Hotărâre nr.18 din 19.07.2024 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 54 alin.(7) şi a articolului 102 alin.(5) lit.f) din Codul electoral (anularea înregistrării subiecţilor electorali) (sesizarea nr.126a/2024)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi

 din articolul 54 alin.(7) şi a articolului 102

alin.(5) lit. f) din Codul electoral

(anularea înregistrării subiecţilor electorali)

(sesizarea nr.126a/2024)

nr. 18  din  19.07.2024

 (în vigoare 19.07.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 355-357 art. 131 din 15.08.2024

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 4 iunie 2024,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 iulie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională la 4 iunie 2024, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale de dnele Marina Tauber, Reghina Apostolova şi Irina Lozovan şi de dnii Denis Ulanov, Vadim Fotescu şi Petru Jardan, deputaţi în Parlament.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea textului "încălcarea prevederilor alin.(5) şi (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort şi celor de drept" din articolul 54 alin.(7) şi a articolului 102 alin.(5) lit.f) din Codul electoral.

3. În procesul soluţionării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Comisiei Electorale Centrale.

4. La şedinţa publică a Curţii au fost prezenţi dna Marina Tauber şi dl Vadim Fotescu, deputaţi în Parlament, autori ai sesizării, care au fost asistaţi de dl avocat Vadim Banaru. Parlamentul a fost reprezentat de dl Valeriu Kuciuk. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco. Comisia Electorală Centrală a fost reprezentată de dl Pavel Postică, vicepreşedinte.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 5

Democraţia şi pluralismul politic

"(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.

(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 32

Libertatea opiniei şi a exprimării

"(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 41

Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice

"(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.

(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sunt egale în faţa legii.

(3) Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice.

(4) Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale.

(5) Asociaţiile secrete sunt interzise.

(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.

(7) Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică."

Articolul 74

Adoptarea legilor şi a hotărârilor

"(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(3) Proiectele de lege prezentate de Guvern, precum şi propunerile legislative ale deputaţilor acceptate de acesta sînt examinate de Parlament în modul şi după priorităţile stabilite de Guvern, inclusiv în procedură de urgenţă. Alte propuneri legislative se examinează în modul stabilit.

(4) Legile se trimit, spre promulgare, Preşedintelui Republicii Moldova."

6. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 54

Condiţiile şi modul de susţinere financiară a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale

"[…]

(6) Se interzice concurenţilor electorali, participanţilor la referendum şi grupurilor de iniţiativă:

a) să ofere alegătorilor/susţinătorilor bani, bunuri, inclusiv produse alimentare, băuturi alcoolice şi produse din tutun, să presteze servicii ori să acorde alte foloase, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acţiuni de binefacere, în scopul determinării alegătorului/susţinătorului să îşi exercite sau să nu îşi exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor;

[…]

(7) Încălcarea prevederilor alin.(5) şi (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort şi celor de drept, iar sumele primite/utilizate în condiţiile alineatelor menţionate se fac venit la bugetul de stat în baza unei hotărâri a Comisiei Electorale Centrale. Actul administrativ de constatare a încălcărilor şi, după caz, de aplicare a sancţiunilor prevăzute la art.102 alin.(2) lit.a), c) sau e), emis de organul electoral, din momentul în care rămâne definitiv, se aduce la cunoştinţa organelor de drept pentru tragerea la răspundere contravenţională sau penală, după caz, în condiţiile art.103 şi 104."

Articolul 102

Răspunderea juridică

"[…]

(5) Anularea înregistrării se aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat subiectul electoral în cazul în care se constată:

a) folosirea fondurilor financiare şi materiale nedeclarate mai mult de 1% raportat la plafonul mijloacelor ce pot fi transferate în contul fondului electoral sau cel destinat grupului de iniţiativă;

b) depăşirea plafonului fondului electoral sau al celui destinat grupului de iniţiativă;

c) utilizarea mijloacelor financiare din străinătate, cu excepţia donaţiilor din partea cetăţenilor Republicii Moldova cu venituri obţinute în afara ţării;

d) nesuspendarea din funcţie de către candidatul care are această obligaţie. În acest caz se anulează înregistrarea concurentului electoral, a candidatului independent sau se exclude candidatul respectiv din lista concurentului electoral;

e) nerespectarea restricţiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit.c)–f) şi nedeclararea acestora de către candidat în condiţiile art.68 alin.(1) lit.f);

f) încălcarea prevederilor art.54 alin.(6) lit.a);

g) nerespectarea cerinţelor stabilite la art.68, 112, 113 şi 139.

[…]"

ÎN DREPT

I. Argumentele autorilor sesizării

7. Cu privire la procedura de adoptare a prevederilor contestate, autorii notează că la 10 iulie 2023 un grup de deputaţi au înregistrat la Secretariatul Parlamentului proiectul de lege nr.232 de modificare, între altele, a Codului electoral. La 26 iulie 2023, la Secretariatul Parlamentului a fost înregistrat un amendament la proiectul legii nr.232 prin care s-a propus completarea proiectului cu normele contestate, care permit anularea înregistrării la alegeri a candidaţilor care oferă alegătorilor/susţinătorilor bani, bunuri, inclusiv produse alimentare, băuturi alcoolice şi produse din tutun, prestează servicii ori acordă alte foloase, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acţiuni de binefacere, în scopul determinării alegătorului/susţinătorului să-şi exercite sau să nu-şi exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor. La 31 iulie 2023 amendamentul a fost acceptat de comisia sesizată în fond şi proiectul legii a fost votat în lectura a doua, finală.

8. Autorii notează că acest amendament: a) reprezintă o iniţiativă legislativă nouă, deoarece nu are vreo legătură cu obiectul şi cu scopul proiectului de lege nr.232; b) nu a fost supus avizărilor şi consultărilor conform procedurilor regulamentare şi c) deputaţii nu au avut timp suficient să examineze amendamentul propus şi să facă propuneri. În acest sens, autorii consideră că dispoziţiile contestate au fost adoptate cu încălcarea articolelor 1, 5 şi 74 alin.(1) din Constituţie.

9. Potrivit autorilor, criteriile care permit anularea înregistrării candidaţilor sunt redactate de o manieră incertă şi pot fi interpretate şi aplicate abuziv de către organele electorale. De asemenea, normele contestate nu prevăd o procedură obiectivă de constatare a încălcării articolului 54 alin.(6) lit.a) din Codul electoral.

10. Autorii notează că încălcarea obligaţiei stabilite de articolul 54 alin.(6) lit.a) din Codul electoral nu trebuie să conducă la anularea înregistrării candidatului din alegeri, dacă faptele constatate de organele electorale nu au fost confirmate printr-o sentinţă definitivă pronunţată într-o cauză penală care să constate vinovăţia candidatului de corupere a alegătorilor.

11. Prin urmare, autorii consideră că normele contestate contravin articolelor 1, 5, 21, 23, 32, 38, 41, 54 şi 74 alin.(1) din Constituţie.

II. Argumentele autorităţilor cărora le-a fost solicitată şi care şi-au prezentat opinia

12. În opinia sa, Parlamentul a menţionat că scopul principal al proceselor electorale este să reflecte voinţa cetăţenilor şi să le ofere posibilitatea de a-şi alege reprezentanţii. Este crucial să se asigure caracterul corect, liber şi transparent al alegerilor. Limitarea dreptului de a candida la alegeri poate fi justificată pentru protejarea integrităţii procesului electoral şi pentru prevenirea fraudării alegerilor. Acest lucru este vital pentru a menţine încrederea publică în sistemul electoral. Coruperea alegătorilor nu doar contravine legislaţiei electorale, ci subminează integritatea alegerilor democratice, distorsionează conceptul votului liber şi erodează încrederea publicului în instituţiile statului şi în capacitatea acestora de a asigura alegeri corecte şi echitabile. Prevederile contestate urmăresc să stabilească un mecanism eficient de prevenire şi de combatere a coruperii alegătorilor.

13. În opinia sa, Guvernul a notat că amendamentul din 26 iulie 2023 se încadrează în obiectul general al proiectului de lege nr.232, care urmăreşte să prevină participarea la alegeri a candidaţilor care au încălcat legislaţia electorală. Cât priveşte claritatea comportamentului stabilit de articolul 54 alin.(6) lit.a) din Codul electoral, Guvernul menţionează că autorii nu au argumentat care formulări din acest articol sunt lipsite de claritate. De altfel, limbajul folosit de legislator este clar şi accesibil. Cu privire la procedura de constatare a încălcării şi de aplicare a sancţiunii, Guvernul menţionează că activitatea organelor electorale comportă trăsăturile unei activităţi administrative, iar actele emise de aceste autorităţi sunt acte administrative individuale. Prin urmare, procedura de constatare a încălcării articolului 54 alin.(6) lit.a) din Codul electoral este reglementată de prevederile Codului administrativ. Referitor la pretinsa încălcare a principiului prezumţiei de nevinovăţie, Guvernul notează că acest principiu nu este incident, deoarece anularea înregistrării candidaţilor nu poate fi asimilată unei sancţiuni penale, ci are mai curând un caracter preventiv.

14. În opinia sa, Comisia Electorală Centrală a notat că asigurarea unor alegeri corecte şi libere reprezintă un pilon fundamental al democraţiei. Articolul 54 alin.(6) lit.a) împreună cu articolul 102 alin.(5) lit.f) din Codul electoral stabilesc competenţa organelor electorale de a anula înregistrarea concurenţilor electorali care încalcă interdicţia de influenţare a alegătorilor prin corupere electorală. Organele de drept pot sesiza organele electorale dacă constată asemenea fapte. Sesizările înaintate de entităţile publice au un regim distinct de cel al contestaţiilor care se depun doar de competitorii electorali şi de alegători. Cât priveşte argumentul autorilor că anularea înregistrării în asemenea cazuri ar trebui să depindă de pronunţarea unei sentinţe penale definitive, Comisia menţionează că organele electorale nu se pronunţă cu privire la aspectul penal al faptei atunci când anulează înregistrarea concurenţilor electorali care încalcă interdicţia stabilită de articolul 54 alin.(6) lit.a). De asemenea, mecanismul contestat are un caracter preventiv. Dacă acesta ar fi condiţionat de o sentinţă penală definitivă, reacţia autorităţilor electorale în lupta cu corupţia electorală ar întârzia. Având în vedere riscurile şi pericolul pe care îl prezintă prin sine fenomenul coruperii alegătorilor, anularea înregistrării candidaţilor constituie o sancţiune proporţională şi disuasivă.

III. Aprecierea Curţii

A. Admisibilitatea

15. Prin Decizia sa din 11 iulie 2024, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

16. Curtea a reţinut că, în conformitate cu articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii sunt abilitaţi cu prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Obiectul sesizării îl constituie textul "încălcarea prevederilor alin.(5) şi (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort şi celor de drept" din articolul 54 alin.(7) şi articolul 102 alin.(5) lit.f) din Codul electoral. Dispoziţiile contestate nu au făcut obiect al controlului de constituţionalitate anterior.

19. Autorii sesizării au notat că dispoziţiile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 5 (democraţia şi pluralismul politic), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 32 (libertatea opiniei şi a exprimării), 38 (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), 41 (libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 74 alin.(1) (adoptarea legilor şi a hotărârilor) din Constituţie. Având în vedere că autorii critică prevederile contestate şi din perspectiva dreptului deputaţilor de a dispune de timp suficient pentru examinarea amendamentelor şi pentru formularea propunerilor, Curtea a examinat şi incidenţa articolului 73 (iniţiativa legislativă) din Constituţie.

20. Cu privire la incidenţa articolului 21 din Constituţie, Curtea a reiterat că acest articol este aplicabil doar în cazul procedurilor penale (a se vedea HCC nr.16 din 3 octombrie 2023, § 29 şi jurisprudenţa citată acolo). În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că interdicţia de a candida la alegeri nu poate fi echivalată cu o sancţiune penală în sensul articolului 7 din Convenţie (Miniscalco v. Italia, 17 iunie 2021, § 73). Din acest motiv, Curtea nu a constatat incidenţa articolului 21 din Constituţie în prezenta cauză.

21. Referitor la incidenţa articolelor 23 şi 54 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acestea sunt aplicabile doar în coroborare cu un drept fundamental incident. Mai mult, articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea HCC nr.4 din 30 ianuarie 2024, § 28).

22. Cu privire la incidenţa articolelor 1, 5, 73 şi 74 alin.(1) din Constituţie, autorii sesizării au invocat că dispoziţiile contestate: a) reprezintă o iniţiativă legislativă nouă, deoarece nu au vreo legătură cu obiectul şi cu scopul proiectului de lege; b) nu au fost supuse avizărilor şi consultărilor conform procedurilor regulamentare şi c) deputaţii nu au avut timp suficient să le examineze şi să facă propuneri.

23. Curtea a observat că la 10 iulie 2023 un grup de deputaţi au înregistrat la Secretariatul Parlamentului proiectul de lege nr.232¹ privind implementarea unor considerente conţinute în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.10/2023 privind controlul constituţionalităţii Partidului Politic "Şor" care viza modificarea, între altele, a Codului electoral. Acest proiect de lege a fost votat în prima lectură la 14 iulie 2023. La 26 iulie 2023, la Secretariatul Parlamentului a fost înregistrat un amendament² prin care s-a propus completarea proiectului de lege nr.232, între altele, cu textul normelor contestate. La 31 iulie 2023, amendamentul a fost acceptat de comisia sesizată în fond³ şi proiectul de lege nr.232 a fost votat în lectura a doua, finală, devenind astfel Legea nr.220/2023.

________________________________

¹https://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=8a14fbea-b109-411b-ae4c-d6b29c12ba71 

²https://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=345c97a9-dcf6-44b7-becb-99a22f93e2c7 

³https://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=42cc67c4-08d7-48b3-bc9c-e8a65eb73c6c 

24. Cu referire la argumentul care pretinde că amendamentul din 26 iulie 2023, care a adăugat prevederile contestate la proiectul de lege nr.232/2023, reprezintă o iniţiativă legislativă nouă, Curtea a reţinut că prin acest argument autorii pun în discuţie nerespectarea elementului procedural din articolul 74 alin.(1) din Constituţie. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că textul "după cel puţin două lecturi" din articolul 74 alin.(1) din Constituţie conţine atât un element procedural, cât şi un element substanţial. Elementul procedural presupune că Parlamentul trebuie să voteze în două lecturi proiectul de lege organică. Elementul substanţial presupune că până la votare Parlamentul trebuie să supună dezbaterilor conţinutul proiectului de lege organică (a se vedea HCC nr.14 din 27 aprilie 2021, § 35). Într-o Hotărâre ulterioară, Curtea a notat că respectarea cerinţelor procedurale referitoare la adoptarea legilor este la fel de importantă ca respectarea cerinţelor aplicabile faţă de conţinutul legilor. Cele dintâi protejează democraţia parlamentară, principiu care trebuie respectat pe tot parcursul procesului de legiferare şi care îi asigură pe cetăţeni că legile nu au fost adoptate în mod abuziv. Cele din urmă previn limitarea disproporţionată a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor (HCC nr.17 din 10 iunie 2021, § 52).

25. În jurisprudenţa sa recentă, Curtea a verificat dacă prevederile contestate introduse printr-un amendament după votarea proiectului de lege în prima lectură corespund standardului constituţional potrivit căruia legile organice trebuie votate în cel puţin două lecturi, aşa cum prevede articolul 74 alin.(1) din Constituţie. Curtea a reţinut că pentru a corespunde acestui standard, amendamentul trebuia să aibă o legătură indispensabilă cu obiectul proiectului de lege votat în prima lectură. Pentru că nu a constatat această legătură, Curtea a declarat neconstituţionale prevederile contestate în sesizarea nr.131a/2024 (a se vedea HCC nr.14 din 20 iunie 2024, §§ 48-53).

26. În prezenta cauză, Curtea a constatat că proiectul de lege nr.232 din 10 iulie 2023, votat în prima lectură la 14 iulie 2023, prevedea implementarea unor considerente conţinute în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.10/2023 privind controlul constituţionalităţii Partidului Politic "Şor", care viza modificarea, între altele, a Codului electoral. Pe de altă parte, Curtea a observat că, deşi prevederile contestate au fost introduse la 26 iulie 2023 printr-un amendament după votarea proiectului de lege în prima lectură, acestea urmăresc, de asemenea, să modifice Codul electoral şi prevăd un mecanism de anulare a înregistrării la alegeri a candidaţilor care încalcă interdicţiile impuse de autorităţi în materie electorală. Spre deosebire de Hotărârea nr.14 din 20 iunie 2024, Curtea a reţinut că în prezenta cauză există o legătură indispensabilă între amendament şi obiectul proiectului de lege votat în prima lectură. Aşadar, Curtea nu a constatat incidenţa aspectului procedural al textului "după cel puţin două lecturi" din articolul 74 alin.(1) din Constituţie.

27. Curtea a mai observat că la data adoptării proiectului de lege în prima lectură⁴ şi a amendamentului în discuţie în a doua lectură⁵, autorii sesizării, deputaţi din opoziţia parlamentară, au decis să nu participe la şedinţa plenară a Parlamentului. În situaţii similare, Curtea a reţinut că în condiţiile neparticipării din proprie voinţă a deputaţilor la şedinţele parlamentare nu se poate vorbi de îngrădirea dreptului lor de a pune întrebări, de a lua cuvântul în cadrul şedinţei plenare (a se vedea HCC nr.16 din 3 octombrie 2023, § 26; DCC nr.140 din 16 septembrie 2021, §§ 29-30). Având în vedere această jurisprudenţă, Curtea a considerat că principiul dezbaterii parlamentare nu este incident în prezenta cauză.

_____________________________________

⁴https://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=PPRgAMcYtHc%3d&tabid=128&mid=506&language=ro-RO

⁵A se vedea min. 52:20 - https://www.youtube.com/watch?v=jaB7uht55rQ

28. Referitor la argumentul autorilor că prevederile contestate au fost adoptate fără vreo avizare a proiectului, Curtea a reţinut că obligaţia avizării amendamentelor legislative care nu afectează domeniile stabilite de articolele 109, 111 şi 131 alin.(4) din Constituţie nu rezultă din nicio normă constituţională. De altfel, în practica sa recentă, Curtea a respins ca inadmisibile critici similare care priveau omisiunea de a obţine avize relevante în cazul elaborării proiectelor de legi, menţionând că această obligaţie rezultă din Legea cu privire la actele normative, nu dintr-un principiu constituţional (a se vedea HCC nr.9 din 26 martie 2024, § 39 şi jurisprudenţa citată acolo). Prin urmare, Curtea a respins acest capăt al sesizării.

29. Referitor la argumentul autorilor că normele contestate au fost adoptate în lipsa unor consultări publice, Curtea a reţinut că această exigenţă nu rezultă din normele constituţionale, ci din Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017 (a se vedea HCC nr.9 din 26 martie 2024, § 40 şi jurisprudenţa citată acolo). Prin urmare, argumentul nu vizează chestiuni de rang constituţional.

30. Referitor la argumentul autorilor că deputaţii nu au avut timp suficient să examineze şi să facă propuneri la amendament, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că articolul 73 din Constituţie le garantează deputaţilor dreptul de a dispune de o perioadă de timp rezonabilă pentru formularea propunerilor şi a amendamentelor la proiectele de legi examinate de Parlament. Parlamentul poate limita prerogativa deputaţilor de a formula propuneri şi amendamente la proiectele de legi în baza principiului autonomiei parlamentare. În acest sens, este important ca, în cazul instituirii unor limitări, Parlamentul să asigure un echilibru corect între cele două interese aflate în conflict (HCC nr.14 din 27 iulie 2021, §§ 64-65).

31. În continuare, Curtea a analizat dacă opoziţia a avut timp suficient pentru a studia amendamentul în discuţie şi pentru a-şi susţine punctul de vedere cu privire la conţinutul amendamentului care a fost inclus în proiectul de Lege nr.232 pentru votarea ultimului în a doua lectură.

32. În această cauză, Curtea a reţinut că amendamentul prin care a fost propus textul prevederilor contestate a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului la 26 iulie 2023, adică cu cinci zile până la votarea proiectului de lege în a doua lectură pe 31 iulie 2023. Amendamentul în discuţie este compus, în partea referitoare la articolul 54 alin.(7) din Codul electoral, din două propoziţii şi stabileşte competenţa organelor electorale să constate încălcarea interdicţiilor aplicate subiecţilor electorali, precum şi comunicarea actelor de constatare către organele de drept după ce acestea devin definitive. Din perspectiva completării articolului 102 alin.(5) cu o nouă literă, autorii amendamentului au propus să completeze Codul electoral cu un nou motiv care conduce la anularea înregistrării candidaţilor. Curtea a avut în vedere faptul că comportamentul interzis de această prevedere era în vigoare până la adoptarea prevederilor contestate. Astfel, având în vedere aceste circumstanţe, Curtea a considerat că timpul alocat deputaţilor pentru examinarea conţinutului amendamentului în discuţie şi, eventual, pentru formularea propunerilor era suficient din perspectiva exigenţelor articolului 73 din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, § 54). Prin urmare, Curtea a reţinut că acest capăt al sesizării este inadmisibil.

33. Referitor la incidenţa articolului 38 din Constituţie, Curtea Europeană a reţinut în mod constant că democraţia reprezintă un element fundamental al ordinii publice europene şi că dreptul la alegeri libere, care include dreptul de a vota (aspectul "activ") şi dreptul de a candida la alegeri (aspectul "pasiv"), este crucial pentru stabilirea şi pentru menţinerea fundamentelor unei democraţii autentice şi efective, guvernate de preeminenţa dreptului (Karácsony şi alţii v. Ungaria [MC], 17 mai 2016, § 141). Deşi statele membre la Convenţie beneficiază de o marjă de apreciere largă la limitarea exerciţiului drepturilor electorale, limitarea nu trebuie să afecteze însăşi esenţa drepturilor şi să le priveze de efectivitate. De asemenea, limitarea trebuie să urmărească realizarea unui scop legitim şi să utilizeze mijloace care nu sunt disproporţionate (a se vedea Selahattin Demirtaş v. Turcia (nr.2) [MC], 22 decembrie 2020, § 387).

34. Curtea a observat că prevederile contestate le permit organelor electorale să anuleze înregistrarea concurenţilor electorali, a participanţilor la referendum şi a grupurilor de iniţiativă dacă constată că aceştia au încălcat interdicţia stabilită de articolul 54 alin.(6) lit.a) din Codul electoral. Curtea a reţinut că această măsură reprezintă o ingerinţă în exercitarea dreptului de a fi ales al persoanelor care încalcă interdicţia în discuţie (a se vedea Yabloko Russian United Democratic Party şi alţii v. Rusia, 8 noiembrie 2016, § 74). Aşadar, Curtea a reţinut incidenţa articolelor 23, 38 şi 54 din Constituţie.

35. Cu privire la incidenţa articolelor 32 şi 41 din Constituţie, Curtea a considerat că argumentele autorilor sunt strâns legate de aspectele care vor fi analizate prin prisma articolelor 23, 38 şi 54 din Constituţie şi, din acest motiv, le va examina împreună.

36. Pentru a vedea dacă au fost respectate cerinţele articolelor 23, 38 şi 54 din Constituţie, Curtea va analiza dacă interdicţia contestată respectă standardul calităţii legii, dacă urmăreşte realizarea unui scop legitim şi dacă respectă principiul echilibrului corect între interesele concurente.

B. Fondul cauzei

(i) Principii generale

37. În conformitate cu articolul 38 alin.(3) din Constituţie, dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.

38. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că dreptul la alegeri libere, garantat de articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, instituie un principiu fundamental într-un regim politic cu adevărat democratic şi are o importanţă fundamentală în sistemul Convenţiei. Rolul statului, în calitate de ultim garant al pluralismului, implică adoptarea de măsuri pentru a organiza alegerile democratice în condiţii care asigură libera exprimare a opiniei poporului privind alegerea corpului legislativ (Özgürlük ve Dayanişma Partisi (Ödp) v. Turcia, 10 mai 2012, § 27; Bakirdzi şi E.C. v. Ungaria, 10 noiembrie 2022, § 42).

39. Drepturile garantate de articolul 3 nu sunt absolute. Există loc de "limitări implicite", iar statele contractante trebuie să dispună de o marjă largă de apreciere în această materie (Labita v. Italia [MC], 6 aprilie 2000, § 201; Vito Sante Santoro v. Italia, 1 iulie 2004, § 54). Astfel, deşi dreptul de a candida nu este absolut, limitările implicite nu pot aduce atingere esenţei sale şi nici să-l priveze de efectivitate. Astfel de limitări trebuie să fie conforme cu principiul preeminenţei dreptului şi să fie însoţite de suficiente garanţii pentru a evita arbitrariul (Ofensiva Tinerilor v. România, 15 decembrie 2015, § 52).

(ii) Calitatea legii

40. Aşa cum prevede articolul 54 alin.(2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi al libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor "prevăzute de lege". Principiul legalităţii presupune îndeplinirea standardului calităţii prevederilor legale aplicabile (a se vedea HCC nr.9 din 11 aprilie 2023, § 66 şi jurisprudenţa citată acolo). Acest standard presupune că legea trebuie să fie suficient de clară şi previzibilă. Principiul previzibilităţii presupune că o persoană obişnuită trebuie să poată fi conştientă şi să prevadă, în orice moment şi într-o măsură rezonabilă, consecinţele care decurg din acţiunile sale, pentru a-şi reglementa astfel conduita.

41. Potrivit autorilor sesizării, criteriile care permit anularea înregistrării candidaţilor sunt redactate de o manieră incertă şi pot fi interpretate şi aplicate abuziv de către organele electorale.

42. Articolul 54 alin.(6) lit.a) din Codul electoral prevede că se interzice concurenţilor electorali, participanţilor la referendum şi grupurilor de iniţiativă să ofere alegătorilor/susţinătorilor bani, bunuri, inclusiv produse alimentare, băuturi alcoolice şi produse din tutun, să presteze servicii ori să acorde alte foloase, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acţiuni de binefacere, în scopul determinării alegătorului/susţinătorului să îşi exercite sau să nu îşi exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor. În cazul încălcării acestei interdicţii, articolul 102 alin.(5) lit.f) din Cod prevede că organele electorale care au înregistrat subiectul electoral trebuie să anuleze înregistrarea respectivă.

43. Din perspectiva exigenţelor calităţii legii, Curtea reţine că destinatarul legii poate stabili sensul prevederilor contestate şi domeniul lor de aplicare chiar din textul normei juridice din care fac parte prevederile contestate, prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al textului criticat. Prin urmare, Curtea reţine caracterul nefondat al capătului sesizării care susţine încălcarea standardului calităţii legii.

(iii) Existenţa unui scop legitim şi legătura raţională dintre acesta şi prevederea contestată

44. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a notat că conceptul "limitărilor implicite" are o importanţă majoră pentru a stabili relevanţa scopurilor urmărite de restricţii asupra drepturilor garantate de această dispoziţie. Având în vedere că articolul 3 din Protocolul nr.1 nu conţine o listă precisă de "scopuri legitime" pentru a căror realizare poate fi limitat exerciţiul dreptului pe care îl garantează, statele sunt, prin urmare, libere să se bazeze pe un scop care nu este inclus în acea listă pentru a justifica o restricţie, cu condiţia ca acest scop să fie compatibil cu principiul statului de drept şi cu obiectivele generale ale Convenţiei (Yabloko Russian United Democratic Party şi alţii v. Rusia, 8 noiembrie 2016, § 68).

45. Curtea observă că, potrivit notei de argumentare⁶ a amendamentului, mecanismul stabilit de dispoziţiile contestate urmăreşte un scop preventiv şi nu este condiţionat de eventualele proceduri contravenţionale sau penale de constatare a vinovăţiei candidaţilor. Autoarea amendamentului a notat că obligativitatea anulării înregistrării candidaţilor din alegeri printr-o sentinţă judecătorească care să stabilească vinovăţia candidatului de comiterea infracţiunii de corupere a alegătorilor reprezintă un mecanism de luptă împotriva fenomenului corupţiei, care devine ineficient atunci când procedurile penale durează mult timp. De vreme ce stabilirea vinovăţiei persoanei prin sentinţă judecătorească are loc după finalizarea campaniei electorale, autoarea consideră că autorităţile electorale trebuie să dispună de mecanisme eficiente apte să prevină participarea la alegeri a candidaţilor care au corupt alegătorii.

_________________________________

⁶https://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=345c97a9-dcf6-44b7-becb-99a22f93e2c7 

46. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a notat că corupţia subminează democraţia şi statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia şi erodează calitatea vieţii. Lupta împotriva corupţiei, inclusiv împotriva finanţării netransparente a partidelor politice, este parte integrantă a asigurării respectării statului de drept (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.4 din 22 aprilie 2013, § 62; HCC nr.10 din 19 iunie 2023, § 104). Finanţarea transparentă a partidelor politice şi a campaniilor electorale reprezintă un principiu care stă la baza alegerilor democratice. În realizarea unor convenţii internaţionale Republica Moldova s-a obligat să combată corupţia politică şi să întreprindă măsuri de sporire a transparenţei finanţării candidaturilor la un mandat public electiv şi, eventual, a finanţării partidelor politice (a se vedea Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 31 octombrie 2003 şi Recomandarea (2003) Comitetului Miniştrilor pentru statele membre împotriva corupţiei în materie de finanţare a partidelor politice şi de campanii electorale).

47. Curtea constată că dispoziţiile contestate urmăresc să prevină participarea la alegeri a candidaţilor care au utilizat mijloace ilegale de influenţare a voturilor alegătorilor. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că Constituţia îi permite legislatorului să utilizeze mecanisme care să prevină participarea la alegeri a candidaţilor, dacă organele electorale constată în mod independent că aceştia au comis abateri electorale semnificative (a se vedea HCC nr.9 din 26 martie 2024, § 53). Astfel, Curtea admite că dispoziţiile contestate urmăresc realizarea mai multor scopuri legitime menţionate de articolul 54 alin.(2) din Constituţie (e.g., protecţia ordinii publice, a drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane) şi că aceste obiective pot fi realizate prin anularea înregistrării candidaţilor care au comis aceste abateri.

(iv) Existenţa unui echilibru corect între principiile concurente

48. În această cauză, autorii sesizării menţionează că anularea înregistrării candidaţilor în baza motivului coruperii alegătorilor nu este condiţionată de existenţa unei sentinţe judecătoreşti definitive care să constate vinovăţia persoanei şi că această măsură nu este aplicată pe baza unei proceduri obiective, aşa cum o cere articolul 38 din Constituţie.

49. Astfel, pentru a vedea dacă dispoziţiile contestate corespund exigenţelor articolului 38 din Constituţie, Curtea va analiza: a) dacă anularea înregistrării candidaţilor la alegeri pe baza motivului coruperii alegătorilor trebuie să depindă de existenţa unei sentinţe judecătoreşti definitive care să constate vinovăţia persoanei şi b) dacă procedura de anulare a înregistrării este însoţită de suficiente garanţii apte să asigure o protecţie împotriva arbitrariului.

a) Dacă anularea înregistrării candidaţilor la alegeri pe baza motivului coruperii alegătorilor trebuie să depindă de existenţa unei sentinţe judecătoreşti definitive care să constate vinovăţia persoanei

50. Critica autorilor vizează în special faptul că legislatorul a stabilit un remediu penal şi unul administrativ pentru încălcarea interdicţiei stabilite de articolul 54 alin.(6) lit.a) din Codul electoral pentru concurenţii electorali, participanţii la referendum şi pentru grupurile de iniţiativă. Din acest motiv, autorii sugerează ideea că pentru încălcarea interdicţiei menţionate ar trebui să existe doar remediul penal.

51. În această privinţă, Curtea reţine că articolul 38 alin.(3) din Constituţie nu condiţionează limitarea dreptului de a candida la alegeri de existenţa unei sentinţe judecătoreşti definitive care să stabilească vinovăţia candidatului. Astfel, din perspectiva exigenţelor constituţionale, măsura anulării înregistrării unui subiect electoral poate fi aplicată inclusiv pentru încălcări ale legii constatate prin proceduri non-penale, de exemplu prin acte administrative ale organelor electorale, mai cu seamă în cazurile în care măsurile penale ar dura în timp şi nu ar fi în măsură să împiedice subiecţii electorali care au comis fapte ilegale să candideze la alegeri.

52. În jurisprudenţa sa constantă, examinând măsura descalificării unui candidat, Curtea Europeană a acceptat că aceasta poate fi dispusă ca urmare a unei proceduri non-penale (a se vedea Miniscalco v. Italia, 17 iunie 2021, § 73), fără a implica stabilirea unei acuzaţii penale.

53. Curtea reiterează că Constituţia nu se opune cumulului răspunderii administrative cu răspunderea penală pentru una şi aceeaşi faptă (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.24 din 14 septembrie 2016, § 81; DCC nr.41 din 4 aprilie 2023, § 43). Astfel, faptul că anularea înregistrării subiectului electoral pe baza prevederilor contestate ca măsură de prevenţie de natură non-penală nu este condiţionată de existenţa unei sentinţe definitive, emise în urma unui proces penal, prin care să fie dovedită vinovăţia de comitere a coruperii electorale, nu ridică o problemă de constituţionalitate, aşa cum au pretins autorii sesizării.

b) Dacă procedura de anulare a înregistrării este însoţită de suficiente garanţii apte să asigure o protecţie împotriva arbitrariului

54. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că dreptul de a candida la alegeri, garantat de articolul 3 din Protocolul nr.1, drept inerent conceptului de regim cu adevărat democratic, ar fi iluzoriu dacă persoana ar putea fi privată în mod arbitrar de acesta în orice moment. În consecinţă, deşi este adevărat că statele dispun de o marjă largă de apreciere atunci când stabilesc în mod abstract condiţiile de eligibilitate, principiul efectivităţii drepturilor impune ca constatarea nerespectării acestora de către un candidat sau altul să respecte o serie de criterii concepute să prevină deciziile arbitrare. În special, o astfel de constatare trebuie să fie făcută de un organism care poate oferi un minim de garanţii privind imparţialitatea sa. De asemenea, marja de apreciere de care dispune organismul în cauză nu trebuie să fie deosebit de largă; aceasta trebuie să fie delimitată cu suficientă precizie de dispoziţiile dreptului naţional. În fine, procedura de declarare a ineligibilităţii unui candidat trebuie să garanteze o decizie corectă şi obiectivă şi să prevină orice abuz de putere din partea autorităţii competente, iar deciziile cu privire la descalificarea candidaţilor ar trebui să se bazeze pe dovezi pertinente, relevante şi suficiente ale unei astfel de abateri (a se vedea Podkolzina v. Letonia, 9 aprilie 2002, § 35, şi Orujov v. Azerbaidjan, 26 iulie 2011, § 46).

55. De asemenea, până a dispune anularea înregistrării, legea trebuie să prevadă: obligaţia notificării candidatului despre şedinţa în cadrul căreia autoritatea electorală va examina această măsură; posibilitatea candidatului de a avea acces la materialele dosarului; termenul adecvat pentru pregătirea apărării; oportunitatea candidatului de a contesta probele utilizate împotriva sa; competenţa jurisdicţională deplină a autorităţilor electorale. Totodată, după anularea înregistrării, candidatul trebuie să poată contesta decizia autorităţii electorale în faţa unui judecător cu jurisdicţie deplină (a se vedea Abil v. Azerbaidjan (nr.2), 5 decembrie 2019, §§ 75-79).

56. Curtea notează că competenţa organelor electorale de a constata încălcarea interdicţiei stabilite de articolul 54 alin.(6) lit.a) din Codul electoral, inclusiv cu suportul organelor de resort şi al celor de drept, este prevăzută de alineatul (7) din acelaşi articol. Curtea va examina dacă legislaţia în materie electorală conţine suficiente garanţii procedurale apte să prevină orice abuz de putere din partea autorităţii electorale.

57. Curtea observă că organele electorale şi alte autorităţi implicate în procesul de examinare şi soluţionare a contestaţiilor se conduc de Codul electoral, de Codul administrativ şi de alte acte normative, inclusiv de Regulamentul privind procedura de examinare a contestaţiilor în perioada electorală⁷, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1128 din 18 iulie 2023 (a se vedea articolul 91 alin.(10) din Codul electoral).

______________________________________

⁷https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/_1128_Reg_procedura_contesta%C8%9Biilor_perioada%20electoral%C4%83.pdf

58. Potrivit Codului electoral, Comisia Electorală Centrală reprezintă o autoritate publică independentă şi apolitică, înfiinţată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor, supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Comisia Electorală Centrală are misiunea să creeze condiţii optime pentru exercitarea nestingherită de către cetăţenii Republicii Moldova a dreptului constituţional de a alege şi de a fi aleşi în cadrul unor alegeri libere şi corecte, inclusiv să asigure respectarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale (articolele 1 şi 18 din Cod).

59. Legislatorul a stabilit că autorităţile electorale constată încălcările respective printr-un act administrativ (articolul 54 alin.(7) teza a II-a din Codul electoral). Faptul că în această procedură organul electoral, după caz, este asistat de organele de resort şi cele de drept nu ridică o problemă de constituţionalitate, iar decizia respectivă este luată în mod independent de organul electoral. În acest sens, Curtea observă că hotărârea pe marginea cazului se adoptă cu votul majorităţii absolute a membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în regulamentul de activitate al acestui organ (articolul 101 alin.(1) din Cod).

60. Potrivit Codului electoral, organele electorale care au înregistrat subiectul electoral, din oficiu sau în temeiul cererii formulate de o altă autoritate competentă ori la cererea contestatarilor, pot anula înregistrarea subiecţilor electorali pentru încălcarea interdicţiei stabilite de articolul 54 alin.(6) lit.a) (a se vedea articolul 102 alineatele (2) şi (5)).

61. În cazul declanşării procedurii, membrul raportor al organului electoral: (i) remite subiectului electoral în privinţa căruia a fost depusă contestaţia copia de pe contestaţie şi, după caz, copiile de pe materialele anexate, cu explicarea dreptului de a depune o referinţă scrisă la contestaţie; (ii) comunică autorului contestaţiei referinţa depusă; (iii) asigură întocmirea dosarului administrativ şi accesul participanţilor la acesta în condiţiile articolelor 82 şi 83 din Codul administrativ; (iv) realizează alte acţiuni necesare pentru examinarea fondului contestaţiei; (v) notifică părţilor data şi ora desfăşurării şedinţei. În situaţii motivate care fac imposibilă prezenţa membrilor sau a părţilor la sediul sau la şedinţele organului electoral, la solicitarea membrilor sau a părţilor, poate fi organizată participarea acestora la şedinţele organului electoral prin mijloace din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau prin intermediul platformelor on-line de videoconferinţă. Organul electoral care examinează contestaţia este obligat să audieze contestatarul, partea contestată şi, după caz, terţii. Părţile au dreptul să-şi formuleze punctul de vedere asupra cazului şi să pună întrebări. Părţile pot participa la procedura de examinare a contestaţiilor personal sau prin intermediul reprezentanţilor împuterniciţi (punctele 16, 18 şi 21 din Regulament, articolele 44 alin.(3), 83 alin.(1) şi 94 alineatele (1) şi (3) din Codul administrativ şi articolul 94 alin.(3) din Codul electoral).

62. Hotărârea organului electoral asupra contestaţiei trebuie să fie motivată (punctul 26 din Regulament şi articolul 118 din Codul administrativ). Hotărârea pe marginea contestaţiilor se adoptă cu votul majorităţii absolute a membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în regulamentul de activitate al acestui organ (articolul 101 alin.(1) din Codul electoral şi punctul 27 din Regulament).

63. Curtea notează că actele organelor electorale pot fi contestate în instanţele de judecată. În mod suplimentar, Curtea reţine că o garanţie importantă îl reprezintă faptul că în cazul contestării legalităţii hotărârii organului electoral cu privire la anularea înregistrării subiecţilor electorali executarea hotărârii în discuţie se suspendă de drept din momentul contestării (a se vedea articolul 101 alin.(5) teza a II-a din Codul electoral).

64. Totodată, actele judecătoreşti pronunţate în condiţiile capitolului XIII "Procedurile judiciare" din Codul electoral sunt definitive şi executorii din momentul pronunţării, cu excepţia cazurilor de suspendare a executării acestora (articolul 101 alineatele (6) şi (7) din Cod).

65. Curtea consideră că Codul electoral şi Codul administrativ conţin suficiente garanţii procedurale apte să prevină abuzul de putere din partea autorităţii electorale în cazul anulării înregistrării subiecţilor electorali în baza normelor contestate.

66. Prin urmare, Curtea constată că procedura relevantă de aplicare a măsurii reglementate de dispoziţiile contestate este însoţită de suficiente garanţii apte să asigure o protecţie efectivă împotriva arbitrariului. Având în vedere cele constatate, Curtea conchide că textul "încălcarea prevederilor alin.(5) şi (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort şi celor de drept" din articolul 54 alin.(7) şi articolul 102 alin.(5) lit.f) din Codul electoral corespund exigenţelor articolelor 23, 38 şi 54 din Constituţie.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) litera a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se respinge sesizarea depusă de dnele Marina Tauber, Reghina Apostolova şi Irina Lozovan şi de dnii Denis Ulanov, Vadim Fotescu şi Petru Jardan, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Se recunosc constituţionale textul "încălcarea prevederilor alin.(5) şi (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort şi celor de drept" din articolul 54 alin.(7) şi articolul 102 alin.(5) lit.f) din Codul electoral.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.