinerea efectelor actelor pronunţate în perioada 7-9 iunie a.c.).

35. Curtea nu poate ignora actele adoptate de către guvernul de jure condus de către dl Pavel Filip. Acestea vizează administrarea treburilor publice şi vor fi considerate valabile în cazul în care noul Guvern nu le va modifica, dacă o consideră necesar. Prin această hotărâre a Curţii, Parlamentul condus de dna Zinaida Greceanîi dobândeşte, ope constitutionis, calitatea de Parlament constituţional, fiind revigorate actele normative adoptate de acesta până acum, precum şi actele adoptate de Guvernul Republicii Moldova condus de dna Maia Sandu.

În baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 62 şi 72 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se revizuiesc şi se anulează Decizia Curţii Constituţionale nr.83 din 7 iunie 2019, Hotărârea Curţii Constituţionale nr.13 din 8 iunie 2019, Hotărârea Curţii Constituţionale nr.14 din 8 iunie 2019, Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 8 iunie 2019, Avizul Curţii Constituţionale nr.1 din 9 iunie 2019 şi Avizul Curţii Constituţionale nr.2 din 9 iunie 2019.

2. Prezenta Hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.