Hotărâre nr.17 din 10.06.2021 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative şi a Hotărârii Parlamentului privind numirea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nr.53 din 17 martie 2020 (modificarea componenţei Consiliului Superior al Magistraturii) (sesizarea nr.163a/2020)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRÂRE

pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.193 din 20 decembrie 2019 pentru

modificarea unor acte legislative şi a Hotărârii Parlamentului privind numirea

unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nr.53 din 17 martie 2020

(modificarea componenţei Consiliului Superior

al Magistraturii) (sesizarea nr.163a/2020)

nr. 17  din  10.06.2021

 (în vigoare 10.06.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.153-157 art. 99 din 25.06.2021

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 28 octombrie 2020,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională pe 28 octombrie 2020, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995, de către dl Sergiu Litvinenco şi dna Veronica Roşca, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova. Autorii sesizării au mai depus suplimente la sesizare pe 29 ianuarie 2021 şi pe 10 martie 2021.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea unor prevederi din pct.1 al art.I din Legea pentru modificarea unor acte legislative nr.193 din 20 decembrie 2019 şi constituţionalitatea Hotărârii Parlamentului privind numirea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nr.53 din 17 martie 2020. Totodată, în cadrul şedinţei plenare publice a Curţii, dl Sergiu Litvinenco, autor al sesizării, a solicitat verificarea constituţionalităţii întregii Legii nr.193 din 20 decembrie 2019.

3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 2 februarie 2021, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei. Cu privire la cererea reprezentantului Parlamentului de a scoate de pe rol sesizarea, din cauza expirării termenului de şase luni pentru soluţionarea acesteia, Curtea a reţinut că, dacă ar accepta asemenea solicitări, ar goli de conţinut ideea controlului de constituţionalitate. Agenda Curţii Constituţionale este deosebit de încărcată cu cauze foarte complexe, iar respectarea termenului legal de şase luni al unei sesizări, în condiţiile în care legislatorul organic de atunci l-a reglementat, i.e în lipsa instituţiei excepţiei de neconstituţionalitate potrivit procedurii actuale, este nesustenabilă, uneori, în prezent. Mai mult, procedura scoaterii de pe rol a sesizărilor din motivul invocat de reprezentantul Parlamentului nu este prevăzută de Constituţie şi de legile speciale care reglementează activitatea Curţii.

4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Institutului de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Consiliului Superior al Magistraturii, Asociaţiei Judecătorilor din Moldova, Asociaţiei "Vocea Justiţiei", Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova şi a Facultăţii de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.

5. În şedinţa publică a Curţii au fost prezenţi dl Sergiu Litvinenco, autor al sesizării, şi dl Valeriu Kuciuk, reprezentant al Parlamentului.

ÎN FAPT

6. Pe 4 decembrie 2019, Guvernul a adoptat Hotărârea nr.611, prin care a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi l-a prezentat Parlamentului spre examinare.

7. Pe 5 decembrie 2019, proiectul de lege prezentat de Guvern a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului¹.

8. În aceeaşi zi, Parlamentul s-a convocat în şedinţă plenară şi a examinat proiectul de lege în prima lectură. Proiectul de lege a fost prezentat de dl Radu Foltea, ex-secretar de stat la Ministerul Justiţiei, iar deputaţii au acordat întrebări şi au primit răspunsuri cu privire la proiectul de lege examinat. În fine, proiectul de lege a fost votat în prima lectură de majoritatea deputaţilor prezenţi în şedinţă [a se vedea stenograma şedinţei plenare a Parlamentului din 5 decembrie 2019², pag. 125-145].

9. Pe 6 decembrie 2019, data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.360-366, art.924, a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.611 privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

10. Pe 20 decembrie 2019, Parlamentul s-a convocat în şedinţă plenară şi a examinat proiectul de lege, care, aşa cum rezultă din stenograma şedinţei plenare [a se vedea stenograma³ şedinţei plenare a Parlamentului din 20 decembrie 2019, pag. 68-69], a fost votat în a doua lectură, finală. Proiectul de lege a fost votat de 56 de deputaţi, legii fiindu-i atribuit numărul 193.

11. Legea pentru modificarea unor acte legislative nr.193 din 20 decembrie 2019 a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.24-34 din 31 ianuarie 2020, art.23.

12. Până la adoptarea acestei Legi, Consiliul Superior al Magistraturii era constituit din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, trei profesori de drept titulari, selectaţi de Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului după organizarea unui concurs public şi aleşi cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei şi Procurorul General.

13. După adoptarea Legii, numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii a fost majorat până la 15: şapte judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, cinci profesori de drept titulari numiţi de Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, în baza propunerilor Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei şi Procurorul General.

14. Prin Hotărârea Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020, au fost numiţi în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de patru ani, următorii profesori de drept titulari: dna Elena Belei, dna Carolina Ciugureanu-Mihailuţă, dna Valentina Coptileţ şi dl Ion Creţu.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

15. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 74

Adoptarea legilor şi a hotărârilor

"(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

[…]."

Articolul 102

Actele Guvernului

"[...]

(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau ordonanţei.

[...]."

Articolul 122

Componenţa

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi pentru o durată de 4 ani.

(2) Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept: Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General."

Articolul 123

Atribuţiile

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători.

(2) Modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin lege organică."

16. Prevederile relevante ale Legii nr.193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative sunt următoarele:

"Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Articolul I. – Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.15–17, art.65), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 3:

la alineatul (1), cifrele "12" se substituie cu cifrele "15";

alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

"(3) Cinci membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari sunt numiţi de Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, în baza propunerilor Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului. Comisia juridică, numiri şi imunităţi organizează un concurs public până la expirarea mandatului membrilor numiţi sau în decurs de 30 de zile de la data apariţiei vacanţei funcţiei. Concursul public include cel puţin examinarea dosarelor şi audierea candidaţilor. Comisia juridică, numiri şi imunităţi întocmeşte avize argumentate pentru fiecare candidat selectat şi propune Parlamentului numirea acestora.

(4) Şapte membri din rândul judecătorilor, precum şi şapte membri supleanţi, sunt aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, după cum urmează: patru din cadrul judecătoriilor, doi din cadrul curţilor de apel şi unul din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Se consideră aleşi în calitate de membri şi de membri supleanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii candidaţii judecători care au acumulat mai mult de jumătate din voturile celor prezenţi la şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor, conform ordinii descrescătoare a numărului de voturi obţinute. Membrii supleanţi suplinesc funcţiile vacante de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor corespunzător nivelului instanţelor judecătoreşti pentru care au fost aleşi, în ordine descrescătoare a numărului de voturi obţinute."

articolul se completează cu alineatul (4¹) cu următorul cuprins:

"(4¹) Consiliul Superior al Magistraturii anunţă data desfăşurării şedinţei Adunării Generale a Judecătorilor la care urmează să fie aleşi membrii acestuia cu cel puţin 60 de zile înainte de data şedinţei, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data expirării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii depun dosarele de participare în adresa Consiliului cu cel puţin 30 de zile până la data desfăşurării şedinţei Adunării Generale a Judecătorilor. Lista candidaţilor şi dosarele depuse se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii în prima zi după expirarea termenului-limită pentru depunerea dosarelor. Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul să desfăşoare în rândul judecătorilor campanie de promovare, în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii."

la alineatul (7), textul "suspendare a activităţii administrative pe perioada exercitării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii" se substituie cu textul "demisie din funcţia administrativă".

2. Articolul 5:

la alineatul (1), după cuvintele "ales prin vot secret" se introduc cuvintele "din rândul membrilor judecători ai Consiliului";

articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

"(4) În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, până la alegerea unui nou preşedinte, interimatul funcţiei este asigurat de către decanul de vârstă din rândul membrilor judecători."

3. Articolul 8¹:

alineatul (6) se completează în final cu textul "şi pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii";

articolul se completează cu alineatul (8), cu următorul cuprins:

"(8) Elaborarea actelor normative ale Consiliul Superior al Magistraturii este efectuată cu respectarea legislaţiei privind transparenţa în procesul decizional."

4. Capitolul II se completează cu articolul 8² cu următorul cuprins:

"Articolul 8². Condiţiile pentru a putea fi ales

membru al Consiliului Superior

al Magistraturii din rândul judecătorilor

(1) La funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care întruneşte următoarele condiţii:

a) are o vechime în funcţie de judecător de cel puţin 3 ani efectiv lucraţi;

b) nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani.

(2) Dosarul candidatului conţine următoarele:

a) curriculum vitae;

b) scrisoare de motivare;

c) proiectul privind principalele obiective pe care le va urmări în cazul alegerii în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În cazul în care candidatul nu întruneşte condiţiile prevăzute la alin.(1) sau dosarul acestuia nu este complet, Consiliul Superior al Magistraturii exclude din concurs candidatul respectiv."

5. La articolul 20 alineatul (2), textul "art.20" se substituie cu textul "art.20¹".

6. Articolul 24:

la alineatul (3), textul ", în urma deliberării," se exclude;

la alineatul (5), cuvintele "la deliberare" se substituie cu cuvintele "la adoptarea hotărârii".

7. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

"Articolul 25. Contestarea hotărârilor Consiliului

Superior al Magistraturii

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate la Curtea de Apel Chişinău de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia."

Articolul II. – La articolul 232 alineatul (4) din Legea nr.514/1995 privind organizarea judecătorească (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.15–17, art.62), cu modificările ulterioare, cuvintele "cu cel puţin o lună" se substituie cu textul "cu cel puţin 60 de zile".

Articolul III. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Alegerea noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentei legi, indiferent de data anunţării şedinţei Adunării Generale a Judecătorilor.

(3) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

a) Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului va organiza, în modul stabilit de legislaţie, concursul pentru selectarea membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari pentru un mandat de 4 ani;

b) Consiliul Superior al Magistraturii:

– va anunţa data şedinţei Adunării Generale a Judecătorilor pentru alegerea membrului Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor de nivelul judecătoriilor;

– va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

(4) Adunarea Generală a Judecătorilor va alege un membru în Consiliul Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor de nivelul judecătoriilor. Până la alegerea de către Adunarea Generală a Judecătorilor a noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor, membrii supleanţi aleşi anterior de Adunarea Generală a Judecătorilor vor suplini funcţiile vacante de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii."

17. Prevederile Hotărârii Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 privind numirea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt următoarele:

"În temeiul art.3 alin.(3) din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1. – Se numesc în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 4 ani, următorii profesori de drept titulari:

BELEI Elena,

CIUGUREANU-MIHAILUŢĂ Carolina,

COPTILEŢ Valentina,

CREŢU Ion.

Articolul 2.– Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării."

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA

18. Prin decizia sa din 2 februarie 2021, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

19. Curtea a reţinut că obiectul sesizării îl constituie articolul I punctul 1 din Legea nr.193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative şi Hotărârea Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 privind numirea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

20. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor Parlamentului ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii Hotărârii contestate a Parlamentului, prin care au fost numiţi în funcţia de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii profesori titulari, ţine de competenţa sa, deoarece membrii Consiliului deţin, potrivit articolului 122 din Constituţie, funcţii de demnitate publică de rang constituţional (i.e., care sunt prevăzute expres în Constituţie sau care au un rol fundamental pentru ordinea juridică constituţională) (a se vedea HCC nr.13 din 21 mai 2020, § 37; HCC nr.13 din 27 aprilie 2021, § 25).

21. În conformitate cu articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii au prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

22. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

23. Autorii sesizării au susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 6 [separaţia şi colaborarea puterilor], 8 [respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [calitatea legii], 74 alin.(1) [adoptarea legilor şi a hotărârilor Parlamentului], 116 alin.(1) [statutul judecătorilor], 122 [componenţa Consiliului Superior al Magistraturii] şi 123 alin.(1) [atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii] din Constituţie.

24. Referitor la aplicabilitatea în prezenta cauză a prevederilor constituţionale invocate de autorii sesizării, Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa că articolele 1 alin.(3), 4, 8 şi 23 alin.(2) din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Acestea pot fi invocate, în special, dacă se constată aplicabilitatea lor împreună cu alte dispoziţii din Constituţie (a se vedea HCC nr.12 din 7 mai 2020, § 43; HCC nr.25 din 29 octombrie 2020, § 29; HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 20; HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 22).

25. Cu privire la incidenţa articolelor 20, 23 şi 116 din Constituţie, articole invocate în legătură cu asigurarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a dreptului la un proces echitabil, garantat deopotrivă de articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea a observat că contestaţiile împotriva hotărârilor adoptate de Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor şi de Colegiului disciplinar se examinează de către Consiliu [a se vedea articolul 39 alin.(1) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 şi articolul 22 alin.(1) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996]. Acest gen de dispute de drept public pot implica latura civilă a dreptului la un proces echitabil, dacă aspectele de drept privat predomină faţă de cele de drept public, date fiind consecinţele directe pentru un drept civil patrimonial sau nepatrimonial. Mai mult, operează o prezumţie generală potrivit căreia în litigiile obişnuite de muncă care-i implică pe membrii funcţiilor publice, inclusiv pe judecători, există asemenea consecinţe directe pentru drepturile cu caracter civil (a se vedea Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, § 53).

26. Totuşi, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, şi atunci când un organ jurisdicţional care rezolvă litigii privind drepturile şi obligaţiile cu caracter civil nu întruneşte unele condiţii ale articolului 6 § 1, nu se poate constata existenţa unei încălcări a Convenţiei Europene, dacă procedurile din faţa acestui organ sunt "supuse unui control subsecvent din partea unui organ judiciar cu competenţă deplină şi care oferă garanţiile articolului 6 § 1" (a se vedea Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, § 65). În acest sens, Curtea a notat că, potrivit articolului 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate la Curtea de Apel Chişinău de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr.13 din 14 mai 2018, instanţa de apel trebuie să efectueze un control în fapt şi în drept în privinţa hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii care au fost contestate în faţa sa. Astfel, Curtea de Apel reprezintă un organ judiciar cu competenţă deplină care oferă, la modul teoretic, garanţiile articolului 6 § 1. Din acest motiv, Curtea a reţinut că articolele 20, 23 şi 116 din Constituţie nu sunt incidente.

27. Autorii sesizării îi solicită Curţii să verifice aspectul procedural al Legii contestate prin prisma deficienţelor admise de Parlament la adoptarea acesteia, care constau, inter alia, în lipsa transparenţei decizionale determinată de lipsa consultărilor publice prealabile şi recepţionarea avizelor necesare. Autorii au invocat faptul că, deşi decizia Parlamentului vizează componenţa Consiliului Superior al Magistraturii, aspect care reprezintă un element central al autorităţii în discuţie, şi deşi această decizie vizează o autoritate fundamentală a puterii judecătoreşti (a se vedea HCC nr.23 din 9 noiembrie 2011, § 33), Legea contestată a fost examinată şi votată de către Parlament fără consultarea Consiliului.

28. În acest context, potrivit Comisiei de la Veneţia, dezbaterile parlamentare nu trebuie să fie doar incluzive (în sensul implicării tuturor grupurilor politice în Parlament), ci reclamă uneori şedinţe cu participanţi externi, cum ar fi experţii, profesioniştii din domeniul relevant şi părţile interesate, de exemplu, cei care reprezintă grupuri etnice, profesionale, religioase etc., afectate de politica în cauză (a se vedea Parametrii cu privire la relaţia dintre majoritatea parlamentară şi opoziţie într-o democraţie: checklist-ul, adoptat la cea de-a 119-a sesiune plenară (Veneţia, 21-22 iunie 2019), CDL-AD(2019)015-e, § 77).

29. De asemenea, cu referire la implicarea sistemului judecătoresc în procesul de reformă a justiţiei care-i afectează direct activitatea, în Avizul nr.18 (2015), Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a subliniat importanţa participării judecătorilor la dezbaterile privind politica judiciară naţională. Consiliul a menţionat despre necesitatea consultării reprezentanţilor sistemului judecătoresc şi a participării lor active la elaborarea actelor normative privind statutul judecătorilor şi funcţionarea sistemului judecătoresc (a se vedea Avizul citat, § 31).

30. Pentru a verifica dacă, în contextul adoptării Legii contestate, lipsa consultării Consiliului Superior al Magistraturii afectează independenţa autorităţii în discuţie, Curtea a considerat necesar să examineze sesizarea în fond prin prisma articolelor 1 alin.(3), 6 şi 123 alin.(1) din Constituţie.

31. Având în vedere argumentele dlui Sergiu Litvinenco, autor al sesizării, care a invocat în cadrul şedinţei plenare publice a Curţii că Hotărârea Guvernului nr.611 din 4 decembrie 2019 referitoare la aprobarea proiectului de lege a intrat în vigoare după adoptarea acestuia în prima lectură de către Parlament, Curtea a reţinut incidenţa articolului 74 alin.(1) din Constituţie.

32. Cu privire la contestarea Hotărârii Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 referitoare la numirea celor patru membri profesori titulari ai Consiliului, autorii sesizării consideră că Parlamentul a încălcat procedura de adoptare a acestei Hotărâri. Pentru a vedea dacă la adoptarea Hotărârii contestate a Parlamentului au fost respectate exigenţele constituţionale, Curtea a considerat necesar să examineze Hotărârea în discuţie în fond prin prisma articolelor 1 alin.(3) şi 122 alin.(1) din Constituţie.

B. FONDUL CAUZEI

A. Argumentele autorilor sesizării

33. Cu privire la procedura de adoptare a Legii nr.193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative, autorul sesizării, prezent în şedinţa plenară publică, a menţionat că Legea contestată a fost adoptată în baza proiectului de lege înaintat de Guvern prin Hotărârea nr.611 din 4 decembrie 2019. Autorul a afirmat că Hotărârea Guvernului în discuţie a intrat în vigoare pe 6 decembrie 2019, iar proiectul de lege prezentat de Guvern a fost votat în prima lectură de Parlament pe 5 decembrie 2019, adică până la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului. Astfel, la votarea în prima lectură a proiectului de lege prezentat de Guvern, Parlamentul a votat un act inexistent, deoarece, potrivit articolului 102 alin.(4) din Constituţie, hotărârile Guvernului se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, iar nepublicarea lor atrage inexistenţa acestora. De asemenea, autorii sesizării consideră că proiectul Legii contestate a fost aprobat de Guvern fără a se organiza consultări publice prealabile pe marginea acestuia, contrar prevederilor Legii nr.239 din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional. De asemenea, după ce a fost aprobat de Guvern pe 4 decembrie 2019, proiectul de lege a fost votat în prima lectură pe 5 decembrie 2019. După două săptămâni, proiectul de lege a fost votat în a doua lectură, fără ca Parlamentul să aştepte Opinia Comisiei de la Veneţia, care a fost solicitată de ministrul Justiţiei. Mai mult, proiectul de lege a fost adoptat fără a fi avizat de instituţiile relevante şi fără expertiza anticorupţie.

34. Autorii sesizării susţin că modificarea contestată a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi adoptarea hotărârii Parlamentului de numire în funcţie a noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii conduc la politizarea şi la controlul politic al Consiliului de către majoritate. Astfel, ar avea loc o interferenţă inacceptabilă a puterii legislative în activitatea puterii judecătoreşti, punându-se sub semnul întrebării rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei. Acest fapt ar avea consecinţe negative asupra activităţii întregului sistem judiciar.

35. Potrivit autorilor sesizării, se ajunge la situaţia în care membrii profesori titulari ai Consiliului dobândesc un rol important în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor, fapt care reprezintă o ingerinţă a politicului în justiţie. Autorii sesizării mai afirmă că protejarea sistemului judiciar de presiuni sau ingerinţe politice constituie premisa esenţială a unei justiţii independente.

36. Autorii sesizării susţin că rolul profesorilor de drept este cel de avertizori de integritate, de persoane care trag alarma în societate atunci când membrii judecători sau membrii de drept ai Consiliului nu respectă principiile de bază ale funcţionării instituţiilor. Prin modificările contestate, rolul profesorilor titulari de drept în Consiliu a devenit crucial pentru cariera judecătorilor, fiind instituit un control politic total asupra sistemului judecătoresc şi încălcându-se principiul constituţional al colaborării puterii judecătoreşti cu celelalte două ramuri ale puterii.

37. Cu privire la Hotărârea Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 privind numirea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, autorul sesizării, prezent în şedinţa Curţii, a menţionat că vicierea procedurii de adoptare a Legii contestate afectează valabilitatea Hotărârii relevante a Parlamentului. De asemenea, autorii sesizării consideră că membrii profesori titulari ai Consiliului Superior al Magistraturii nu corespund cerinţelor de independenţă a unui tribunal, aşa cum acestea sunt prevăzute de articolul 20 din Constituţie. În acest sens, autorii sesizării notează că după modificarea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, prin Legea nr.193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului a anunţat un concurs pentru selectarea a patru candidaţi la funcţiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea Parlamentului. Ulterior, pe 10 martie 2020, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr.43 pentru modificarea Hotărârii Parlamentului nr.151/2019 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului, prin care, inter alia, a înlocuit un reprezentant al opoziţiei parlamentare cu un membru al Partidului Democrat, fapt care a făcut ca majoritatea membrilor Comisiei juridice, numiri şi imunităţi (şase din zece membri) să reprezinte majoritatea parlamentară. Ulterior membrii Comisiei din afara majorităţii parlamentare au refuzat să participe la procedura de concurs organizat pentru selectarea a patru candidaţi la funcţiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea Parlamentului. Autorii notează că membrii profesori titulari au fost selectaţi de Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului în lipsa unor criterii sau a unei proceduri de selectare, care să excludă promovarea de către Parlament a intereselor politice şi riscul selectării candidaţilor pe criterii politice. De asemenea, noii membri profesori titulari ai Consiliului au fost aleşi prin votul deputaţilor din coaliţia de guvernare, nefiind asigurat un consens suficient de larg, şi în baza unui proces de selecţie netransparent şi neobiectiv.

38. Autorii sesizării menţionează că membrii profesori titulari ai Consiliului Superior al Magistraturii au fost propuşi spre numire de către o comisie politică şi Parlamentul i-a numit în funcţie cu 55 de voturi, deşi în Opinia comună urgentă nr.976/2019 din 22 ianuarie 2020 privind proiectul de lege de modificare a Legii nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia de la Veneţia a recomandat ca membrii non-judecători să fie numiţi în funcţie cu votul unei majorităţi calificate şi ca autoritatea care propune candidaţii să fie o comisie independentă şi apolitică (§§ 26 şi 35 din Opinia citată).

39. Autorii sesizării au susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 6 [separaţia şi colaborarea puterilor], 8 [respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [calitatea legii], 74 alin.(1) [adoptarea legilor şi a hotărârilor Parlamentului], 116 alin.(1) [statutul judecătorilor], 122 [componenţa Consiliului Superior al Magistraturii] şi 123 alin.(1) [atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii] din Constituţie.

B. Argumentele autorităţilor şi ale organizaţiilor cărora li s-a solicitat şi care şi-au prezentat opinia

40. Preşedintele Republicii Moldova menţionează că în Opinia nr.983/2020 din 20 martie 2020 Comisia de la Veneţia a notat că: (i) mecanismul de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari ar putea include formarea unei comisii apolitice în locul actualei Comisii juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului; (ii) alte autorităţi ar putea fi implicate în procesul de propunere a candidaţilor, precum Uniunea Avocaţilor sau facultăţile de drept ale universităţilor; (iii) votul majorităţii deputaţilor pentru numirea în funcţie a membrilor Consiliului din partea profesorilor titulari de drept nu este suficient, fiind necesară numirea lor în funcţie în baza unui consens politic larg, care să prevadă o majoritate calificată (2/3 din numărul de voturi) în Parlament, cu stabilirea unor prevederi de evitare a blocării numirii acestor membri. De asemenea, Preşedintele Republicii menţionează că procesul de numire a membrilor profesori titulari ai Consiliului nu a corespuns recomandărilor Comisiei de la Veneţia în partea ce ţine de mecanismul de selecţie, în special prin faptul că au fost selectaţi şi propuşi Parlamentului de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, care este un organ politic. Totodată, opoziţia parlamentară nu a avut influenţă asupra alegerii componenţei Consiliului pentru a asigura independenţa autorităţii în discuţie. Selectarea candidaţilor pentru funcţia de membru profesor titular al Consiliului plasează membrii în discuţie într-un raport de subordonare faţă de puterea legislativă. Preşedintele Republicii notează că adoptarea Legii contestate a fost viciată, deoarece proiectul de lege nu a fost supus consultărilor publice, nu a fost expertizat de către Centrul Naţional Anticorupţie, nu a fost avizat de către autorităţile competente şi nici de comisiile permanente ale Parlamentului. Cu privire la Hotărârea Parlamentului nr.53/2020, Preşedintele Republicii menţionează că aceasta contravine articolelor 6, 116 şi 123 din Constituţie, deoarece membrii profesori titulari ai Consiliului au fost numiţi în funcţie în baza unei legi, considerată de Preşedinte neconstituţională.

41. În opinia prezentată de Parlament se menţionează că recomandările autorităţilor internaţionale pentru Parlamentul Republicii Moldova nu pot avea statutul juridic al unor directive obligatorii, pentru că ar fi afectată grav autonomia parlamentară şi suveranitatea naţională.

42. În opinia prezentată de Guvern se menţionează că prevederile Legii nr.193/2019 consolidează, de fapt, principiul separaţiei puterilor în stat prevăzut de articolul 6 din Constituţie, prin extinderea numărului de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi prin instituirea unei modalităţi de selectare a membrilor săi. Coroborând prevederile articolului 3 alin.(3) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii cu prevederile articolului 66 din Constituţie, desemnarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari nu excede atribuţiilor Parlamentului. Prin urmare, reglementarea de către Parlament a unor aspecte privind organizarea şi activitatea sistemului judecătoresc nu poate fi calificată, per se, o tentativă de subordonare şi de control al puterii judecătoreşti de către Parlament. Cu privire la încălcarea etapelor legiferării, Guvernul menţionează că anunţul privind iniţierea elaborării proiectului de lege a fost plasat pe 7 octombrie 2019, iar Hotărârea Guvernului privind aprobarea proiectului de lege a fost adoptată în decembrie 2019. Cât priveşte efectuarea expertizei anticorupţie a proiectului de lege, aceasta a fost realizată conform prevederilor Legii nr.100/2017 şi Legii integrităţii nr.82/2017. De altfel, o eventuală nerespectare a etapelor legiferării stabilite de Legea nr.100/2017 nu încalcă prevederile constituţionale, reieşind din raţionamentele Curţii menţionate în Decizia nr.45 din 18 mai 2020. Parlamentul a adoptat Legea nr.193/2019, care este o lege organică, conform articolului 72 alin.(3) lit.e) din Constituţie. În această lege, Parlamentul a reglementat numărul de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi modalitatea de selectare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din partea profesorilor de drept titulari. Această modalitate de selectare se încadrează în prevederile articolului 123 alin.(2) din Constituţie. Aşadar, prevederile Legii nu extind, contrar prevederilor constituţionale, categoriile de persoane care pot deveni membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Guvernul subliniază că articolul 12 din Legea nr.947/1996 stabileşte expres motivele de încetare a mandatului membrului Consiliului Superior al Magistraturii, nefiind prevăzut ca motiv revocarea unui membru de către autoritatea care l-a numit. Acest fapt reprezintă o garanţie a independenţei membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aleşi de Parlament faţă de factorul politic. De asemenea, articolul 3 alin.(3) din Legea nr.947/1996 menţine obligativitatea organizării unui concurs public pentru selectarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Având în vedere că Legea nr.193/2019 nu prezintă carenţe de ordin constituţional, Hotărârea Parlamentului nr.53/2020, care pune în aplicare prevederile acestei Legi, este, de asemenea, constituţională. Mai mult, Hotărârea Parlamentului nr.53/2020 s-a consumat în momentul numirii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi, prin urmare, nu poate fi supusă controlului de constituţionalitate.

43. În opinia prezentată de membrii judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii se subliniază carenţele procedurale existente la adoptarea Legii contestate. Mai mult, prin adoptarea acestei legi, ar fi fost încălcat principiul independenţei judecătorilor şi principiul separaţiei puterilor.

44. În opinia prezentată de Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice se menţionează că stabilirea numărului profesorilor de drept titulari care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii ţine de competenţa legislativului şi nu este o problemă de constituţionalitate.

45. Potrivit opiniei prezentate de Universitatea de Stat din Moldova, nu există premise juridice să se considere că actuala procedură de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari îi situează pe aceştia sub controlul unor forţe politice.

C. Aprecierea Curţii

46. Curtea observă că din argumentele autorilor sesizării se pot deduce următoarele probleme de drept: (a) respectarea procedurii de legiferare de către Parlament la adoptarea Legii nr.193 din 20 decembrie 2019; (b) conformitatea cu Constituţia a Hotărârii Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020.

I. Cu privire la respectarea procedurii de legiferare de către Parlament la adoptarea Legii nr.193 din 20 decembrie 2019

47. Cu titlu preliminar, Curtea reţine că, potrivit articolului 60 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

48. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că Parlamentul este suveran în materia reglementării procedurii de adoptare a legilor. Totuşi, suveranitatea Parlamentului nu este absolută, ea fiind limitată de principiile constituţionale în această materie. În acest sens, atât la reglementarea procedurilor parlamentare, cât şi la aplicarea lor, i.e. la adoptarea actelor normative, Parlamentul trebuie să asigure echilibrul corect dintre principiul autonomiei parlamentare şi celelalte principii incidente în materia procedurilor parlamentare, care sunt stabilite expres sau care pot fi deduse clar din Constituţie (a se vedea HCC nr.14 din 27 aprilie 2021, § 53).

49. Dat fiind caracterul suveran al Parlamentului în materia legiferării, Curtea a reţinut că competenţa sa în materia controlului constituţionalităţii procedurii parlamentare este limitată. În acest domeniu, Curtea trebuie să manifeste deferenţă judiciară faţă de rolul Parlamentului de legislator autonom. În acest sens, Curtea poate verifica constituţionalitatea unei legi sub aspectul procedural doar dacă la adoptarea ei Parlamentul a afectat vreun element esenţial al procesului de legiferare, care rezultă expres din Constituţie sau care poate fi dedus clar dintr-un principiu constituţional (a se vedea § 54 din Hotărârea citată).

50. În acest caz, Curtea constată că pe 4 decembrie 2019 Guvernul a adoptat, în baza dreptului la iniţiativă legislativă, Hotărârea nr.611 prin care a aprobat proiectul Legii contestate şi l-a prezentat Parlamentului pentru examinare. Curtea observă că Hotărârea Guvernului nr.611 a intrat în vigoare pe 6 decembrie 2019, la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (a se vedea supra § 6-9). Intrarea în vigoare a hotărârilor Guvernului este reglementată de articolul 102 alin.(4) din Constituţie, care prevede că hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei.

51. Curtea menţionează că, potrivit articolului 74 alin.(1) din Constituţie, legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi. În jurisprudenţa sa recentă, Curtea a interpretat sensul textului "după cel puţin două lecturi" de la articolul 74 alin.(1) din Constituţie şi a stabilit că acesta conţine atât un element procedural, cât şi un element substanţial. Elementul procedural presupune că Parlamentul trebuie să voteze în două lecturi proiectul de lege organică. Elementul substanţial presupune că până la votare, Parlamentul trebuie să supună dezbaterilor conţinutul proiectului de lege organică (a se vedea HCC nr.14 din 27 aprilie 2021, § 35).

52. Interpretând textul "după cel puţin două lecturi" de la articolul 74 alin.(1) din Constituţie, Curtea va dezvolta elementul procedural al acestui articol, stabilit anterior prin Hotărârea nr.14 din 27 aprilie 2021. Astfel, Curtea reţine că respectarea cerinţelor procedurale referitoare la adoptarea legilor este la fel de importantă ca respectarea cerinţelor aplicabile faţă de conţinutul legilor. Cele dintâi protejează democraţia parlamentară, care trebuie respectată pe tot parcursul procesului de legiferare şi care îi asigură pe cetăţeni că legile nu au fost adoptate prin abuz. Cele din urmă previn limitarea disproporţionată a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

53. Curtea reţine că Legea fundamentală stabileşte cerinţele procedurale ale procesului de legiferare aplicabile atât la etapa verificării conţinutului proiectelor de legi (e.g. existenţa dezbaterilor parlamentare, dreptul de a depune amendamente, dreptul de a acorda întrebări, dreptul de a lua cuvântul etc.), cât şi la etapa verificării îndeplinirii condiţiilor procedurale preliminare pentru a putea demara examinarea actelor în discuţie.

54. Astfel, de exemplu, la etapa verificării respectării condiţiilor procedurale preliminare pentru a putea demara examinarea proiectelor de legi, Parlamentul trebuie să constate dacă proiectul în discuţie a fost trimis de una din autorităţile autorizate de articolul 73 din Constituţie să înainteze iniţiative legislative şi dacă, în cazul Guvernului, hotărârea de aprobare a proiectului de lege a intrat în vigoare, potrivit articolului 102 alin.(4) din Constituţie. Curtea reţine că aspectele în discuţie fac parte din elementele esenţiale ale procesului de legiferare, în sensul Hotărârii Curţii Constituţionale nr.14 din 27 aprilie 2021, § 54. Constituţia nu autorizează Parlamentul să declanşeze examinarea conţinutului proiectelor de legi atât timp cât proiectul de lege nu îndeplineşte condiţiile pentru demararea procedurii legislative.

55. Curtea reţine că Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii este, potrivit articolelor 72 alin.(3) lit.e) şi 123 alin.(2) din Constituţie, o lege organică. Prin urmare, actele normative ale Parlamentului care modifică sau completează această lege pot fi doar legi organice, adoptate după cel puţin două lecturi, aşa cum prevede articolul 74 alin.(1) din Constituţie.

56. În acest caz, Curtea constată că deşi Hotărârea Guvernului nr.611, prin care a fost aprobat proiectul Legii contestate şi prezentat Parlamentului spre examinare, a intrat în vigoare pe 6 decembrie 2019, acest fapt nu a împiedicat Parlamentul să examineze proiectul în discuţie şi să-l voteze în prima lectură pe 5 decembrie 2019 (a se vedea §§ 6-8). Astfel, Parlamentul nu a respectat una din condiţiile constituţionale aplicabile în cazurile în care Guvernul iniţiază un proiect de lege, şi anume că proiectul în discuţie poate fi supus dezbaterilor şi votării doar după intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului prin care proiectul în discuţie a fost aprobat [a se vedea articolul 102 alin.(4) din Constituţie]. Prin urmare, Curtea reţine că în cadrul examinării proiectului de lege în prima lectură Parlamentul a votat un act inexistent.

57. Curtea nu poate trece cu vederea acest viciu de procedură şi constată că este afectată valabilitatea votării Legii contestate în prima lectură. Având în vedere cele menţionate, Curtea constată că Legea contestată a fost adoptată de Parlament într-o singură lectură, pe data de 20 decembrie 2019. Adoptarea unei legi organice de către Parlament într-o singură lectură încalcă articolul 74 alin.(1) din Constituţie, potrivit căruia legea organică se adoptă după cel puţin două lecturi. Prin urmare, Curtea reţine că Legea contestată trebuie declarată neconstituţională.

58. Din aceste considerente, Curtea este scutită să analizeze constituţionalitatea Legii contestate din perspectiva celorlalte critici invocate de autorii sesizării.

59. În contextul declarării neconstituţionalităţii legii în discuţie, Curtea va dispune revigorarea prevederilor din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în redactarea anterioară Legii nr.193 din 20 decembrie 2019.

60. Curtea menţionează că această soluţie îşi găseşte fundamentul în dispoziţiile constituţionale ale articolului 134 alin.(3) privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi ale articolului 140 din Constituţie, care stabileşte că hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a procedat de o manieră similară şi în alte cazuri care au vizat controlul constituţionalităţii unor dispoziţii normative de abrogare, stabilind că soluţia neconstituţionalităţii conduce la revigorarea prevederilor legale în redactarea anterioară abrogării lor (a se vedea HCC nr.27 din 31 octombrie 2019).

II. Cu privire la conformitatea cu Constituţia a Hotărârii Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020

61. Curtea observă că Hotărârea Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 a fost adoptată în baza prevederilor Legii contestate referitoare la membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor titulari. Curtea are în vedere faptul că declararea neconstituţionalităţii Legii (a se vedea § 57 supra) care a stat la baza adoptării Hotărârii Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 interferează cu principiul securităţii mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor titulari.

62. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că numirea profesorului titular de drept în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu atrage şi consecinţa recunoaşterii statutului de magistrat (HCC nr.21 din 3 octombrie 2019, § 37). De asemenea, Curtea reţine că durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este reglementată în Constituţie într-un mod strict. Mandatul lor se bucură de garanţii constituţionale şi poate fi întrerupt doar în cazuri excepţionale (a se vedea ACC nr.1 din 22 septembrie 2020, § 197).

63. În acest context, Curtea reţine, în primul rând, că prin Legea nr.193 din 20 decembrie 2019, Parlamentul a majorat numărul membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari. Astfel, prin instituirea a încă două mandate, numărul membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari a crescut de la trei la cinci persoane. În baza acestor prevederi, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului a organizat un concurs, a selectat patru candidaţi pentru funcţia de membru al Consiliului din rândul profesorilor titulari şi i-a propus Parlamentului pentru a fi numiţi. Dat fiind faptul că la § 57 supra a conchis că Legea nr.193 din 20 decembrie 2019 contravine Constituţiei, Curtea reţine că Hotărârea de numire a membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari a fost adoptată în baza unei legi neconstituţionale.

64. În al doilea rând, Curtea reţine că viciul care a afectat adoptarea Legii nr.193/2019, în conformitate cu care a fost adoptată Hotărârea Parlamentului de numire a celor patru membri ai Consiliului, reprezintă o încălcare manifestă a procedurilor de legiferare stabilite de Constituţie. Adoptarea legilor organice după cel puţin două lecturi rezultă în mod clar din articolul 74 alin.(1) din Constituţie.

65. În al treilea rând, Curtea notează că respectarea prevederilor articolului 74 alin.(1) din Constituţie reprezintă o cerinţă esenţială a procedurilor parlamentare (a se vedea § 54 supra).

66. În al patrulea rând, Curtea reţine că soluţia ei privind revigorarea prevederilor anterioare din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (a se vedea § 59 supra) presupune revenirea de la numărul de 15 la numărul de 12 membri ai Consiliului, reducându-se implicit numărul de membri din rândul profesorilor titulari de la cinci la trei. Această diminuare numerică a componenţei Consiliului face imposibilă menţinerea în funcţie a celor patru membri profesori titulari numiţi prin Hotărârea Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020.

67. Curtea observă că Hotărârea Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 a pus în operă articolul III din Legea nr.193/2019, iar declararea neconstituţionalităţii acestei legi şi punerea în aplicare a normelor revigorate fac ca Hotărârea Parlamentului să fie contrară articolelor 1 alin.(3) şi 122 din Constituţie. Prin urmare, Hotărârea trebuie declarată neconstituţională. Această concluzie scuteşte Curtea să-şi continue analiza privind constituţionalitatea Hotărârii Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 din perspectiva celorlalte critici invocate de autorii sesizării.

68. Curtea reţine că revigorarea normelor anterioare conduce la reducerea numărului de membri ai Consiliului din rândul profesorilor titulari (i.e., de la cinci la trei) şi, în consecinţă, la încetarea înainte de termen a mandatului membrilor profesori titulari din componenţa Consiliului Superior al Magistraturii desemnaţi drept consecinţă a majorării numărului de membri.

69. În jurisprudenţa sa, Curtea a examinat constituţionalitatea unor prevederi legale care reglementau procedura de numire/desemnare a unor demnitari de rang constituţional, de exemplu cazul examinat în Hotărârea nr.13 din 21 mai 2020 referitor la înaintarea candidaturii şi la desemnarea Procurorului General al Republicii Moldova. În acel caz, Curtea a stabilit că efectul ex nunc al hotărârilor sale nu afectează procedurile de numire a Procurorului General şi nu se aplică raporturilor juridice anterioare momentului intrării în vigoare a Hotărârii. Totuşi, acel caz este diferit de cazul actual, deoarece atunci nu s-a pus problema desfiinţării funcţiei de Procuror General per se. Din contră, în acest caz, prin declararea neconstituţionalităţii Legii contestate şi prin revigorarea prevederilor anterioare se desfiinţează două funcţii de membru al Consiliului din rândul profesorilor titulari. Cei patru membri ai Consiliului Superior al Magistraturii numiţi prin Hotărârea Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 au suplinit două funcţii vacante şi două funcţii instituite în baza Legii nr.193/2019. Această Hotărâre nu identifică membrii care au suplinit funcţiile vacante şi care au fost numiţi pentru ocuparea mandatelor nou instituite.

70. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea constată că mandatul celor patru membri ai Consiliului din rândul profesorilor titulari numiţi prin Hotărârea Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 încetează de la data pronunţării prezentei hotărâri.

71. Curtea subliniază că toate actele Consiliului Superior al Magistraturii emise de la adoptarea Legii nr.193/2019 şi a Hotărârii Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 până la pronunţarea prezentei Hotărâri nu vor fi afectate de caracterul neconstituţional al Legii şi al Hotărârii în discuţie.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) litera a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 litera a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite sesizarea depusă de dl Sergiu Litvinenco şi de dna Veronica Roşca, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Se declară neconstituţionale Legea nr.193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative şi Hotărârea Parlamentului nr.53 din 17 martie 2020 privind numirea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

3. Se revigorează prevederile Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea anterioară Legii nr.193 din 20 decembrie 2019.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

^{_____________________________________}

¹ http://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=df671b38-bf6f-4f35-be29-458dadbe3483

² http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=OEE6e%2byb%2ffw%3d&tabid=128&mid=506&language=ro-RO

³ http://parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=4Ins08a3S%2b0%3d&tabid=128&mid=506&language=ro-RO