Hotărâre nr.2 din 06.03.2025 pentru aprobarea Regulamentului privind concentrările economice

CONSILIUL CONCURENŢEI

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului

privind concentrările economice

nr. 2  din  06.03.2025

 (în vigoare 17.03.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.135-138 art.183 din 17.03.2025

* * *

UE

În temeiul art.22 alin.(4), art.23 alin.(7), art.41 alin.(1) lit.c), art.46 alin.(6) lit.e) din Legea concurenţei nr.183/2012 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.351-354, art.620), Plenul Consiliului Concurenţei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind concentrările economice (se anexează).

2. Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.17/2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind concentrările economice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.222-227, art.1501) se abrogă.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.2/2025

REGULAMENT

privind concentrările economice

Prezentul Regulament transpune:

- transpune parţial (transpune art.1 (1) - (2); art.2 (1), (4) - (5); art.3 (1), (2) - (5); art.5 (1) - (2), (3) - (5); art.6 (1) - (5); art.7 (1) - (3); art.8 (3) - (5), (8); art.11 (1) - (2), (4); art.13 (1); art.17 (2); art.18 (1) şi (4); art.20 (1) - (2)) Regulamentul (CE) nr.139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, CELEX: 32004R0139, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 24 din 29 ianuarie 2004;

- transpune parţial (transpune art.2; art.3 (1) - (2); art.4; art.5 (1) - (3), (5); art.7 - 8; art.9 (1); art.11; art.13 (2) - (3); art.14; art.16 (2); art.17 (1) şi (3); art.18 (1) - (3); art.19; art.20 (1); art.21 (1)) Regulamentul (UE) nr.2023/914 al Comisiei din 20 aprilie 2023 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.802/2004 al Comisiei, CELEX: 32023R0914, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 119 din 5 mai 2023, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2776 al Comisiei din 31 octombrie 2024;

- transpune parţial (transpune secţiunea A - C; secţiunea C4 - C6 şi pct.20 din Secţiunea C7 a Capitolului II; Secţiunea A a Capitolului III şi pct.34 al Capitolului IV) Comunicarea Comisiei privind tratamentul simplificat pentru anumite concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr.139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (2023/C 160/01), CELEX: 52023XC0505(01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 160 din 5 mai 2023;

- transpune parţial (transpune Titlul B; Capitolul I; subsecţiunea 1.1 - 1.2; pct.24; pct.28; subsecţiunea 1.5.1; pct.38; pct.44; pct.50; subsecţiunea 1.6 - 1.7; secţiunea 2 - 3; pct.70 din Capitolul II al Titlului B; pct.83 şi pct.86 - 90; Capitolul IV - VI al Titlului B; Capitolul I - II; pct.154; Capitolul IV; pct.204 şi Capitolul VII din Titlul C) Comunicarea jurisdicţională consolidată a Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr.139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (2008/C 95/01), CELEX: 52008XC0416(08), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 95 din 16 aprilie 2008;

- transpune parţial (transpune pct.1) Comunicarea Comisiei privind restricţii direct legate şi necesare punerii în aplicare a concentrărilor economice (2005/C 56/03), CELEX: 52005XC0305(02), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 56 din 5 martie 2005;

- transpune parţial (transpune pct.1 din Capitolul I şi pct.77 - 78; pct.87 - 88 din Capitolul IV) Comunicarea Comisiei privind măsurile corective admisibile în temeiul Regulamentului (CE) nr.139/2004 al Consiliului şi în temeiul Regulamentului (CE) nr.802/2004 al Comisiei (2008/C 267/01), CELEX: 52008XC1022(01) publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 267 din 22 octombrie 2008;

- transpune parţial (transpune Capitolul I; subsecţiunea 2; subsecţiunea 3.2.1 - 3.2.3 din secţiunea B şi secţiunea C din Capitolul II şi secţiunea B din Capitolul III) Comunicarea Comisiei privind regulile de acces la dosarul Comisiei în cauzele în temeiul articolelor 81 şi 82 din Tratatul CE articolelor 53, 54 şi 57 din Acordul SEE şi Regulamentului (CE) nr.139/2004 al Consiliului (2005/C 325/07), CELEX: 52005XC1222(03) publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 325 din 22 decembrie 2005, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Comunicarea Comisiei Modificări aduse Comunicării Comisiei privind regulile de acces la dosarul Comisiei în cauzele în temeiul articolelor 81 şi 82 din Tratatul CE, articolelor 53, 54 şi 57 din Acordul SEE şi Regulamentului (CE) nr.139/2004 al Consiliului (2015/C 256/03) din 5 iulie 2015;

- transpune parţial (transpune pct.1) Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului Uniunii în domeniul concurenţei (C/2024/1645), CELEX: 52024XC01645, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C/2024/1645 din 22 februarie 2024;

- transpune parţial (transpune pct.1) Orientările privind evaluarea concentrărilor neorizontale în conformitate cu Regulamentul Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (2008/C 265/07), CELEX: 52008XC1018(03), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 265 din 18 Octombrie 2008;

- transpune parţial (transpune pct.1 şi pct.10) Orientările privind evaluarea concentrărilor orizontale în temeiul Regulamentului Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (2004/C 31/03), CELEX: 52004XC0205(02), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 31 din 05 februarie 2004.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind concentrările economice (în continuare – Regulament) stabileşte procedura de notificare şi procedura simplificată de notificare, modalitatea de calcul a cifrei totale de afaceri, investigarea concentrărilor economice, evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial al concentrărilor economice, adoptarea şi comunicarea deciziilor.

2. Scopul urmărit de către Consiliul Concurenţei prin controlul concentrărilor economice este de a împiedica apariţia obstacolelor semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante.

3. Regulamentul se aplică întreprinderilor înregistrate în Republica Moldova sau înregistrate în alte state, persoane fizice, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale sau locale, urmărind aplicarea unitară şi transparentă a prevederilor din Capitolul IV al Legii concurenţei nr.183 din 11.07.2012 (în continuare – Legea nr.183/2012).

4. Prevederile Regulamentului se aplică operaţiunilor de concentrare economică, atunci când cifra mondială totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate, înregistrată în anul anterior operaţiunii, depăşeşte 50 000 000 lei şi există cel puţin două întreprinderi implicate în operaţiune care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare în parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 20 000 000 lei în anul anterior operaţiunii.

5. Regulamentul se aplică inclusiv situaţiilor în care întreprinderile implicate acceptă restricţionări direct legate şi necesare punerii în aplicare a unei operaţiuni de concentrare economică.

6. În sensul Regulamentului, noţiunile şi termenii utilizaţi vor avea următoarele semnificaţii:

6.1. piaţă în amonte – piaţa situată în stadiul precedent al lanţului de producţie sau de distribuţie;

6.2. piaţă în aval – piaţa aflată în poziţia următoare a lanţului de producţie sau distribuţie;

6.3. vehicul – întreprindere (de regulă nou înfiinţată) utilizată în scopul achiziţionării întreprinderii ţinte;

6.4. an – an calendaristic, dacă nu se precizează altfel;

6.5. concentrări conglomerate – concentrări între întreprinderi care se află în relaţii care nu sunt nici orizontale (în calitate de concurenţi pe aceeaşi piaţă relevantă), nici verticale (în calitate de furnizori sau de clienţi).

6.6. control exclusiv negativ - situaţie în care un singur acţionar/asociat are drept de veto asupra deciziilor strategice dintr-o întreprindere, dar acest acţionar/asociat nu deţine competenţa să impună astfel de decizii de unul singur.

7. Alte noţiuni nedefinite de Regulament sunt utilizate în sensul definit de Legea nr.183/2012 şi alte instrumente de interpretare ale instituţiilor Uniunii Europene.

8. Concentrările economice includ acele operaţiuni care au ca rezultat modificări de durată ale controlului întreprinderilor şi, prin urmare, în structura pieţei, cuprinzând şi operaţiunile care conduc la crearea de societăţi în comun care îndeplinesc în mod durabil toate funcţiile unei entităţi economice autonome.

9. Realizarea unei operaţiuni de concentrare economică implică modificarea de durată a controlului prin:

9.1. fuzionarea a două sau mai multe întreprinderi independente anterior sau părţi ale unor întreprinderi independente anterior; sau

9.2. preluarea de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puţin o întreprindere, ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziţionarea de valori mobiliare (părţi sociale) sau de active, fie prin contract ori prin alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia sau mai multor întreprinderi ori părţi ale acestora.

10. Crearea, în comun, a unei societăţi comerciale care îndeplineşte în mod durabil toate funcţiile unei entităţi economice autonome constituie o concentrare în sensul art.20 alin.(2) lit.b) din Legea nr.183/2012.

11. O fuziune, în sensul art.20 alin.(2) lit.a) din Legea nr.183/2012, are loc atunci când două sau mai multe întreprinderi independente fuzionează rezultând o întreprindere nouă şi încetează să existe în calitate de persoane juridice separate (prin contopire).

12. O fuziune are loc şi în cazul în care o întreprindere este absorbită de o altă întreprindere, ultima păstrându-şi identitatea juridică, în timp ce prima încetează să existe în calitate de persoană juridică (prin absorbţie).

13. Controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte mijloace care, fie separat sau fie combinate, având în vedere circumstanţele de drept sau de fapt relevante, conferă posibilitatea exercitării unei influenţe decisive asupra unei întreprinderi, în special prin:

13.1. dreptul de proprietate sau dreptul de folosinţă integrală sau parţială asupra activelor unei întreprinderi;

13.2. drepturi sau contracte care conferă o influenţă decisivă asupra structurii, voturilor sau deciziilor organelor unei întreprinderi.

14. În conformitate cu noţiunea de "control" definită la art.4 al Legii nr.183/2012, preluarea controlului se realizează de către persoane sau de către întreprinderi care:

14.1. sunt titulare ale drepturilor sau beneficiare ale drepturilor în baza contractelor în cauză, sau

14.2. deşi nu sunt titularele acestor drepturi sau beneficiare ale drepturilor în baza acestor contracte, au puterea de a exercita drepturile care decurg din acestea.

15. Exercitarea controlului (direct sau indirect) se manifestă prin deţinerea unei majorităţi în capitalul social al unei întreprinderi care-i permite exercitarea majorităţii drepturilor de vot sau deţinerea a mai mult de 50 la sută din totalul drepturilor de vot sau deţinerea dreptului de a alege, de a desemna sau de a elibera majoritatea membrilor executivului sau a consiliului întreprinderii sau prin deţinerea dreptului de a gestiona afacerea sau a influenţa decisiv activitatea întreprinderii în baza unui contract sau altui aranjament legal sau prin deţinerea dreptului de a influenţa decisiv activitatea întreprinderii, adoptând decizii în cadrul altor întreprinderi.

16. Elementele conceptului de preluare a controlului sunt: subiectul, obiectul şi metodele de preluare a controlului.

17. Controlul poate fi preluat de următorii subiecţi:

17.1. de către o întreprindere independentă sau de mai multe întreprinderi care acţionează în comun;

17.2. prin organisme de plasament colectiv în valori mobiliare în conformitate cu Legea nr.171/2012 privind piaţa de capital;

17.3. de o persoană fizică, în cazurile în care persoana respectivă controlează deja (independent sau în comun) cel puţin încă o întreprindere fie, alternativ, de mai multe persoane (care controlează o altă întreprindere) şi întreprinderi. Preluarea controlului de către persoane fizice generează o modificare de durată în structura întreprinderilor implicate numai în cazul în care persoanele fizice efectuează activităţi economice ulterioare pe cont propriu sau în cazul în care controlează cel puţin încă o întreprindere.

17.4. o persoană sau o întreprindere se foloseşte de o altă persoană sau o altă întreprindere pentru preluarea unei participaţii de control şi are puterea de a-şi exercita drepturile ce îi conferă controlul prin această persoană sau întreprindere, ceea ce înseamnă că aceasta din urmă este formal titularul drepturilor, dar acţionează doar ca vehicul, controlul, în această situaţie este preluat de persoana sau întreprinderea care se află de facto în spatele operaţiunii şi deţine puterea de a controla întreprinderea ţintă.

18. Preluarea controlului se poate realiza asupra următoarelor obiecte:

18.1. unei sau mai multor întreprinderi;

18.2. unor părţi ale întreprinderii, cum ar fi:

18.2.1. una sau mai multe entităţi legale separate;

18.2.2. activele (materiale şi nemateriale) sau o parte a activelor unei/unor întreprinderi, dacă aceste active constituie întregul întreprinderii sau o parte a acesteia, adică o activitate comercială prezentă pe piaţă, căreia i se poate atribui o cifră de afaceri.

19. Metode de preluare a controlui ar putea fi, în special:

19.1. achiziţionarea de valori mobiliare (părţi sociale) sau de active;

19.2. controlul pe bază contractuală. Pentru a conferi control, contractul trebuie să ofere un control al conducerii şi al celorlalte resurse ale întreprinderii similar celui din cazul preluării de acţiuni (părţi sociale) sau de active şi să aibă o durată foarte lungă (de regulă fără posibilitatea de reziliere înainte de termen pentru partea care acordă drepturile contractuale);

19.3. control prin alte metode:

19.3.1. relaţiile de dependenţă economică. În împrejurări excepţionale, situaţia de dependenţă economică poate fi determinată de contracte importante de furnizare pe termen lung sau împrumuturi acordate de către furnizori sau consumatori, combinate cu legături structurale, care conferă o influenţă determinantă asupra partenerului. În aceste cazuri, Consiliul Concurenţei analizează dacă aceste legături economice, combinate cu alte legături, sunt suficiente pentru a duce la o modificare de lungă durată a controlului.

19.3.2. preluarea controlului are loc chiar dacă aceasta nu este intenţia declarată a părţilor sau dacă partea care preia controlul rămâne pasivă, iar preluarea controlului este declanşată de acţiunea unor părţi terţe. Astfel, sunt situaţii în care modificarea controlului rezultă din moştenirea de acţiuni (părţi sociale) de către un acţionar /asociat sau în care retragerea unui acţionar/asociat declanşează o modificare a controlului, în special o trecere de la controlul în comun la controlul unic.

20. Preluarea controlului asupra unei societăţi în comun trebuie să îndeplinească criteriul deplinei funcţionalităţi pentru a reprezenta o concentrare economică.

21. Pentru criteriul deplinei funcţionalităţi este suficient ca societatea în comun să fie autonomă din punct de vedere operaţional.

22. O societate în comun are o funcţionalitate deplină atunci când operează pe o piaţă, îndeplinind funcţiile care sunt realizate în mod normal de către întreprinderi care operează pe aceeaşi piaţă. Pentru a face acest lucru, societatea în comun trebuie să aibă o conducere angajată în operaţiunile zilnice şi acces la suficiente resurse, inclusiv de ordin financiar, de personal şi de active (materiale şi nemateriale) pentru a-şi demonstra activităţile economice pe baze durabile.

23. O societate în comun nu va fi considerată cu funcţionare deplină în cazul în care preia o anumită funcţie din cadrul activităţilor economice ale societăţilor-mamă fără acces sau prezenţa proprie pe piaţă.

24. Un alt factor luat în considerare la stabilirea caracterului deplin funcţional al unei societăţi în comun este prezenţa puternică a societăţilor-mamă în pieţele din amonte sau din aval, în cazul în care această prezenţă determină vânzări sau cumpărări semnificative între societăţile-mamă şi societatea în comun. Faptul că societatea în comun se bazează aproape exclusiv pe vânzările către societăţile-mamă sau pe cumpărări de la acestea în perioada de pornire nu afectează caracterul deplin funcţional al societăţii în comun. Această perioadă nu va fi mai lungă de trei ani, în funcţie de condiţiile specifice de pe piaţa în cauză.

25. Societatea în comun trebuie să fie înfiinţată cu scopul de a funcţiona pe termen lung.

26. Societatea în comun nu este considerată ca funcţionând durabil în cazul în care a fost înfiinţată pentru un termen scurt, cum ar fi crearea societăţii în comun pentru realizarea unui anumit proiect.

27. Cazurile în care preluarea controlului nu constituie operaţiuni de concentrare economică sunt stabilite de art.21 din Legea nr.183/2012:

27.1. controlul este dobândit şi exercitat de către un lichidator sau administrator autorizat desemnat prin hotărâre judecătorească sau de către o altă persoană împuternicită de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de lichidare, insolvabilitate sau altei proceduri similare;

27.2. băncile şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară ale căror activităţi includ operaţiuni cu valori mobiliare pe cont propriu sau pe contul terţilor, deţin temporar valori mobiliare ale unei întreprinderi pe care le-au dobândit în vederea revânzării, cât timp ele nu exercită drepturile la vot conferite de valorile mobiliare pentru a determina comportamentul concurenţial al întreprinderii în cauză, ori le exercită numai în vederea pregătirii înstrăinării integrale sau parţiale a întreprinderii în cauză sau activelor acesteia sau revânzării valorilor mobiliare în cauză, cu condiţia ca înstrăinarea sau revânzarea să aibă loc în termen de până la 12 luni de la data dobândirii. Plenul Consiliului Concurenţei poate prelungi acest termen, la cerere, în cazul în care respectivele bănci sau participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară pot dovedi că revânzarea nu a fost posibilă, în condiţii rezonabile, în termenul stabilit;

27.3. întreprinderile, inclusiv, grupurile de întreprinderi, realizează operaţiuni de restructurare sau de reorganizare a propriilor activităţi, unde:

27.3.1. restructurarea în cadrul întreprinderii, inclusiv a grupului de întreprinderi apare în cazul majorării pachetelor de acţiuni (părţilor sociale) care nu sunt însoţite de schimbări privind controlul, fuziunea întreprinderilor în posesiune majoritară. În cazul în care atât întreprinderea care preia controlul, cât şi cea achiziţionată sunt întreprinderi de stat (municipale), operaţiunea este privită ca o restructurare internă dacă ambele întreprinderi au făcut parte anterior din aceeaşi unitate economică;

27.3.2. reorganizarea propriilor activităţi ale întreprinderilor, inclusiv a grupului de întreprinderi, constă în întreprinderea de măsuri organizatorice interne care nu conduc la modificarea controlului asupra întreprinderii, în special: modificarea structurii interne, activităţii desfăşurate de întreprindere, formei organizatorico-juridice.

28. Pentru a determina dacă drepturile aferente participaţiilor dobândite în întreprindere sunt folosite de către partea care preia controlul în scopul determinării comportamentului concurenţial al întreprinderii respective se va urmări, în special, modul de exercitare a următoarelor drepturi:

28.1. dreptul de a numi sau de a se opune la numirea de membri în organele de conducere ale întreprinderii;

28.2. dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea bugetului de venituri şi cheltuieli al întreprinderii;

28.3. dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de afaceri al întreprinderii;

28.4. dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de investiţii al întreprinderii.

29. Drepturile prevăzute la punctul 28 pot fi stipulate în actele constitutive ale întreprinderii achiziţionate sau în orice act juridic încheiat între părţile implicate în operaţiunea de concentrare economică. Ca urmare a exercitării oricăruia dintre drepturile enumerate, se poate prezuma că partea care preia controlul determină comportamentul concurenţial al întreprinderii la care a dobândit participaţii. Acele drepturi care sunt exercitate de către partea care preia controlul doar în scopul protejării intereselor sale financiare nu sunt considerate ca fiind determinante pentru comportamentul concurenţial al întreprinderii controlate. Printre acestea, se numără capacitatea de a împiedica: creşterea sau scăderea valorii acţiunilor, modificarea capitalului social al întreprinderii controlate, lichidarea afacerii sau modificarea statutului.

Capitolul II

PRAGURILE DE NOTIFICARE A CONCENTRĂRILOR ECONOMICE,

CIFRĂ TOTALĂ DE AFACERI ŞI ÎNTREPRINDERILE IMPLICATE

Secţiunea 1

Pragurile

30. Concentrările economice care depăşesc pragurile prevăzute la punctul 4 din Regulament urmează a fi notificate Consiliului Concurenţei înainte de punerea în aplicare.

31. Punctul 4 din Regulament prevede două praguri pentru a determina dacă operaţiunea de concentrare economică cade sub incidenţa Legii nr.183/2012, folosind două criterii diferite:

31.1. pragul cifrei mondiale totale de afaceri realizate pe plan mondial stabilit pentru a măsura dimensiunea totală a întreprinderilor implicate;

31.2. pragul cifrei totale de afaceri realizat pe plan naţional stabilit pentru a indica dacă respectiva concentrare economică implică un nivel minim al activităţilor desfăşurate de către întreprinderile implicate pe teritoriul Republicii Moldova.

32. Pragurile sunt prevăzute pentru a determina dacă respectiva concentrare economică este supusă controlului Consiliului Concurenţei şi nu pentru a evalua poziţia pe piaţă a părţilor la concentrarea economică sau impactul operaţiunii. Astfel, acestea includ cifrele de afaceri realizate şi, prin urmare, toate resursele mobilizate, în toate domeniile de activitate ale părţilor şi nu doar în cele care sunt direct implicate în concentrarea economică.

33. Pragurile sunt de natură pur cantitativă, bazându-se numai pe calculul cifrei totale de afaceri şi nu pe cota de piaţă sau pe alte criterii. Scopul acestora este de a oferi un mecanism simplu şi obiectiv, uşor de utilizat de întreprinderile implicate într-o operaţiune de concentrare economică, pentru a determina dacă operaţiunea este notificabilă Consiliului Concurenţei.

34. Cifra totală de afaceri este utilizată ca un indicator al resurselor economice combinate într-o concentrare economică şi este alocată geografic pentru a reflecta distribuirea geografică a respectivelor resurse. În cazul alocării geografice a cifrei de afaceri, regula generală este că cifra de afaceri urmează a fi atribuită locului în care se află clientul. Principiul fundamental este că cifra de afaceri trebuie atribuită locului unde există concurenţă cu furnizori alternativi.

35. Cifra totală de afaceri se va calcula în modul stabilit la art.24 din Legea nr.183/2012.

Secţiunea 2

Întreprinderile implicate

36. În sensul aplicării Capitolului IV al Legii nr.183/2012, întreprinderile implicate sunt acelea care participă la o concentrare economică, şi anume la o fuziune sau o preluare a controlului, aşa cum este prevăzut la art.20 alin.(2) din Legea nr.183/2012. Cifra totală de afaceri individuală şi cifra totală de afaceri consolidată a acestor întreprinderi este decisivă pentru a se stabili dacă sunt îndeplinite cumulativ pragurile prevăzute la punctul 4.

37. Odată ce întreprinderile implicate într-o anumită operaţiune de concentrare economică au fost identificate, cifra totală de afaceri pentru stabilirea competenţei se calculează conform normelor prevăzute la art.24 din Legea nr.183/2012.

38. În cazul unei fuziuni, fiecare înreprindere care fuzionează reprezintă o întreprindere implicată.

39. În cazul întreprinderii care preia controlul, pot exista una sau mai multe întreprinderi care preiau controlul unic sau în comun. Din perspectiva întreprinderii preluate, pot exista una sau mai multe întreprinderi, ca întreg sau ca părţi din acestea. Ca regulă generală, fiecare dintre aceste întreprinderi reprezintă întreprindere implicată în sensul reglementărilor privind concentrările economice.

40. În cazul preluării controlului unic asupra întregii întreprinderi, întreprinderile implicate sunt întreprinderea care preia controlul şi întreprinderea ţintă.

41. Atunci când o întreprindere ţintă este preluată de un grup de întreprinderi prin intermediul uneia din întreprinderile sale în posesiune majoritară, întreprinderile implicate sunt întreprinderea ţintă şi întreprinderea în posesiune majoritară care achiziţionează, în cazul în care aceasta din urmă nu este doar un vehicul utilizat pentru achiziţie. Cu toate acestea, chiar dacă întreprinderea în posesiune majoritară este considerată în mod normal întreprindere implicată, în scopul calculării cifrelor totale de afaceri pentru stabilirea incidenţei prevederilor art.22 din Legea nr.183/2012 se va include cifra totală de afaceri a tuturor întreprinderilor de care întreprinderea implicată este legată. În acest sens, grupul este considerat o unitate economică unică, iar întreprinderile care aparţin aceluiaşi grup nu pot fi calificate drept întreprinderi independente. Notificarea poate fi efectuată de întreprinderea în posesiune majoritară implicată sau de societatea-mamă.

42. În acord cu prevederile art.24 alin.(3) din Legea nr.183/2012, atunci când operaţiunea constă în achiziţionarea elementelor de active ale uneia sau mai multor întreprinderi, doar acele părţi care fac obiectul tranzacţiei vor fi luate în considerare cu privire la vânzător. Impactul posibil al tranzacţiei pe piaţă depinde doar de combinarea resurselor economice şi financiare care fac obiectul tranzacţiei cu resursele părţii care preia controlul, nefiind influenţat de activitatea economică rămasă vânzătorului. În acest caz, întreprinderile implicate sunt partea (părţile) care preia (preiau) controlul şi partea (părţile) achiziţionată(e) ale întreprinderii ţintă, activităţile economice rămase vânzătorului nefiind analizate.

43. În sensul prevederilor art.24 alin.(3) din Legea nr.183/2012, dacă două sau mai multe tranzacţii se desfăşoară pe parcursul unei perioade de 2 ani între aceleaşi persoane sau întreprinderi, vor fi tratate ca fiind o singură concentrare economică. Concentrările anterioare (realizate în decursul unei perioade de 2 ani), care implică aceleaşi părţi devin (re)notificabile odată cu cea mai recentă tranzacţie, cu condiţia ca aceasta să constituie o concentrare economică ce îndeplineşte pragurile prevăzute la punctul 4 fie pentru una dintre tranzacţii, fie pentru mai multe tranzacţii considerate separat sau în ansamblul lor. În acest caz, întreprinderile implicate sunt partea (părţile) care preia (preiau) controlul şi partea (părţile) achiziţionată(e) din întreprinderea ţintă luată/luate ca întreg.

44. Dacă dobândirea controlului are loc prin trecerea de la controlul în comun la controlul unic, în mod normal, un singur acţionar/asociat achiziţionează pachetul de acţiuni (părţi sociale) deţinut anterior de un alt acţionar/asociat sau de alţi acţionari/asociaţi. În această situaţie, întreprinderile implicate sunt acţionarul/asociatul care achiziţionează şi societatea în comun. Ca în cazul oricărui alt vânzător, acţionarul/asociatul care se retrage nu este o întreprindere implicată.

45. Atunci când se preia controlul în comun asupra unei societăţi nou-create, întreprinderile implicate sunt fiecare dintre întreprinderile care preiau controlul asupra societăţii în comun nou-create (care, deoarece nu există încă, nu este considerată întreprindere implicată şi, în plus, nu are o cifră totală de afaceri proprie). Aceeaşi regulă se aplică atunci când o întreprindere contribuie la o societate în comun nou-creată cu o întreprindere în posesiune majoritară preexistentă sau o activitate comercială (asupra căreia a exercitat anterior controlul unic). În aceste situaţii, fiecare dintre întreprinderile care controlează în comun sunt considerate întreprinderi implicate, în timp ce orice întreprindere sau activitate economică care a contribuit la o societate în comun nu constituie întreprindere implicată, cifra totală de afaceri a acesteia sau aferentă respectivei activităţi fiind inclusă în cifra totală de afaceri a societăţii-mamă iniţiale.

46. În cazul preluării controlului în comun asupra întreprinderii sau activităţii comerciale preexistente, întreprinderi implicate sunt fiecare dintre întreprinderile care preiau controlul în comun şi întreprinderea sau activitatea achiziţionată preexistentă.

47. O concentrare economică notificabilă are loc atunci când se produce o modificare a calităţii controlului în cadrul unei structuri de control în comun fie printr-o reducere a numărului de acţionari/asociaţilor care deţin controlul, fie datorită apariţiei unor noi acţionari/asociaţi care preiau controlul, indiferent dacă aceştia îi înlocuiesc sau nu pe acţionarii/asociaţii existenţi care deţin controlul.

48. În cazul în care unul sau mai mulţi acţionari/asociaţi deţin controlul, prin intrarea sau prin substituirea unuia sau mai multor acţionari/asociaţi, în situaţia unui control în comun atât înainte, cât şi după operaţiune, întreprinderile implicate sunt acţionarii/asociaţii (noi şi existenţi), care îşi exercită controlul în comun şi societatea în comun. Pe de o parte, similar preluării controlului în comun asupra unei societăţi existente, societatea în comun este considerată întreprindere implicată, deoarece este deja o întreprindere pre-existentă. Pe de altă parte, apariţia unui nou acţionar/asociat nu reprezintă în sine doar o nouă preluare a controlului, ci conduce la o modificare a calităţii controlului pentru acţionarii/asociaţii rămaşi care deţin controlul, deoarece calitatea controlului în cadrul societăţii în comun este determinată de identitatea şi componenţa acţionarilor/asociaţilor care deţin controlul şi, prin urmare, de relaţia dintre aceştia.

49. O diminuare a numărului acţionarilor/asociaţilor care deţin controlul, constituie o modificare a calităţii controlului şi trebuie să fie considerată drept concentrare în cazul în care ieşirea unuia sau a mai multor acţionari/asociaţi care deţin control determină schimbarea controlului în comun în control exclusiv. Influenţa de decizie exercitată individual diferă în mod substanţial de influenţa de decizie exercitată în comun, deoarece, în ultimul caz, acţionarii/asociaţii care deţin controlul în comun trebuie să ţină cont de posibile diferenţe de interese ale celeilalte sau celorlalte părţi. În cazul în care operaţiunea implică o diminuare a numărului de acţionari/asociaţi care deţin controlul în comun, fără să producă o schimbare a controlului în comun în control exclusiv, în mod normal, operaţiunea nu are drept rezultat o concentrare notificabilă. În asemenea cazuri, Consiliul Concurenţei va analiza, de la caz la caz, dacă situaţia presupune o schimbare a calităţii controlului.

50. În cazul în care preluarea controlului asupra unei alte întreprinderi se realizează de către o societate în comun cu funcţionare deplină, părţile implicate sunt societatea în comun şi întreprinderea-ţintă.

51. Atunci când societatea în comun este un simplu vehicul utilizat pentru o achiziţie de către societăţile-mamă, se va considera ca întreprinderi implicate fiecare dintre societăţile-mamă, precum şi întreprinderea ţintă. Acesta este, în particular, cazul în care societatea în comun este înfiinţată anume în scopul achiziţionării întreprinderii ţintă sau atunci când societatea în comun nu a început încă să funcţioneze sau o societate în comun existentă nu este deplin operaţională, ori atunci când societatea în comun este o asociaţie de întreprinderi. Acelaşi lucru este valabil şi atunci când există elemente care demonstrează că societăţile-mamă sunt, de fapt, participanţii reali la operaţiunea respectivă. Elementele respective includ implicarea semnificativă a societăţilor-mamă în iniţierea, organizarea şi finanţarea operaţiunii. În astfel de cazuri, societăţile-mamă sunt considerate ca fiind întreprinderi implicate.

52. Când două (sau mai multe) întreprinderi divizează o societate în comun şi împart activele (care constituie activitate economică) între ele, implică o trecere de la controlul în comun asupra totalului activelor societăţii în comun, la controlul unic exercitat de către fiecare întreprindere asupra activelor divizate. Pentru fiecare operaţiune de divizare, întreprinderile implicate sunt atât întreprinderea care achiziţionează, cât şi activele pe care urmează să le achiziţioneze aceasta.

53. Similar scenariului de divizare a societăţii în comun este situaţia în care două (sau mai multe) întreprinderi fac schimb de active care constituie o activitate economică pentru fiecare parte. În acest caz, fiecare preluare a controlului este considerată o preluare independentă a controlului unic. Pentru fiecare tranzacţie, întreprinderile implicate sunt întreprinderea care achiziţionează şi activele sau întreprinderea achiziţionată.

54. În cazul preluării controlului de către persoane fizice, în sensul art.20 alin.(2) lit.b) din Legea nr.183/2012, întreprinderile implicate sunt întreprinderea ţintă şi partea care preia controlul cu cifra de afaceri a întreprinderii/întreprinderilor controlate de respectiva persoană fizică inclusă în calculul cifrei totale de afaceri, în conformitate cu art.24 alin.(4) din Legea nr.183/2012.

55. Fuziunea sau preluarea controlului între întreprinderi de stat/municipale constituie o operaţiune de concentrare economică dacă anterior întreprinderile făceau parte din diferite entităţi economice cu putere independentă de decizie. În acest caz, ambele întreprinderi se califică drept întreprinderi implicate, cu toate că ambele sunt întreprinderi de stat/municipale.

Secţiunea 3

Cifra totală de afaceri

56. Conceptul de cifră totală de afaceri, în sensul definit de art.24 alin.(1) din Legea nr.183/2012, se referă la sumele obţinute de întreprinderile implicate în anul anterior din vânzarea de produse făcând parte din activităţile obişnuite ale întreprinderilor în cauză, după deducerea rabaturilor aplicate la vânzare şi a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite direct legate de cifra de afaceri.

57. Cifra totală de afaceri la vânzarea produselor este determinată prin identificarea fiecărui act juridic care implică un transfer de proprietate.

58. Sumele ce urmează a fi incluse în calculul cifrei totale de afaceri, potrivit art.24 alin.(1) din Legea nr.183/2012, trebuie să facă parte din activităţile obişnuite ale întreprinderilor implicate.

59. Cifra totală de afaceri obţinută din activităţile obişnuite este cifra totală de afaceri realizată din vânzarea de produse în cadrul activităţii operaţionale.

60. Orice ajutor de stat şi ajutor de minimis, acordat din resurse publice întreprinderilor implicate în operaţiunea de concentrare economică, trebuie inclus în calculul cifrei totale de afaceri, în cazul în care:

60.1. întreprinderea este ea însăşi beneficiarul ajutorului şi,

60.2. ajutorul este direct legat de vânzarea produselor de către întreprindere.

61. Cifra totală de afaceri se calculează conform Standardelor de contabilitate şi din punct de vedere a tratamentului contabil reprezintă veniturile din vânzări care se reflectă în "Situaţia de profit şi pierderi" din Situaţiile financiare individuale.

62. Cifra totală de afaceri realizată de întreprinderile implicate nu include valoarea vânzărilor de produse intervenite între oricare dintre întreprinderile menţionate la art.24 alin.(4) din Legea nr.183/2012, şi anume grupul la care aparţine întreprinderea implicată. Sumele luate în considerare, la calcularea cifrei totale de afaceri, reflectă numai acele tranzacţii care au loc între grupul de întreprinderi, pe de o parte, şi terţe părţi, pe de altă parte.

63. În sensul art.24 alin.(2) din Legea nr.183/2012, cifra de afaceri realizată pe teritoriul Republicii Moldova cuprinde produsele vândute întreprinderilor sau consumatorilor din Republica Moldova. În scopul calculării cifrei totale de afaceri realizate pe teritoriul Republicii Moldova, din cifra de afaceri totală se va deduce inclusiv valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau indirect de oricare dintre întreprinderile care fac parte din acelaşi grup de întreprinderi.

64. Atunci când o întreprindere implicată într-o concentrare economică aparţine unui grup, nu se va lua în considerare doar cifra totală de afaceri a întreprinderii respective dar se va lua în considerare şi cifra totală de afaceri a întreprinderilor cu care întreprinderea implicată are legături ce constau din drepturi sau competenţe stabilite la art.24 alin.(4) din Legea nr.183/2012, pentru a determina dacă sunt atinse pragurile valorice prevăzute la punctul 4.

65. În scopul calculării cifrei totale de afaceri, dacă o întreprindere implicată direct sau indirect deţine legăturile prevăzute de punctul 66.2. cu alte întreprinderi, aceste entităţi trebuie considerate ca făcând parte din acelaşi grup de întreprinderi.

66. Fără a aduce atingere prevederilor art.24 alin.(3) din Legea nr.183/2012, care se referă la achiziţionarea de elemente de active dintr-o întreprindere, pentru a constata dacă pragurile valorice prevăzute de punctul 4 sunt atinse, cifra totală de afaceri a întreprinderilor implicate va fi calculată prin cumularea cifrelor totale de afaceri ale

66.1. întreprinderii implicate;

66.2. întreprinderilor la care întreprinderea implicată, în mod direct sau indirect:

66.2.1. deţine peste jumătate din capital; sau

66.2.2. are puterea de a exercita peste jumătate din drepturile de vot; sau

66.2.3. are puterea de a numi peste jumătate din membrii consiliului societăţii, organului executiv sau ai organelor care reprezintă legal întreprinderile; sau

66.2.4. are dreptul de a gestiona activităţile întreprinderii.

66.3. întreprinderilor care deţin în întreprinderea implicată drepturile sau competenţele enumerate la punctul 66.2.;

66.4. întreprinderilor în care o întreprindere prevăzută la punctul 66.3 deţine drepturile sau competenţele enumerate la punctul 66.2;

66.5. întreprinderilor în care două sau mai multe întreprinderi prevăzute la punctele 66.1. – 66.4. deţin împreună drepturile sau competenţele enumerate la punctul 66.2.

67. Drepturile sau competenţele enumerate la punctele 66.2.1. – 66.2.3. se identifică în mod direct, deoarece se referă la praguri cantitative. Aceste praguri sunt atinse dacă întreprinderea implicată deţine mai mult de jumătate din capitalul altor întreprinderi, dacă deţine mai mult de jumătate din drepturile de vot sau deţine competenţa legală să numească mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie în alte întreprinderi. Pragurile sunt atinse şi dacă întreprinderea implicată deţine de facto competenţa de a exercita mai mult de jumătate din drepturile de vot sau competenţa de a numi mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie în alte întreprinderi.

68. Dreptul de a gestiona activitatea întreprinderii, prevăzut la punctul 66.2.4., fără a se limita la acestea:

68.1. există, în baza unui contract sau în baza structurii organizaţionale pentru asociatul comanditat într-o societate în comandită;

68.2. poate decurge şi din deţinerea drepturilor de vot (singure sau în combinaţie cu acorduri contractuale, cum ar fi acordul acţionarilor/asociaţilor) care permite de jure stabilirea strategiei unei întreprinderi.

69. Dreptul de a gestiona cuprinde şi situaţii în care întreprinderea implicată deţine dreptul de a gestiona activitatea unei întreprinderi în comun cu părţi terţe.

70. În situaţia în care două sau mai multe întreprinderi controlează în comun întreprinderea implicată, în sensul că este necesar acordul tuturor pentru a gestiona activitatea acesteia, se va include cifra totală de afaceri a fiecăreia dintre ele.

71. La calcularea cifrei totale de afaceri a întreprinderilor implicate, urmează a fi luate în considerare cifrele de afaceri totale şi a altor întreptinderi care au legături stabilite conform punctului 66.

72. Atâta timp cât criteriul de control prevăzut la art.24 alin.(4) lit.b) din Legea nr.183/2012 este îndeplinit, se va lua în considerare întreaga cifră totală de afaceri a întreprinderii la care întreprinderea implicată deţine controlul, indiferent de cota reală pe care întreprinderea implicată o deţine în această întreprindere.

73. În cazul în care întreprinderile implicate în concentrare deţin împreună drepturile sau competenţele prevăzute la art.24 alin.(4) lit.b) din Legea nr.183/2012, la calcularea cifrei totale de afaceri a întreprinderilor implicate nu se ia în considerare cifra totală de afaceri rezultată din vânzările de produse intervenite între întreprinderea comună şi fiecare dintre întreprinderile implicate sau orice altă întreprindere care are legături cu oricare dintre ele, în conformitate cu art.24 alin.(4) lit.b)-e) din Legea nr.183/2012, dar se ia în considerare cifra totală de afaceri rezultată din vânzările de produse intervenite între întreprinderea comună şi orice întreprinderi terţe.

74. Cifra totală de afaceri rezultată din vânzările de produse efectuate între societatea în comun şi oricare terţ, va fi repartizată în mod egal între întreprinderile implicate care controlează societatea în comun.

75. La calcularea cifrei de afaceri pentru cazurile ce implică trecerea de la controlul în comun la controlul unic, prevederile punctului 66 trebuie să fie adaptate pentru a evita dubla înregistrare a cifrei totale de afaceri a societăţii în comun. Astfel, dacă partea care preia controlul are drepturi şi competenţe în cadrul unei societăţi în comun conform punctului 66, cifra totală de afaceri a părţii care preia controlul trebuie calculată fără luarea în considerare a cifrei totale de afaceri a societăţii în comun, iar cifra totală de afaceri a societăţii în comun se determină prin eliminarea cifrei totale de afaceri a părţii care preia controlul.

76. În cazul realizării unei concentrări economice prin fuziune, cifra totală de afaceri va fi cea rezultată din cumularea cifrelor totale de afaceri ale întreprinderilor care fuzionează.

77. Când operaţiunea de concentrare economică se realizează prin preluarea controlului unic, cifra totală de afaceri va fi cea rezultată din cumularea cifrei totale de afaceri a întreprinderii care preia controlul cu cifra totală de afaceri a întreprinderii ţintă.

78. La concentrarea economică realizată prin preluarea controlului în comun asupra unei întreprinderi existente, cifra totală de afaceri va fi rezultatul cumulării cifrelor totale de afaceri ale întreprinderilor care preiau controlul în comun cu cifra totală de afaceri a întreprinderii asupra căreia s-a preluat controlul în comun.

79. La concentrarea economică realizată prin preluarea controlului în comun asupra unei întreprinderi nou create, cifra totală de afaceri va fi rezultatul cumulării cifrelor totale de afaceri ale întreprinderilor care preiau controlul asupra societăţii în comun nou-create.

80. În cazul în care concentrarea economică se realizează prin preluarea controlului asupra unor active, cifra totală de afaceri se va calcula prin cumularea cifrei totale de afaceri a părţii care preia controlul cu cifra totală de afaceri generată de activele cumpărate în anul anterior notificării concentrării economice, iar în cazul în care specificul respectivelor active nu permite defalcarea cifrei totale de afaceri, prin cumularea cu cifra totală de afaceri corespunzătoare activelor cumpărate, calculată proporţional cu ponderea acestora din totalul patrimoniului întreprinderii vânzătoare.

81. Potrivit art.4 din Legea nr.183/2012, cifra totală de afaceri la bănci şi instituţiile financiare nebancare care acordă împrumuturi este asimilată cu suma veniturilor aferente dobânzilor şi suma veniturilor neaferente dobânzilor, după deducerea impozitelor şi taxele legate direct de acestea.

82. Pentru calcularea cifrei de afaceri în cazul întreprinderilor care desfăşoară activităţi de leasing financiar şi operaţional se vor aplica criterii distincte. La calcularea cifrei totale de afaceri a întreprinderii, care are ca genul principal de activitate leasingul financiar, se iau în considerare toate ratele de leasing. Vânzarea ratelor de leasing viitoare la începutul contractului în scopul refinanţării nu va fi luată în considerare.

83. La calcularea cifrei totale de afaceri pentru activitatea de leasing operaţional se va aplica normele generale de calcul a cifrei totale de afaceri prevăzute la art.24 din Legea nr.183/2012.

84. Cifra totală de afaceri la societăţile de asigurare, potrivit art.4 din Legea nr.183/2012, este asimilată cu valoarea totală a primelor de asigurare brute subscrise, prevăzute de contractele de asigurări încheiate de către sau în numele societăţilor de asigurare, inclusiv a primelor plătite reasiguratorilor, după deducerea impozitelor si a taxelor percepute asupra cuantumului primelor individuale de asigurare sau a volumului total al acestora. Acestea reprezintă suma primelor încasate, inclusiv primele de reasigurare încasate în cazul în care întreprinderea implicată desfăşoară activităţi în domeniul reasigurărilor.

85. Primele ce trebuie luate în considerare se referă atât la noile contracte de asigurare încheiate în cursul anului calendaristic în cauză, cât şi la toate primele legate de contracte încheiate în cursul anilor precedenţi, dar care se execută în timpul perioadei de referinţă.

86. La calcularea cifrei totale de afaceri a unei întreprinderi de stat (municipale), implicate într-o concentrare economică necesită luarea în considerare a întreprinderilor care formează o unitate economică cu putere independentă de decizie, indiferent de modul de deţinere a capitalului sau de normele de supraveghere administrativă care se aplică.

87. Pentru a calcula cifra totală de afaceri a întreprinderilor de stat/municipale, se iau în considerare doar acele întreprinderi care aparţin aceleiaşi unităţi economice, care au aceeaşi putere independentă de decizie. Prin urmare, atunci când o întreprindere de stat/municipală nu constituie obiectul unei coordonări cu alte grupuri controlate de stat, aceasta trebuie să fie tratată ca un grup independent, iar cifra totală de afaceri a altor întreprinderi de stat (municipale) nu trebuie luată în considerare. În situaţia în care mai multe întreprinderi de stat/municipale ţin de acelaşi centru independent de luare a deciziilor comerciale, cifra totală de afaceri a acelor întreprinderi va fi considerată ca parte a grupului întreprinderii implicate, în sensul punctului 66.

88. În situaţiile în care o întreprindere foloseşte o altă persoană sau o altă întreprindere pentru preluarea unei participaţii de control şi are puterea de a-şi exercita drepturile ce îi conferă controlul prin această persoană sau întreprindere, înseamnă că aceasta este formal titularul drepturilor. Într-o astfel de situaţie, cifra totală de afaceri luată în calcul este cifra totală de afaceri a întreprinderii care în fapt dispune de puterea de a controla întreprinderea ţintă.

89. În cazul în care controlul este preluat de către o persoană fizică (partea care preia controlul), cifra totală de afaceri luată în considerare este cifra totală de afaceri a tuturor întreprinderilor controlate direct sau indirect de către aceasta.

90. În cazul în care partea care preia controlul este o societate în comun cu funcţionare deplină, cifra totală de afaceri a părţii care preia controlul se consideră ca fiind cifra totală de afaceri a societăţii în comun. În cazul creării unei societăţi în comun căreia societăţile-mamă îi transferă activităţile lor, cifra de afaceri care se ia în considerare este cifra de afaceri a activităţilor transferate, iar în cazul apariţiei unei noi părţi care controlează într-o societate în comun existentă, cifra de afaceri care se ia în considerare este cifra de afaceri a societăţii în comun şi cifra de afaceri a activităţilor transferate de noua societate-mamă (după caz).

91. Dacă societatea în comun poate fi considerată un simplu vehicul utilizat pentru o achiziţie de către societăţile mamă, cifra totală de afaceri luată în calcul este cifra totală de afaceri a acestora din urmă.

92. În cazul preluării controlului prin cumpărare de elemente de active, cifra totală de afaceri este asimilată sumei aferente activelor ce constituie obiectul operaţiunii. Dacă specificul activelor cumpărate nu permite defalcarea cifrei totale de afaceri, cifra totală de afaceri corespunzătoare activelor cumpărate se va calcula proporţional cu ponderea acestora din totalul patrimoniului întreprinderii vânzătoare.

93. Conform prevederilor art.22 alin.(4) şi (5) din Legea nr.183/2012, persoana sau persoanele, întreprinderea sau întreprinderile care notifică trebuie să prezinte la notificare nota privind cifra totală de afaceri calculată.

94. Nota privind cifra totală de afaceri calculată trebuie să cuprindă atât cifra totală de afaceri, cât şi cifrele totale de afaceri din care este compusă, cu menţionarea întreprinderilor de la care provin, împreună cu toate documentele care au stat la baza calculelor.

95. Ca bază de calcul se ia cifra totală de afaceri realizată de întreprinderi în anul anterior realizării operaţiunii de concentrare economică.

96. Atunci când valorile cifrelor totale de afaceri urmează a fi recalculate în moneda naţională se va aplica cursul oficial mediu anual al leului moldovenesc faţă de valuta străină respectivă, din anul anterior realizării operaţiunii.

Secţiunea 4

Taxa de examinare a concentrărilor economice

97. Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică, potrivit art.27 din Legea nr.183/2012, se percepe în mărime de 0,1% din cifra totală de afaceri realizată cumulativ pe teritoriul Republicii Moldova de către întreprinderile implicate în concentrarea economică şi se calculează pe baza cifrei totale de afaceri realizate în anul anterior notificării operaţiunii de concentrare economică şi nu poate depăşi 150 000 lei.

98. Sunt obligate la plata taxei de examinare a notificării privind concentrarea economică, potrivit prevederilor art.27 alin.(3) din Legea nr.183/2012, persoana, întreprinderea sau întreprinderile care au înaintat Consiliului Concurenţei o notificare a unei operaţiuni de concentrare economică.

99. Dovada plăţii taxei de examinare a notificării privind concentrarea economică se prezintă odată cu depunerea notificării unei operaţiuni de concentrare economică la Consiliul Concurenţei.

100. Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se administrează de Consiliul Concurenţei conform art.27 din Legea nr.183/2012.

101. La calcularea cifrei totale de afaceri din care se stabileşte taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se aplică normele de calcul al cifrei totale de afaceri prevăzute la Secţiunea 3.

102. Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se restituie persoanelor şi/sau întreprinderilor care au înaintat Consiliului Concurenţei notificarea operaţiunii de concentrare economică dacă operaţiunea nu cade sub incidenţa Legii nr.183/2012 sau partea a renunţat la concentrarea economică notificată până la iniţierea investigaţiei în temeiul art.25 alin.(1) lit.c). După adoptarea de către Plenul Consiliului Concurenţei a deciziei în temeiul art.25 din Legea nr.183/2012 asupra notificării concentrării economice, taxa de examinare se încasează în contul trezorerial al Consiliului Concurenţei de administrare a acestei taxe.

103. Din momentul informării părţilor în temeiul art.25 alin.(1) lit.a) al Legii nr.183/2012 sau al informării Consiliului Concurenţei despre renunţare la concentrare în termenul stabilit la art.27 alin.(5) din Legea nr.183/2012, Consiliul Concurenţei, în termen de 30 de zile, restituie mijloacele băneşti achitate pentru examinarea notificării.

104. În sensul punctului 103, persoanele şi/sau întreprinderile care au înaintat Consiliului Concurenţei o notificare a unei operaţiuni de concentrare economică, în termen de 10 zile calendaristice din momentul informării părţilor în temeiul art.25 alin.(1) lit.a) din Legea nr.183/2012 sau al informării Consiliului Concurenţei despre renunţare la concentrarea economică până la iniţierea investigaţiei în temeiul art.25 alin.(1) lit.c) din Legea nr.183/2012, urmează să prezinte rechizitele bancare în scopul restituirii de către Consiliul Concurenţei a taxei de examinare a notificării.

Capitolul III

Secţiunea 1

Persoanele obligate să depună notificări

105. Concentrările economice care depăşesc pragurile valorice prevăzute la punctul 4 sunt supuse evaluării şi trebuie notificate Consiliului Concurenţei, înainte de punerea în aplicare.

106. Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a două sau mai multor întreprinderi trebuie notificate împreună de către părţile la fuziune, iar cele care se realizează prin preluarea controlului în comun, trebuie notificate împreună de către persoanele sau întreprinderile care dobândesc controlul în comun.

107. În celelalte cazuri, notificarea trebuie să fie înaintată de către persoana sau întreprinderea care preia controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi ori asupra unor părţi ale uneia sau mai multor întreprinderi.

108. Notificarea se semnează de către reprezentanţii legali ai părţilor obligate să înainteze notificări. În cazul în care notificările sunt semnate de împuterniciţi ai persoanelor sau ai întreprinderilor, aceştia vor prezenta în original dovada scrisă că sunt autorizaţi să reprezinte. Notificările comune se vor depune de către un reprezentant autorizat să transmită şi să primească documente în numele tuturor părţilor care fac notificarea.

109. Fiecare parte care înaintează notificarea este responsabilă pentru caracterul exact şi complet al informaţiilor furnizate Consiliului Concurenţei, în scopul emiterii unei decizii cu privire la compatibilitatea operaţiunii de concentrare economică.

Secţiunea 2

Consultări prealabile depunerii notificării

110. Cu cel puţin două săptămâni anterior notificării, se recomandă ca partea/părţile notificatoare să solicite Consiliului Concurenţei desfăşurarea unor consultări la sediul autorităţii de concurenţă, pentru discutarea unor aspecte juridice sau practice esenţiale privind concentrarea economică.

111. În sensul punctului 110, în conformitate cu art.23 alin.(1) din Legea nr.183/2012, părţile vor furniza Consiliului Concurenţei, cu cel puţin 3 zile lucrătoare anterior datei stabilite pentru consultare, informaţii relevante privind concentrarea economică, cum ar fi: părţile implicate în concentrare, pieţele pe care acestea activează, descrierea sumară a concentrării economice respective şi a modalităţii de preluare a controlului.

Secţiunea 3

Depunerea notificărilor

112. Notificările se depun conform formularului de notificare prevăzut în anexa nr.1. În condiţiile stabilite de Capitolul IV din Regulament, notificările se pot depune şi într-un formular simplificat, prevăzut în anexa nr.2. Notificările, inclusiv cele completate în comun, se depun printr-un singur formular de notificare, în două exemplare dintre care unul în format electronic.

113. Notificările sunt depuse de persoana/persoanele sau întreprinderea/întreprinderile care preia/preiau controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi sau asupra unei părţi din una sau mai multe întreprinderi. În situaţia în care o concentrare economică se realizează prin preluarea controlului în comun aceasta se notifică împreună de către părţile la fuziune sau de către cele care au dobândit controlul în comun, dup caz.

114. În cazul în care notificările sunt semnate de reprezentanţi desemnaţi de către persoana/persoanele sau întreprinderea/întreprinderile care preia/preiau controlul, aceştia prezintă dovada scrisă că sunt autorizaţi să acţioneze în procedura desfăşurată de către Consiliul Concurenţei.

115. Notificările pot fi transmise Consiliului Concurenţei prin intermediul mijloacelor electronice (cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere), prin scrisoare recomandată sau depuse nemijlocit la sediul Consiliului Concurenţei.

116. Notificările expediate prin scrisoare recomandată sau depuse personal urmează a fi însoţite, inclusiv de un exemplar în format Portable Document Format (PDF).

117. Documentele anexate la formular vor fi prezentate în original şi/sau în copii, copiile fiind certificate, pentru conformitate, de către părţile care notifică sau de către împuterniciţii acestora, autorizaţi să le reprezinte.

Secţiunea 4

Informaţiile şi documentele care trebuie furnizate

118. Notificarea prezentată Consiliului Concurenţei trebuie să cuprindă:

118.1. formularul de notificare, completat conform modelelor prevăzute în anexele 1 sau 2 din Regulament, împreună cu toate documentele prevăzute în anexele menţionate;

118.2. nota privind cifra totală de afaceri calculată;

118.3. dovada plăţii taxei de examinare a concentrării economice.

119. În termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării, Consiliul Concurenţei va informa în scris părtea/părţile notificatoare sau reprezentanţii acestora dacă sunt întrunite condiţiile pentru ca notificarea să fie considerată valabil depusă la autoritatea de concurenţă.

120. Informaţiile furnizate prin notificare şi prin documentele transmise ulterior înregistrării acesteia trebuie să fie exacte şi complete. Părţile vor ţine seama de obligaţiile şi recomandările prevăzute în anexele nr.1 şi nr.2. La solicitarea în scris a părţii/părţilor care fac notificarea, Consiliul Concurenţei poate excepta de la obligaţia de a furniza anumite informaţii, inclusiv documente, în notificare sau de la orice alte cerinţe specificate în anexele nr.1 şi nr.2, în cazul în care Consiliul Concurenţei consideră că respectarea acestor obligaţii sau cerinţe nu este necesară pentru examinarea cazului.

121. În conformitate cu art.22 alin.(8) din Legea nr.183/2012, Consiliul Concurenţei va putea solicita părţii/părţilor notificatoare sau reprezentanţilor acestora completarea informaţiilor transmise şi/sau confirmarea caracterului exact şi complet al acestora. Notificarea va fi considerată efectivă numai după completarea şi/sau confirmarea caracterului exact şi complet al acesteia.

122. Partea/părţile notificatoare sau reprezentanţii acestora vor putea furniza şi alte informaţii pe care le consideră utile pentru evaluarea operaţiunii de concentrare economică.

Secţiunea 5

Data efectivă a notificării

123. Notificarea devine efectivă la data la care a fost înregistrată la Consiliul Concurenţei, cu excepţia cazurilor în care se constată că informaţiile cuprinse în aceasta sunt inexacte sau incomplete.

124. În cazul în care informaţiile, inclusiv documentele din notificare sunt inexacte sau incomplete sub orice aspect, Consiliul Concurenţei informează de îndată în această privinţă părţile care fac notificarea sau reprezentanţii acestora în scris. În aceste situaţii, notificarea devine efectivă la data la care Consiliul Concurenţei primeşte informaţiile complete.

125. În cazurile excepţiei prevăzute la punctul 123, în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării, Consiliul Concurenţei va solicita, în scris, părţii/părţilor notificatoare sau reprezentanţilor acestora completarea şi/sau confirmarea informaţiilor din notificare şi va stabili un termen până la care informaţiile solicitate vor fi transmise, fără însă ca acesta să depăşească 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării. La solicitarea motivată a părţii notificatoare acest termen poate fi prelungit.

126. Consiliul Concurenţei va informa părţilor notificatoare data la care notificarea a devenit efectivă.

127. Modificările faptelor conţinute în notificare, apărute ulterior notificării, de care părţile care fac notificarea au cunoştinţă sau ar trebui să aibă cunoştinţă, sau orice informaţii noi apărute ulterior notificării, de care părţile au cunoştinţă sau ar trebui să aibă cunoştinţă şi care ar fi trebuit să fie notificate dacă ar fi fost cunoscute la data notificării vor fi comunicate Consiliului Concurenţei fără întârziere. În aceste cazuri, dacă modificările sau informaţiile noi ar putea avea efecte semnificative asupra evaluării concentrării, notificarea poate fi considerată de Consiliul Concurenţei ca efectivă la data la care noile informaţii relevante sunt primite de către Consiliul Concurenţei. Consiliul Concurenţei informează, în acest sens, partea/părţile care fac notificarea sau reprezentanţii lor în scris.

Secţiunea 6

Publicarea informării cu privire la o notificare

128. În cazurile în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică notificată intră în sfera de aplicare a Legii nr.183/2012, acesta publică pe pagina web oficială a Consiliului Concurenţei şi în Monitorul Oficial informaţia despre depunerea formularului de notificare a concentrării economice, menţionând numele părţilor implicate, modul de realizare a concentrării economice, sectoarele economice implicate. Consiliul Concurenţei va ţine cont de interesul legitim al întreprinderilor de protejare a secretelor comerciale şi a altor informaţii confidenţiale ocrotite de lege.

129. Eventualele modificări ale informaţiilor referitoare la concentrarea economică respectivă vor putea fi, de asemenea, publicate.

Capitolul IV

PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE NOTIFICARE ŞI ANALIZĂ

A ANUMITOR CONCENTRĂRI ECONOMICE

Secţiunea 1

Scopul procedurii simplificate

130. Prezentul capitol stabileşte o procedură simplificată prin care Consiliul Concurenţei poate analiza anumite concentrări economice, cu condiţia ca acestea să nu ridice probleme de concurenţă.

131. Procedura simplificată stabileşte condiţiile în care Consiliul Concurenţei poate adopta o decizie prin care declară o concentrare economică compatibilă cu mediul concurenţial, ca urmare a aplicării procedurii simplificate de analiză.

132. Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei poate decide revenirea la procedura completă de analiză a unei concentrări economice.

Secţiunea 2

Categorii de concentrări economice care pot

face obiectul procedurii simplificate

133. Consiliul Concurenţei va aplica procedura simplificată cu condiţia să nu se aplice nici o garanţie sau excludere prevăzută de Secţiunea 4, Capitolul IV următoarelor categorii de concentrări economice:

133.1. două sau mai multe întreprinderi preiau controlul în comun asupra unei societăţi în comun, cu condiţia ca societatea în comun să nu aibă o cifră de afaceri curentă (cifra de afaceri generată de societatea în comun la momentul notificării) sau preconizată (cifra de afaceri preconizată a fi generată în cei 3 ani ulterior notificării) pe teritoriul Republicii Moldova, iar întreprinderile în cauză să nu fi planificat transferul de orice active pe teritoriul Republicii Moldova către societatea în comun la momentul notificării (orice activ transferat efectiv sau planificat să fie transferat la momentul notificării către societatea în comun ar trebui luat în considerare, indiferent de data la care un astfel de activ va fi transferat efectiv către societatea în comun);

133.2. două sau mai multe întreprinderi preiau controlul în comun asupra unei societăţi în comun, cu condiţia ca societatea în comun să nu desfăşoare activităţi actuale sau potenţiale sau aceste activităţi să nu fie semnificative pe teritoriul Republicii Moldova. Aceste cazuri se referă la concentrări care îndeplinesc toate condiţiile următoare:

133.2.1. cifra totală de afaceri a societăţii în comun şi/sau cifra totală de afaceri a activităţilor transferate nu depăşeşte echivalentul a 20000000 lei pe teritoriul Republicii Moldova; şi

133.2.2. valoarea totală a activelor transferate societăţii în comun nu depăşeşte echivalentul a 20000000 lei pe teritoriul Republicii Moldova. În acest context, termenul active include toate activele materiale şi nemateriale care urmează să fie transferate societăţii în comun (exemple de active materiale includ: unităţi de producţie, puncte de vânzare en gros sau cu amănuntul şi stocul de mărfuri; exemple de active nemateriale includ proprietatea intelectuală, etc.) şi orice sumă de creditare sau orice obligaţii ale societăţii în comun pe care oricare dintre societăţile-mamă a acceptat să le prelungească sau să le garanteze;

133.3. două sau mai multe întreprinderi fuzionează ori una sau mai multe întreprinderi dobândesc controlul unic sau controlul în comun al unei alte întreprinderi, cu condiţia ca nici una dintre părţile implicate în concentrare să nu desfăşoare activităţi comerciale pe aceeaşi piaţă a produsului şi geografică relevantă sau pe o piaţă a produsului situată în amonte sau în aval faţă de o piaţă a produsului pe care este activă oricare altă parte implicată în operaţiunea de concentrare economică (concentrări conglomerate);

133.4. două sau mai multe întreprinderi fuzionează ori una sau mai multe întreprinderi dobândesc controlul unic sau în comun asupra unei alte întreprinderi şi condiţiile prevăzute la punctul 133.4.1. şi la punctul 133.4.2. sunt îndeplinite în conformitate cu toate definiţiile ale pieţelor relevante. Definiţiile pieţelor furnizate în notificare trebuie să fie suficient de precise pentru a justifica aprecierea conform căreia pragurile în cauză nu sunt respectate şi ca toate definiţiile alternative ale pieţelor care ar fi putut fi avute în vedere să fie menţionate, inclusiv pieţele geografice mai restrânse decât cele naţionale:

133.4.1. cota de piaţă combinată a tuturor părţilor la concentrare care desfăşoară activităţi comerciale pe aceeaşi piaţă a produsului şi pe aceeaşi piaţă geografică (suprapuneri orizontale) îndeplineşte cel puţin una dintre condiţiile următoare:

133.4.1.1. este mai mică de 20 %;

133.4.1.2. nu depăşeşte 50 %, iar majorarea (delta) indicelui Herfindahl-Hirschman care rezultă în urma concentrării pe această piaţă este sub 150. Indicele Herfindahl-Hirschman (în continuare - IHH) se calculează prin însumarea pătratelor cotelor de piaţă individuale ale tuturor întreprinderilor de pe piaţă. Pentru a calcula delta IHH care rezultă din concentrare, este suficient să se scadă din pătratul sumei cotelor de piaţă ale părţilor la concentrare (pătratul cotei de piaţă a entităţii rezultate în urma fuzionării) suma pătratelor cotelor de piaţă individuale ale părţilor (întrucât cotele de piaţă ale tuturor celorlalţi concurenţi de pe piaţă rămân neschimbate şi, prin urmare, nu influenţează rezultatul calculelor);

133.4.2. cotele de piaţă individuale şi combinate ale tuturor părţilor la concentrare care desfăşoară activităţi comerciale pe o piaţă a produsului care se găseşte în amonte sau în aval faţă de o piaţă a produsului pe care îşi desfăşoară activitatea orice altă parte la concentrare (relaţii pe verticală) îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

133.4.2.1. sunt mai mici de 30% pe pieţele din amonte şi din aval;

133.4.2.2. sunt mai mici de 30% pe piaţa din amonte, iar părţile la concentrare active pe piaţa din aval deţin o cotă de achiziţie mai mică de 30% din factorii de producţie din amonte. Cota de achiziţie a unei întreprinderi se calculează împărţind volumul sau valoarea achiziţiilor de produse ale întreprinderii pe piaţa din amonte la dimensiunea totală a pieţei din amonte (ca volum sau valoare);

133.4.2.3. sunt mai mici de 50% atât pe piaţa din amonte, cât şi pe cea din aval, majorarea (delta) IHH care rezultă în urma concentrării este sub 150 atât pe piaţa din amonte, cât şi pe cea din aval, iar întreprinderea mai mică în ceea ce priveşte cota de piaţă este aceeaşi pe piaţa din amonte şi pe cea din aval. Această categorie urmăreşte să includă majorări marginale către o integrare pe verticală preexistentă. De exemplu, societatea A, activă pe o piaţă din amonte şi pe o piaţă din aval (cu o cotă de 45 % pe fiecare dintre acestea), achiziţionează societatea B care îşi desfăşoară activitatea pe aceleaşi pieţe din amonte şi din aval (cu o cotă de 0,5 % pe fiecare dintre ele). Această categorie nu include situaţiile în care cea mai mare parte a integrării pe verticală rezultă din tranzacţie, chiar dacă cotele de piaţă combinate sunt mai mici de 50 %, iar delta IHH este sub 150. De exemplu, această categorie nu include următoarea situaţie: societatea A, activă în amonte, cu o cotă de piaţă de 45 % şi în aval, cu o cotă de piaţă de 0,5%, achiziţionează societatea B activă în amonte, cu o cotă de piaţă de 0,5 % şi în aval, cu o cotă de piaţă de 45%;

133.5. o parte urmează să preia controlul unic al unei întreprinderi asupra căreia deţine deja controlul în comun;

133.6. oricare altă tranzacţie notificabilă Consiliului Concurenţei în care cifra de afaceri combinată realizată de toate întreprinderile implicate în anul anterior realizării operaţiunii de concentrare economică pe teritoriul Republicii Moldova este sub 80000000 lei şi cifra de afaceri realizată în Republica Moldova a fiecărei dintre cel puţin două dintre întreprinderile implicate (partea achizitoare şi partea achiziţionată) în anul anterior realizării tranzacţiei este de sub 25000000 lei.

134. O concentrare poate totuşi să îndeplinească criteriile aferente mai multor categorii conform punctului 133. Prin urmare, părţile care fac notificarea pot să trimită o notificare a unei concentrări pe baza mai multor categorii. În cazul în care o concentrare se încadrează în mai multe categorii simplificate, părţile care fac notificarea vor indica acest lucru în mod explicit în formularul de notificare.

135. Pentru aplicarea punctului 133.3. şi a punctului 133.4., în cazul dobândirii controlului în comun, dacă societatea în comun nu este activă pe aceeaşi piaţă a produsului precum întreprinderile care dobândesc controlul în comun, relaţiile care există numai între întreprinderile care dobândesc controlul în comun nu sunt considerate suprapuneri orizontale sau relaţii pe verticală. Aceste suprapuneri sau relaţii pot totuşi să genereze o coordonare în conformitate cu art.20 alin.3) din Legea nr.183./2012. În cazul în care societatea în comun şi întreprinderile care dobândesc controlul în comun îşi desfăşoară activitatea pe aceeaşi piaţă a produsului şi pe aceeaşi piaţă geografică, cotele de piaţă combinate ar trebui să ia în considerare activităţile tuturor întreprinderilor active pe piaţa respectivă. În cazul în care concentrarea nu generează nici-o majorare, iar suprapunerile orizontale şi relaţiile pe verticală sunt preexistente, astfel de suprapuneri şi relaţii preexistente nu sunt luate în considerare pentru aplicarea punctului 133.3. şi a punctului 133.4.

Secţiunea 3

Clauza de flexibilitate pentru trecerea de la procedura

completă la procedura simplificată

136. La cererea părţilor care fac notificarea, Consiliul Concurenţei poate examina, în cadrul procedurii simplificate, anumite concentrări care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la punctul 133 din Regulament. Acest lucru se poate realiza dacă două sau mai multe întreprinderi fuzionează ori una sau mai multe întreprinderi dobândesc controlul unic sau în comun asupra unei alte întreprinderi, în contextul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 136.1. şi la punctul 136.2. în conformitate cu toate definiţiile ale pieţelor relevante:

136.1. cota de piaţă combinată a tuturor părţilor la concentrare care sunt implicate într-o suprapunere orizontală rămâne sub 25 %;

136.2. cotele de piaţă individuale şi combinate ale tuturor părţilor la concentrare care sunt angajate într-o relaţie pe verticală îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii (dacă unele dintre pieţele relevante vizate de o tranzacţie îndeplinesc condiţiile prevăzute la punctul 136.2.1. iar altele condiţiile prevăzute la punctul 136.2.2., tranzacţia va fi considerată ca îndeplinind condiţiile prevăzute la punctul 136.2.):

136.2.1. sunt mai mici de 35 % pe pieţele din amonte şi din aval;

136.2.2. sunt mai mici de 50 % pe o piaţă, în timp ce cotele de piaţă individuale şi combinate ale tuturor părţilor la concentrare pe toate celelalte pieţe corelate vertical sunt mai mici de 10 %.

137. La cererea părţilor care fac notificarea, Consiliul Concurenţei poate examina, în cadrul procedurii simplificate, anumite concentrări care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la punctul 133. Acest lucru se poate face în cazul în care două sau mai multe întreprinderi dobândesc controlul în comun asupra unei societăţi în comun, cu condiţia ca:

137.1. cifra de afaceri curentă anuală a societăţii în comun şi cifra de afaceri a activităţilor cedate să fie mai mică de 30000000 lei pe teritoriul Republicii Moldova; şi

137.2. valoarea totală a transferurilor de active către societatea în comun în Republica Moldova la momentul notificării să fie mai mică de 30000000 lei.

138. Categoriile menţionate la punctele 136 şi 137 se aplică alternativ, nu cumulativ. Pentru a evita orice îndoială, punctul 136 poate fi combinat cu punctul 133.4. Prin urmare, părţile care fac notificarea pot solicita aplicarea clauzei de flexibilitate pentru anumite pieţe, cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 136 şi pot beneficia de procedura simplificată dacă toate pieţele rămase îndeplinesc condiţiile prevăzute la punctul 133.4.

Secţiunea 4

Garanţii şi excluderi

139. Pentru a stabili dacă o concentrare economică se încadrează într-una dintre categoriile prevăzute la punctul 133, Consiliul Concurenţei se va asigura că toate circumstanţele relevante sunt stabilite suficient de clar. În cazurile în care definirea pieţelor relevante este un element cheie al evaluării respective, partea/părţile notificatoare vor furniza Consiliului Concurenţei informaţii cu privire la toate definiţiile alternative plauzibile ale pieţelor relevante, în general, în cursul etapei de consultare prealabilă notificării. Părţilor notificatoare le revine responsabilitatea de a descrie toate pieţele relevante ale produsului şi geografice alternative asupra cărora concentrarea economică ar putea avea un impact şi de a furniza datele şi informaţiile legate de definirea pieţelor respective. În acest scop, partea notificatoare depune toată diligenţa pentru a proba aplicabilitatea procedurii simplificate a operaţiunii de concentrare economică notificabile.

140. La evaluarea măsurii în care o concentrare care intră sub incidenţa punctului 133 ar trebui să fie totuşi examinată în cadrul procedurii complete, Consiliul Concurenţei se va asigura că toate circumstanţele relevante sunt stabilite cu suficientă claritate.

141. Dat fiind că definiţiile pieţelor relevante pot fi un element-cheie în cadrul acestei evaluări, părţile care fac notificarea ar trebui să furnizeze informaţii cu privire la toate definiţiile alternative plauzibile ale pieţelor relevante, în general în cursul consultărilor prealabile. Părţilor care fac notificarea le revine responsabilitatea:

141.1. de a descrie toate pieţele alternative relevante ale produsului şi toate pieţele geografice alternative relevante asupra cărora concentrarea notificată ar putea avea un impact; şi

141.2. de a furniza toate datele şi informaţiile referitoare la definirea pieţelor respective.

142. Consiliul Concurenţei poate revoca decizia simplificată dacă aceasta se bazează pe informaţii incorecte, pentru care este responsabilă una dintre întreprinderile vizate, în conformitate cu articolul 25 alin.(8) din Legea nr.183/2012.

143. Consiliul Concurenţei are dreptul discreţionar de a adopta decizia finală cu privire la definiţia pieţei, după analiza faptelor din cazul respectiv. Consiliul Concurenţei nu va aplica procedura simplificată în cazul în care este dificil să se definească pieţele relevante sau să se determine cotele de piaţă ale părţilor la concentrare, această situaţie apare adesea atunci când părţile activează pe pieţe noi sau puţin dezvoltate. În mod similar, în cazul în care concentrarea ridică probleme juridice noi de interes general, Consiliul Concurenţei se poate abţine de la adoptarea unei decizii simplificate şi poate reveni la procedura completă, cu solicitarea furnizării informaţiilor prevăzute de formularul complet de notificare din anexa nr.1.

144. Pot fi excluse de la aplicarea procedurii simplificate de analiză, în special, următoarele tipuri de concentrări economice:

144.1. anumite tipuri de concentrări pot creşte puterea de piaţă a părţilor la concentrare, chiar dacă părţile nu acţionează pe aceeaşi piaţă. Acest lucru poate surveni ca urmare a combinării resurselor tehnologice, financiare sau de altă natură sau a activelor valoroase din punct de vedere concurenţial, cum ar fi materiile prime, drepturile de proprietate intelectuală (de exemplu, brevete, know-how, desene şi mărci), infrastructura, o bază semnificativă de utilizatori sau stocurile de date valoroase din punct de vedere comercial. Este posibil ca aceste concentrări să nu poată fi examinate în cadrul procedurii simplificate;

144.2. concentrările economice în care cel puţin două dintre părţile la concentrare sunt prezente pe pieţe relevante învecinate strâns legate (pieţele produselor sunt pieţe învecinate strâns legate atunci când produsele sunt complementare unele faţă de altele sau atunci când aparţin unei game de produse care sunt în general cumpărate de acelaşi tip de clienţi, pentru aceeaşi utilizare finală), în special atunci când una sau mai multe dintre părţile la concentrare deţin în mod individual o cotă de piaţă de minimum 30% pe orice piaţă a produsului pe care nu există relaţii orizontale sau verticale între părţi, dar care este o piaţă învecinată unei alte pieţe pe care activează o altă parte la concentrare;

144.3. este mai puţin probabil ca Consiliul Concurenţei să aplice procedura simplificată în cazul în care este prezentă oricare dintre circumstanţele speciale cum ar fi:

144.3.1. piaţa este deja concentrată (în special atunci când mai puţin de trei concurenţi, pe lângă părţile la concentrare, au o prezenţă semnificativă pe piaţă);

144.3.2. pragurile cotei de piaţă prevăzute la punctul 133 sunt depăşite în ceea ce priveşte capacitatea sau producţia pe pieţele pe care aceşti indicatori ar putea fi importanţi;

144.3.3. una dintre părţile la concentrare este o întreprindere intrată recent pe piaţă;

144.3.4. suprapunerile apar pe pieţele în care produsele sunt foarte diferenţiate;

144.3.5. concentrarea propusă ar elimina o importantă putere concurenţială efectivă sau potenţială;

144.3.6. concentrarea propusă ar combina doi inovatori importanţi;

144.3.7. concentrarea propusă implică o întreprindere care deţine produse în curs de dezvoltare promiţătoare;

144.3.8. concentrarea ar elimina concurenţa potenţială;

144.3.9. există indicii conform cărora concentrarea propusă ar permite părţilor la concentrare să îngrădească extinderea concurenţilor lor, să împiedice accesul concurenţilor la aprovizionare sau la pieţe ori ar spori barierele la intrare;

144.3.10. entitatea rezultată în urma concentrării ar obţine, prin integrare, accesul la informaţii sensibile din punct de vedere comercial privind activităţile din amonte sau din aval ale concurenţilor săi;

144.3.11. părţile la concentrare sunt active pe pieţe care aparţin unor niveluri diferite ale unui lanţ valoric fără a se afla într-o relaţie verticală, iar cotele de piaţă individuale sau combinate sunt de 30 % sau mai mari pe cel puţin una dintre aceste pieţe;

144.4. concentrările economice realizate pe pieţe cu bariere la intrare ridicate, cu un grad înalt de concentrare sau cu alte probleme de concurenţă cunoscute.

145. Punctul 144 conţine o listă neexhaustivă de exemple de tipuri de concentrări care pot fi excluse din sfera de aplicare a procedurii simplificate. Prezenţa uneia sau a mai multora dintre circumstanţele prevăzute în Secţiunea 4 poate fi un motiv pentru care Consiliul Concurenţei să informeze părţile care fac notificarea că tratamentul simplificat nu este adecvat pentru concentrările care intră sub incidenţa punctului 133. Dacă sunt prezente una sau mai multe dintre circumstanţele descrise în prezenta Secţiunea 4, de regulă clauza de flexibilitate prevăzută la punctele 136 şi 137 nu se va aplica. În astfel de cazuri, Consiliul Concurenţei poate reveni la procedura completă.

146. O concentrare economică realizată prin trecerea de la controlul în comun la cel unic poate impune în mod excepţional o analiză mai detaliată a operaţiunii în cadrul unei proceduri complete, cu furnizarea informaţiilor cuprinse în formularul complet de notificare prevăzut în anexa 1. Consiliul Concurenţei poate, de asemenea, decide aplicarea procedurii complete de analiză a unei concentrări economice, în cazul în care nu a analizat preluarea anterioară a controlului în comun al respectivei întreprinderi.

147. În cazul în care intervine o problemă de coordonare, astfel cum este prevăzută la art.20 alin.(3) din Legea nr.183/2012, Consiliul Concurenţei poate decide aplicarea procedurii complete de analiză a unei concentrări economice, cu solicitarea furnizării informaţiilor prevăzute de formularul complet de notificare din anexa nr.1.

Secţiunea 5

Dispoziţii procedurale

148. Părţile care pregătesc formularul de notificare pot să se angajeze în consultări prealabile, chiar şi în cazurile care aparent nu ridică probleme de concurenţă. Pot exista cazuri care, deşi sunt susceptibile de a li se aplica procedura simplificată, sunt de natură a ridica probleme complexe, de exemplu, în ceea ce priveşte definirea pieţei relevante, care trebuie rezolvate în etapa prealabilă notificării. Acest lucru ar permite Consiliului Concurenţei şi părţilor notificatoare stabilirea informaţiilor necesare pentru o analiză adecvată a operaţiunii de concentrare economică propusă care ar putea conduce la o reducere semnificativă a informaţiilor solicitate.

149. În cazul în care Consiliul Concurenţei constată îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru aplicarea procedurii simplificate, va adopta în Plen, în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării complete, o decizie în temeiul art.25 alin.(1) lit.b) din Legea nr.183/2012, prin care declară operaţiunea de concentrare economică ca fiind compatibilă cu mediul concurenţial normal. Consiliul Concurenţei poate decide aplicarea procedurii complete în prima fază de analiză a unei concentrări economice şi, prin urmare, poate iniţia o investigaţie şi/sau emite o decizie ca urmare a procedurii complete.

150. În cazul în care, în cursul efectuării analizei, autoritatea de concurenţă constată că respectiva concentrare economică nu poate beneficia de procedura simplificată de analiză, aceasta va comunica părţilor notificatoare că operaţiunea urmează a fi evaluată în cadrul procedurii complete de analiză şi va solicita acestora furnizarea informaţiilor conţinute de formularul complet privind notificarea unei concentrări economice, prevăzut în anexa 1. În acest caz, notificarea va fi considerată efectivă numai după completarea formularului prevăzut în anexa nr.1, iar părţile vor înainta Consiliului Concurenţei notificarea potrivit formularului menţionat, fără a achita o nouă taxă de examinare.

151. Procedura simplificată nu se aplică în cazurile în care întreprinderile implicate solicită o evaluare specială a restricţionărilor care sunt direct legate şi necesare pentru punerea în aplicare a concentrării economice.

Capitolul V

PUNEREA ÎN APLICARE A UNEI CONCENTRĂRI ECONOMICE

152. În conformitate cu dispoziţiile art.20 alin.(1) din Legea nr.183/2012 este interzisă punerea în aplicare a unei operaţiuni de concentrare economică ce cade sub incidenţa art.22 alin.(1) din Legea nr.183/2012, până la declararea concentrării economice ca fiind compatibilă cu mediul concurenţial, în temeiul unei decizii emise de către Plenul Consiliului Concurenţei în conformitate cu art.25 alin.(1) lit.b) ori alin.(2) lit.b) sau c), ori pe baza unei prezumţii în conformitate cu art.25 alin.(5) din Legea nr.183/2012.

153. Prin punerea în aplicare a operaţiunii de concentrare economică se înţelege, după caz, încheierea acordului, anunţarea ofertei publice sau preluarea pachetului de control.

154. Măsuri de punere în aplicare a unei concentrări economice reprezintă, în special, următoarele:

154.1. intrarea întreprinderii achiziţionate pe o altă/nouă piaţă, determinată de strategia de afaceri a părţii care preia controlul, respectiv a părţilor la controlul în comun;

154.2. ieşirea întreprinderii achiziţionate de pe piaţa pe care activa;

154.3. modificarea obiectului de activitate al întreprinderii achiziţionate;

154.4. exercitarea drepturilor de vot dobândite pentru numirea de membri în organele de conducere ale întreprinderii;

154.5. exercitarea drepturilor de vot dobândite pentru adoptarea bugetului de venituri şi cheltuieli al întreprinderii;

154.6. exercitarea drepturilor de vot dobândite pentru adoptarea planului de afaceri al întreprinderii;

154.7. exercitarea drepturilor de vot dobândite pentru adoptarea planului de investiţii al întreprinderii achiziţionate;

154.8. schimbarea denumirii întreprinderii achiziţionate;

154.9. restructurarea, închiderea sau divizarea întreprinderii achiziţionate;

154.10. vânzarea de active aparţinând întreprinderii achiziţionate;

154.11. concedierea angajaţilor întreprinderii achiziţionate;

154.12. încheierea sau rezilierea unor contracte pe termen lung sau a altor acorduri importante încheiate cu terţii;

154.13. listarea (cotarea) întreprinderii achiziţionate pe piaţa reglementată.

155. Prevederile punctului 152 nu împiedică, încheierea acordului sub condiţie suspensivă care vizează autorizarea de către Consiliul Concurenţei a tranzacţiei, punerea în aplicare a unei oferte publice sau a unei serii de tranzacţii cu valori mobiliare, inclusiv cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacţionării pe o piaţă de tipul bursei de valori, prin care se dobândeşte controlul de la vânzători diferiţi, cu condiţia ca:

155.1. concentrarea să fie notificată fără întârziere Consiliului Concurenţei în conformitate cu art.22 din Legea nr.183/2012; şi

155.2. cel care dobândeşte controlul să nu exercite drepturile de vot aferente valorilor mobiliare în cauză sau să facă acest lucru numai pentru a menţine valoarea integrală a investiţiei sale în temeiul unei derogări acordate de Plenul Consiliului Concurenţei în conformitate cu art.20 alin.(6) din Legea nr.183/2012.

156. La acordarea derogării, Plenul Consiliului Concurenţei ia în considerare, inclusiv:

156.1. efectele suspendării asupra uneia sau mai multor întreprinderi implicate în concentrare sau asupra unei terţe părţi şi de

156.2. ameninţarea reprezentată de concentrare asupra concurenţei.

157. Concentrările economice ce cad sub incidenţa art.22 alin.(1) din Legea nr.183/2012 vor putea fi puse în aplicare numai în următoarele situaţii:

157.1. la primirea de către părţile notificatoare a deciziei emise de Plenul Consiliului Concurenţei, în condiţiile art.25 alin.(1) lit.b) ori alin.(2) lit.b) sau c) din Legea nr.183/2012;

157.2. pe baza unei prezumţii în conformitate cu art.25 alin.(5) din Legea nr.183/2012;

157.3. la primirea unei decizii de acordare a derogării în condiţiile art.20 alin.(6) din Legea nr.183/2012.

Capitolul VI

ANALIZA ŞI INVESTIGAREA CONCENTRĂRILOR

ECONOMICE. EMITEREA DECIZIILOR

Secţiunea 1

Criterii de evaluare a compatibilităţii concentrărilor economice

158. Concentrările economice care intră în sfera de aplicare a Legii nr.183/2012 sunt evaluate în scopul stabilirii compatibilităţii acestor operaţiuni cu mediul concurenţial. În acest scop, Consiliul Concurenţei evaluează dacă o concentrare economică ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante pe piaţa sau pe o parte semnificativă a acesteia.

159. Pentru stabilirea compatibilităţii lor cu un mediu concurenţial, operaţiunile de concentrare economică se evaluează în baza următoarelor criterii, cu condiţia că acestea să fie în beneficiul consumatorului şi să nu reprezinte un obstacol în calea concurenţei:

159.1. necesitatea de a menţine şi de a dezvolta concurenţa pe piaţa relevantă, ţinând cont de structura tuturor pieţelor vizate de concentrare şi de concurenţa existentă sau potenţială din partea întreprinderilor aflate pe teritoriul sau în afara Republicii Moldova;

159.2. poziţia de piaţă deţinută de către întreprinderile implicate, puterea lor economică şi financiară;

159.3. alternativele disponibile pentru furnizori şi utilizatori, accesul lor la pieţe şi la surse de aprovizionare, precum şi orice alte bariere legale sau de altă natură la intrarea pe piaţă;

159.4. tendinţa cererii şi a ofertei pentru produsele relevante;

159.5. interesele consumatorilor intermediari şi finali;

159.6. evoluţia progresului tehnic şi economic.

160. Concentrările economice susceptibile a ridica obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte substanţială a acesteia pot fi autorizate dacă părţile implicate în operaţiunea de concentrare dovedesc îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

160.1. operaţiunea de concentrare urmează a contribui la creşterea eficienţei economice, la ameliorarea calităţii producţiei, distribuţiei sau progresului tehnic ori la creşterea competitivităţii la export;

160.2. efectele favorabile ale concentrării compensează efectele nefavorabile ale restrângerii concurenţei;

160.3. de avantajele rezultate profită într-o măsură rezonabilă şi consumatorii.

Secţiunea 2

Coordonarea comportamentului întreprinderilor

prin crearea unei societăţi în comun

161. În măsura în care crearea unei societăţi în comun, reprezentând o concentrare potrivit prevederilor art.20 alin.(2) din Legea nr.183/2012, are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurenţial al întreprinderilor rămase independente, o astfel de coordonare este evaluată în conformitate cu criteriile prevăzute la art.5 alin.(1) şi art.6 din Legea nr.183/2012, pentru a stabili dacă operaţiunea este sau nu compatibilă cu mediul concurenţial.

162. La realizarea evaluării prevăzute la punctul 161, Consiliul Concurenţei ia în considerare, în special, următoarele criterii:

162.1. dacă două sau mai multe societăţi-mamă reţin, într-o măsură semnificativă, activităţile de pe aceeaşi piaţă ca şi societatea în comun ori de pe o piaţă situată în amonte sau în aval faţă de cea a societăţii în comun ori pe o piaţă vecină aflată în strânsă legătură cu această piaţă;

162.2. dacă prin coordonarea care reprezintă consecinţa directă a creării societăţii în comun, întreprinderile implicate au posibilitatea de a elimina concurenţa pentru o parte semnificativă a produselor în cauză.

Secţiunea 3

Adoptarea deciziilor privind compatibilitatea

concentrărilor economice cu mediul concurenţial

163. În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei adoptă în Plen o decizie prin care declară concentrarea economică notificată ca fiind compatibilă cu mediul concurenţial, dacă constată că, deşi operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa Legii nr.183/2012:

163.1. nu există îndoieli grave privind compatibilitatea cu mediul concurenţial;

163.2. îndoielile privind compatibilitatea cu mediul concurenţial au fost înlăturate prin modificarea de către părţile implicate a concentrării economice notificate.

164. În cazul în care, în urma analizei unei concentrări economice notificate, Consiliul Concurenţei constată că operaţiunea cade sub incidenţa Legii nr.183/2012 şi prezintă îndoieli grave privind compatibilitatea cu mediul concurenţial, iar acestea nu au putut fi înlăturate potrivit prevederilor art.25 alin.(1) lit.b) din Legea nr.183/2012, va decide în Plen iniţierea unei investigaţii în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării complete.

165. În termen de 90 de zile lucrătoare de la iniţierea investigaţiei privind operaţiunea de concentrare economică notificată din cauza îndoielilor grave privind compatibilitatea cu mediul concurenţial, Plenul Consiliului Concurenţei:

165.1. emite o decizie prin care declară concentrarea economică incompatibilă cu mediul concurenţial, dacă operaţiunea de concentrare economică ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, potrivit prevederilor art.23 alin.(3) din Legea nr.183/2012 ori, în cazurile prevăzute de art.20 alin.(3) din Legea nr.183/2012, dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.6 din Legea nr.183/2012;

165.2. emite o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică compatibilă cu mediul concurenţial, dacă operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, potrivit prevederilor art.23 alin.(4) din Legea nr.183/2012, ori, în cazurile prevăzute de art.20 alin.(3) din Legea nr.183/2012, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.6 din Legea nr.183/2012;

165.3. emite o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică compatibilă cu mediul concurenţial, dacă constată că, în urma modificărilor efectuate de întreprinderile implicate, operaţiunea de concentrare economică notificată îndeplineşte criteriul prevăzut la art.23 alin.(4) din Legea nr.183/2012 şi, în cazurile menţionate la art.20 alin.(3) din Legea nr.183/2012, criteriile prevăzute la art.6 din Legea nr.183/2012. Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul de a stabili, prin decizie, obligaţiile şi/sau condiţiile necesare să asigure respectarea de către părţile implicate a angajamentelor pe care şi le-au asumat în scopul realizării compatibilităţii concentrării cu mediul concurenţial.

Secţiunea 4

Propuneri de angajamente

166. În cazul în care o concentrare economică notificată prezintă îndoieli grave privind compatibilitatea cu mediul concurenţial în condiţiile art.25 alin.(1) din Legea nr.183/2012 (faza I), părţile pot adresa Consiliului Concurenţei propuneri de angajamente înainte de data efectivă a notificării sau într-un termen maxim de 20 zile lucrătoare de la această dată.

167. Plenul Consiliului Concurenţei, în termen de 30 de zile lucrătoare prevăzut la art.25 alin.(1) lit.b) din Legea nr.183/2012, prin decizie declară operaţiunea de concentrare economică ca fiind compatibilă cu mediul concurenţial, dacă constată că, îndoielile privind compatibilitatea cu mediul concurenţial au fost înlăturate prin modificarea de către părţile implicate a concentrării economice notificate. Plenul Consiliului Concurenţei poate stabili prin decizie condiţii şi obligaţii de natură să asigure respectarea de către părţile implicate a angajamentelor pe care şi le-au asumat în scopul realizării compatibilităţii concentrării cu mediul concurenţial.

168. Când aprecierea angajamentelor propuse evidenţiază faptul că acestea nu sunt suficiente pentru a realiza compatibilitatea operaţiunii cu mediul concurenţial, părţile vor fi informate în consecinţă. Dacă părţile implicate nu au înlăturat îndoielile grave, Consiliul Concurenţei va decide în Plen deschiderea unei investigaţii în conformitate cu prevederile art.25 alin.(1) lit.c) din Legea nr.183/2012.

169. În etapa investigării concentrării economice (faza II), angajamentele propuse şi asumate de părţi trebuie să fie comunicate Consiliului Concurenţei într-un termen de cel mult 65 de zile lucrătoare de la data iniţierii investigaţiei.

170. Dacă se constată că, în urma modificărilor efectuate de întreprinderile implicate, operaţiunea de concentrare economică notificată îndeplineşte criteriul prevăzut la art.23 alin.(4) din Legea nr.183/2012, Plenul Consiliului Concurenţei, în termenul prevăzut la art.25 alin.(2) din Legea nr.183/2012, emite o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică compatibilă cu mediul concurenţial. În cazul în care angajamentele propuse de părţi nu sunt de natură a elimina obstacolele semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte semnificativă a acesteia, în special, ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, Plenul Consiliului Concurenţei, în termenul prevăzut de art.25 alin.(2) din Legea nr.183/2012, va emite la finalul investigaţiei o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial.

171. Propunerile de angajamente, documentele anexate şi versiunea angajamentelor în varianta neconfidenţială vor fi înaintate Consiliului Concurenţei în original şi/sau în copii autorizate prin semnătură şi ştampilă de părţi.

172. Angajamentele asumate de întreprinderile implicate în operaţiunea de concentrare economică pot include, pe cheltuiala proprie a întreprinderilor în cauză, numirea unui (unor) mandatar(i) independent (independenţi) care să asiste Consiliul Concurenţei în activitatea de supraveghere a respectării angajamentelor de către părţi sau care să pună în aplicare angajamentele. Mandatarii pot fi numiţi de părţi, după ce se obţine aprobarea Consiliului Concurenţei sau de către Consiliul Concurenţei. Mandatarii îşi îndeplinesc atribuţiile sub supravegherea Consiliului Concurenţei.

173. Condiţiile, termenele şi procedura pentru prezentarea, acceptarea şi evaluarea angajamentelor propuse de părţi sunt prevăzute în Regulamentul privind acceptarea angajamentelor propuse de către întreprinderi aprobat prin Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei.

Secţiunea 5

Alte decizii

174. Plenul Consiliului Concurenţei, ca urmare a primirii unei cereri motivate, poate acorda o derogare de la obligaţiile impuse la art.20 alin.(1) şi (5) din Legea nr.183/2012. Aceasta poate fi acordată sub rezerva îndeplinirii unor condiţii şi obligaţii destinate asigurării unei concurenţe efective.

175. Părţile care intenţionează să solicite o derogare de la aplicarea art.20 alin.(1) şi (5) din Legea nr.183/2012 pot solicita Consiliului Concurenţei consultări prealabile depunerii cererii de acordare a derogării.

176. Pentru a fi considerată cerere de acordare a derogării, părţile trebuie să prezinte cel puţin următoarele informaţii şi documente:

176.1. informaţii privind identitatea părţilor la concentrarea economică, cu precizarea domeniului în care acestea îşi desfăşoară activitatea;

176.2. descrierea operaţiunii de concentrare economică şi a etapelor de realizare a acesteia;

176.3. situaţiile economico-financiare ale părţilor implicate (raport financiar etc.);

176.4. specificarea măsurilor concrete de punere în aplicare, în privinţa cărora solicită acordarea derogării, şi prezentarea de justificări detaliate cu privire la necesitatea luării fiecăreia dintre acestea sub aspectul viabilităţii întreprinderii;

176.5. demonstrarea, pe bază de indicatori economico-financiari (solvabilitate, rată de îndatorare etc.), a efectelor negative ale suspendării punerii în aplicare a operaţiunii asupra uneia sau mai multora dintre întreprinderile implicate ori asupra unor terţi, inclusiv asupra consumatorilor;

176.6. estimarea impactului operaţiunii de concentrare economică asupra concurenţei pe piaţa relevantă, ca urmare a punerii în aplicare a concentrării economice, precizând în special:

176.6.1. piaţa relevantă pe care se realizează concentrarea economică;

176.6.2. cota de piaţă a părţilor la concentrare;

176.6.3. concurenţii importanţi şi cotele de piaţă ale acestora;

176.6.4. în cazul realizării integrării pe verticală, se vor furniza şi cotele de piaţă ale părţii care dobândeşte controlul, pe piaţa din amonte sau din aval faţă de piaţa relevantă.

177. În termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, Consiliul Concurenţei prin scrisoare va confirma în scris solicitantului sau reprezentanţilor acestuia întrunirea condiţiilor prevăzute la punctul 176 pentru a fi considerată cerere de acordare a derogării.

178. În cazul în care Plenul Consiliului Concurenţei consideră întemeiată cererea, va acorda derogarea prin decizie, ţinând cont de efectele suspendării concentrării economice asupra uneia sau mai multora dintre întreprinderile implicate în operaţiune sau asupra unor terţi, inclusiv a consumatorilor, şi de ameninţarea reprezentată de concentrare asupra concurenţei.

179. Derogarea poate fi solicitată şi acordată oricând atât anterior, cât şi ulterior procedurii de notificare, însă înainte de punerea în aplicare a operaţiunii de concentrare economică.

180. Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să adopte în condiţiile art.57² din Legea nr.183/2012, prin decizie, măsuri interimare adecvate pentru restabilirea sau menţinerea condiţiilor de concurenţă efectivă în cazul în care o concentrare:

180.1. a fost pusă în aplicare cu încălcarea art.20 alin.(1) din Legea nr.183/2012 şi nu a fost încă adoptată o decizie privind compatibilitatea concentrării cu mediul concurenţial;

180.2. a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei sau mai multor condiţii incluse într-o decizie adoptată în conformitate cu art.25 alin.(1) lit.b) sau alin.(2) lit.c) din Legea nr.183/2012;

180.3. a fost deja pusă în aplicare şi este declarată incompatibilă cu mediul concurenţial.

181. În cazul luării unei măsuri interimare, părţile implicate pot prezenta în scris punctul lor de vedere în condiţiile Legii nr.183/2012.

182. O decizie adoptată potrivit prevederilor punctului 180 din Regulament se aplică pe o durată determinată, ce poate fi reînnoită de Plenul Consiliului Concurenţei în măsura în care este necesar şi adecvat. Măsurile interimare încetează de drept la data emiterii unei decizii referitoare la compatibilitatea cu mediul concurenţial.

183. În sensul art.26 alin.(1) din Legea nr.183/2012, în cazul în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică a fost deja pusă în aplicare şi că acea concentrare a fost declarată incompatibilă cu mediul concurenţial, acesta este în drept:

183.1. să solicite întreprinderilor implicate să dizolve concentrarea, în special prin dizolvarea fuziunii sau prin cesionarea tuturor acţiunilor (părţilor sociale) sau activelor dobândite, astfel încât să se restabilească situaţia existentă anterior punerii în aplicare a concentrării;

183.2. să intenteze o acţiune în instanţa de judecată privind dizolvarea concentrării.

184. În cazul în care prin dizolvarea concentrării nu este posibilă restabilirea situaţiei existente anterior punerii în aplicare a concentrării, Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul de a adopta orice altă măsură adecvată pentru a restabili, în măsura posibilului, situaţia anterioară.

185. Consiliul Concurenţei poate acţiona potrivit punctelor 183 – 184 din Regulament şi atunci când constată că o concentrare economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiţii impuse printr-o decizie adoptată potrivit prevederilor art.25 alin.(2) lit.c) din Legea nr.183/2012, prin care s-a stabilit că, în cazul absenţei condiţiei, concentrarea ar îndeplini criteriul prevăzut la art.23 alin.(3) din Legea nr.183/2012 sau, în cazurile prevăzute la art.20 alin.(3) din Legea nr.183/2012, nu ar îndeplini criteriile prevăzute la art.6 din Legea nr.183/2012.

186. În cazurile care intră sub incidenţa punctului 183.1. din Regulament, măsurile pot fi impuse fie printr-o decizie adoptată în temeiul art.25 alin.(2) lit.a) din Legea nr.183/2012, fie printr-o decizie separată.

Secţiunea 6

Solicitările de informaţii

187. Consiliul Concurenţei în vederea exercitării atribuţiilor în materia concentrărilor economice, în conformitate cu art.54 din Legea 183/2012, are dreptul să solicite şi să obţină gratuit, asigurând confidenţialitatea informaţiei, de la întreprinderi, asocieri de întreprinderi, persoane fizice şi autorităţi publice orice documente şi informaţii necesare, inclusiv în format digital, care sunt accesibile şi pot fi relevante pentru aplicarea legii, fără a putea invoca protecţia secretului de stat, a secretului urmăririi penale, a secretului bancar, a secretului comercial, a secretului fiscal, a secretului profesional (cu excepţia secretului profesional prevăzut la art.55 din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură), a datelor cu caracter personal şi a altor informaţii confidenţiale, dacă Legea nr.183/2012 nu prevede altfel.

188. Consiliul Concurenţei solicită în scris informaţiile necesare, indică temeiul juridic şi scopul solicitării informaţiilor şi stabileşte un termen rezonabil în care acestea trebuie furnizate, care este de cel puţin 3 zile lucrătoare, precum şi specifică sancţiunile prevăzute de Legea nr.183/2012.

189. Obligaţia de a furniza informaţiile solicitate în numele întreprinderii sau al asocierii de întreprinderi şi al autorităţii publice în cauză revine proprietarilor întreprinderilor ori reprezentanţilor întreprinderilor, asocierilor de întreprinderi sau autorităţilor publice, iar în cazul asocierilor care nu au personalitate juridică, obligaţia îi revine persoanelor autorizate să le reprezinte în temeiul legii sau al statutului. Avocaţii împuterniciţi să acţioneze în mod corespunzător vor furniza informaţiile în numele clienţilor lor. Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi poartă răspundere pentru neprezentarea informaţiilor sau furnizarea informaţiilor incomplete, inexacte sau care induc în eroare, în conformitate cu Legea nr.183/2012.

Secţiunea 7

Confidenţialitate informaţiilor

190. Informaţiile, inclusiv documentele, nu sunt comunicate sau puse la dispoziţie întreprinderilor implicate de către Consiliul Concurenţei în măsura în care acestea conţin secret comercial sau alte informaţii confidenţiale a căror dezvăluire nu este considerată necesară de Consiliul Concurenţei în scopul procedurii.

191. Informaţiile care constituie secret comercial vor fi marcate în conformitate cu art.63 alin.(3) din Legea nr.183/2012.

192. În procedurile privind concentrările economice, în scopul de pregătire eventuală a procesului de acces la dosar, orice persoană care furnizează informaţii sau prezintă observaţii Consiliului Concurenţei, are obligaţia de a indica clar toate elementele pe care le consideră confidenţiale, aducând motive de drept şi de fapt, în acest sens, şi de a furniza o versiune neconfidenţială separată în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei.

193. Informaţiile, altele decât secretele comerciale, vor fi calificate ca fiind confidenţiale în cazul în care persoana, întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi în cauză depune o cerere motivată în acest sens şi această solicitare este acceptată de Consiliul Concurenţei.

194. Cererea trebuie să se refere doar la informaţiile obţinute de Consiliul Concurenţei de la autorul cererii şi nu la informaţiile obţinute din alte surse. În cerere este necesar să se identifice părţile faţă de care informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei sunt considerate confidenţiale.

195. Accesul persoanei sau întreprinderii interesată de informaţii cu acces restricţionat urmează a fi acordat în conformitate cu art.62 alin.(2) din Legea nr.183/2012.

Secţiunea 8

Procedura de investigaţie a concentrărilor economice

Exercitarea dreptului la apărare

196. Investigarea operaţiunilor de concentrare economică se va efectua conform prevederilor prevăzute în Capitolul VII din Legea nr.183/2012.

197. Prin dispoziţia de iniţiere a investigaţiei, Plenul Consiliului Concurenţei desemnează un raportor, responsabil pentru întocmirea raportului asupra investigaţiei, comunicarea acestuia părţilor în cauză, primirea observaţiilor şi prezentarea raportului în şedinţa Plenului Consiliului Concurenţei. Raportorul desemnat instrumentează toate actele procedurii de investigaţie, propunând Consiliului Concurenţei dispunerea măsurilor care sunt de competenţa acestuia.

198. În scopul efectuării investigaţiilor, angajaţii Consiliului Concurenţei, cu excepţia debutanţilor, pot să efectueze inspecţiile necesare în condiţiile art.56-57 din Legea nr.183/2012.

199. În scopul exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei are dreptul de a convoca la interviu orice reprezentant împuternicit al întreprinderii, al asocierii de întreprinderi, orice reprezentant legal al autorităţii publice, precum şi orice persoană fizică, în cazul în care un astfel de reprezentant sau o astfel de persoană ar putea deţine informaţii relevante. În cazul în care angajaţii Consiliului Concurenţei doresc să intervieveze o persoană, aceştia sunt obligaţi să indice, înainte de a începe interviul, temeiul juridic (dispoziţia Plenului Consiliului Concurenţei privind iniţierea investigaţiei), scopul interviului, precum şi intenţia sa de a înregistra interviul.

200. Înainte de adoptarea deciziilor prevăzute la art.65 alin.(1) din Legea nr.183/2012, Consiliul Concurenţei, în cadrul procedurilor de investigaţie, garantează pe deplin drepturile la apărare ale părţilor în cauză (persoanelor şi întreprinderilor implicate în concentrarea economică) prin acordarea dreptului de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la concluziile şi propunerile din raportul de investigaţie, prin asigurarea accesului la dosar şi dreptul la audieri.

201. După întocmirea raportului asupra investigaţiei, o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului va fi transmisă, pentru informare persoanelor şi întreprinderilor implicate într-o concentrare economică. Persoanelor a căror audiere a fost admisă potrivit prevederilor art.64 alin.(3) din Legea nr.183/2012 li se va transmite o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului de investigaţie numai la solicitare.

202. În termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii raportului de investigaţie, părţile şi alte persoane cărora le-a fost transmis raportul au dreptul să prezinte observaţii asupra acestuia.

203. Termenul menţionat la punctul 202 poate fi prelungit de către Consiliul Concurenţei, o singură dată, cu cel mult 30 de zile lucrătoare, în baza unei cereri întemeiate, la care se anexează probele ce dovedesc necesitatea prelungirii termenului. În acest caz, părţii ce a înaintat cererea i se comunică în scris, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, rezultatul examinării cererii.

204. Părţile în cauză care fac obiectul procedurilor desfăşurate de Consiliul Concurenţei au dreptul de acces la dosarul Consiliului Concurenţei în condiţiile art.60-63 din Legea nr.183/2012, sub rezerva interesului legitim al întreprinderilor de a-şi proteja secretele comerciale şi alte informaţii confidenţiale. Dreptul de acces la dosar nu include accesul la informaţiile a căror dezvăluire ar putea afecta concurenţa, la informaţiile confidenţiale şi documentele interne ale Consiliului Concurenţei, la observaţiile altor părţi la raportul de investigaţie, la corespondenţa Consiliului Concurenţei cu autorităţile de concurenţă din alte state, la informaţiile protejate de alte legi. Accesul la dosar se acordă la cererea scrisă a părţilor în cauză, după transmiterea de către Consiliul Concurenţei a raportului de investigaţie.

205. Consiliul Concurenţei acordă accesul la dosar, în procedurile privind concentrările economice, la cerere, şi altor părţi implicate în adresa cărora a fost transmis raportul de investigaţie, în măsura în care acest lucru le este necesar pentru a-şi prezenta observaţiile.

206. Alte părţi implicate înseamnă părţi la intenţia de concentrare economică, altele decât părţile care fac notificarea, precum vânzătorul şi întreprinderea care constituie obiectivul concentrării economice.

207. Părţile cărora le-a fost transmis raportul de investigaţie sunt în drept să solicite audieri. Audierile sunt solicitate de către părţi în scris odată cu prezentarea observaţiilor pe marginea raportului de investigaţie. Audierile pot fi dispuse, de asemenea, din oficiu, de preşedintele Consiliului Concurenţei.

208. În cazul în care consideră că este necesar, preşedintele Consiliului Concurenţei poate dispune sau admite audierea altor persoane fizice sau juridice. În sensul dreptului de a fi audiat în temeiul art.64 din Legea nr.183/2012, se disting următoarele părţi:

208.1. părţile care fac notificarea, şi anume persoanele sau întreprinderile care depun o notificare în corespundere cu Capitolul III, Secţiunea 1 din Regulament;

208.2. alte părţi implicate, şi anume părţi la concentrarea propusă, altele decât părţile care fac notificarea, cum ar fi vânzătorul şi întreprinderea care este ţinta concentrării;

208.3. persoane terţe, şi anume persoane fizice sau juridice, inclusiv clienţi, furnizori şi concurenţi, cu condiţia să demonstreze un interes suficient în conformitate cu art.64 alin.3) din Legea nr.183/2012, în special:

208.3.1. membri ai organismelor administrative sau de conducere ale întreprinderilor în cauză sau reprezentanţi recunoscuţi ai angajaţilor lor;

208.3.2. asociaţii de consumatori, în cazul în care concentrarea propusă se referă la produse sau servicii utilizate de consumatorii finali;

208.4. părţile în privinţa cărora Consiliul Concurenţei intenţionează să adopte o decizie în temeiul articolului 68 alin.(1), art.71 lit.e), f), g) şi art.76 alin.(1) lit.b) – g).

209. În materia concentrărilor economice, investigaţiile se finalizează prin decizii. În cazul investigaţiilor şi deciziilor adoptate cu privire la o posibilă încălcare a art.20 din Legea nr.183/2012, atunci când operaţiunea de concentrare economică investigată nu este notificată, Consiliul Concurenţei va analiza şi va decide, în acest context, şi cu privire la compatibilitatea operaţiunii cu mediul concurenţial.

Capitolul VII

TERMENELE DE PRESCRIPŢIE, COMUNICARE

ŞI MODUL DE EXECUTARE A DECIZIILOR

210. În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei informează părţile notificatoare, printr-o scrisoare, în cazul în care va ajunge la concluzia că operaţiunea de concentrare economică notificată nu cade sub incidenţa Legii nr.183/2012.

211. Termenul de 30 de zile lucrătoare prevăzut la art.25 alin.(1) din Legea nr.183/2012 începe să curgă de la data la care notificarea a fost completată, fiind confirmată ca efectivă, şi se va împlini în cea de a treizecea zi lucrătoare. Acest termen începe să curgă din ziua lucrătoare următoare celei în care este primită notificarea sau, în cazul în care informaţiile care trebuie furnizate împreună cu notificarea sunt incomplete, din ziua lucrătoare următoare zilei în care sunt primite informaţiile complete. Toate documentele transmise prin intermediul mijloacelor electronice Consiliului Concurenţei, în afara unei zile lucrătoare, se consideră a fi fost primite în următoarea zi lucrătoare.

212. Termenul de 90 de zile lucrătoare prevăzut la art.25 alin.(2) din Legea nr.183/2012 începe să curgă din ziua lucrătoare următoare zilei în care a fost iniţiată investigaţia şi se va împlini în cea de a nouăzecea zi lucrătoare.

213. Termenele prevăzute la art.25 alin.(1) şi (2) din Legea nr.183/2012 se prelungesc în cazul în care părţile care fac notificarea înaintează o cerere în acest sens în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la iniţierea procedurii. Părţile care fac notificarea pot înainta o singură cerere de acest fel. După iniţierea procedurii, Plenul Consiliului Concurenţei poate prelungi termenele prevăzute la art.25 alin.(1) şi (2) din Legea nr.183/2012, cu acordul părţilor care au făcut notificarea. Durata totală a oricărei prelungiri sau a oricăror prelungiri efectuate nu poate depăşi 20 de zile lucrătoare.

214. Termenele prevăzute la art.25 alin.(1) şi (2) din Legea nr.183/2012 se prelungesc cu 30 de zile lucrătoare în cazul în care întreprinderile implicate se oferă să îşi asume angajamente în temeiul art.25 alin.(1) şi (2) din Legea nr.183/2012, în vederea realizării compatibilităţii concentrării cu mediul concurenţial.

215. Un termen calculat în zile lucrătoare expiră la sfârşitul ultimei sale zile lucrătoare. Un termen stabilit de Consiliul Concurenţei în termenii unei date calendaristice expiră la sfârşitul zilei respective.

216. În cazul în care Plenul Consiliului Concurenţei nu ia o decizie, în termenele prevăzute la art.25 alin.(1) şi (2) din Legea nr.183/2012, operaţiunea de concentrare economică se consideră autorizată tacit.

217. În cazul în care, din cauza unor împrejurări de care este responsabilă una dintre întreprinderile implicate în concentrare, Consiliul Concurenţei a solicitat informaţii în temeiul art.54 din Legea nr.183/2012 sau a dispus o inspecţie printr-un ordin adoptat în temeiul art.56 din Legea nr.183/2012, termenele prevăzute la punctele 211-212 din Regulament se suspendă şi încep să curgă de la data la care părţile au furnizat Consiliului Concurenţei toate informaţiile solicitate.

218. În condiţiile art.25 alin.(4¹) din Legea nr.183/2012, termenul prevăzut la punctul 212 se suspendă în următoarele cazuri:

218.1. de la data comunicării raportului de investigaţie părţilor implicate în concentrare economică până la data prezentării de către acestea a observaţiilor asupra raportului de investigaţie sau, în cazul în care observaţiile nu au fost prezentate în termenul stabilit, până la data expirării termenului stabilit pentru prezentarea observaţiilor;

218.2. de la data solicitării de către părţile implicate în concentrare economică a audierii pe marginea raportului de investigaţie până la data desfăşurării audierii. Consiliul Concurenţei examinează solicitarea de audieri în termen de 3 zile lucrătoare.

219. Suspendarea termenului începe în ziua lucrătoare următoare datei la care a avut loc evenimentul care declanşează suspendarea. Aceasta expiră la sfârşitul zilei în care dispare motivul suspendării. În cazurile în care această zi nu este una lucrătoare, suspendarea termenului expiră la sfârşitul zile lucrătoare următoare.

220. Deciziile şi prescripţiile adoptate de Plenul Consiliului Concurenţei, în materia concentrărilor economice în aplicarea prevederilor Legii nr.183/2012 şi Regulamentului, se comunică în scris persoanelor vizate în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării lor.

221. Deciziile şi prescripţiile Plenului Consiliului Concurenţei se publică pe pagina web oficială a autorităţii. Publicarea deciziilor şi a prescripţiilor se face ţinând cont de interesul legitim al întreprinderilor în protejarea secretelor comerciale şi a altor informaţii confidenţiale ocrotite de lege.

222. Deciziile şi prescripţiile Plenului Consiliului Concurenţei adoptate în condiţiile Legii nr.183/2012 se execută de către întreprinderi, asocieri de întreprinderi şi autorităţile administraţiei publice cărora le sunt adresate, în termenul stipulat.

223. Persoanele vizate sunt obligate să informeze Consiliul Concurenţei despre măsurile întreprinse în vederea executării deciziei, în termenul stabilit în aceasta.

224. În cazul neexecutării, în termen, a deciziilor Plenului Consiliului Concurenţei, executarea silită a acestora se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.183/2012 şi a Codului Administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.

225. Dacă întreprinderile implicate renunţă la operaţiunea de concentrare economică, aceasta din urmă încetează să mai existe şi Regulamentul privind concentrările economice încetează să mai fie aplicabil.

226. În acest sens, prevederile art.25 alin.(2) al Legii nr.183/2012 prevede o excepţie privind finalizarea investigaţiei iniţiate cu privire la operaţiunile de concentrare economică notificate care cad sub incidenţa Legii nr.183/2012 însă prezintă îndoieli grave privind compatibilitatea acestora cu mediul concurenţial normal, fără a emite o decizie. Această excepţie se referă la cazurile în care întreprinderile implicate au renunţat la operaţiunea de concentrarea economică şi demonstrează, convingând Plenul Consiliului Concurenţei în legătură cu acest fapt.

227. Cerinţele pentru demonstrarea renunţării la operaţiunea de concentrare economică trebuie să corespundă din punct de vedere al formei juridice, al intensităţii etc. cu actul iniţial care a fost considerat suficient pentru a face notificabilă concentrarea. În cazul în care, pe durata procedurii, părţile pornesc de la actul iniţial pentru o consolidare a legăturilor contractuale, de exemplu prin încheierea unui acord obligatoriu după ce tranzacţia a fost notificată pe baza intenţiei de bună credinţă, cerinţele demonstrării renunţării la operaţiunea de concentrare economică trebuie de asemenea să corespundă cu natura ultimului act.

228. În caz de implementare a concentrării înaintea unei decizii a Consiliului Concurenţei, restabilirea status quo ante trebuie să fie demonstrată. Simpla retragere a notificării nu este considerată o probă suficientă a faptului că părţile au renunţat la concentrare în conformitate cu articolul 25 alineatul (2) din Legea nr.183/2012. În mod similar, modificările minore ale unei concentrări care nu afectează modificarea controlului sau calitatea acelei modificări nu pot fi considerate ca o renunţare la operaţiunea de concentrare economică iniţială.

229. Reieşind din circumstanţe de fapt aplicabile, părţile implicate în operaţiunea de concentrare economică vor proba următoarele:

229.1. acord obligatoriu: va fi necesară demonstrarea anulării care creează obligaţii juridice sub forma prevăzută în acordul iniţial (de regulă, un document semnat de toate părţile). Exprimarea intenţiei de a anula acordul sau de a nu implementa concentrarea notificată, precum şi declaraţiile unilaterale ale uneia dintre părţi, nu sunt considerate ca fiind suficiente

229.2. intenţia de bună credinţă de a încheia un acord: în cazul unei scrisori de intenţie sau a unui memorandum de înţelegere care reflectă intenţia de bună credinţă, vor fi necesare documentele care să dovedească faptul că a fost anulat acest temei pentru intenţia de bună credinţă. Cât despre alte forme posibile care indică intenţia de bună credinţă, abandonarea trebuie să inverseze această intenţie de bună credinţă şi să corespundă din punct de vedere al formei şi intensităţii cu exprimarea iniţială a intenţiei.

229.3. anunţul public al unei licitaţii publice sau a intenţiei de a face o licitaţie publică: va fi necesar un anunţ public de finalizare a procedurii de licitaţie sau de renunţare a intenţiei de a face o licitaţie publică. Formatul şi accesibilitatea publică la acest anunţ trebuie să fie comparabile cu cele ale anunţului iniţial.

229.4. concentrări implementate: în cazul în care concentrarea a fost implementată înaintea deciziei Consiliului Concurenţei, părţile trebuie să demonstreze faptul că a fost restabilită situaţia existentă înainte de implementarea operaţiunii de concentrare economică.

230. Responsabilitatea prezentării actelor necesare pentru îndeplinirea cerinţelor stipulate la punctul 229 revine părţilor implicate în operaţiunea de concentrare economică.

Anexa nr.1

FORMULAR COMPLET

privind notificarea unei concentrări economice

Anexa nr.2

FORMULAR SIMPLIFICAT

privind notificarea unei concentrări economice