Hotărâre nr.15 din 08.06.2019 pentru controlul constituţionalităţii decretelor Preşedintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova şi privind numirea Guvernului Republicii Moldova (Sesizarea nr.112a/2019)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRÂRE

pentru controlul constituţionalităţii decretelor Preşedintelui Republicii

Moldova din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcţia

de Prim-ministru al Republicii Moldova şi privind

numirea Guvernului Republicii Moldova

(Sesizarea nr.112a/2019)

nr. 15  din  08.06.2019

 (în vigoare 08.06.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 209-216 art. 132 din 28.06.2019

* * *

Abrogat: 15.06.2019 (revizuită și anulată)

Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.16 din 15.06.2019

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 8 iunie 2019

şi înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională pe 8 iunie 2019 de către domnii Vladimir Cebotari, Serghei Sîrbu şi Igor Vremea, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, referitoare la controlul constituţionalităţii Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr.1171-VIII şi nr.1172-VIII din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova şi, respectiv, numirea Guvernului Republicii Moldova.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii Constituţionale controlul constituţionalităţii acestor decrete.

3. La şedinţa publică a Curţii a participat dl deputat Igor Vremea, unul dintre autorii sesizării.

ÎN FAPT

4. Pe 24 februarie 2019, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare în baza unui sistem de vot mixt.

5. Pe 9 martie 2019, Curtea a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 şi a validat mandatele deputaţilor aleşi (HCC nr.4 din 9 martie 2019).

6. În termen de trei luni de la validare, până pe data de 7 iunie 2019, Parlamentul de legislatura a X-a urma să constituie organele de conducere ale Parlamentului şi să formeze Guvernul Republicii Moldova. Pe 7 iunie 2019, Parlamentul de legislatura a X-a nu avea constituite organele de conducere ale legislativului şi nu formase Guvernul Republicii Moldova.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 85

Dizolvarea Parlamentului

"(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război."

Articolul 98

Învestitura

"(1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.

(5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.

(6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului."

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA

8. Curtea a reţinut, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, că sesizarea privind controlul constituţionalităţii Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr.1171-VIII şi nr.1172-VIII din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova şi, respectiv, numirea Guvernului Republicii Moldova ţine de competenţa sa ratione materiae.

9. De asemenea, conform articolului 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, deputaţii în Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

B. FONDUL CAUZEI

1. Argumentele autorilor sesizării

10. Potrivit autorilor sesizării, pe 8 iunie 2019, după expirarea termenului constituţional de trei luni (90 zile) în care Parlamentul de legislatura a X-a a avut posibilitatea să formeze organele de conducere ale legislativului şi să formeze Guvernul Republicii Moldova, 61 de deputaţi s-au convocat într-o şedinţă şi au votat formarea organelor de lucru ale legislativului şi Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului.

11. Totodată, Preşedintele Republicii Moldova a desemnat candidatul pentru funcţia de Prim-ministru prin Decretul din 8 iunie 2019. Ulterior, după acordarea de către un grup de deputaţi a votului de încredere candidatului pentru funcţia de Prim-ministru, Preşedintele Republicii Moldova a numit Guvernul Republicii Moldova printr-un alt Decret din 8 iunie 2019.

12. Autorii sesizării consideră că Decretele Preşedintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019 contravin exigenţelor stabilite de articolele 1, 2, 7, 63, 64, 74, 85 şi 98 din Constituţie.

2. Aprecierea Curţii

13. Curtea observă că termenul de trei luni impus de alin.(1) al articolului 85 din Constituţie reprezintă un termen-limită (de decădere), la expirarea căruia Parlamentul nu-şi mai poate continua activitatea şi trebuie dizolvat.

14. În jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut existenţa unei obligaţii constituţionale a Preşedintelui Republicii de dizolvare a unui Parlament inactiv odată cu apariţia circumstanţelor care impun dizolvarea, i.e. odată cu expirarea termenului de trei luni (a se vedea Hotărârea Curţii Constituţionale nr.30 din 1 octombrie 2013, § 75; Hotărârea Curţii Constituţionale nr.29 din 24 noiembrie 2015, § 37; Decizia Curţii Constituţionale nr.13 din 16 decembrie 2015, § 17). Dispoziţiile articolului 85 alin.(1) şi alin.(2) din Constituţie urmăresc restrângerea perioadei de criză politică şi instituţională şi asigurarea funcţionalităţii organelor constituţionale ale statului, iar prin atribuirea prerogativei Preşedintelui de a dizolva Parlamentul se evită obstrucţionarea activităţii unei puteri în stat (a se vedea § 41 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.29 din 24 noiembrie 2015).

15. Tardivitatea cu care a acţionat Parlamentul nu-i poate permite Curţii, în calitatea ei de garant al respectării Constituţiei, să ignore limita temporală de trei luni impusă de Legea fundamentală.

16. Instituirea unor formalităţi şi a unor termene în Constituţie are în vedere buna-desfăşurare a vieţii politice. Parlamentul ales de către cetăţeni pentru a forma un Guvern şi pentru a legifera, dar care a optat pentru inactivitatea parlamentară trebuie sancţionat, în mod corespunzător, prin dizolvare şi prin organizarea de alegeri anticipate.

17. Desemnarea unui candidat la funcţia de Prim-ministru şi numirea unui Guvern ca urmare a unor proceduri care nu sunt caracterizate de bună-credinţă, de consultări plenare sau, e.g., de transparenţă nu pot justifica eventuale excepţii de la depăşirea termenului instituit de Constituţie, termen care reprezintă o restricţionare legitimă a prerogativei prezidenţiale.

18. În consecinţă, ignorarea de către Preşedintele Republicii Moldova a obligaţiei sale constituţionale de dizolvare a unui Parlament inactiv şi emiterea unor decrete care iau o direcţie opusă acestei obligaţii face ca aceste decrete să fie neconstituţionale. Mai mult, numirea Guvernului s-a făcut având la bază o hotărâre a Parlamentului despre care Preşedintele cunoştea sau trebuia să cunoască că a fost declarată neconstituţională prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.14 din 8 iunie 2019.

19. Aşadar, Decretul nr.1171-VIII al Preşedintelui Republicii Moldova privind desemnarea candidatului la funcţia de Prim-ministru şi Decretul nr.1172-VIII al Preşedintelui Republicii Moldova privind numirea Guvernului, din 8 iunie 2019, ignoră exigenţele constituţionale impuse atât de textul Constituţiei, cât şi de jurisprudenţa constantă a Curţii.

În baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se declară neconstituţional Decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova.

2. Se declară neconstituţional Decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019 privind numirea Guvernului Republicii Moldova.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.