Hotărâre nr.21 din 17.05.2018 privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Agenţiei Turismului la 31 decembrie 2017

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale

Agenţiei Turismului la 31 decembrie 2017

nr. 21  din  17.05.2018

 (în vigoare 15.06.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 195-209 art. 21 din 15.06.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa consultantului principal al Direcţiei coordonarea politicilor din cadrul Cancelariei de Stat dl Denis Bejan, directorului general al Agenţiei Turismului dl Stanislav Rusu, şefului Serviciului economie şi finanţe din cadrul Agenţiei Turismului dna Natalia Cazacu, călăuzindu-se de art.3 alin.(1) şi art.5 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017¹, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare ale Agenţiei Turismului la 31 decembrie 2017.

______________________________

¹ Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.38 alin.(3) din Legea nr.260 din 07.12.2017 şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018 (cu modificările ulterioare)², având drept scop de a verifica, sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare ale Agenţiei Turismului prezintă o imagine reală şi fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil şi, în ansamblul lor, nu conţin denaturări semnificative, fiind supusă auditării perioada anului 2017.

______________________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018”.

Auditul public extern a fost desfăşurat în conformitate cu standardele internaţionale ale instituţiilor supreme de audit: ISSAI 100 “Principii fundamentale ale auditului sectorului public”, ISSAI 200 “Principii fundamentale ale auditului financiar” şi ISSAI 1000-2999 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit” ³.

______________________________

³ Aprobate prin Hotărârile Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 şi nr.7 din 10.03.2014.

Examinând Raportul de audit prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Controlul intern instituit în cadrul Agenţiei Turismului, prin politicile, procedurile, regulile interne, procesele concepute şi realizate de către managementul şi personalul autorităţii, nu a asigurat pe deplin buna guvernare a fondurilor publice gestionate, ceea ce a condiţionat unele carenţe ale managementului financiar-contabil, precum şi unele neconformităţi în gestionarea resurselor publice, având ca impact denaturarea semnificativă a situaţiilor financiare auditate.

Constatările din Raportul de audit au servit drept temei pentru exprimarea opiniei contrare asupra situaţiilor financiare ale Agenţiei Turismului la 31 decembrie 2017.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2), art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare ale Agenţiei Turismului la 31 decembrie 2017 (se anexează).

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Agenţiei Turismului, pentru conformarea strictă la standardele de bună guvernanţă şi realizarea unui plan complex de măsuri şi acţiuni punctuale privind implementarea recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Parlamentului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, Agenţia Turismului a întreprins unele măsuri şi a asigurat contabilizarea corespunzătoare a bunurilor publice în valoare totală de 312,0 mii lei, precum şi calcularea amortizării activelor nemateriale în sumă totală de 21,4 mii lei.

4. Despre acţiunile întreprinse pentru executarea subpunctului 2.1. din prezenta Hotărâre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.21 din 17 mai 2018

RAPORTUL

auditului situaţiilor financiare ale

Agenţiei Turismului la 31 decembrie 2017

I. OPINIE CONTRARĂ

Curtea de Conturi a auditat rapoartele financiare ale Agenţiei Turismului la 31 decembrie 2017, care cuprind: bilanţul contabil (Forma FD-041); raportul privind veniturile şi cheltuielile (Forma FD-042); raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (Forma FD-043); raportul privind executarea bugetului (Forma FD-044); raportul privind circulaţia mijloacelor fixe, uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale (Forma FD-045); raportul privind circulaţia stocului de materiale circulante şi a rezervelor de stat (Forma FD-046); raportul privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valorile materiale (Forma FD-047); raportul privind primirea şi utilizarea valorilor materiale primite cu titlu de ajutor umanitar (Forma FD-051); raportul privind mijloacele temporar intrate în posesia instituţiilor (Forma FD-052); raportul narativ privind executarea bugetului.

În opinia auditului public extern, ţinând cont de semnificaţia aspectelor expuse în “Baza pentru opinia contrară”, rapoartele financiare menţionate, sub toate aspectele semnificative, nu oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei patrimoniale şi celei financiare ale AT la 31 decembrie 2017 în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

____________________________

¹ Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lonely_Planet.

² Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/National_Geographic_(revist%C4%83). 

II. BAZA PENTRU OPINIA CONTRARĂ

Urmare activităţilor de audit desfăşurate în scopul obţinerii unei asigurări rezonabile că rapoartele financiare ale AT la 31 decembrie 2017 prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil³ şi, în ansamblul lor, nu conţin denaturări semnificative, cauzate de fraude şi/sau erori, au fost colectate probe suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază privind exprimarea opiniei contrare.

Probele colectate de audit au relevat că controlul intern instituit în cadrul AT a fost unul redus şi fragmentat, ceea ce a condiţionat unele carenţe ale managementului financiar-contabil, precum şi unele neconformităţi în gestionarea resurselor publice, exprimate prin: (i) contabilizarea necorespunzătoare şi ţinerea neregulamentară a evidenţei contabile a unor elemente patrimoniale; (ii) aplicarea neconformă a unor prevederi ale cadrului regulator şi suportarea cheltuielilor nejustificate; (iii) nerespectarea normelor metodologice privind aplicarea Clasificaţiei economice şi raportarea neveridică a cheltuielilor (Sinteza carenţelor/iregularităţilor constatate este prezentată în Anexa nr.4 la actualul Raport), având ca impact denaturarea semnificativă a rapoartelor financiare auditate (Sinteza denaturărilor semnificative aferente rapoartelor financiare ale AT la 31 decembrie 2017 este prezentată în Anexa nr.5 la actualul Raport).

De menţionat că, pe parcursul misiunii de audit, AT a întreprins unele acţiuni în vederea înlăturării deficienţelor/carenţelor constatate de audit (a se vedea Anexa nr.4 la prezentul Raport).

____________________________

³ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea contabilităţii); Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015; Ordinul ministrului finanţelor nr.06 din 10.01.2018 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2017; Ordinul ministrului finanţelor nr.164 din 30.12.2016 cu privire la aprobarea Cerinţelor la întocmirea raportului narativ privind executarea bugetelor autorităţilor/instituţiilor bugetare.

III. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

3.1. Statutul juridic, misiunea, funcţiile de bază ale autorităţii auditate

Potrivit prevederilor cadrului normativ în vigoare⁴, Agenţia Turismului este autoritatea administrativă centrală de specialitate, subordonată Guvernului, care elaborează şi promovează politicile statului în domeniul turismului, astfel, misiunea Agenţiei constând în: elaborarea şi implementarea cadrului legal-normativ relevant, a strategiilor şi politicilor statului în domeniul turismului; dezvoltarea turismului intern şi promovarea ţării ca destinaţie turistică la nivel mondial; protecţia drepturilor subiecţilor raporturilor juridice din domeniul turismului; precum şi asigurarea prestării la standarde internaţionale a serviciilor turistice.

Agenţia exercită funcţii de strategie, de reglementare, de administrare şi de reprezentare a statului în domeniul patronat, şi anume: (i) asigură dezvoltarea durabilă a turismului; (ii) creează condiţii pentru pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor din industria turistică; (iii) asigură colaborarea internaţională în domeniul turismului; (iv) contribuie, în limitele competenţei, la crearea premiselor pentru dezvoltarea turismului rural; (v) coordonează dezvoltarea turismului intern şi internaţional într-un mod integrat, echilibrat şi durabil, prin includerea în circuitul turistic internaţional a patrimoniului turistic naţional; (vi) contribuie la crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiţiilor în domeniul turismului.

____________________________

⁴ Hotărârea Guvernului nr.851 din 21.12.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Turismului, a structurii şi efectivului-limită ale acesteia.

3.2. Managementul autorităţii auditate

AT este condusă unipersonal de directorul general, numit/eliberat în/din funcţie de către Guvern şi responsabil de: realizarea funcţiilor/atribuţiilor Agenţiei; conducerea activităţii Agenţiei; reprezentarea Agenţiei în relaţiile cu persoanele juridice de drept public şi privat, precum şi a intereselor statului în aceste relaţii în ţară şi în străinătate; alte împuterniciri atribuite prin legislaţie.

Totodată, potrivit prevederilor regulamentare⁵, în cadrul Agenţiei este instituit organul colegial consultativ, în componenţa a nouă membri, aprobată de Guvern la propunerea directorului general.

____________________________

⁵ Pct.14 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Turismului, a structurii şi efectivului-limită ale acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.851 din 21.12.2009.

3.3. Situaţia patrimonial-financiară şi sursele de finanţare a activităţii

Patrimoniul gestionat de AT, în aspectul existenţei şi componenţei materiale, a constituit 1,2 mil. lei la finele anului 2017. Structura şi evoluţia patrimoniului gestionat sunt prezentate în tabelul care urmează.

Finanţarea activităţii Agenţiei se efectuează din contul bugetului de stat, precum şi al veniturilor formate şi administrate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Figura nr.1.

Sursă: Raportul privind executarea bugetului la 31 decembrie 2017 (Forma FD-044).

Informaţiile detaliate privind atribuţiile AT, cadrul instituţional relevant, structura, organigrama şi efectivul-limită sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1. Rapoartele financiare ale AT la 31 decembrie 2017 au fost elaborate în lipsa politicilor contabile adoptate.

Raportarea activităţii economico-financiare, precum şi responsabilitatea pentru elaborarea situaţiilor financiare revin Serviciului economie şi finanţe din cadrul Agenţiei. De menţionat că, deşi, potrivit prevederilor Legii contabilităţii⁶, conducătorul unei entităţi este obligat să asigure un cadru regulator intern aferent domeniului financiar-contabil⁷, auditul denotă lipsa acestuia în cadrul AT, astfel nefiind determinate metoda de elaborare/generare a rapoartelor financiare şi modul de raportare a acestora, cu delimitarea expresă a responsabilităţilor, atribuţiilor şi personalului implicat etc., precum şi adoptate politicile contabile, ceea ce a condiţionat aplicarea neuniformă a unor principii specifice de recunoaştere, evaluare şi contabilizare a elementelor contabile, impactul fiind denaturarea informaţiilor respective din situaţiile financiare.

____________________________

⁶ Art.13 alin.(2) lit.c) din Legea contabilităţii.

⁷- organizarea şi ţinerea contabilităţii, elaborarea şi respectarea politicilor contabile;

- elaborarea şi aprobarea: planului de conturi contabile de lucru al entităţii; procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune; formularelor documentelor primare şi registrelor contabile, în cazul lipsei formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesităţile entităţii; regulilor circulaţiei documentelor şi tehnologiei de prelucrare a informaţiei contabile;

- întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul legal-normativ în vigoare etc.

4.2. Informaţiile din rapoartele financiare ale AT, fiind abordate în aspectul unui inventar al patrimoniului gestionat, nu prezintă poziţia patrimonială inteligibilă, credibilă şi exhaustivă. Astfel,

4.2.1. Inventarierea desfăşurată în cadrul AT nu a contribuit pe măsură la atingerea scopului principal privind stabilirea şi evaluarea reală a elementelor patrimoniale ale autorităţii în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale reale şi fidele.

Deşi managementul autorităţii a emis ordinul privind desfăşurarea inventarierii tuturor elementelor de activ şi datorii, controlul intern existent nu a asigurat desfăşurarea acesteia în mod regulamentar şi integral. Astfel, probele de audit colectate au relevat că comisia de inventariere nu a asigurat stabilirea existenţei faptice a activelor gestionate de AT, fiind imposibilă efectuarea controlului asupra integrităţii activelor prin compararea existenţei efective a acestora cu datele evidenţei contabile, stabilirea bunurilor care parţial şi-au pierdut calitatea iniţială, depistarea bunurilor neutilizate, precum şi documentarea corespunzătoare şi contabilizarea ulterioară respectivă a rezultatelor inventarierii.

În contextul celor relatate, auditul denotă că desfăşurarea neregulamentară a inventarierii în cadrul AT a constituit un factor generator de denaturări ale situaţiilor financiare auditate.

4.2.2. Informaţiile raportate privind mijloacele fixe au fost denaturate cu cca 219,2 mii lei şi nu au corespuns principiilor de inteligibilitate, credibilitate şi plenitudine.

Neelaborarea politicilor contabile, neinstituirea unui control intern corespunzător, precum şi managementul contabil neadecvat au condiţionat:

√ recunoaşterea şi clasificarea inadecvată a mijloacelor fixe şi, respectiv, neînregistrarea acestora în conturi distincte în sumă totală de 109,7 mii lei (sau 9,4% din totalul activelor), fiind denaturate situaţiile patrimoniale raportate;

√ neînregistrarea în evidenţa contabilă a 2 spoturi de promovare a imaginii ţării ca destinaţie turistică⁸ în valoare de 109,5 mii lei (sau 9,4% din totalul activelor), fiind compromisă credibilitatea informaţiilor respective raportate.

Notă: Unele iregularităţi nominalizate au fost remediate pe parcursul misiunii de audit (a se vedea Anexa nr.4 la prezentul Raport).

____________________________

⁸ Sursă pentru vizualizarea spoturilor: www.youtube.com/watch?v=rL0wOXQwmCE ; www.youtube.com/watch?v=Bvp8P8rX0gY .

4.2.3. Informaţiile privind activele nemateriale gestionate nu au fost contabilizate şi dezvăluite în rapoartele financiare, impactul fiind raportarea neveridică şi incompletă a situaţiilor patrimoniale.

Controlul intern redus şi insuficient existent în cadrul AT, precum şi managementul contabil neadecvat persistent au condiţionat neînregistrarea în evidenţa contabilă a:

√ SIA contabil cu costul de intrare de 13,4 mii lei (achiziţionat în anul 2010) şi SIA RT, aflat în curs de execuţie, cu valoarea de 35,0 mii lei (achiziţionat în anul 2014), fiind recunoscute ca cheltuieli din perioada de gestiune respectivă;

√ drepturilor de proprietate asupra portofoliului de branduri naţionale de promovare a imaginii ţării ca destinaţie turistică⁹, a cărui valoare a însumat 25,0 mii lei.

Totodată, misiunea de audit a relevat contabilizarea incorectă a SIA “Managementul documentelor” cu valoarea iniţială de 19,4 mii lei, care a fost recunoscut şi înregistrat în componenţa mijloacelor fixe. De menţionat că software-ul în cauză până în prezent nu este pus în funcţiune şi nici utilizat de către autoritate.

Faptele relatate au condiţionat denaturarea situaţiilor patrimoniale, precum şi au creat premise de pierdere a activelor nominalizate, în condiţiile reformei guvernamentale lansate, ceea ce atentează la integritatea patrimoniului naţional-cultural (informaţiile de referinţă sunt prezentate în Capitolul V. “Menţiune privind continuitatea activităţii”).

Notă: Unele iregularităţi nominalizate au fost remediate pe parcursul misiunii de audit (a se vedea Anexa nr.4 la prezentul Raport).

____________________________

⁹ Notă: Potrivit bazei de date AGEPI (sursa: www.db.agepi.md), Agenţia Turismului deţine drepturi exclusive de proprietate asupra unui portofoliu de branduri naţionale de promovare a imaginii ţării ca destinaţie turistică, constituit din 5 mărci. Prezentarea grafică şi informaţiile adiţionale mărcilor sunt expuse în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

4.2.4. Informaţiile privind uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale au fost prezentate neveridic şi nedeplin în rapoartele financiare.

Aplicarea neconformă a prevederilor cadrului normativ-regulator privind modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale¹⁰, precum şi stabilirea duratei de funcţionare utilă a unor mijloace fixe¹¹ au condiţionat denaturarea informaţiilor relevante din situaţiile financiare cu cca 214,2 mii lei (conform valorii estimate de către audit).

____________________________

¹⁰ Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor n 216 din 28.12.2015.

¹¹ Hotărârea Guvernului nr.338 din 21.03.2003 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale.

4.2.5. Informaţiile privind stocurile de materiale circulante prezentate în rapoartele financiare nu au întrunit principiile de inteligibilitate, exactitate şi credibilitate.

Controlul intern instituit în cadrul AT (insuficient şi fragmentat), precum şi managementul contabil imprudent au condiţionat denaturarea informaţiilor privind stocurile de materiale circulante prezentate în rapoartele financiare, fiind afectată inteligibilitatea acestora în urma clasificării necorespunzătoare. Astfel, bunurile, care fac parte din componenţa mijloacelor fixe, în valoare totală de 109,7 mii lei (179 unităţi) nu au fost contabilizate în conturi distincte, dar înregistrate în componenţa stocurilor de materiale circulante.

Totodată, se denotă că lipsa politicilor contabile, efectuarea neregulamentară a inventarierii şi gestionarea necorespunzătoare a stocurilor de materiale circulante, precum şi efectuarea achiziţiilor în lipsa unei planificări adecvate, în ansamblu lor, au compromis credibilitatea şi fiabilitatea informaţiilor respective din rapoartele financiare auditate.

Notă: Unele iregularităţi nominalizate au fost remediate pe parcursul misiunii de audit (a se vedea Anexa nr.4 la prezentul Raport).

4.3. Poziţia financiară a AT la 31 decembrie 2017, în contextul cheltuielilor suportate, nu prezintă o imagine reală şi fidelă.

4.3.1. Urmare aplicării incorecte şi neuniforme, în unele cazuri, a legislaţiei în vigoare, au fost admise unele iregularităţi, care au condiţionat denaturarea şi prezentarea neveridică în rapoartele financiare a informaţiilor privind cheltuielile aferente remunerării muncii şi deplasărilor de serviciu peste hotare. Astfel,

4.3.1.1. Aplicarea necorespunzătoare a cadrului legal în vigoare¹² aferent remunerării personalului angajat cu dreptul de acces la secretul de stat a condiţionat suportarea cheltuielilor neregulamentare în sumă totală de cca 22,2 mii lei.

Deşi în cadrul AT nu a fost respectat modul stabilit de perfectare a dreptului de acces la secretul de stat pentru personalul angajat, gradele de salarizare au fost majorate cu un grad, ceea ce a condiţionat stabilirea neregulamentară a cuantumului salariilor de funcţie respective şi, ca rezultat, suportarea cheltuielilor nejustificate în suma indicată.

4.3.1.2. Stabilirea în mod neîntemeiat şi neregulamentar a cuantumului unor plăţi a generat cheltuieli nejustificate în sumă totală de 249,0 mii lei, şi anume:

√ acordarea premiilor unice, în lipsa ordinului respectiv al conducătorului, în sumă de 102,0 mii lei;

√ acordarea unor plăţi stimulatoare, care au însumat 147,0 mii lei, în lipsa cadrului regulator intern¹³ privind modul şi condiţiile de acordare a acestora.

4.3.1.3. Admiterea de către AT a unor iregularităţi privind desfăşurarea relaţiilor de muncă a determinat suportarea cheltuielilor neîntemeiate în sumă totală de 26,1 mii lei. În contextul dat, se relevă următoarele:

√ deşi o unitate de personal a fost reîncadrată în funcţia publică¹⁴, managementul autorităţii nu a asigurat evidenţa corespunzătoare a timpului de muncă prestat de către unitatea respectivă, precum şi remuneraţia acesteia în corelare cu timpul de muncă efectiv lucrat, ceea ce a condiţionat suportarea cheltuielilor neîntemeiate în sumă de cca 22,7 mii lei;

√ deşi, în unele cazuri de încetare a raporturilor de serviciu¹⁵, ajutorul material acordat urmează a fi recalculat (proporţional perioadei de activitate în funcţie în anul de gestiune), managementul contabil nu a asigurat recalcularea plăţilor vizate la demisia unui angajat din funcţie, impactul fiind suportarea cheltuielilor nejustificate nesemnificative în sumă de 2,4 mii lei;

√ deşi relaţiile de muncă cu unele unităţi (2 unităţi) de personal au fost suspendate¹⁶, acestora, contrar prevederilor legale¹⁷, le-au fost stabilite prime unice, ceea ce a cauzat suportarea cheltuielilor nejustificate nesemnificative în sumă de 1,0 mii lei.

4.3.1.4. Aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor în vigoare privind compensarea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu peste hotare a salariaţilor a condiţionat suportarea unor cheltuieli nejustificate.

Astfel, la calcularea cheltuielilor vizate, AT a aplicat cuantumul diurnei care l-a depăşit pe cel stabilit de legislaţie¹⁸, fapt care s-a soldat cu suportarea cheltuielilor suplimentare în sumă de cca 1,2 mii lei.

____________________________

¹² Art.6 alin.(4) lit.a) din Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici; art.24 din Legea nr.245-XVI din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat.

¹³ Pct.8 alin.5) din Hotărârea Guvernului nr.331 din 28.05.2012 privind salarizarea funcţionarilor publici.

¹⁴ Art.55 din Legea nr.158-XVI din 4.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

¹⁵ Pct.8, alin.4) din Hotărârea Guvernului nr.331 din 28.05.2012 privind salarizarea funcţionarilor publici.

¹⁶ Art.54 alin.(1) lit.b) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

¹⁷ Art.51 alin.(1) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

¹⁸ Anexa nr.2 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10 din 5.01.2012.

4.3.2. Nerespectarea normelor metodologice privind aplicarea Clasificaţiei economice¹⁹ a determinat raportarea neveridică a unor cheltuieli în rapoartele financiare şi denaturarea acestora cu 66,0 mii lei.

Potrivit cadrului regulator vizat, cheltuielile de transport includ: cheltuielile pentru serviciile de transport acordate în baza contractului sau acordului de prestare a serviciilor de transport; plata taxei pentru drumuri de către deţinătorii mijloacelor de transport înmatriculate în RM; precum şi cheltuielile pentru toate tipurile de asigurări legate de transport. Astfel, contrar prevederilor în cauză, la categoria nominalizată au fost incluse cheltuielile privind remunerarea muncii unui şofer, ceea ce a determinat raportarea neveridică a cheltuielilor, ţinându-se cont de aspectul dat. De menţionat că suma totală a cheltuielilor respective a constituit 66,0 mii lei (inclusiv contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 11,9 mii lei, şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 2,1 mii lei).

____________________________

¹⁹ Anexa nr.12 la Ordinul ministrului finanţelor nr.208 din 24.12.2015 privind Clasificaţia bugetară.

V. MENŢIUNE PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

5.1. Reforma guvernamentală lansată în RM pretinde revizuirea şi ajustarea neîntârziată a cadrului regulator-normativ aferent domeniului auditat.

Lansarea reformei guvernamentale în urma adoptării Legii noi cu privire la Guvern²⁰ a determinat operarea modificărilor semnificative privind: modul de organizare şi funcţionare a Guvernului; funcţiile, împuternicirile şi domeniile de activitate a Guvernului; structura şi efectivul-limită ale ministerelor, ale altor autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi ale structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă.

Totodată, în contextul reformei nominalizate, executivul, în aprilie curent, a aprobat Hotărârea privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Investiţii²¹. Aceasta va fi creată prin fuziunea Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) şi a Agenţiei Turismului şi se va subordona Guvernului Republicii Moldova.

Astfel, cadrul regulator care reglementează bazele juridice, organizatorice, financiare etc. şi conturează viziunile de perspectivă strategică ale domeniului auditat, în condiţiile reformei, a devenit unul depăşit şi este necesară întreprinderea neîntârziată a măsurilor privind ajustarea acestuia, pentru a asigura dezvoltarea lui durabilă.

____________________________

²⁰ Legea nr.136 din 7.07.2017 cu privire la Guvern.

²¹ Hotărârea Guvernului nr.322 din 17.04.2018 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Investiţii.

5.2. AT nu a asigurat gestionarea oportună şi adecvată a unor bunuri de valoare ale statului, ceea ce, în contextul reformei guvernamentale lansate, atentează la integritatea patrimoniului naţional-cultural.

Cadrul legal în vigoare²² defineşte turismul ca unul dintre domeniile prioritare ale economiei naţionale, acesta contribuind la dezvoltarea economică a altor ramuri conexe (alimentaţia publică; transportul intern şi extern; producerea şi comercializarea de mărfuri, echipamente, suvenire; activităţi culturale, sportive, de agrement; servicii medicale; servicii hoteliere etc.).

Imaginea/reputaţia unei ţări pe plan internaţional este un bun naţional de valoare şi un instrument puternic în contextul sporirii competiţiei acesteia privind: stimularea exportului; atragerea turiştilor, investitorilor, forţei de muncă etc. Astfel, promovarea imaginii ţării prin realizarea politicilor “Country branding”²³ este unul dintre obiectivele prioritare²⁴ în dezvoltarea durabilă a economiei ţării per ansamblu, precum şi a domeniului turistic propriu-zis.

Ansamblul politicilor realizate în promovarea imaginii RM ca destinaţie turistică a contribuit la înregistrarea dinamicilor pozitive ale domeniului. Astfel, în anul 2017, agenţiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice pentru 285,0 mii de turişti şi excursionişti, înregistrând o creştere cu 21,7% faţă de anul precedent. Majorarea numărului de turişti şi excursionişti a fost condiţionată de creşterea numărului de participanţi la turismul emiţător (cu 29,4%) şi turismul receptor (cu 11,7%). Totodată, numărul de participanţi la turismul intern s-a redus cu 7,7%.

Figura nr.2

Sursă: www.statbank.statistica.md.

De menţionat că RM, în anul 2017, a fost clasată de către OMT pe locul cinci în lume, ca ţară care înregistrează cea mai rapidă creştere a numărului de turişti. Totodată, Ghidul internaţional “Lonely Planet” şi revista “National Geographic” au clasat RM în topul a 10 destinaţii recomandate pentru anul 2017.

Astfel, pentru menţinerea şi sporirea dinamicilor înregistrate în dezvoltarea ramurii turistice, se denotă necesitatea asigurării unui management strategic al brandurilor, care nu se limitează doar la crearea portofoliului de branduri, dar şi la gestionarea ulterioară a acestuia, exprimată prin: implementarea politicilor de rigoare privind promovarea, dezvoltarea şi consolidarea brandurilor; monitorizarea utilizării brandurilor de către terţi; revizuirea permanentă a tuturor politicilor existente ale branding-ului.

Misiunea de audit a relevat că AT nu a asigurat gestionarea corespunzătoare a portofoliului de branduri naţionale, nefiind:

√ înregistrat în evidenţa contabilă portofoliul de branduri (pct. 4.2.3. din prezentul Raport), deşi, prin prisma evidenţei contabile, brandurile se încadrează în categoria activelor nemateriale, ceea ce, în condiţiile reformei guvernamentale lansate, atentează la integritatea patrimoniului naţional-cultural;

√ desfăşurate activităţile de rigoare privind monitorizarea şi controlul asupra legalităţii utilizării brandurilor de către utilizatorii terţi, deşi, în aspectul dat, a fost adoptat un act regulator intern²⁵, care stabileşte modul de folosire a mărcilor turistice, condiţiile de acordare a dreptului de utilizare, controlul şi responsabilitatea privind utilizarea acestora. Deficienţele vizate generează riscuri sporite privind utilizarea imprudentă a mărcilor turistice de către terţi, ceea ce poate afecta iremediabil imaginea ţării propriu-zise.

În contextul celor relatate, se impune necesitatea unor măsuri sporite/urgente de reabordare a managementului existent aferent gestionării brandurilor turistice gestionate de către AT.

____________________________

²² Art.4 alin.(1) din Legea nr.352-XVI din 24.11. 2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova.

²³ Notă: Urmare reformei guvernamentale, responsabilitatea pentru dezvoltarea turismului şi promovarea imaginii ţării, brandului de ţară şi brandurilor sectoriale a fost acordată Agenţiei de Investiţii.

²⁴Obiectivul specific nr.2 “Valorificarea potenţialului turistic naţional şi promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică” din Strategia de dezvoltare a turismului “Turism 2020”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.338 din 19.05.2014.

²⁵ Regulamentul privind modul de utilizare a mărcilor turistice, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Turismului nr.34 din 29.12.2016.

5.3. Lipsa unui inventar al patrimoniului de interes turistic dezavantajează dezvoltarea ramurii turistice.

Patrimoniul turistic reprezintă ansamblul de elemente care stau la baza desfăşurării activităţii turistice, incluzând resursele turistice naturale şi antropice, baza tehnico-materială, infrastructura generală, infrastructura turistică şi bunurile destinate consumului turistic²⁶. Astfel, patrimoniul turistic este format din bunuri proprietate publică şi privată care se află la baza ofertelor turistice şi constituie factorul fundamental în dezvoltarea domeniului propriu-zis.

Existenţa unui inventar/registru al patrimoniului turistic ar aduce mai multe avantaje. Astfel, fiecare utilizator ar avea posibilitatea să acceseze informaţii despre obiectivele patrimo­niului turistic şi să-şi programeze vacanţa sau călătoria turistică. Agenţii economici, la crearea oferte­lor turistice, ar putea utiliza datele de contact actualizate şi drumurile de acces spre aceste obiective etc. Registrul vizat ar fi un instrument eficient de atragere a investiţiilor, de creare a infrastructurii turistice şi de amenajare a destinaţiilor turistice.

Potrivit cadrului regulator²⁷, atribuţiile privind evidenţa, atestarea, monitorizarea şi administrarea patrimoniului turistic revin AT. Totodată, pentru asigurarea evidenţei şi punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi (autorităţi şi instituţii ale statului, agenţi economici, societatea civilă, cetăţeni) a informaţiei actualizate cu privire la domeniul turismului şi patrimoniul turistic al RM, Guvernul, în anul 2015, a adoptat Conceptul SIA RT²⁸, care presupune o abordare sistematică de identificare, înregistrare, clasificare şi sintetizare a resurselor turistice naţionale. Deşi iniţiativele guvernamentale menţionate au fost lansate şi AT, din contul bugetului de stat, în anul 2014, a achiziţionat serviciile de consultanţă privind elaborarea Conceptului SIA RT (35,0 mii lei), acesta până în prezent nu a fost implementat.

Astfel, auditul denotă că lipsa registrului patrimoniului turistic creează premise de ratare a oportunităţilor/beneficiilor economice pasibile şi dezavantajează dezvoltarea ramurii propriu-zise.

____________________________

²⁶ Art.3 din Legea nr.352-XVI din 24.11.2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova.

²⁷ Hotărârea Guvernului nr.851 din 21.12.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Turismului, a structurii şi efectivului-limită ale acesteia.

²⁸ Hotărârea Guvernului nr.559 din 14.08.2015 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional automatizat “Registrul Turismului”.

VI. ALTE INFORMAŢII

6.1. Neinstituirea în cadrul AT a sistemului de MFC a constituit un factor generator de nereguli şi denaturări ale situaţiilor financiare.

Controlul intern reprezintă un sistem organizat şi exercitat la nivelul unei entităţi, care oferă o asigurare rezonabilă că, la realizarea obiectivelor acesteia, fondurile vor fi utilizate în mod legal, etic, transparent, economic, eficient şi eficace.

Probele de audit acumulate relevă că sistemul de MFC nu a fost instituit în cadrul autorităţii, fapt confirmat prin: neconstituirea grupurilor de lucru şi nedesemnarea persoanelor responsabile în acest sens; neidentificarea şi neiniţierea descrierii proceselor operaţionale; nedefinirea şi nedescrierea unor proceduri, acţiuni de control; lipsa procedurilor formalizate, inclusiv a proceselor descrise ale activităţilor respective; nedesfăşurarea activităţilor privind evaluarea şi monitorizarea riscurilor etc.

Deşi nu este instituit un sistem adecvat de MFC, iar cei însărcinaţi cu guvernanţa AT au depus sistematic Declaraţia privind buna guvernare, potrivit căreia au afirmat că sistemul de MFC la nivelul instituţiei este organizat, implementat, funcţionabil şi asigură utilizarea fondurilor alocate în condiţii de transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate, legalitate, etică şi integritate, auditul denotă că cele declarate contravin realităţii. Astfel, credibilitatea informaţiilor financiare supuse auditului indică un nivel foarte scăzut, ceea ce a şi determinat rezultatele respective, expuse în prezentul Raport.

6.2. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii publice necesită îmbunătăţire.

Se relevă unele nereguli şi abateri de la cadrul legal/regulator în domeniul achiziţiilor publice, care au generat:

- neinstituirea procedurilor privind iniţierea, derularea şi monitorizarea proceselor de achiziţii publice, cu stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor exhaustive pentru personalul implicat în activităţile din acest domeniu, şi, ca urmare, nerespectarea prevederilor legale şi principiilor de transparenţă, liberă concurenţă, tratament egal şi eficienţă a fondurilor publice;

- desfăşurarea achiziţiilor publice cu nerespectarea reglementărilor în vigoare privind întocmirea planurilor corespunzătoare şi publicarea anunţurilor de intenţie. Astfel, planificarea achiziţiilor pe anul 2017 nu a fost fundamentată pe calcule şi analize obiective şi nu s-a ţinut cont de necesităţile reale ale autorităţii;

- aplicarea procedurii necorespunzătoare de atribuire a contractelor de achiziţii publice de bunuri (lucrări, servicii), precum şi nerespectarea regulilor de estimare a valorii contractelor şi de selectare a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie;

- divizarea achiziţiilor în scopul evitării procedurilor legale de achiziţii publice. Astfel, în anul 2017, AT a achiziţionat materiale promoţionale în valoare totală de 270,0 mii lei, încheind 5 contracte distincte de valoare mică şi nefiind aplicată procedura de achiziţii publice de rigoare. Efectul celor descrise a fost reducerea transparenţei procesului de achiziţii publice în cadrul autorităţii.

În contextul celor relatate, se denotă necesitatea intensificării controlului intern asupra achiziţiilor publice, pentru a evita pe viitor admiterea neregulilor.

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări directorului general al AT:

1. să dispună realizarea acţiunilor de remediere a controlului intern prin asigurarea descrierii grafice şi narative a proceselor operaţionale, evaluarea şi monitorizarea sistematică şi înregistrarea riscurilor aferente proceselor operaţionale de bază ce ţin de exerciţiile economico-financiare (inventariere, remunerarea muncii, procesul de achiziţii, mijloace fixe şi active nemateriale, active circulante) (pct. 6.1.);

2. să asigure efectuarea inventarierii totale a patrimoniului gestionat, precum şi raportarea fidelă şi reală a situaţiilor patrimoniale (pct. 4.2.1.);

3. să asigure calcularea şi înregistrarea contabilă a uzurii mijloacelor fixe, inclusiv pentru perioadele de gestiune precedente, aplicând termenul de funcţionare utilă a acestora în corespundere cu cadrul regulator în vigoare (pct. 4.2.4.);

4. să asigure promovarea şi implementarea unui management adecvat al resurselor umane, inclusiv conformitatea efectuării cheltuielilor privind remunerarea muncii (pct. 4.3.1.1.; pct.4.3.1.2.; pct.4.3.1.3.);

5. să întreprindă acţiuni în vederea adoptării cadrului regulator intern privind activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, cu delimitarea clară a responsabilităţilor/atribuţiilor fiecărui membru al grupului de lucru, pentru a asigura (pct. 6.2.):

5.1. planificarea achiziţiilor bazate pe calcule, analize obiective şi ţinându-se cont de necesităţile bine definite ale autorităţii, precum şi publicarea anunţurilor de intenţie;

5.2. desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice în mod transparent, cu aplicarea corespunzătoare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii.

VIII. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII ŞI ALE

CELOR ÎNSĂRCINAŢI CU GUVERNANŢA

Managementul autorităţii auditate este responsabil de întocmirea şi prezentarea fidelă a rapoartelor financiare în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil²⁹, precum şi de implementarea sistemului de management financiar şi control, care asigură întocmirea situaţiilor financiare ce nu conţin denaturări semnificative cauzate de fraudă şi/sau eroare. Totodată, la întocmirea rapoartelor financiare, conducerea autorităţii este responsabilă de aplicarea următoarelor principii: principiul continuităţii activităţii; contabilitatea de angajamente; permanenţa metodelor; separarea patrimoniului şi datoriilor; necompensarea; consecvenţa prezentării.

____________________________

²⁹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015; Ordinul ministrului finanţelor nr.06 din 10.01.2018 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2017; Ordinul ministrului finanţelor nr.164 din 30.12.2016 cu privire la aprobarea Cerinţelor la întocmirea raportului narativ privind executarea bugetelor autorităţilor/instituţiilor bugetare.

IX. RESPONSABILITATEA AUDITORULUI

Responsabilitatea auditului public extern a constat în:

♦ obţinerea unei asigurări rezonabile cu privire la măsura în care rapoartele financiare în ansamblu nu conţin denaturări semnificative, ca urmare a fraudei şi/sau erorii;

♦ exprimarea unei opinii cu privire la măsura în care rapoartele financiare au fost prezentate, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară;

♦ emiterea recomandărilor respective;

♦ raportarea şi comunicarea rezultatelor auditului efectuat.

Informaţiile detaliate privind responsabilităţile auditului public extern sunt prezentate în Anexa nr.2. Metodologia şi sfera de abordare a auditului.