Hotărâre nr.22 din 01.10.2024 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea privind organizarea judecătorească, din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (sesizarea nr.114a/2023)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru  controlul constituţionalităţii  unor  prevederi  din Legea privind

organizarea judecătorească, din Legea cu privire la Consiliul Superior

al Magistraturii şi din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor şi procurorilor

(sesizarea nr.114a/2023)

nr. 22  din  01.10.2024

 (în vigoare 01.10.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 434-436 art.156 din 17.10.2024

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 12 aprilie 2023,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 1 octombrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 12 aprilie 2023, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de dl Adrian Albu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea următoarelor prevederi:

- articolul 23² alineatele (2) şi (4¹) din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească;

- articolele 3 alineatele (3), (3²) şi (3³) şi 9 alin.(2) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi

- articolul 15 alin.(11) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

3. În procesul soluţionării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Guvernului, Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Asociaţiei Judecătorilor din Moldova, Asociaţiei Judecătorilor "Vocea Justiţiei", Institutului pentru Politici şi Reforme Europene şi Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

4. La şedinţa publică a Curţii au fost prezenţi dl Valeriu Kuciuk, reprezentant al Parlamentului, şi dl Eduard Serbenco, reprezentant al Guvernului.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 5

Democraţia şi pluralismul politic

"(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.

(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului."

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

[Articolul 116 alin.(3),(4) abrogate prin Legea nr.120 din 23 septembrie 2021, în vigoare din 1 aprilie 2022]

(5) Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, şi a unei proceduri transparente, în condiţiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.

[...]."

Articolul 122

Componenţa

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti, şi şase persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic.

(2) Procedura şi condiţiile de alegere, numire şi încetare a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite de lege. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot fi revocaţi, în condiţiile legii.

(3) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii care nu fac parte din rândul judecătorilor sunt selectaţi prin concurs, în baza unei proceduri transparente, în bază de merit, şi sunt numiţi de Parlament cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi.

(4) Dacă numirea candidaţilor care nu fac parte din rândul judecătorilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile alineatului (3) a eşuat, procedura şi condiţiile de numire a acestora sunt stabilite de lege.

(5) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi sau numiţi pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deţine două mandate."

6. Prevederile relevante ale Legii nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească sunt următoarele:

Articolul 23²

Adunarea Generală a Judecătorilor

"[...]

(2) Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă anual în şedinţă ordinară. Consiliul Superior al Magistraturii anunţă data convocării şedinţei ordinare a Adunării Generale a Judecătorilor cu cel puţin două luni până la data şedinţei, elaborează şi distribuie judecătorilor proiectul agendei şedinţei, care se plasează şi pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, cu anexarea materialelor ce urmează a fi examinate. În cazul imposibilităţii convocării Adunării Generale a Judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii pe motiv de încetare a mandatului membrilor lui, din lipsă de cvorum sau în cazul declarării stării de urgenţă în condiţiile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii care exercită funcţiile preşedintelui pe perioada absenţei acestuia. În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi al lipsei unui membru numit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii pentru exercitarea funcţiilor acestuia, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă de către ministrul justiţiei.

[...]

(4¹) Dacă Adunarea Generală a Judecătorilor nu a avut loc din lipsă de cvorum, adunarea generală repetată are loc în cel mult două săptămâni şi este deliberativă dacă la ea participă mai mult de 1/3 dintre judecătorii în exerciţiu.

[...]

7. Prevederile relevante ale Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 3

Componenţa

[...]

(3) Şase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt selectaţi în mod deschis şi transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi, în baza unui concurs public, şi sunt numiţi prin hotărârea Parlamentului cu votul a trei cincimi dintre deputaţii aleşi. Modul de organizare a concursului se stabileşte de Parlament. Concursul se organizează până la expirarea mandatului membrilor numiţi anterior şi constă din examinarea dosarelor şi audierea candidaţilor în şedinţă publică. Comisia juridică, numiri şi imunităţi întocmeşte avize argumentate pentru fiecare candidat selectat şi propune Parlamentului numirea acestora.

(3¹) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii prevăzuţi la alin.(3) sunt supuşi evaluării integrităţii de către Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, constituită în baza legii. Decizia comisiei se include în dosarul candidatului. Candidatul care nu a promovat evaluarea nu poate fi inclus în buletinul de vot.

(3²) Dacă procedura de numire de către Parlament a membrilor prevăzuţi la alin.(3) a eşuat, chestiunea respectivă se include, după consultarea fracţiunilor parlamentare, în ordinea de zi a şedinţei Parlamentului din cadrul aceleiaşi sesiuni, după 15 zile lucrătoare, membrii respectivi urmând a fi numiţi cu votul a trei cincimi dintre deputaţii aleşi.

(3³) Dacă din doua încercări nu reuşeşte să numească toţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii menţionaţi la alin.(3), Parlamentul poate numi membrii Consiliului Superior al Magistraturii în locurile vacante cu simpla majoritate, cu condiţia ca aceştia să obţină avizul pozitiv al comisiei de experţi independenţi. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea comisiei respective se aprobă de Parlament. Comisia de experţi independenţi este formată din:

a) Avocatul Poporului (Ombudsmanul);

b) un avocat desemnat de către Consiliul Uniunii Avocaţilor;

c) un judecător desemnat de Plenul Curţii Supreme de Justiţie;

d) un procuror desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor;

e) un membru desemnat de Preşedintele Republicii Moldova.

[...]

Articolul 9

Durata mandatului

[...]

(2) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii continuă să îşi exercite atribuţiile şi după expirarea mandatului, până la preluarea funcţiei de către membrul care urmează să-l substituie.

8. Prevederile relevante ale Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor sunt următoarele:

Articolul 15

Dispoziţii finale

[…]

(11) Prin derogare de la prevederile art.9 alin.(1) din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi prevederile art.73 alin.(1) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepţia mandatelor membrilor de drept, se prelungesc, prin extindere, până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competenţă.

[…]

ÎN DREPT

I. Argumentele autorului sesizării

9. Referitor la articolul 3 alin.(3) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, autorul menţionează că acesta îi permite legislatorului să intervină în chestiunile puterii judecătoreşti, deoarece nu prevede că selectarea candidaţilor pentru funcţia de membru non-judecător al Consiliului Superior al Magistraturii trebuie făcută de o comisie independentă şi că Parlamentul ar trebui să aibă în vedere candidaturile propuse de comisie. De asemenea, autorul consideră că norma criticată nu-i permite Adunării Generale a Judecătorilor să aleagă membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor, ci doar să voteze pentru persoanele propuse de Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

10. Referitor la articolul 3 alin.(3³) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, autorul notează că norma criticată îi permite legislativului să exercite controlul asupra puterii judecătoreşti, contrar principiului separaţiei puterilor în stat.

11. Referitor la articolele 9 alin.(2) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 şi 15 alin.(11) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, autorul menţionează că acestea contravin articolului II alin.(3) din Legea nr.120 din 23 septembrie 2021 pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova, care prevede că "membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi exercită mandatul până la expirarea termenului pentru care au fost aleşi". Autorul mai susţine că Constituţia nu prevede posibilitatea prelungirii mandatului şi că această măsură afectează independenţa membrilor Consiliului cărora li se va aplica această măsură. În final, autorul mai notează că aceste prevederi au fost adoptate pe baza unei proceduri netransparente şi lipsite de obiectivitate.

12. De asemenea, autorul consideră că prelungirea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii are loc în lipsa unor criterii obiective şi a unei proceduri care să asigure aplicarea acestei măsuri în baza criteriilor apolitice.

13. În consecinţă, autorul sesizării consideră că prevederile contestate încalcă articolele 1 alin.(3), 5, 6, 7, 23, 116 şi 122 din Constituţie.

II. Argumentele autorităţilor

14. În opinia sa, Parlamentul a menţionat că autorul sesizării nu a argumentat în ce măsură prevederile contestate contravin Constituţiei şi a solicitat respingerea acesteia. Totodată, cu referire la mecanismul de deblocare a procedurii de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului, în opinie se notează că, potrivit articolului 123 alin.(2) din Constituţie, modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin lege organică. În cazul eşuării primelor încercări de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului, soluţia legislatorului de a crea proceduri simplificate pentru numire în funcţie a fost justificată, în contextul în care sistemul de justiţie are deficienţe extrem de grave şi există un blocaj instituţional la numirea membrilor. Referitor la prelungirea mandatelor expirate ale membrilor Consiliului, Parlamentul a notat că articolul 123 alin.(2) din Constituţie îi permite să reglementeze prin lege modul de organizare şi funcţionare a Consiliului. Normele contestate urmăresc să evite încetinirea activităţii Consiliului şi să asigure cvorumul necesar pentru adoptarea deciziilor. Parlamentul notează că acest mecanism este similar cu prelungirea mandatelor în cazul judecătorilor Curţii Constituţionale şi al judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, examinate prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.12 din 12 mai 2016.

15. În opinia sa, Preşedintele Republicii Moldova a notat că convocarea Adunării Generale a Judecătorilor de către ministrul Justiţiei nu reduce independenţa sistemului judecătoresc şi nu încalcă principiul separaţiei puterilor. Prin acordarea competenţei ministrului Justiţiei de a convoca Adunarea Generală a Judecătorilor, legislatorul a urmărit să reglementeze o soluţie legislativă care să deblocheze o situaţie de impas în care se poate ajunge atunci când Consiliul Superior al Magistraturii nu funcţionează. Astfel, acest mecanism va evita perioadele mari în care judecătorii nu pot fi convocaţi pentru soluţionarea problemelor din sistem şi va creşte motivaţia judecătorilor de a ajunge la un compromis. Referitor la dispoziţiile care reglementează componenţa Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii notează că acestea nu încalcă prevederile articolului 122 din Constituţie, de vreme ce acestea respectă funcţionarea independentă a justiţiei şi siguranţa mandatului membrilor Consiliului. Cu privire la posibilitatea prelungirii mandatelor expirate ale membrilor Consiliului, Preşedintele Republicii menţionează că această măsură urmăreşte să asigure funcţionarea neîntreruptă a Consiliului. Posibilitatea prelungirii mandatelor expirate este stabilită şi de dispoziţiile articolului 7 alin.(3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică. Totodată, Preşedintele notează că autorităţile care au competenţa de a numi membrii Consiliului trebuie să acţioneze în spiritul loialităţii constituţionale şi al principiului legalităţii, prin numirea noilor membri în funcţie în termenul stabilit de lege. Prin urmare, posibilitatea prelungirii mandatelor expirate ale membrilor Consiliului nu contravine normelor constituţionale invocate de autorul sesizării.

16. În opinia sa, Guvernul a menţionat că ministrul Justiţiei intervine doar în cazul în care nu este nicio persoană care să exercite funcţia de preşedinte al CSM, pentru a debloca activitatea Adunării Generale a Judecătorilor. Astfel, implicarea ministrului Justiţiei poate avea loc doar în cazul în care modalitatea "tradiţională" de convocare a Adunării Generale a Judecătorilor nu este posibilă. În calitatea sa de reprezentant al puterii executive, ministrul Justiţiei acţionează ca un mediator pentru a iniţia dialogul şi a aduce părţile implicate la aceeaşi masă, cu scopul de a restabili funcţionarea sistemului judiciar şi de a preveni agravarea eventualelor conflicte interne care ar submina încrederea publicului în justiţie. Astfel, aspectul privind convocarea Adunării Generale a Judecătorilor este un moment doar de natură organizatorică, iar acest fapt nu va afecta în niciun mod formarea, dezbaterea agendei, mersul lucrărilor, prezenţa judecătorilor şi hotărârile luate de Adunarea Generală a Judecătorilor.

17. De asemenea, Guvernul a notat că în procesul de analiză a duratei mandatului membrilor CSM trebuie să se ţină cont şi de faptul că aceştia exercită o funcţie de demnitate publică, indiferent de faptul dacă sunt din rândul judecătorilor sau non-judecătorilor. Astfel, conform legii, demnitarul continuă să-şi exercite mandatul până la ocuparea funcţiei de către succesorul de competenţă. Aşadar, instituirea unui asemenea mecanism asigură continuitatea funcţionalităţii şi exercitării de către CSM a atribuţiilor stabilite de Constituţie. Raţiunea dispunerii extinderii mandatelor membrilor de drept până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competenţă rezidă în necesitatea depăşirii situaţiei create ca urmare a imposibilităţii exercitării atribuţiilor de către titularii mandatelor şi în evitarea unor perturbaţii în activitatea instituţiei.

18. În opinia prezentată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova se menţionează că posibilitatea convocării Adunării Generale a Judecătorilor de către ministrul Justiţiei, în cazurile menţionate la articolul 23² alin. (2) din Legea privind organizarea judecătorească, a fost reglementată prin Legea nr.44 din 16 martie 2023 în contextul reticenţei unei părţi importante a judecătorilor de a convoca Adunarea şi al demisiei a cinci membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în februarie 2023. Ca urmare a acestor demisii, după 17 martie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii rămânea fără cvorum şi fără conducere. La 17 martie 2023, un număr mare de judecători au votat pentru amânarea convocării Adunării Generale a Judecătorilor şi împotriva alegerii în aceeaşi zi a noilor membri ai Consiliului din rândul judecătorilor. În aceeaşi perioadă, 20 din cei 25 de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie şi-au anunţat demisia, blocând efectiv activitatea Curţii. Aceste consecinţe au fost determinate de procedura de evaluare a integrităţii judecătorilor, promovată de autorităţi. Prin articolul 23² alin. (2) din Legea privind organizarea judecătorească, legislatorul a urmărit să soluţioneze un eventual blocaj în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi să permită convocarea Adunării Generale a Judecătorilor în cazul în care adunarea stabilită pentru data de 17 martie 2023 va eşua. Astfel, această prevedere soluţiona problema lipsei cvorumului al Adunării Generale a Judecătorilor. Nicio normă din Constituţie nu stabileşte reguli cu privire la convocarea şi activitatea Adunării Generale a Judecătorilor, fiind menţionată doar o singură dată la articolul 122 alin.(1) din Constituţie, care prevede că Adunarea numeşte şase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Reducerea cvorumului în cazul convocării repetate a organelor deliberative reprezintă o practică răspândită şi în alte profesii, precum Congresul avocaţilor, Congresul executorilor judecătoreşti şi Adunarea generală a acţionarilor.

19. Referitor la mecanismul de deblocare a procedurii de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii, stabilit de articolul 3 alin.(3³) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Centrul de Resurse Juridice din Moldova menţionează că articolul 122 din Constituţie nu impune o soluţie precisă. Singura cerinţă stabilită de acest articol este că în cazul în care primele două încercări de numire eşuează, Parlamentul trebuie să reglementeze procedura de numire prin lege. Referitor la prelungirea mandatelor expirate ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Centrul notează că, la momentul adoptării normelor contestate, mandatul de patru ani în cazul majorităţii membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii a expirat în anul 2021 sau urma să expire în anul 2022. Astfel, exista riscul ca Consiliul să rămână fără cvorum. În martie 2022, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nu prevedea expres că mandatul membrilor poate fi prelungit de drept până la numirea în funcţie a noilor membri. Această prevedere a fost introdusă abia la 29 iulie 2022, prin Legea nr.246. Centrul menţionează că articolul 15 alin.(11) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 a fost adoptat pentru a permite continuarea mandatului până la numirea noilor membri şi pentru a soluţiona disputele existente în comunitatea juridică cu privire la mandatele expirate ale membrilor Consiliului. Deşi aceste norme nu limitează în timp prelungirea mandatelor expirate, Legea nr.26 din 10 martie 2022 stabileşte garanţii. Astfel, articolul 15 alin.(7) lit.a) din această Lege prevede că Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 7 zile de la emiterea de către Comisia de evaluare a deciziei de evaluare a ultimului candidat la funcţia de membru al consiliului respectiv, înscris la alegeri sau concurs până la 27 martie 2022, trebuie să convoace Adunarea Generală a Judecătorilor pentru alegerea membrilor consiliului respectiv, care va fi organizată în cel mult 35 de zile de la data convocării. De asemenea, potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr.9 din 7 aprilie 2022, Centrul notează că membrii Consiliului ale căror mandate au expirat nu pot adopta decizii care intră în domeniul de aplicare al articolelor 123 şi 136 alin.(2) din Constituţie.

20. În opinia prezentată de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene se menţionează că Parlamentul are o marjă discreţionară largă în alegerea mecanismelor capabile să evite blocajele în numirea membrilor non-judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii. Institutul notează că, deşi articolul 3 alin.(3³) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii îi permite Parlamentului să numească membrii non-judecători ai Consiliului cu votul majorităţii simple, acest mecanism de deblocare a procedurii de votare intervine doar după două încercări eşuate de numire şi solicită avizul pozitiv al comisiei de experţi independenţi, care este formată din Avocatul Poporului (Ombudsmanul), un avocat desemnat de către Consiliul Uniunii Avocaţilor, un judecător desemnat de Plenul Curţii Supreme de Justiţie, un procuror desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor şi un membru desemnat de Preşedintele Republicii Moldova. Institutul consideră că articolul 3 alin.(3³) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii conţine suficiente garanţii şi mecanisme de protecţie pentru a preveni influenţa politicului în numirea membrilor non-judecători ai Consiliului. Referitor la convocarea Adunării Generale a Judecătorilor de către ministrul Justiţiei, Institutul notează că această măsură poate fi aplicată în calitate de ultim resort, adică doar dacă Consiliul Superior al Magistraturii din motive obiective nu poate convoca Adunarea Generală a Judecătorilor. Această măsură urmăreşte să asigure realizarea principiului autoadministrării puterii judecătoreşti. Referitor la prelungirea mandatelor expirate ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Institutul menţionează că articolul II alin.(3) din Legea nr.120 din 23 septembrie 2021 reprezintă o normă de tranziţie, care urmărea să asigure certitudinea noilor modificări constituţionale în raport cu mandatul constituţional al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Din acest motiv, articolul II alin.(3) din Legea nr.120 nu este relevant din perspectiva criticilor invocate de autorul sesizării. Totuşi, referitor la articolul 15 alin.(11) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, Institutul consideră că legislatorul poate reglementa posibilitatea prelungirii tehnice a mandatelor expirate ale membrilor Consiliului, ceea ce presupune că trebuie să existe termene limită pentru aplicarea acestei măsuri.

III. Aprecierea Curţii

A. Admisibilitatea

21. Prin Decizia sa din 23 ianuarie 2024, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

22. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind organizarea judecătorească, din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

23. Curtea a reţinut că, în conformitate cu articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii sunt abilitaţi cu prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

24. Obiectul sesizării îl constituie prevederile menţionate la § 2 de mai sus. Aceste prevederi nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

25. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 5 (democraţia şi pluralismul politic), 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 23 (calitatea legii), 116 (statutul judecătorilor) şi 122 (componenţa [Consiliului Superior al Magistraturii]) din Constituţie.

26. Cu privire la articolele 23² alineatele (2) şi (4¹) din Legea privind organizarea judecătorească şi 3 alin.(3²) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea a reţinut că autorul sesizării nu a motivat caracterul contradictoriu al dispoziţiilor contestate cu prevederile constituţionale invocate. Simpla trimitere la o normă constituţională nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. De altfel, dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor la invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr.139 din 26 octombrie 2023, § 21).

27. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 5 din Constituţie, Curtea a observat că autorul sesizării a menţionat la modul general că dispoziţiile contestate au fost adoptate pe baza unei proceduri netransparente şi neobiective. Autorul nu au detaliat, în argumentele sale, încălcările procedurale comise la adoptarea prevederilor contestate şi elementul esenţial al procesului de legiferare, prevăzut de Constituţie, care ar fi fost încălcat. În lipsa unei argumentări corespunzătoare, Curtea nu a reţinut acest capăt al sesizării.

28. Cu privire la incidenţa articolelor 6 şi 7 din Constituţie, Curtea a reţinut că aceste articole comportă un caracter general şi nu pot constitui repere individuale şi separate (a se vedea DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19). Totodată, cu privire la articolul 23 din Constituţie, Curtea a reiterat că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea, de exemplu, DCC nr.118 din 28 septembrie 2023, § 23).

29. Cu privire la incidenţa articolului 116 din Constituţie, Curtea a notat că nu poate analiza dispoziţiile contestate care îi privesc pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii din perspectiva procedurii de numire în funcţie a judecătorilor instanţelor de drept comun, de vreme ce Constituţia reglementează în mod separat procedura de numire a membrilor Consiliului la articolul 122. Prin urmare, articolul 116 nu este incident.

30. Cu privire la contradicţia articolului 3 alin.(3) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în raport cu articolul 122 din Constituţie, autorul sesizării a menţionat că selectarea candidaţilor pentru funcţia de membru non-judecător al Consiliului Superior al Magistraturii trebuie făcută de o autoritate independentă, şi nu de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului. Pentru a vedea dacă Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului poate asigura exigenţele articolului 122 alin.(3) din Constituţie la selectarea candidaţilor non-judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea a decis să examineze în fond acest aspect al sesizării.

31. Cu privire la incidenţa articolului 122 din Constituţie în cazul articolului 3 alin.(3³) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, autorul notează că regula majorităţii simple pentru numirea în funcţia de membru non-judecător al Consiliului Superior al Magistraturii, aplicabilă cazurilor în care Parlamentul nu a reuşit să numească, din a doua încercare, candidaţii propuşi, ar permite legislativului să exercite controlul asupra puterii judecătoreşti.

32. Sub acest aspect, articolul 122 alin.(3) din Constituţie prevede că membrii Consiliului Superior al Magistraturii care nu fac parte din rândul judecătorilor [...] sunt numiţi de Parlament cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi. Dacă prima încercare de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului eşuează, articolul 3 alin.(3²) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prevede că procedura de numire trebuie repetată după 15 zile lucrătoare, fiind necesare trei cincimi din voturile deputaţilor. Dacă cele două încercări de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului eşuează, intervine dispoziţia articolului 3 alin.(3³) din Lege, care permite Parlamentului să numească membrii Consiliului cu votul majorităţii simple a deputaţilor, cu condiţia ca aceştia să obţină avizul pozitiv al unei comisii de experţi.

33. Curtea a observat că articolul 122 alin.(3) din Constituţie stabileşte numărul de voturi necesar pentru numirea membrilor non-judecători ai Consiliului aplicabil doar pentru prima încercare de numire. În cazul eşuării primei încercări, autorii Constituţiei au delegat Parlamentului competenţa să reglementeze prin lege mecanisme de deblocare a procedurii de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului.

34. Curtea a observat că funcţia principală a mecanismului de deblocare a procedurii de numire este să eficientizeze procedura iniţială, stimulând atât majoritatea, cât şi minoritatea să găsească un compromis pentru a evita aplicarea mecanismului de deblocare (a se vedea Opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la proiectul de amendamente la trei dispoziţii constituţionale referitoare la Curtea Constituţională, Procurorul Suprem de Stat şi Consiliul Judiciar din Muntenegru, § 7, CDL-AD(2013)028). Pentru a analiza dacă mecanismul de deblocare a procedurii de numire, stabilit de articolul 3 alin.(3²) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, este apt să asigure obiectivele sale, Curtea a decis să examineze în fond această chestiune.

35. Cu privire la incidenţa articolului 122 din Constituţie în cazul articolelor 9 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi 15 alin.(11) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, Curtea a observat că aceste norme permit prelungirea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii după expirare până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competenţă. Pe de altă parte, articolul 122 alin.(5) din Constituţie prevede că membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi sau numiţi pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deţine două mandate. Pentru a vedea dacă prelungirea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este compatibilă cu durata fixă a mandatului membrilor Consiliului, Curtea a decis să examineze în fond această chestiune.

B. Fondul cauzei

a) Cu privire la autoritatea responsabilă de desfăşurarea concursului de selectare a candidaţilor non-judecători în Consiliul Superior al Magistraturii (articolul 3 alin.(3) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996)

36. Articolul 121¹ din Constituţie prevede că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti. Curtea reţine că legislatorul constituţional a delegat Parlamentului competenţa de a reglementa prin lege organică organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea articolele 72 alin.(3) lit.e) şi 123 alin.(2)), procedura şi condiţiile de alegere/numire a membrilor acestui Consiliu (articolul 122 alin.(2)), precum şi numirea în funcţie a jumătate din membrii lui (articolul 122 alin.(3)).

37. Curtea reţine că Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri, dintre care şase persoane sunt judecători de carieră, iar alte şase persoane de înaltă reputaţie profesională care nu fac parte din rândul judecătorilor.

38. Pentru a asigura reprezentarea intereselor judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii, Constituţia a stabilit că şase membri trebuie să fie judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti (a se vedea articolele 3 alineatele (4)-(7) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 şi 23² alin.(7) din Legea nr.514 din 6 iulie 1995).

39. Pe de altă parte, pentru a evita percepţia de apărare a intereselor corporativiste ale sistemului judecătoresc şi de autoprotecţie a judecătorilor, Constituţia a stabilit că şase membri ai Consiliului trebuie să nu facă parte din rândul judecătorilor şi să întrunească cumulativ următoarele condiţii: (i) să aibă o înaltă reputaţie profesională; (ii) să aibă integritate personală; (iii) să aibă experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant; (iv) să nu activeze în cadrul organelor legislative, executive, judecătoreşti; (v) să nu fie afiliat politic (articolul 122 alin.(1)).

40. Curtea reţine că pentru a candida la funcţia de membru non-judecător al Consiliului, Constituţia a stabilit două etape distincte: (i) desfăşurarea unui concurs de selectare a candidaţilor, în baza unei proceduri transparente şi pe bază de merit; (ii) adoptarea hotărârii de numire în funcţie de către Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi (articolul 122 alin.(3)).

41. Norma constituţională nu stabileşte autoritatea care trebuie să organizeze concursul de selectare a candidaţilor şi nici nu prevede indicii care ar permite determinarea acestei autorităţi. Respectiv, deţinând competenţa de a reglementa prin lege procedura şi condiţiile de numire a membrilor CSM, legislatorul a stabilit că "şase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt selectaţi în mod deschis şi transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi, în baza unui concurs public [...] [care] constă din examinarea dosarelor şi audierea candidaţilor în şedinţă publică. Comisia juridică, numiri şi imunităţi întocmeşte avize argumentate pentru fiecare candidat selectat şi propune Parlamentului numirea acestora" (articolul 3 alin.(3) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996).

42. Autorul sesizării a susţinut că Comisia juridică, numiri şi imunităţi nu ar fi un organ imparţial, care ar putea desfăşura concursul candidaţilor la funcţia de membru al CSM din rândul non-judecătorilor şi a-i selecta pe cei mai merituoşi.

43. Având în vedere statutul constituţional de garant al independenţei autorităţii judecătoreşti şi rolul important pe care Consiliul Superior al Magistraturii îl are în exercitarea puterii judecătoreşti, Curtea va trebui să stabilească dacă organizarea concursului de selectare a candidaţilor de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi este în măsură să asigure independenţa acestui Consiliu.

44. Pentru a stabili limitele marjei discreţionare acordate Parlamentului prin articolul 122 alin.(2) din Constituţie, Curtea va examina dacă există standarde internaţionale referitoare la autoritatea care trebuie să selecteze candidaţii pentru funcţia de membru non-judecător al Consiliului Superior al Magistraturii.

45. Curtea observă că Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni în Opinia sa prezentată Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei cu privire la Consiliul Judiciar în slujba societăţii, a menţionat că membrii Consiliului Judiciar care nu sunt judecători nu ar trebui să fie numiţi de executiv. Deşi este responsabilitatea fiecărui stat să găsească un echilibru între interesele aflate în conflict, Consiliul Consultativ ar sugera un sistem care încredinţează numirile non-judecătorilor de către autorităţi apolitice (a se vedea Opinia nr.10(2007)¹, §32).

_______________________

¹https://rm.coe.int/168074779b

46. De asemenea, într-o opinie din anul 2020 în care a analizat modificările aduse de Parlamentul Republicii Moldova la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia de la Veneţia a menţionat că numirea de către Parlament a membrilor non-judecători cu votul "majorităţii deputaţilor aleşi" este binevenită, ca un pas pozitiv către o mai mare susţinere a candidaţilor de către Parlament. O majoritate mai puternică ar fi mai potrivită pentru că ar implica şi opoziţia: acest lucru ar trebui oricum examinat în contextul reformei constituţionale în pregătire. Autorităţile ar putea lua în considerare şi alte soluţii, cum ar fi, de exemplu, acordarea unor organisme externe, care nu se află sub controlul guvernului, precum Baroul sau facultăţile de drept, a posibilităţii de a propune candidaţi sau înfiinţarea unei comisii independente, apolitice, care să îndeplinească această sarcină (Opinia comună urgentă nr.976/2019 privind proiectul de lege de modificare a Legii nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, adoptată de Comisia de la Veneţia la 18 iunie 2020, CDL-AD(2020)015, § 35).

47. Mai mult, într-o opinie din 2016, Comisia de la Veneţia a notat că procesul de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului este la fel de important ca şi metoda de alegere a acestora. Detaşarea acestora de politică poate fi asigurată printr-un proces de nominalizare transparent şi deschis, la iniţiativa organismelor autonome de numire (universităţi, ONG-uri, barouri etc.) şi completat de Consiliul de numiri judiciare, care este compus din membrii sistemului judiciar. Un astfel de proces de nominalizare ar trebui să asigure că Parlamentul va selecta dintre candidaţii cei mai calificaţi, şi nu dintre cei propuşi pe criterii politice (Opinia cu privire la proiectul revizuit de modificări constituţionale referitoare la puterea judiciară din Albania, adoptată de Comisia de la Veneţia la 14 martie 2016, CDL-AD(2016)009, § 16).

48. Curtea conchide că din standardele europene analizate rezultă că marja discreţionară a legislatorului în formarea Consiliului Superior al Magistraturii este limitată de obiectivul asigurării independenţei acestei autorităţi faţă de politic. Numai un Consiliu independent poate asigura independenţa autorităţii judecătoreşti, dar şi realizarea principiului separării puterii judecătoreşti de celelalte puteri ale statului. Curtea consideră că textele din articolul 122 alin.(3) din Constituţie "candidaţii […] sunt selectaţi prin concurs" şi "sunt numiţi de Parlament" demonstrează că legislatorul constituţional a separat procedura selectării candidaţilor de procedura numirii membrilor CSM care nu fac parte din rândul judecătorilor pentru ca să nu depindă exclusiv de voinţa deputaţilor în Parlament.

49. Curtea reaminteşte că la emiterea Avizului său asupra modificărilor în Constituţie referitoare la sistemul judecătoresc s-a menţionat că selectarea prin concurs a celor mai calificaţi candidaţi pentru funcţia de membru non-judecător al Consiliului şi pentru evitarea numirilor politice este necesar ca Parlamentul să reglementeze la nivelul legii organice componenţa comisiei de concurs, care, pentru realizarea obiectivului stabilit prin această normă constituţională, trebuie să fie compusă din membri care inspiră încredere publicului (a se vedea ACC nr.2 din 3 decembrie 2020, § 97).

50. Curtea reţine că Comisia juridică, numiri şi imunităţi este o comisie permanentă şi un organ de lucru al Parlamentului, ea este subordonată şi răspunde în faţa acestuia. Componenţa nominală a comisiei permanente se stabileşte ţinându-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament, comisia adoptând hotărâri cu majoritatea absolută sau majoritatea simplă a membrilor săi (a se vedea articolele 16, 17 şi 22 din Legea nr.797 din 2 aprilie 1996). Aceste prevederi îi permit Curţii să conchidă că Comisia juridică, numiri şi imunităţi reprezintă o autoritate eminamente politică.

51. Aşadar, Curtea ajunge la concluzia că norma care stabileşte competenţa Comisiei juridice, numiri şi imunităţi să desfăşoare concursul şi să selecteze candidaţii la funcţia de membru al CSM din rândul non-judecătorilor şi să-i prezinte Parlamentului pentru numire nu corespunde exigenţelor constituţionale. Pentru selectarea unor persoane merituoase în CSM din rândul non-judecătorilor şi pentru a îndeplini toate exigenţele constituţionale, legislatorului îi revine sarcina de a reglementa instituirea unei autorităţi speciale care să desfăşoare un concurs corect şi imparţial pentru selectarea celor mai merituoşi membri din rândul non-judecătorilor şi înaintarea lor Parlamentului pentru numire.

52. Curtea observă că legislaţia naţională, totuşi, prevede o procedură de evaluare a integrităţii etice şi financiare a candidaţilor la funcţia de membru non-judecător al Consiliului Superior al Magistraturii de către Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (a se vedea articolul 3¹ alin.(2) lit.d) din Legea nr.947/1996 şi Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor). Candidatul este admis la concurs doar dacă prezintă o decizie a Comisiei de evaluare prin care se constată că întruneşte condiţiile de integritate etică şi financiară. Totuşi, având în vedere că Comisia de evaluare este competentă să evalueze doar integritatea etică şi financiară a candidaţilor, fără a avea competenţa să evalueze corespunderea candidatului celorlalte condiţii stabilite de articolul 3¹ alin.(1¹) din Legea 947/1996, Curtea reţine că această măsură nu compensează pe deplin deficienţele constatate mai sus.

53. Curtea constată că în actuala redactare norma articolului 3 alin.(3) din Legea nr.947/1996 referitoare la organizarea concursului de selectare a candidaţilor pentru funcţia de membru non-judecător al Consiliului Superior al Magistraturii de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului nu corespunde exigenţelor independenţei faţă de Parlament, este contrară prevederilor articolelor 121¹ şi 122 alin.(3) din Constituţie şi trebuie declarată neconstituţională.

b) Cu privire la mecanismul de deblocare a procedurii de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii (articolul 3 alin.(3³) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996)

54. Articolul 122 alin.(3) din Constituţie prevede că candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii care nu fac parte din rândul judecătorilor [...] sunt numiţi de Parlament cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi. Constituţia nu prevede un mecanism de deblocare a procedurii de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului în cazul în care numirea în funcţie eşuează. Reglementarea acestei proceduri a fost delegată Parlamentului prin dispoziţia alineatului (4) al articolului 122 din Constituţie, care prevede că în cazul în care numirea candidaţilor [...] a eşuat, procedura şi condiţiile de numire a acestora sunt stabilite de lege.

55. Curtea reţine că marja discreţionară a Parlamentului în acest domeniu nu este nelimitată. Parlamentul trebuie să aibă în vedere standardele internaţionale aplicabile acestui domeniu, precum şi sensul dispoziţiilor alineatelor (3) şi (4) ale articolului 122 din Constituţie.

56. Astfel, Curtea constată că în opinia sa din anul 2022 Comisia de la Veneţia a menţionat că funcţia principală a mecanismului de deblocare este de a face ca procedura iniţială să funcţioneze, determinând majoritatea şi minoritatea să ajungă la un compromis. Majorităţile calificate consolidează poziţia minorităţii parlamentare, în timp ce mecanismele de deblocare restabilesc echilibrul. Bineînţeles, aceste mecanisme nu ar trebui să descurajeze ajungerea la un acord în prealabil. Faptul că mecanismul de deblocare este puţin atractiv atât pentru majoritate, cât şi pentru minoritate poate contribui la încurajarea atingerii unui acord. Majoritatea redusă în încercările de numire ulterioare subminează scopul regulii majorităţii calificate, care este cel de a motiva partidele politice din întregul spectru politic să găsească un compromis cu privire la candidaţi. Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni recomandă, de asemenea, să nu se reducă majoritatea necesară, deoarece acest fapt ar putea periclita determinarea ca majoritatea să ajungă la un compromis. Mai degrabă, un astfel de mecanism ar trebui să asigure o selecţie independentă şi ar putea implica opoziţia sau ar putea apela la o selecţie de către alte instituţii pe baza unei liste de candidaţi preselectaţi. Pentru a asigura realizarea obiectivului mecanismului de deblocare şi pentru a evita un impas în procedura de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului, Comisia de la Veneţia a propus două soluţii: numirea membrilor printr-un sistem de vot proporţional sau implicarea unor actori instituţionali externi în procesul de numire (a se vedea Opinia comună nr.1082 din 20 iunie 2022 a Comisiei de la Veneţia şi a Directoratului General pentru Drepturile Omului şi Statul de Drept al Consiliului Europei privind proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, CDL-AD(2022)019, §§ 27 şi 29).

57. Potrivit articolului 3 alin.(3³) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă din doua încercări nu reuşeşte să numească unii din membrii non-judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii, Parlamentul poate adopta hotărârea de numire în locurile vacante cu o majoritate simplă, cu condiţia ca cei numiţi să aibă avizul pozitiv al comisiei de experţi independenţi. Autorul consideră că acest mecanism de deblocare a procedurii de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului îi permite Parlamentului să evite numirea acestor membri prin votul a trei cincimi din deputaţii aleşi.

58. Sub acest aspect, Curtea consideră necesar să sublinieze competenţa sa limitată în domeniul verificării constituţionalităţii soluţiilor alese de Parlament pentru deblocarea procedurilor de votare, de vreme ce aceste mecanisme se elaborează în funcţie de realităţile politice existente la un anumit moment. Cu siguranţă, este dezirabil ca la numirea membrilor non-judecători ai Consiliului Parlamentul să respecte standardul constituţional al votului de trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Acest standard urmăreşte să determine majoritatea şi minoritatea parlamentară să ajungă la un compromis în cazul alegerii în aceste funcţii importante. Totuşi, chiar autorii articolului 122 alin.(4) din Constituţie au admis că procesul de căutare a unui compromis de către majoritatea şi minoritatea parlamentară poate eşua. Pentru asemenea situaţii, Constituţia i-a permis Parlamentului să reglementeze mecanisme de deblocare a procedurii de votare.

59. Rolul Curţii în acest domeniu este să verifice dacă mecanismul de deblocare a procedurii de votare intervine după ce numirea în funcţie în baza consensului a eşuat de mai multe ori şi dacă legea prevede suficiente garanţii compensatorii în cazul în care numirea are loc în lipsa consensului.

60. În această cauză, Curtea observă că procesul de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii a fost reglementat în trei etape. Primele două etape, reglementate de articolul 3 alineatele (3) şi (3²) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, stabilesc posibilitatea Parlamentului de a numi membrii CSM cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi, dispoziţie conformă articolului 122 alin.(3) din Constituţie. Dacă prima încercare de numire a eşuat, după 15 zile lucrătoare, Parlamentul, în aceleaşi condiţii, va putea face a doua încercare. Prin urmare, Curtea conchide că mecanismul de deblocare a procedurii de votare intervine doar dacă primele două încercări au eşuat.

61. Cea de-a treia etapă a procesului de numire a fost reglementată de norma contestată pentru situaţiile în care în şedinţa Parlamentului în această chestiune nu a fost întrunită o majoritate calificată de trei cincimi din voturile deputaţilor aleşi. Din acest motiv, legislatorul a stabilit regula majorităţii simple pentru a debloca mecanismul de numire. Pe de altă parte, Curtea constată că numărul redus de voturi necesar pentru numire este condiţionat de obţinerea avizului pozitiv al unei comisii de experţi.

62. Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prevede că Comisia de experţi independenţi este formată din: Avocatul Poporului (Ombudsmanul), un avocat desemnat de către Consiliul Uniunii Avocaţilor, un judecător desemnat de Plenul Curţii Supreme de Justiţie, un procuror desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor şi un membru desemnat de Preşedintele Republicii Moldova (articolul 3 alin.(3³)). Comisia trebuie să organizeze un interviu public şi să emită un aviz cu privire la fiecare candidat rămas în concurs. Avizul pozitiv va fi emis de către Comisie doar în cazul în care există convingerea că, fiind numit în funcţie, candidatul va contribui eficient la realizarea mandatului Consiliului Superior al Magistraturii şi nu va pune în pericol independenţa acestuia sau a sistemului judecătoresc (articolul 3 alin.(3⁴)).

63. Curtea consideră că deşi mecanismul de deblocare permite numirea membrilor Consiliului cu o majoritate simplă, acesta conţine garanţii, precum obţinerea avizului pozitiv al unei comisii apolitice, care, într-o măsură suficientă, asigură numirea unor membri care ar putea contribui la realizarea eficientă a mandatului Consiliului Superior al Magistraturii. De altfel, şi Comisia de la Veneţia a notat că numirea membrilor non-judecători ai Consiliului prin majoritate simplă ar putea îmbunătăţi mecanismul general şi ar putea contribui la contrabalansarea lipsei unui consens mai larg în primele etape ale procesului de numire cu condiţia ca acest candidat să obţină sprijinul unei instituţii care nu are o afiliere politică clară (a se vedea Opinia comună nr.1082 din 20 iunie 2022 a Comisiei de la Veneţia şi a Directoratului General pentru Drepturile Omului şi Statul de Drept al Consiliului Europei privind proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, CDL-AD(2022)019, § 30).

64. Prin urmare, Curtea consideră că dispoziţiile articolului 3 alin.(3³) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii corespund exigenţelor articolului 122 alineatele (3) şi (4) din Constituţie.

c) Cu privire la prelungirea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii după expirare până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competenţă (articolele 9 alin.(2) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 şi 15 alin.(11) din Legea nr.26 din 10 martie 2022)

65. Articolul 122 alin.(5) din Constituţie prevede că membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi sau numiţi pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deţine două mandate. Pe de altă parte, dispoziţiile articolelor 9 alin.(2) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 şi 15 alin.(11) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 prevăd posibilitatea prelungirii mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii după expirare până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competenţă.

66. Autorul sesizării consideră că posibilitatea prelungirii mandatului membrilor Consiliului în cazul expirării vine în conflict cu durata fixă a mandatului stabilită de Constituţie.

67. Curtea reţine că durata fixă a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, aşa cum este stabilită de articolul 122 alin.(5) din Constituţie, presupune că normele infraconstituţionale trebuie să reglementeze relaţiile de alegere/numire a noilor membri în aşa fel încât acestea [alegerea/numirea] să aibă loc până la expirarea mandatului membrilor în exerciţiu, asigurând succesiunea de funcţii şi activitatea continuă a Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.17 din 18 iulie 2024, § 71). De asemenea, durata fixă a mandatului are scopul de a asigura că titularul acestuia nu-şi va exercita mandatul peste limitele temporale stabilite în Constituţie şi oferite la numirea în funcţie.

68. Totuşi, având în vedere că numirea noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se efectuează de către autorităţi colegiale, i.e. de către Adunarea Generală a Judecătorilor şi de către Parlament, se desfăşoară după anumite proceduri, care presupun campanii de promovare (electorală), concursuri şi, după caz, realizarea unor compromisuri, Curtea admite că autorităţile ar putea întârzia cu numirea noilor membri. Respectiv, termenul stabilit de Constituţie pentru mandatul membrilor în exerciţiu ai CSM ar putea expira, iar actul de numire a noilor membri să nu fie încă adoptat şi, în legătură cu aceasta, ar putea apărea necesitatea imperioasă de a asigura funcţionalitatea Consiliului prin prelungirea mandatului unuia sau mai mulţi membri peste termenul stabilit.

69. Curtea reţine că articolul 122 din Constituţie nu conţine nicio prevedere referitoare la eventuala prelungire a mandatului membrilor Consiliului în exerciţiu în cazul în care termenul pentru care au fost aleşi/numiţi a expirat, iar Adunarea Generală a Judecătorilor şi Parlamentul nu au ales/numit membri noi. Curtea consideră că acest fapt nu împiedică adoptarea de către legislator a unei legi care ar permite prelungirea în mod excepţional a mandatelor membrilor în exerciţiu pentru a evita blocarea funcţionalităţii Consiliului.

70. Totodată, problema care trebuie rezolvată în această cauză este dacă la reglementarea mecanismului de prelungire a mandatelor membrilor Consiliului peste termenul stabilit legislatorul nu a depăşit ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului stabilit, i.e. asigurarea funcţionării normale a Consiliului Superior al Magistraturii.

71. În această cauză, Curtea observă că mecanismul de prelungire a mandatelor este aplicabil din momentul expirării mandatului de membru al Consiliului până la ocuparea acestuia de către succesorul de competenţă.

72. Potrivit Comisiei de la Veneţia, în anumite situaţii, o prelungire tehnică pe termen scurt a mandatului unui organ constituţional poate fi inevitabilă, însă aceasta nu ar trebui să devină o regulă. Cu toate acestea, un asemenea aranjament temporar nu ar trebui să fie prelungit la infinit. În caz contrar, dispoziţiile constituţionale care îi conferă Parlamentului competenţa de a numi în funcţie demnitari de rang constituţional şi care stabilesc un termen limitat al mandatului ar fi lipsite de orice sens (a se vedea CDL-AD(2022)019, § 46).

73. Curtea reţine că Constituţia nu interzice prelungirea mandatelor şi legislatorul este îndreptăţit de a reglementa situaţiile de prelungire peste limita stabilită pentru asigurarea funcţionării normale a Consiliului Superior al Magistraturii. Totuşi, Curtea consideră că normele contestate, care în prezent reglementează continuarea exercitării atribuţiilor după expirarea mandatelor pentru perioade nedeterminate, conduc la golirea de conţinut a dispoziţiilor articolului 122 alin.(5) din Constituţie referitoare la termenul mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

74. Curtea admite că mandatul membrului în exerciţiu, în cazul prelungirii termenului, încetează odată cu numirea noilor membri de către Adunarea Generală a Judecătorilor şi de către Parlament. Totodată, având în vedere că legea nu stabileşte un termen limită pentru prelungirea mandatelor şi nici nu prevede măsuri de încurajare a autorităţilor responsabile de numirea membrilor sau de a urgentare a alegerii/numirii în funcţie a noilor membri ai CSM, Curtea consideră că norma referitoare la prelungire este contrară dispoziţiei articolului 122 alin.(5) din Constituţie. Această reglementare ar putea conduce la o proliferare a interimatelor membrilor Consiliului, fapt care ar submina credibilitatea instituţiei (a se vedea Opinia comună nr.1082 din 20 iunie 2022 a Comisiei de la Veneţia şi a Directoratului General pentru Drepturile Omului şi Statul de Drept al Consiliului Europei privind proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, CDL-AD(2022)019, § 47).

75. Prin urmare, Curtea reţine că legislatorul nu a stabilit un termen limită în cazul prelungirii mandatelor expirate ale membrilor Consiliului, depăşind ceea ce era necesar pentru asigurarea funcţionării normale a Consiliului Superior al Magistraturii. Aşadar, dispoziţiile articolelor 9 alin.(2) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 şi 15 alin.(11) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 contravin articolului 122 alin.(5) din Constituţie.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) litera a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite parţial sesizarea depusă de dl Adrian Albu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Se recunoaşte constituţional articolul 3 alineatul (3³) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

3. Se declară neconstituţionale articolele 3 alin.(3), 9 alin.(2) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi articolul 15 alin.(11) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

4. Se declară inadmisibilă sesizarea în partea referitoare la controlul constituţionalităţii articolului 23² alineatele (2) şi (4¹) din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi a articolului 3 alin.(3²) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

5. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.