Hotărâre nr.25 din 28.11.2024 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor şi la validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova (sesizarea nr.226e/2024)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
H O T Ă R Â R E
cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor şi la validarea
mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova
(sesizarea nr.226e/2024)
nr. 25 din 28.11.2024
(în vigoare 28.11.2024)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 513-515 art.199 din 07.12.2024
* * *
În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 9 noiembrie 2024,
Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 28 noiembrie 2024, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea hotărâre:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie 2024 şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova, depusă la Curtea Constituţională la 9 noiembrie 2024, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, 148 din Codul electoral, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.e) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale.
2. În şedinţa publică a Curţii sesizarea a fost susţinută de către dna Angelica Caraman, Preşedintele Comisiei Electorale Centrale. Dna Maia Sandu, candidat ales, a fost reprezentată de dl avocat Eduard Digore.
ÎN FAPT
3. La 24 decembrie 2024 expiră mandatul de 4 ani exercitat de actualul Preşedinte al Republicii Moldova, dna Maia Sandu. Prin Hotărârea nr.122 din 16 mai 2024, Parlamentul a stabilit desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii pentru data de 20 octombrie 2024.
4. Comisia Electorală Centrală i-a înregistrat drept candidaţi pentru funcţia de Preşedinte al Republicii pe domnii Alexandr Stoianoglo, Maia Sandu, Renato Usatîi, Vasile Tarlev, Irina Vlah, Ion Chicu, Andrei Năstase, Octavian Ţîcu, Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi şi Natalia Morari.
5. La 20 octombrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Având în vedere că niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală a dispus, prin Hotărârea nr.3130 din 23 octombrie 2024, pentru data de 3 noiembrie 2024, desfăşurarea unui al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute în primul tur: doamna Maia Sandu cu 656 852 de voturi şi, respectiv, domnul Alexandr Stoianoglo cu 401 215 de voturi.
6. La 3 noiembrie 2024 a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Prin Hotărârea nr.3208 din 9 noiembrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării, a declarat alegerile valabile şi a declarat-o aleasă pe dna Maia Sandu, pentru care au votat 930 139 de alegători. Contracandidatul său, dl Alexandr Stoianoglo, a acumulat 750 430 de voturi.
7. Prin Hotărârea nr.3209 din 9 noiembrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul privind rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii din 20 octombrie 2024.
8. Hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr.3130 din 23 octombrie 2024, nr.3208 din 9 noiembrie 2024 şi nr.3209 din 9 noiembrie 2024 au fost trimise Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi pentru validarea mandatului de Preşedinte al Republicii.
LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat
"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
[...]."
Articolul 31
Libertatea conştiinţei
"(1) Libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
(2) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.
(3) În relaţiile dintre cultele religioase sunt interzise orice manifestări de învrăjbire.
(4) Cultele religioase sunt autonome, separate de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în orfelinate."
Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.
(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.
Articolul 77
Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului
(1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.
Articolul 78
Alegerea Preşedintelui
(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba română.
(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri.
(4) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, cu condiţia că numărul acestora e mai mare decât numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.
(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.
Articolul 79
Validarea mandatului şi depunerea jurământului
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel târziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurământ:
"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei".
Articolul 80
Durata mandatului [Preşedintelui Republicii Moldova]
"[...]
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive."
Articolul 135
Atribuţiile [Curţii Constituţionale]
"(1) Curtea Constituţională:
[...]
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
[...]."
10. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:
Articolul 85
Centralizarea rezultatelor votării de către Comisia Electorală Centrală
"(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, iar în cazul alegerilor locale generale – în termen de 10 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, un proces-verbal care conţine:
a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază;
b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare;
c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;
d) numărul de alegători care au participat la votare;
e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;
f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican;
h) numărul total de voturi valabil exprimate.
(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, conform alin.(1), semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor.
(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, concurenţii electorali/participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, în condiţiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se funcţionarii electorali vinovaţi de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(4) Actele prevăzute la alin.(2) se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi/sau validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.
[...]"
Articolul 95
Termenul de depunere a contestaţiilor
"[...]
(10) Cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenţii electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora.
(11) Depunerea contestaţiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorităţi competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanţa de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condiţiile Codului administrativ."
Articolul 96
Sarcina probaţiunii
"(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate.
(2) Obligaţia de a confirma respectarea termenului de depunere a contestaţiei în condiţiile art.95 revine contestatarului.
(3) În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe."
Articolul 100
Termenul de examinare a contestaţiilor
"[...]
(5) Cererile privind renumărarea voturilor în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării se examinează în termen de 3 zile de la depunere. Dacă se dispune renumărarea voturilor, procedura se organizează în termen de 5 zile în condiţiile stabilite de Comisia Electorală Centrală.
[...]"
Articolul 132
Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova
"(1) Preşedintele Republicii Moldova se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
(2) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se desfăşoară într-o singură circumscripţie electorală naţională."
Articolul 135
Stabilirea datei alegerilor
"(1) Data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(2) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se organizează cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui în funcţie, însă nu mai târziu de termenul stabilit la art.90 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova.
(3) În caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, a imposibilităţii definitive de a-şi exercita atribuţiile sau a decesului, alegerile se organizează în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa."
Articolul 146
Al doilea tur de scrutin. Prevederi speciale
"(1) În cazul în care niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu întruneşte cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, se organizează al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur.
[...]
(4) Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la data primului tur de scrutin, în condiţiile prezentului cod. Data celui de-al doilea tur de scrutin se stabileşte prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, imediat după procesarea rezultatelor votării din primul tur de scrutin, însă nu mai târziu de 10 zile înainte de data scrutinului respectiv. Informaţia despre organizarea celui de-al doilea tur de scrutin se aduce la cunoştinţa publică de către Comisia Electorală Centrală în termen de 24 de ore de la data la care s-a adoptat hotărârea.
(5) Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în al doilea tur de scrutin.
[...]."
Articolul 147
Stabilirea rezultatelor alegerilor
"(1) Dacă, în urma centralizării rezultatelor votării, se constată că un candidat a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală declară alegerile valabile şi candidatul ales.
(2) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele prevăzute la art.85."
Articolul 148
Confirmarea legalităţii alegerilor
"În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor."
Articolul 149
Validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova
"(1) Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat, adoptând o hotărâre care se publică imediat.
(2) Până la validarea mandatului, candidatul ales la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic."
Articolul 151
Alegeri nevalabile
"(1) Alegerile sunt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În al doilea tur de scrutin, alegerile se vor declara nevalabile dacă au participat mai puţin de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.
(2) Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripţie."
Articolul 152
Alegeri nule
"În cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele alegerilor, alegerile sunt declarate nule."
ÎN DREPT
I. Competenţa Curţii Constituţionale
11. Curtea reţine că sesizarea Comisiei Electorale Centrale vizează confirmarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie 2024 şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.
12. Potrivit articolelor 79 alin.(1) şi 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.e) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, confirmarea rezultatelor alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi validarea mandatului acestuia ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
13. Competenţa Curţii Constituţionale este să verifice şi să constate îndeplinirea condiţiilor prescrise de Constituţie şi de Codul electoral în desfăşurarea activităţii de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova. În cazul în care alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se desfăşoară în două tururi, atunci Curtea trebuie să verifice dacă sunt întrunite condiţiile procesului electoral în ambele tururi. Prerogativa Curţii de a verifica respectarea regulilor aferente procesului electoral decurge din articolul 152 din Codul electoral, potrivit căruia Curtea Constituţională declară nule rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova dacă în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări ale Codului care au influenţat rezultatele alegerilor. Aceste încălcări trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătoreşti definitive şi/sau pe acte ale autorităţilor competente (HCC nr.24 din 31 octombrie 2024, § 14).
14. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a menţionat că eventuala declarare a nulităţii alegerilor prezidenţiale depinde de dimensiunile şi de amploarea încălcărilor sau ale neregulilor comise în procesul alegerilor sau numărării voturilor, constatate în modul corespunzător de autorităţi competente ale statului. În acest context, Curtea reiterează că: 1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; 2) nu orice nereguli din procesul electoral echivalează cu fraudarea alegerilor, ci numai neregulile de natură să influenţeze rezultatele alegerilor; 3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se bazează (a se vedea HCC nr.29 din 9 decembrie 2014, § 72-73; HCC nr.34 din 13 decembrie 2016, § 21-22; HCC nr.8 din 24 martie 2020, § 19; HCC nr.30 din 10 decembrie 2020, § 18).
15. Totodată, aşa cum a menţionat Curtea în Hotărârea nr.34 din 13 decembrie 2016, ea are competenţa să examineze dacă scrutinul s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale privind alegerile democratice şi să evalueze dacă încălcările constatate au influenţat rezultatul final al acestuia. În acelaşi timp, Curtea reaminteşte că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă privind legalitatea actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat. Astfel, Curtea nu se poate pronunţa asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă Curtea ar proceda altfel, ea ar înlocui, de fapt, autorităţile statului a căror competenţă este stabilită prin lege (§§ 18-19).
16. Potrivit articolului 148 din Codul electoral, în termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Deşi în noua redactare a Codului electoral legislatorul a utilizat termenul "aviz" pentru denumirea actului de confirmare a alegerilor, Curtea va avea în vedere considerentele din Hotărârea sa nr.30 din 10 decembrie 2020, § 21, potrivit cărora, la confirmarea rezultatelor alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi la validarea mandatului acestuia, Curtea pronunţă o hotărâre.
II. Confirmarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024
A. Cu privire la respectarea condiţiilor de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova
17. Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova supuse acum verificării în vederea validării rezultatelor lor au avut loc în două tururi. Primul tur a avut loc în 20 octombrie, iar al doilea tur de scrutin a avut loc în 3 noiembrie 2024.
18. Curtea Constituţională constată că în data de 20 octombrie 2024 au fost organizate alegeri pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Prin Hotărârea nr.3130 din 23 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 20 octombrie 2024.
19. Potrivit Codului electoral, alegerile sunt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolul 151 alin.(1) din Codul electoral). Curtea constată că, potrivit procesului-verbal menţionat, la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 au fost incluşi în listele electorale 3 023 506 de alegători (2 710 856 – în listele electorale de bază, 312 650 – în listele electorale suplimentare), dintre care au primit buletine de vot 1 564 758 de alegători (51,75 %), adică mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscrişi în listele electorale. În consecinţă, a fost respectată condiţia valabilităţii stabilită de articolul 151 alin.(1) din Codul electoral.
20. Curtea reţine că, potrivit aceluiaşi proces-verbal, la primul tur al alegerilor prezidenţiale au participat 11 candidaţi, cu următoarele rezultate: (1) dl Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a obţinut 401 215 de voturi, adică 25,95%; (2) dna Maia Sandu, desemnată de Partidul Acţiune şi Solidaritate, a obţinut 656 852 de voturi, adică 42,49%; (3) dl Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru, a obţinut 213 169 de voturi, adică 13,79%; (4) dl Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei, a obţinut 49 316 de voturi, adică 3,19%; (5) dna Irina Vlah a obţinut, în calitate de candidat independent, 83 193 de voturi, adică 5,38%; (6) dl Ion Chicu, desemnat de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, a obţinut 31 797 de voturi, adică 2,06%; (7) dl Andrei Năstase a obţinut, în calitate de candidat independent, 9 946 de voturi, adică 0,64%; (8) dl Octavian Ţîcu, desemnat de Blocul electoral "Împreună", a obţinut 14 326 de voturi, adică 0,93%; (9) dna Victoria Furtuna a obţinut, în calitate de candidat independent, 68 778 de voturi, adică 4,45%; (10) dl Tudor Ulianovschi a obţinut, în calitate de candidat independent, 7 995 de voturi, adică 0,52%; (11) dna Natalia Morari a obţinut, în calitate de candidat independent, 9 444 de voturi, adică 0,64%.
21. Având în vedere că niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la primul tur de scrutin, Comisia Electorală Centrală a dispus, pe baza articolului 78 alin.(4) teza I din Constituţie, organizarea în data de 3 noiembrie 2024 a turului doi al alegerilor prezidenţiale între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur, adică între candidaţii Maia Sandu (656 852 de voturi) şi Alexandr Stoianoglo (401 215 de voturi).
22. Curtea constată că al doilea tur de scrutin pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova s-a desfăşurat la 3 noiembrie 2024 . Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin Hotărârea nr.3208 din 9 noiembrie 2024, procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor turului doi al alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024.
23. În continuare, Curtea va verifica dacă sunt întrunite condiţiile care demonstrează valabilitatea alegerilor prezidenţiale în cel de-al doilea tur. Potrivit Codului electoral, în turul al doilea de scrutin alegerile se declară nevalabile dacă au participat mai puţin de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (articolul 151 alin.(1) teza a II-a). Curtea constată că, potrivit procesului-verbal menţionat supra, la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie 2024 au fost incluşi în listele electorale 3 133 687 de alegători (2 709 867 – în listele electorale de bază şi 423 820 – în listele electorale suplimentare), dintre care au primit buletine de vot 1 701 333 de alegători (54,29 %), adică mai mult de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În consecinţă, este întrunită condiţia valabilităţii alegerilor stabilită de articolul 151 alin.(1) teza a II-a din Codul electoral.
24. În conformitate cu articolul 78 alin.(4) teza a II-a din Constituţie şi cu articolul 146 alin.(5) din Codul electoral, în turul al doilea de scrutin este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. Comisia Electorală Centrală a constatat că în turul al doilea de scrutin 930 139 de alegători şi-au exprimat voturi valabile pentru dna Maia Sandu, iar 750 430 de alegători pentru dl Alexandr Stoianoglo. În consecinţă, prin Hotărârea nr.3208, Comisia Electorală Centrală a declarat-o pe dna Maia Sandu drept candidat ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi a trimis materialele scrutinului la Curtea Constituţională, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi pentru validarea mandatului de Preşedinte al Republicii. Potrivit articolului 152 din Codul electoral, în cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale Codului care au influenţat rezultatele alegerilor, alegerile sunt declarate nule. Prin urmare, pentru a confirma alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, Curtea Constituţională trebuie să verifice dacă în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor nu au fost comise încălcări care au influenţat rezultatele alegerilor.
B. Contestaţiile şi sesizările depuse la Comisia Electorală Centrală
25. Curtea observă că, potrivit Raportului Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, pe durata campaniei electorale au fost depuse 13 contestaţii, care au vizat, inter alia, utilizarea resurselor administrative, modalitatea de finanţare a activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, utilizarea în programele electorale, în materialele de agitaţie electorală, în acţiunile de agitaţie electorală şi în publicitatea electorală a imaginilor care reprezintă culte religioase sau părţi componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituţii de stat sau autorităţi publice de peste hotare, constatarea conţinutului defăimător şi fals al materialelor de publicitate electorală, implicarea minorilor în activităţi de campanie electorală, conformitatea acţiunilor concurenţilor electorali în sensul desfăşurării acţiunilor de campanie electorală sub egida unui bloc electoral camuflat şi legalitatea hotărârilor organelor electorale.
26. Ca urmare a verificării prealabile a contestaţiilor, trei contestaţii au fost trimise spre examinare, conform competenţei, Inspectoratului General al Poliţiei şi Consiliului electoral al circumscripţiei electorale raionale Căuşeni nr.10, iar celelalte au fost soluţionate de către Comisia Electorală Centrală.
27. Conform informaţiilor prezentate de Comisia Electorală Centrală în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, sesizările adresate Comisiei au semnalat:
- acţiuni cu elemente de agitaţie electorală înainte de începerea perioadei campaniei electorale;
- implicarea persoanelor neautorizate în procesul de colectare a semnăturilor pentru susţinerea candidaţilor ;
- obstrucţionarea activităţii grupurilor de iniţiativă de către autorităţile publice;
- modalitatea de desemnare şi de înregistrare a candidaţilor în alegeri/grupurilor de iniţiativă şi confirmarea, în acest sens, a reprezentanţilor concurenţilor electorali; incompatibilităţile aplicabile;
- inadmisibilitatea afilierii politice a şefului statului înregistrat în calitate de candidat în alegeri; modalitatea de exercitare a atribuţiilor de către şeful statului;
- legalitatea hotărârilor şi a acţiunilor Comisiei Electorale Centrale şi ale consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul al doilea;
- utilizarea resurselor administrative de către candidaţi sau persoanele care exercită funcţii publice; finanţarea ilegală a campaniei electorale; solicitarea informaţiilor privind datele donatorilor concurenţilor electorali;
- transportarea organizată a alegătorilor la secţiile de votare din afara ţării;
- procedura privind înregistrarea prealabilă pentru exercitarea dreptului de vot în secţiile de votare din afara ţării; excluderea datelor personale ale alegătorului din lista electorală de bază; procedura de exercitare a dreptului de vot în cazul returnării tardive către biroul electoral a plicului privind votul prin corespondenţă; procedura de înscriere în lista electorală în cazul deţinerii domiciliului şi a reşedinţei temporare valabile.
28. Potrivit raportului prezentat, în cadrul scrutinului prezidenţial, Comisia Electorală Centrală a fost implicată în 37 de cauze judiciare, în care s-au contestat acţiunile/inacţiunile sale şi hotărârile adoptate. Contestaţiile au fost soluţionate de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive.
C. Situaţia juridică a contestaţiilor depuse la Comisia Electorală Centrală
(a) Contestaţia formulată de dl Renato Usatîi, candidat desemnat de Partidul Nostru, v. dna Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Acţiune şi Solidaritate
29. În contestaţie s-a menţionat că pe mai multe site-uri, inclusiv pe un site gestionat de către Cancelaria de Stat, au fost publicate articole prin care se aduce la cunoştinţa publicului că dna Maia Sandu a donat suma de 25 000 de euro bisericii Sfânta Cuvioasa Parascheva din satul Nişcani, raionul Călăraşi. Această sumă de bani a fost primită în calitate de premiu. În susţinerea celor menţionate, autorul contestaţiei a anexat link-uri de pe site-urile de ştiri şi de pe pagina de Facebook.
30. Prin Hotărârea nr.2946 din 24 septembrie 20241, CEC a declarat inadmisibilă sesizarea dlui Renato Usatîi din 20 septembrie 2024.
______________________
1 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarea-nr-cec-716482-din-20-2751_111394.html
31. Prin Hotărârea Curţii de Apel din 1 octombrie 20242 s-a respins ca neîntemeiată acţiunea dlui Renato Usatîi.
______________________
2 https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/21df86db-f556-4870-bcdd-a8f618debdb0
32. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 9 octombrie 20243 s-a declarat inadmisibil recursul formulat de dl Renato Usatîi.
______________________
3 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76206
(b) Contestaţia formulată de dl Ion Chicu, candidat desemnat de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, v. dna Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Acţiune şi Solidaritate
33. Dl Ion Chicu a depus la Comisia Electorală Centrală o contestaţie cu privire la încălcarea legislaţiei electorale comisă de către dna Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidenţiale. Contestatarul a invocat participarea unor minori la evenimente de campanie organizate de dna Maia Sandu şi distribuirea de materiale electorale de către aceştia.
34. Prin Hotărârea CEC nr.3098 din 16 octombrie 20244, contestaţia formulată de dl Ion Chicu, preşedintele PDCM, înregistrată la 26 septembrie 2024, a fost respinsă ca neîntemeiată.
______________________
4 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-executarea-hotararii-curtii-de-apel-chisinau-din-2751_111725.html
35. Prin Hotărârea Curţii de Apel din 19 octombrie 20245, acţiunea formulată de PDCM împotriva CEC cu privire la anularea Hotărârii nr.3098 din 16 octombrie 2024 a fost respinsă ca neîntemeiată.
______________________
5 https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/130f57b0-8969-4b00-8ed9-23509c332930
36. Prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 octombrie 20246 s-a respins recursul depus de PDCM şi a fost menţinută Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19 octombrie 2024.
______________________
6 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76332
(c) Contestaţiile formulate de dnii Ion Duca, Ion Avram şi dna Maria Parşova
37. Contestatarii au susţinut că Consiliul electoral al circumscripţiei electorale raionale Cantemir nr.8 a adoptat Hotărârea nr.4/39 din 23 septembrie 2024 contrar prevederilor articolelor 38 alin.(10) lit.a) şi b) din Codul electoral şi 139 alin.(4) din Codul administrativ. În opinia acestora, CECER Cantemir nr.8 nu a ţinut cont de decizia Consiliului local al comunei Sadîc, nu a făcut referire la aceasta în hotărârea adoptată, precum şi nu a ţinut cont de faptul desemnării doamnei Maria Parşova în componenţa biroului electoral al secţiei de votare.
38. Prin Hotărârea CEC nr.2978 din 29 septembrie 20247, contestaţia formulată de domnul Ion Duca, secretar al Consiliului local al comunei Sadîc, raionul Cantemir, şi contestaţia depusă de domnul Ion Avram, consilier în Consiliul local al comunei Sadîc, membru al Biroului electoral al secţiei de votare Sadîc nr.8/39, şi doamna Maria Parşova au fost declarate inadmisibile.
______________________
7 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatiile-cererile-prealabile-nr-cec-10apr2-2751_111447.html
39. Prin Hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul central, din 4 octombrie 20248, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea domnilor Ion Avram, Maria Parşova şi Ion Duca împotriva CECER Cantemir nr.8 şi Comisiei Electorale Centrale pentru anularea actului administrativ şi obligarea adoptării unui alt act administrativ.
______________________
8 https://jch.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/a672a64f-28b8-4865-bc56-a480a5e5c5a4
40. De asemenea, prin Decizia din 11 octombrie 20249, Curtea de Apel Cahul a admis apelul dnilor Ion Avram, Maria Parşova şi Ion Duca, a casat integral hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul central, din 4 octombrie 2024 şi a adoptat o nouă decizie, prin care a declarat inadmisibilă acţiunea în discuţie.
______________________
9 https://cach.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/ec2abea9-d05e-41cc-8ae0-7bfb546ac905
41. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18 octombrie 202410 recursul formulat de dnii Ion Avram, Maria Parşova şi Ion Duca a fost declarat inadmisibil.
______________________
10 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76326
(d) Contestaţia formulată de dl Igor Munteanu şi Partidul Politic Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare
42. La 27 septembrie 2024, dl Igor Munteanu şi Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare au contestat Hotărârea CEC nr.2942 din 24 septembrie 2024 cu privire la cererea de înregistrare a dlui Munteanu Igor în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, desemnat de Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare. CEC i-a transmis contestatarului o scrisoare11 prin care l-a informat că poate formula o acţiune pe baza Codului administrativ şi a Codului de procedură civilă, fără respectarea procedurii prealabile.
______________________
11 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/R%C4%83spuns%206067_h.pdf
43. Prin Hotărârea din 1 octombrie 202412, Curtea de Apel Chişinău a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de dl Igor Munteanu.
______________________
12 https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/1a07e272-cbc3-4656-8a77-7047786959cd
44. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 9 octombrie 2024 recursul dlui Igor Munteanu a fost declarat inadmisibil.
(e) Contestaţia formulată de Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova"
45. PSRM a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere prealabilă, în data de 27 septembrie 2024, împotriva Hotărârii nr.9 din 25 septembrie 2024 a Consiliului electoral al circumscripţiei electorale pentru secţiile de votare constituite în străinătate nr.38. Contestatarul a solicitat, inter alia, obligarea CECE II nr.38 de a constitui birourile electorale ale secţiilor de votare şi de a aproba componenţa nominală a birourilor electorale ale secţiilor de votare din Federaţia Rusă nr.38/196, nr.38/197, nr.38/198 în baza hotărârii CEC nr.2866/2024, în conformitate cu prevederile Codului electoral şi ale Regulamentului privind constituirea secţiilor de votare peste hotare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2542/2024.
46. Prin Hotărârea CEC nr.2977 din 29 septembrie 202413, s-a admis parţial contestaţia Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. De asemenea, s-a decis că Ministerul Afacerilor Externe, în decurs de 2 zile, va întreprinde acţiuni în vederea înaintării propunerilor pentru constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare nr.38/196, nr.38/197 şi nr.38/198, în corespundere cu Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2866 din 14 septembrie 2024 cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate şi a secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă pentru referendumul republican constituţional şi alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 şi Consiliul electoral al circumscripţiei electorale pentru secţiile de votare din străinătate nr.38 a fost obligat să întreprindă acţiuni privind constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare nr.38/196, nr.38/197 şi nr.38/198 în decurs de 3 zile, ţinând cont de propunerile Ministerului Afacerilor Externe.
______________________
13 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-cererea-prealabila-nr-cec-10apr5-2751_111446.html
(f) Contestaţia formulată de dl Ion Chicu, candidat desemnat de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, v. dna Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Acţiune şi Solidaritate
47. Dl Ion Chicu a formulat o contestaţie la 4 octombrie 2024. Contestatarul a susţinut că dna Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidenţiale din partea PAS, admite utilizarea resurselor administrative în activitatea de agitaţie electorală, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achiziţiilor efectuate din bugetul public naţional, utilizarea echipamentelor, a mijloacelor şi a bunurilor publice în perioada electorală, acţiuni care contravin în mod vădit prevederilor art.54 alin.(6) lit.e) şi art.70 alin.(6) din Codul electoral nr.325/2022.
48. Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3099 din 16 octombrie 202414, s-a luat act de contestaţia formulată de dl Ion Chicu, preşedintele Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, şi a fost atenţionată dna Maia Sandu, candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în alegerile prezidenţiale din 20 octombrie 2024, să respecte rigorile legislaţiei electorale.
______________________
14 https://a.cec.md/ro/cu-privire-executarea-deciziei-curtii-de-apel-chisinau-din-15-2751_111726.html
49. Prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19 octombrie 202415 s-a respins ca fiind neîntemeiată acţiunea înaintată de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei împotriva Comisiei Electorale Centrale.
______________________
15 https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/d9bc4187-b283-4a86-a49e-48b9bdfb63a3
50. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 octombrie 202416, a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei.
______________________
16 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76331
(g) Contestaţia formulată de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova din 8 octombrie 2024
51. PSRM a formulat o contestaţie prin care a solicitat suspendarea hotărârii cu privire la Hotărârea nr.17 din 3 octombrie 2024 a Consiliului electoral al circumscripţiei electorale pentru secţiile de votare constituite în străinătate nr.38, prin care s-a constatat imposibilitatea realizării de către Consiliul electoral al circumscripţiei electorale pentru secţiile de votare constituite în străinătate nr.38 a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2866 din 14 septembrie 2024 cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate şi secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă pentru referendumul republican constituţional şi alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în partea ce ţine de constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare nr.38/196, nr.38/197 şi nr.38/198. De asemenea, s-a constatat imposibilitatea asigurării de către Ministerul Afacerilor Externe, din punct de vedere tehnic şi logistic a procesului de votare pentru secţiile de votare nr.38/196, nr.38/197 şi nr.38/198 şi s-a dispus nimicirea buletinelor de vot în număr total de 13 000 de buletine de vot pentru fiecare tip de scrutin şi a altor documente şi materiale electorale, tipărite şi destinate birourilor electorale ale secţiilor de votare nr.38/196, nr.38/197 şi nr.38/198.
52. Cu privire la aceasta, CEC a transmis către PSRM o scrisoare17 prin care a menţionat că, potrivit punctului 5 al hotărârii, hotărârea a intrat în vigoare la data adoptării şi putea fi contestată în decurs de 3 zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău.
______________________
17 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/6212_h.pdf
(h) Contestaţia formulată de dl Ion Chicu, candidat desemnat de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, v. dna Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Acţiune şi Solidaritate
53. La 11 octombrie 2024, dl Ion Chicu a formulat o contestaţie cu privire la distribuirea pe pagina de socializare a dnei Maia Sandu a unui material cu caracter electoral.
54. Prin scrisoarea din 14 octombrie 202418, Comisia Electorală Centrală a menţionat că evenimentul la care se face referire în contestaţie a avut loc înainte ca dna Maia Sandu să fie înregistrată în calitate de concurent electoral, astfel că nu există vreun motiv pentru aplicarea sancţiunii pe baza articolului 102 din Codul electoral.
______________________
18 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Scrisoare%20nr_%20CEC_6256_h.pdf
(i) Contestaţia formulată de dl Octavian Ţîcu, candidat desemnat de Blocul Electoral "ÎMPREUNĂ"
55. La 19 octombrie 2024, dl Octavian Ţîcu a depus la Comisia Electorală Centrală o contestaţie cu privire la încălcări ale cadrului normativ privind finanţarea campaniei electorale a Partidului pentru Viitorul Moldovei şi a concurentului electoral Victoria Furtună, susţinuţi de blocul electoral "camuflat" format din Partidul Politic "ŞANSĂ", Partidul Politic "RENAŞTERE", Partidul Politic Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei şi Partidul Politic "VICTORIE".
56. Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3141 din 25 octombrie 202419, s-a iniţiat efectuarea unui control complex al finanţării Partidului pentru Viitorul Moldovei, a Partidului "RENAŞTERE", a Partidului Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei, a Partidului "ŞANSĂ", a Partidului ,,VICTORIE", a grupului de iniţiativă şi a campaniei electorale a candidatului independent la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova Victoria Furtună, pentru perioada 1 iulie 2024 – 31 octombrie 2024.
______________________
19 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-efectuarea-controlului-complex-al-finantarii-unor-partide-2751_111817.html
(j) Contestaţia formulată de dl Oleg Rîşcanu, membru al Biroului electoral al secţiei de votare din satul Tocuz nr.10/45
57. La 20 octombrie 2024, dl Oleg Rîşcanu a formulat o contestaţie împotriva Consiliului electoral al circumscripţiei electorale raionale Căuşeni nr.10, în care a menţionat mai multe încălcări electorale. Prin Hotărârea CECER Căuşeni nr.10 din 20 octombrie 202420, cererea dlui Oleg Rîşcanu a fost respinsă.
______________________
20 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Hot%C4%83r%C3%A2re%20CECER%20C%C4%83u%C8%99eni_h.pdf
(k) Contestaţia formulată de dl Alexandr Stoianoglo din 26 octombrie 2024
58. Contestaţia s-a referit, în general, la utilizarea de către un concurent electoral a unor pliante electorale cu conţinut defăimător şi fals, care instigă la discriminare şi ură.
59. Comisia Electorală Centrală a transmis contestaţia conform competenţei.
60. La 30 octombrie 2024, dl Alexandr Stoianoglo a depus la Curtea de Apel Chişinău o acţiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, privind obligarea examinării contestaţiei nr.CEC-10APR/11 din 26 octombrie 2024.
61. Prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 202421, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea dlui Alexandr Stoianoglo.
______________________
21 https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/0c1a1cfd-84ae-4003-a0cb-4a6bbb23423c
62. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 202422, recursul formulat de dl Alexandr Stoianoglo a fost declarat inadmisibil.
______________________
22 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76608
(l) Contestaţia dlui Alexandr Stoianoglo din 1 noiembrie 2024
63. Contestaţia s-a referit, în general, la utilizarea de către concurentul electoral a unor pliante electorale cu informaţii denigratoare care îl vizau pe dl Alexandr Stoianoglo, candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii.
64. Comisia Electorală Centrală a menţionat că această contestaţie are un conţinut similar cu contestaţia din 26 octombrie 2024.
65. Prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 202423, acţiunea dlui Alexandr Stoianoglo a fost respinsă ca neîntemeiată.
______________________
23 https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/f3bb51e4-6a7e-4e63-9d0b-851805a78751
66. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 202424, recursul dlui Alexandru Stoianoglo a fost declarat inadmisibil. Curtea Supremă de Justiţie a menţionat că motivele de recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la articolul 2451 din Codul administrativ şi reprezintă dezacordul recurentului cu soluţia pronunţata de Curtea de Apel Chişinău. Acestea nu vizează o problemă de interpretare şi de aplicare eronată a normelor de drept material sau procedural.
______________________
24 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76607
(m) Contestaţia Partidului Socialiştilor din Republica Moldova din 11 noiembrie 2024
67. La 11 noiembrie 2024, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a depus la Curtea de Apel Chişinău o contestaţie împotriva Comisiei Electorale Centrale prin care a solicitat anularea scrisorii CEC-8/6620 din 7 noiembrie 2024 cu privire la sesizarea nr.CEC-7/17987 din 3 noiembrie 2024 depusă de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova; constatarea caracterului de agitaţie electorală al postării publicate de Prim-ministrul României, dl Marcel Ciolacu; constatarea agitaţiei electorale făcute în ziua alegerilor din 3 noiembrie 2024, de către dl Marcel Ciolacu în favoarea dnei Maia Sandu şi obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze în fond sesizarea din 3 noiembrie 2024.
68. Prin încheierea din 13 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Chişinău, s-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea înaintată de Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din R. Moldova" privind repunerea în termenul de înaintare a acţiunii.
69. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 noiembrie 202425 recursul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova a fost respins.
______________________
25 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76596
(n) A doua contestaţie a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova din 11 noiembrie 2024
70. La 11 noiembrie 2024, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a formulat o acţiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea hotărârii sale nr.3204 din 8 noiembrie 2024 cu privire la sesizarea nr.CEC-7/18072 din 6 noiembrie 2024, constatarea caracterului de agitaţie electorală al mesajelor Prim-ministrului Dorin Recean în favoarea dnei Maia Sandu, publicate în ziua votării din 3 noiembrie 2024, obligarea Comisiei Electorale Centrale să reflecte în raportul privind rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 şi 3 noiembrie 2024 agitaţia electorală din 3 noiembrie 2024.
71. Prin hotărârea din 13 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Chişinău s-a respins ca neîntemeiată acţiunea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova.
72. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 16 noiembrie 202426 recursul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova a fost declarat inadmisibil.
______________________
26 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76600
D. Concluziile observatorilor naţionali şi internaţionali
73. Alegerile prezidenţiale au fost monitorizate de mai multe organizaţii naţionale şi internaţionale, cum ar fi Misiunea Promo-LEX de observare a alegerilor prezidenţiale, Centrul pentru Jurnalism Independent, Misiunea internaţională de observare a alegerilor formată de Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) şi Parlamentul European. Totodată, alegerile au fost monitorizate şi de Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor a Institutului Republican Internaţional, Misiunea de evaluare a Institutului Democrat Naţional şi Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor ENEMO. De asemenea, în vederea monitorizării referendumului republican constituţional şi a alegerilor prezidenţiale din 20 octombrie 2024, au fost acreditaţi 2 072 de observatori. Comisia Electorală Centrală a acreditat 1 272 de observatori naţionali şi 784 de observatori internaţionali. Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul II au acreditat 16 observatori naţionali.
74. Declaraţia privind constatările şi concluziile preliminare ale Misiunii de observare a alegerilor formată de Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Parlamentul European conţine mai multe menţiuni privind alegerile desfăşurate27.
______________________
27 https://www.osce.org/files/f/documents/3/8/579811_1.pdf
75. Cu privire la cadrul legal, misiunea a menţionat că alegerile prezidenţiale s-au desfăşurat conform prevederilor Codului electoral din 2022, care, în ciuda amendamentelor frecvente, oferă o bază adecvată pentru desfăşurarea unor alegeri democratice.
76. Referitor la administrarea procesului electoral, turul al doilea al alegerilor prezidenţiale a fost gestionat de aceeaşi structură a administraţiei electorale, cu o componenţă preponderent neschimbată, cu excepţia unor înlocuiri la nivelul biroului electoral al secţiei de votare. Toate şedinţele au fost anunţate din timp, au fost transparente pentru observatori şi mass-media şi au fost transmise în direct. Înregistrările şedinţelor au rămas online şi, în conformitate cu reglementările sale, CEC şi-a publicat deciziile în termen de 24 de ore. Observatorii ODIHR au remarcat faptul că consiliile electorale ale circumscripţiilor electorale erau bine echipate şi dispuneau de resursele corespunzătoare. Pregătirile făcute de CEC şi de consiliile electorale pentru turul al doilea de scrutin au fost eficiente şi profesioniste şi au respectat termenele legale. În mod constructiv, CEC a continuat programul de educare a alegătorilor între tururi şi a distribuit noi materiale privind procedurile de votare, inclusiv materiale dedicate studenţilor şi alegătorilor care participă pentru prima dată la vot. Ministerul Afacerilor Externe a publicat un anunţ privind schimbările de adresă a 11 secţii de votare din străinătate. CEC a dispus tipărirea aceluiaşi număr de buletine de vot ca în primul tur de scrutin, inclusiv în cele cinci limbi minoritare.
77. De asemenea, Misiunea de Observare a alegerilor menţionează că alegerile prezidenţiale le-au oferit alegătorilor posibilitatea de a alege între opţiuni politice autentice şi, la fel ca în primul tur de scrutin, concurenţii electorali şi-au putut desfăşura campania electorală în mod liber, cu respectarea dreptului fundamental la libertatea de exprimare. Cu toate acestea, interferenţa de peste hotare, inclusiv oferirea de stimulente financiare ilegale pentru a influenţa alegătorii, care au afectat campania electorală pentru primul tur de scrutin, a continuat să producă efecte în perioada premergătoare turului al doilea de scrutin.
78. Referitor la ziua votării, aceasta a fost lipsită de turbulenţe şi a decurs organizat. Procesul de deschidere a fost evaluat pozitiv în toate cele 71 de secţii de votare monitorizate. Observatorii Misiunii au evaluat drept pozitiv procesul de votare în 844 din cele 846 de secţii de votare monitorizate, descriind procesul ca fiind bine organizat, calm şi lipsit de impedimente.
79. În secţiile de votare vizitate, deşi 62 din cele 69 de numărări de voturi monitorizate de Misiune au fost evaluate pozitiv, şapte numărări au fost evaluate în mod negativ, din cauza nerespectării procedurilor prescrise şi din cauza erorilor procedurale. Observatorii Misiunii au notat că în unele cazuri birourile electorale ale secţiilor de vot s-au grăbit să numere voturile în detrimentul preciziei. Şapte birouri nu au numărat semnăturile din listele de alegători, iar patru nu au păstrat în siguranţă ştampilele de vot înainte de deschiderea urnelor de vot. În peste o treime din numărările monitorizate, preşedinţii birourilor nu le-au arătat fiecare buletin în parte celor prezenţi, în detrimentul transparenţei. Paisprezece birouri nu au stabilit validitatea buletinelor contestate prin vot, după cum prevede legea. În 11 numărări monitorizate, birourile au întâmpinat dificultăţi la completarea proceselor-verbale cu rezultate, 7 procese-verbale nu au fost completate în prezenţa membrilor birourilor şi altor persoane autorizate, 14 procese-verbale au fost semnate în prealabil, iar în 29 de cazuri copiile proceselor verbale nu au fost făcute publice, fapt care a afectat transparenţa procesului.
80. Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor (IEOM) a Institutului Republican Internaţional (IRI) a menţionat că cetăţenii moldoveni şi-au exercitat dreptul la vot în mod democratic şi au participat într-un număr mare la un scrutin bine organizat de oficialii electorali de la toate nivelele. De asemenea, Guvernul Republicii Moldova a luat măsuri decisive pentru a reduce efectele reţelei ilegale de cumpărare a voturilor, care a fost atât de vastă în primul tur. Cetăţenii moldoveni au putut să-şi aleagă Preşedintele, în ciuda eforturilor străine de a interveni în acest proces. În mod clar, Guvernul Republicii Moldova trebuie să continue să depună eforturi pentru a rezista influenţei străine în procesele sale electorale, în vederea pregătirii alegerilor parlamentare din 202528.
______________________
28 https://www.iri.org/news/iri-observes-second-round-of-2024-moldovan-presidential-election/
81. Misiunea de evaluare a Institutului Democrat Naţional (NDI) i-a felicitat pe cetăţenii Republicii Moldova pentru angajamentul faţă de principiile democratice demonstrate printr-un proces electoral paşnic şi ordonat. În pofida procesului electoral, în general, calm şi ordonat din ziua alegerilor, misiunea reiterează concluzia că "cea mai mare ameninţare la adresa integrităţii acestor alegeri a fost o campanie largă şi concertată de influenţare străină din partea Rusiei, care colaborează cu unii actori locali prin informare, manipulare, cumpărare de voturi şi alte finanţări ilicite ale activităţii politice". În ziua alegerilor, membrii delegaţiei au monitorizat amenajarea secţiilor de votare, procedurile de vot şi de numărare, care au respectat, în general, protocoalele oficiale şi s-au desfăşurat de o manieră calmă şi organizată29.
______________________
29 https://www.ndi.org/publications/ndi-mission-congratulates-moldovans-their-commitment-democratic-principles-through
82. Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor ENEMO30, a menţionat în concluziile sale că, în conformitate cu recomandările ENEMO din 2016 şi 2020, termenele pentru campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale au fost stabilite în Codul electoral, care prevăd că campania electorală trebuie să înceapă cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor. Misiunea nu a remarcat niciun eveniment de campanie sau alte activităţi publice vizibile de campanie înainte de începerea oficială a campaniei electorale. Candidaţii au putut să-şi facă campanie în mod liber. Observatorii ENEMO nu au raportat niciun caz de violenţă sau de intimidare care să împiedice candidaţii să-şi exprime opiniile sau calificările. În general, campania electorală a rămas calmă şi discretă, la fel ca în primul tur. Deşi au fost raportate încălcări minore ale legii, acestea au fost, în general, abordate de organele de aplicare a legii şi de alte instituţii relevante.
______________________
30 https://enemo.org/storage/uploads/8HxGNFZtiaGFsgJWFlriYhzC6107Ld0ncodoeyGO.pdf
83. De asemenea, tonul campaniei din timpul celui de-al doilea tur a devenit mai negativ. Începutul campaniei din turul al doilea a fost marcat de remarci xenofobe la adresa candidatului Alexandr Stoianoglo, unii activişti şi susţinători ai partidului de guvernare atacându-l din cauza originii sale etnice. Echipa de campanie a dnei Maia Sandu şi a partidului de guvernare, care susţine candidatura acesteia, au făcut imediat declaraţii publice prin care au condamnat orice "incitare la dezbinare şi ură" şi le-au cerut "tuturor să pună capăt acestui comportament inacceptabil".
84. În ziua alegerilor, ENEMO a desfăşurat opt echipe a câte doi observatori pentru a monitoriza procesul de pregătire şi de deschidere a secţiilor de votare, procesul de votare şi de numărare a voturilor, precum şi transferul şi primirea materialelor electorale de către CEC. Observatorii au monitorizat procedurile de deschidere în opt secţii de votare, votarea în secţiile de votare şi închiderea şi numărarea voturilor în opt secţii de votare. Ziua alegerilor a fost, în general, calmă şi bine gestionată, deşi a fost afectată de posibile cazuri de corupţie a alegătorilor, inclusiv transportul organizat al alegătorilor şi faptul că aceştia şi-au fotografiat buletinele de vot. Performanţa birourilor electorale a fost evaluată în mod pozitiv în majoritatea cazurilor observate, cu probleme procedurale minore, cum ar fi sigilarea inconsecventă a urnelor de vot mobile, lipsa cabinelor de vot pentru persoanele cu dizabilităţi, amenajarea necorespunzătoare a secţiilor de votare, amplasarea incorectă sau probleme legate de funcţionarea camerelor de luat vederi şi probleme tehnice, care nu au afectat semnificativ procesul de votare. Atacurile cibernetice coordonate asupra infrastructurii de conectivitate a sistemelor naţionale de înregistrare a alegătorilor şi ameninţările cu bombă raportate la unele secţii de votare din străinătate, care au urmărit să perturbe procesul de votare, au fost abordate în timp util şi eficient de către autorităţi. În general, procedurile de numărare a voturilor au fost puse în aplicare în mod corespunzător, iar problemele au fost abordate într-un mod profesionist. Livrarea materialelor s-a desfăşurat, în general, fără probleme, a fost transparentă şi bine organizată, cu respectarea protocoalelor legale. Chiar dacă au fost observate cazuri de supraaglomerare, eficienţa a fost afectată doar într-un singur caz.
85. Observatorii au raportat că toate persoanele autorizate au putut monitoriza procesul fără impedimente, asigurând transparenţa. Observatorii ENEMO au remarcat rapiditatea şi organizarea procesului de numărare a voturilor, descriindu-l ca fiind eficient şi bine coordonat. Mai mulţi observatori au subliniat profesionalismul personalului electoral.
86. Misiunea Promo-LEX de Observare a alegerilor prezidenţiale a analizat două aspecte de ordin legal privind coruperea alegătorilor şi finanţarea ilegală a campaniilor electorale. Într-un prim caz, au fost semnalate incertitudini cu privire la aplicarea normelor legale privind corupţia electorală pasivă stabilită în Codul contravenţional şi privind coruperea alegătorilor stabilită în Codul penal. În timp ce organele de drept au comunicat despre cazurile de corupere a alegătorilor constatate şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale în cazul celor care au acceptat mita electorală, nu este clar dacă şi corupţia activă este investigată. În cel de-al doilea caz, au fost observate tentative de mascare a activităţilor electorale sub formă de contracte de prestări servicii şi voluntariat remunerat, însă acestea nu sunt conforme cu cadrul legal, fiind interzisă inclusiv finanţarea campaniei electorale de peste hotarele ţării.
87. În perioada 23 septembrie – 6 octombrie, au fost identificate cel puţin 23 de cazuri de discurs al urii şi alte forme de manifestare a intoleranţei. Dintre acestea, 19 cazuri au avut loc în contextul electoral, iar celelalte patru – în contextul politic. În perioada de observare, criteriile "orientarea sexuală/identitate de gen" şi "sănătate" au stat la baza celor mai multe cazuri de discurs al urii. Bărbaţi (13 cazuri) cu vârsta cuprinsă între 35 şi 50 de ani (10 cazuri) au utilizat cel mai des discursul urii. Cele 23 de cazuri de discurs al urii au fost vizualizate de peste 500 de mii de ori şi distribuite de peste cinci mii de ori.
88. Pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Promo-LEX a delegat câte un observator pe termen scurt în 614 secţii de votare, selectate pe baza unui eşantion stabilit de către o companie care efectuează studii sociologice. În plus, în toate cele 30 de secţii de votare unde şi-au exercitat dreptul de vot alegătorii din regiunea transnistreană a fost trimis câte un observator la faţa locului. Ca urmare a prelucrării tuturor rapoartelor recepţionate de la observatori, Promo-LEX a constatat un număr de 791 de incidente pe parcursul votării.
89. Centrul pentru Jurnalism Independent a publicat mai multe rapoarte referitoare la monitorizarea mass-media în perioada electorală. În raportul nr.5, se menţionează că în perioada 21 octombrie – 1 noiembrie 2024, cele zece posturi de televiziune monitorizate au difuzat în total 696 de materiale cu tangenţă electorală directă şi indirectă, cu un volum total de aproximativ 100 de ore. Dintre acestea, 625 au fost ştiri, 69 - emisiuni şi 2 - dezbateri. Cele mai abordate subiecte au vizat domeniul politic, corupţia electorală, procesul electoral, referendumul, probleme sociale şi economice etc. Posturile monitorizate au informat despre rezultatele referendumului republican constituţional şi al alegerilor pentru funcţia de şef al statului, despre contestarea rezultatelor referendumului şi validarea ulterioară a acestuia de către Curtea Constituţională, despre protestele iniţiate de unele partide politice în legătură cu aceasta, despre activitatea Comisiei Electorale Centrale, acţiuni ale organelor de drept de deconspirare a unei reţele de corupere a alegătorilor etc. Subiectele cu caracter electoral indirect au vizat de cele mai multe ori activităţi desfăşurate de reprezentanţii administraţiei publice centrale, în măsură să o favorizeze sau să o defavorizeze pe candidata partidului de guvernământ în turul al doilea de scrutin31.
______________________
31 https://cji.md/categorie/publicatii/monitorizare/
E. Informaţii prezentate Curţii de către Centrul Naţional Anticorupţie şi Inspectoratul General al Poliţiei
90. Prin scrisoarea nr.02/1/01-20627 din 25 noiembrie 2024, Centrul Naţional Anticorupţie a informat Curtea Constituţională despre cauzele penale şi contravenţionale pe care le instrumentează în materie electorală.
91. În special, CNA afirmă că a dispus începerea urmăririi penale în 29 de cauze penale în privinţa a 74 de persoane bănuite/învinuite de comiterea infracţiunilor de corupere a alegătorilor şi de finanţare ilegală a partidelor politice. CNA afirmă că în procesul de urmărire penală au fost ridicate şi aplicate sechestre pe mijloace băneşti în sumă totală de 4 509 011,60 lei, mijloace care urmau a fi utilizate în procesul coruperii alegătorilor şi al finanţării ilicite a unor partide politice. Banii ridicaţi erau destinaţi unor partide politice concrete, precum şi pentru a fi acordate alegătorilor, de la 200 până la 6 000 de lei în diferite monede (lei moldoveneşti, dolari americani şi ruble ruseşti), pentru a vota într-un anumit fel.
92. De asemenea, CNA afirmă că, dată fiind competenţa sa acordată de articolul 471 (coruperea electorală pasivă) din Codul contravenţional, a recepţionat 3 165 de procese verbale de constatare a contravenţiei respective şi a adoptat deocamdată, pe baza acestora, 188 de decizii de sancţionare şi de aplicare a amenzilor într-o sumă totală de 7 100 000 lei.
93. La rândul său, Inspectoratul General al Poliţiei, prin scrisoarea nr.34/14545 din 25 noiembrie 2024, i-a comunicat Curţii că sub conducerea Procuraturii Anticorupţie, poliţia a întreprins în perioada preelectorală şi electorală o serie de acţiuni de urmărire penală şi măsuri speciale de investigaţie în privinţa unor persoane care, sub paravanul unor partide politice, au colectat date cu caracter personal ale cetăţenilor Republicii Moldova şi le-au folosit în activităţi infracţionale.
94. Potrivit informaţiilor prezentate de Inspectoratul General al Poliţiei, în perioada preelectorală şi în perioada electorală, unele persoane care au acţionat sub paravanul diverselor partide politice, blocuri electorale şi candidaţi independenţi sunt bănuite/învinuite de coruperea alegătorilor, potrivit unei scheme bine puse la punct, pe întreg teritoriul ţării. Inspectoratul menţionează că pentru a facilita transmiterea banilor şi pentru coordonarea acţiunilor, persoanele implicate au colectat datele cu caracter personal a aproximativ 140 000 de alegători, prin intermediul platformei "Telegram". După colectarea datelor, pe numele alegătorilor au fost deschise conturi bancare la o bancă comercială din Federaţia Rusă. Pe aceste conturi, persoanele vizate transferau sistematic sume de bani în schimbul exprimării votului la alegerile prezidenţiale şi la referendumul republican pentru modificarea Constituţiei. Pentru transferarea şi retragerea banilor a fost utilizată o aplicaţie mobilă de tip banking a băncii comerciale. Inspectoratul menţionează că valoarea resurselor financiare destinate/utilizate pe parcursul lunilor septembrie – octombrie 2024 pentru coruperea alegătorilor doar prin intermediul conturilor bancare şi cu ajutorul aplicaţiei mobile se estimează la 39 000 000 dolari SUA. Totuşi, această sumă nu include mijloacele financiare utilizate sub formă de bani în numerar, a căror valoare va fi stabilită de către organul de urmărire penală.
95. De asemenea, Inspectoratul a notat că au fost stabilite cazuri de implicare a reprezentanţilor cultelor religioase în acţiuni de agitaţie electorală în favoarea unui concurent concret. În aceste cazuri, reprezentanţii cultelor religioase au transmis mesaje publice de susţinere a unui concurent electoral concret la alegerile prezidenţiale, acţiuni care au avut loc în incinta locaşurilor de cult, în timpul slujbelor religioase. Pentru aceste fapte, la cererea persoanelor implicate în coruperea alegătorilor, aproximativ 500 de reprezentanţi ai cultelor religioase au beneficiat de pelerinaje organizate pe teritoriul Federaţiei Ruse de către Patriarhia Rusă. Inspectoratul a înregistrat 13 cazuri de implicare a cultelor religioase în acţiuni de agitaţie electorală, iar în 3 cazuri au fost întocmite procese-verbale cu privire la comiterea unei contravenţii.
96. Inspectoratul menţionează că de la începutul perioadei electorale şi până în prezent au fost pornite 72 de cauze penale care vizează coruperea electorală, 5 cauze penale care vizează încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale şi 2 cauze penale cu privire la finanţarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă, a concurenţilor electorali sau a participanţilor la referendum.
F. Concluziile Curţii Constituţionale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024
97. Potrivit articolului 152 din Codul electoral, în cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale Codului care au influenţat rezultatele alegerilor, alegerile sunt declarate nule.
98. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că orice hotărâre judecătorească definitivă dispune de puterea lucrului judecat. Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă ar proceda altfel, Curtea ar înlocui autorităţile statale competente potrivit legii (HCC nr.34 din 13 decembrie 2016, § 90).
99. Curtea Constituţională poate proceda la analiza gravităţii acestor încălcări doar dacă acestea au fost constatate prin hotărâri judecătoreşti care se bucură de puterea lucrului judecat sau se fundamentează pe acte ale autorităţilor competente. Curtea constată că la examinarea contestaţiilor instanţele judecătoreşti şi autorităţile competente nu au constatat încălcări ale legislaţiei electorale referitoare la procesul alegerilor sau la numărarea voturilor de natură să influenţeze rezultatele alegerilor.
100. În contextul pronunţării prezentei Hotărâri, Curtea nu poate trece cu vederea concluziile observatorilor naţionali şi internaţionali, precum şi cazurile de corupere a alegătorilor prin metode inedite constatate de Centrul Naţional Anticorupţie şi de Inspectoratul General al Poliţiei.
101. Curtea reţine că numărul cazurilor de corupere a alegătorilor raportat de autorităţile de investigaţie şi cuantumul mijloacelor financiare sechestrate scot în evidenţă amploarea fără precedent a acestui fenomen, mai ales dintr-o perspectivă comparativă cu situaţia raportată la alegerile desfăşurate în anii precedenţi (alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 202132, alegerile prezidenţiale din 1 noiembrie 202033, alegerile parlamentare noi din 15 martie 202034, alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 sau cele prezidenţiale din 30 octombrie 201635).
______________________
32 https://a.cec.md/ro/pentru-aprobarea-raportului-cu-privire-la-rezultatele-alegerilor-parlamentare-an-2751_99939.html
33 https://a.cec.md/ro/privind-aprobarea-raportului-cu-privire-la-rezultatele-alegerilor-pentru-functia-2751_98246.html
34 https://a.cec.md/ro/pentru-aprobarea-raportului-cu-privire-la-rezultatele-alegerilor-parlamentare-no-2751_96288.html
35 https://a.cec.md/ro/privind-aprobarea-raportului-cu-privire-la-rezultatele-alegerilor-pentru-functia-2751_85873.html
102. Curtea notează că votul secret şi liber exprimat al alegătorilor constituie elementul de bază al alegerilor libere şi democratice şi al dreptului de vot. Coruperea alegătorilor sau vânzarea voturilor sunt incompatibile cu conceptul alegerii democratice şi printr-un vot liber exprimat de către cetăţeni a organelor reprezentative şi fraudează competiţia bazată pe idei şi pe programe politice desfăşurată între partidele politice şi între candidaţi.
103. Curtea constată că legislatorul a stabilit garanţiile legale pentru asigurarea secretului votului, precum votarea în locuri special amenajate (articolul 77 alin.(2) din Codul electoral). De asemenea, legislatorul a interzis fotografierea ori expunerea publică şi demonstrativă a buletinului de vot completat, scoaterea buletinului oferit pentru votare din localul secţiei de votare sau transmiterea de către alegător a buletinului de vot unei persoane terţe şi a stabilit sancţiuni contravenţionale pentru alegătorii care încalcă aceste restricţii (articolele 79 alin.(3) din Codul electoral şi 49 alineatele (4) şi (5) din Codul contravenţional). De asemenea, legislatorul a stabilit sancţiuni contravenţionale pentru vânzarea votului de către alegători şi sancţiuni penale pentru cumpărarea voturilor (articolele 471 din Codul contravenţional şi 1811 din Codul penal).
104. La prima vedere, cadrul normativ existent confirmă o minimă îndeplinire a obligaţiei pozitive a statului de a adopta legi care combat coruperea electorală. Totuşi, având în vedere numărul mare al cazurilor de corupere a alegătorilor, număr raportat de autorităţile de investigaţie în contextul primului tur şi al celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din acest an, Curtea consideră că autorităţile trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni asemenea cazuri la scrutinele viitoare. Curtea menţionează că ar putea fi îmbunătăţite mecanismele legale de combatere a corupţiei electorale, astfel încât să fie acestea efective, având în vedere şi modalităţile inedite ale cazurilor înregistrate la acest scrutin. Curtea notează că autorităţile au obligaţia constituţională de a întreprinde măsurile necesare pentru a asigura exprimarea liberă a voinţei poporului în cadrul alegerilor şi dezvoltarea democratică a ţării.
105. De asemenea, Curtea mai observă, aşa cum s-a reţinut în Raportul CEC cu privire la rezultatele alegerilor prezidenţiale şi în informaţiile prezentate de Inspectoratul General al Poliţiei, că aceste autorităţi au recepţionat inclusiv sesizări care au vizat implicarea reprezentanţilor cultelor religioase în acţiuni de agitaţie electorală în favoarea anumitor candidaţi. Potrivit articolului 31 alin.(4) din Constituţie, cultele religioase sunt autonome şi sunt separate de stat. Acest concept trebuie să funcţioneze în ambele direcţii, fiind interzise intruziunile statului în activitatea cultelor religioase, dar şi intruziunile cultelor religioase în activităţile aferente puterii statale, inclusiv în desfăşurarea proceselor electorale. Principiul separării bisericii de stat pretinde ca reprezentanţii cultelor religioase să nu intervină în procesul decizional al statului, inclusiv în procesul electoral.
106. Potrivit Constituţiei, cultele religioase beneficiază de autonomie, fapt care presupune că acestea sunt libere să-şi desfăşoare activităţile religioase şi administrative fără interferenţa statului. Totuşi, acest principiu nu eliberează cultele religioase de obligaţia respectării legislaţiei naţionale, inclusiv de obligaţia de a nu face agitaţie electorală. Implicarea cultelor religioase în alegeri poate dezavantaja în mod inechitabil unii candidaţi şi încalcă regulile unei competiţii electorale democratice.
107. Separarea şi autonomia bisericii faţă de stat nu presupun excluderea totală a dialogului dintre aceste entităţi. În multe democraţii, biserica reprezintă un partener social care contribuie la educaţie, la oferirea de servicii în domeniul sănătăţii sau la sprijinirea categoriilor vulnerabile, însă acest gen de colaborare trebuie să fie transparent şi neutru din punct de vedere politic. Respectarea principiului menţionat este esenţială pentru a menţine echilibrul între religie, libertăţile individuale şi preeminenţa dreptului.
108. Sprijinul public oferit de reprezentanţii cultelor religioase pentru candidaţi în campania electorală, în cadrul evenimentelor religioase, cu scopul de a influenţa electoratul, poate avea un impact major asupra deciziei alegătorilor. Astfel, pentru a asigura un proces electoral corect şi transparent, este necesar ca instituţiile statului să monitorizeze mai riguros respectarea separării dintre biserică şi stat.
109. În acest context, deşi ca urmare a pronunţării Hotărârii Curţii Constituţionale nr.34 din 13 decembrie 2016, în contextul confirmării rezultatelor alegerilor prezidenţiale care au avut loc în acel an, a fost emisă o Adresă către Parlament, în care s-a subliniat necesitatea reglementării exprese de către Parlament a unor mecanisme sancţionatorii prompte, inclusiv penale, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale, Curtea constată că fenomenul implicării cultelor religioase în acţiunile de agitaţie electorală în favoarea anumitor candidaţi persistă.
110. Curtea are în vedere faptul că după pronunţarea Hotărârii nr.34 din 13 decembrie 2016 Parlamentul a adoptat Legea nr.73 din 31 martie 2022, prin care a stabilit sancţiuni contravenţionale pentru agitaţia electorală făcută de reprezentanţii cultelor religioase, desfăşurată inclusiv în locaşurile de cult, în cadrul campaniei electorale. Odată constatată persistenţa acestui fenomen în perioadele electorale, Curtea consideră că autorităţile trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni sau a combate asemenea cazuri la scrutinele viitoare.
111. În acest sens, date fiind concluziile sale, Curtea va trimite o Adresă Parlamentului pentru efectuarea modificărilor necesare.
112. De asemenea, Curtea atrage atenţia asupra efectului nociv într-o societate democratică al discursurilor caracterizate de ură şi al afirmaţiilor discriminatorii, indiferent de sursa acestora, existente deopotrivă în luările de cuvânt publice din perioada electorală şi în materialele electorale.
113. Cu toate acestea, având în vedere că în procesul alegerilor şi la numărarea voturilor nu au fost comise încălcări care să influenţeze rezultatele alegerilor, Curtea Constituţională constată că alegerile Preşedintelui Republicii din 20 octombrie şi 3 noiembrie s-au desfăşurat cu respectarea prevederilor articolului 78 alin.(1) din Constituţie, candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, dna Maia Sandu, fiind aleasă prin vot egal, direct, secret şi liber exprimat, şi confirmă rezultatele acestor alegeri. Prin urmare, Curtea constată respectarea condiţiilor constituţionale şi legale de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.
III. Validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova
114. Pe baza articolelor 79 alin.(1) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.e) din Codul jurisdicţiei constituţionale şi 149 alin.(1) din Codul electoral, mandatul Preşedintelui Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională, în contextul confirmării rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Actul de validare are două consecinţe juridice: a) recunoaşte dobândirea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova de către cel ales şi b) îi impune acestuia obligaţia de a depune jurământul în condiţiile articolului 79 alin.(2) din Constituţie. Pentru a fi validat mandatul de Preşedinte al Republicii Moldova Curtea Constituţională trebuie să verifice dacă candidatul ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova întruneşte condiţiile constituţionale.
115. Curtea reţine că, potrivit articolului 78 alin.(2) din Constituţie, poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba română. Potrivit Codului electoral, pentru a fi aleasă în calitate de Preşedinte, persoana trebuie să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă (articolul 136 alin.(1)), şi nu trebuie să fie membru al vreunui partid politic (articolul 149 alin.(2)). Analizând materialele prezentate de Comisia Electorală Centrală, Curtea constată că dna Maia Sandu, candidat ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova la alegerile din 3 noiembrie 2024, întruneşte condiţiile constituţionale şi legale menţionate mai sus.
116. Potrivit articolului 149 alin.(2) din Codul electoral, până la validarea mandatului, candidatul ales la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova îi prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată.
117. În acest caz, Curtea reţine că dna Maia Sandu i-a prezentat Curţii o confirmare a faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi că nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată. Curtea constată că este respectat şi articolul 80 alin.(4) din Constituţie, potrivit căruia nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive.
118. În cadrul şedinţei plenare nu au fost stabilite circumstanţe care să împiedice validarea mandatului dnei Maia Sandu de Preşedinte al Republicii.
119. Având în vedere aceste circumstanţe, Curtea validează mandatul dnei Maia Sandu în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, aleasă în cadrul alegerilor din 3 noiembrie 2024.
Din aceste motive, pe baza articolelor 79 alin.(1), 135 alin.(1) lit.e) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.e) şi 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.e), 6, 61, 62 lit.d) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, 148 şi 149 din Codul electoral, Curtea Constituţională
HOTĂRĂŞTE:
1. Se confirmă rezultatele alegerii Preşedintelui Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024.
2. Se validează alegerea dnei Maia Sandu în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.25. Chişinău, 28 noiembrie 2024. | |
|
PCC-01/226e-540 |
Chişinău, 28 noiembrie 2024 Domnului Igor GROSU, Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova |
ADRESĂ
Prin Hotărârea nr.25 din 28 noiembrie 2024, Curtea Constituţională a confirmat rezultatele alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi a validat alegerea dnei Maia Sandu în funcţia de Preşedinte al Republicii.
Totodată, în contextul pronunţării acestei Hotărâri, Curtea a reţinut că numărul cazurilor de corupere a alegătorilor raportat de autorităţile de investigaţie şi cuantumul mijloacelor financiare sechestrate scot în evidenţă amploarea fără precedent a fenomenului în discuţie.
Curtea a notat că, între altele, votul secret şi liber exprimat al alegătorilor constituie elementele de bază ale alegerilor libere şi ale dreptului de vot. Coruperea alegătorilor sau vânzarea voturilor sunt incompatibile cu conceptul alegerii democratice de către cetăţeni a organelor reprezentative printr-un vot liber exprimat şi fraudează competiţia bazată pe idei şi pe programe politice desfăşurată între partidele politice şi între candidaţi.
Cadrul normativ existent ar confirma o minimă îndeplinire a obligaţiei pozitive a statului de a adopta legi care combat coruperea electorală. Totuşi, având în vedere numărul mare al cazurilor de corupere a alegătorilor la alegerile prezidenţiale din acest an, Curtea a considerat că autorităţile trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni asemenea cazuri la scrutinele viitoare. Curtea a reţinut că ar putea fi îmbunătăţite mecanismele legale de combatere a corupţiei electorale, de o manieră efectivă, având în vedere modalităţile inedite ale cazurilor înregistrate la acest scrutin.
De asemenea, Curtea a mai observat că autorităţile competente au recepţionat inclusiv sesizări care au vizat implicarea unor reprezentanţi ai cultelor religioase în acţiuni de agitaţie electorală în favoarea anumitor candidaţi. Potrivit articolului 31 alin.(4) din Constituţie, cultele religioase sunt autonome şi sunt separate de stat. Acest concept trebuie să funcţioneze în ambele direcţii, fiind interzise intruziunile statului în activitatea cultelor religioase, dar şi intruziunile cultelor religioase în activităţile aferente puterii statale, inclusiv în desfăşurarea proceselor electorale. Principiul separării bisericii de stat obligă reprezentanţii cultelor religioase să nu intervină în procesul decizional al statului, inclusiv în procesul electoral.
Deşi legislatorul a stabilit sancţiuni contravenţionale pentru efectuarea agitaţiei electorale de către reprezentanţii cultelor religioase, desfăşurată inclusiv în locaşurile de cult, în cadrul campaniei electorale, Curtea a notat că autorităţile trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni asemenea cazuri la scrutinele viitoare, având în vedere persistenţa acestui fenomen în cadrul perioadelor electorale.
În acest context, Curtea îi solicită Parlamentului să îmbunătăţească mecanismele legale existente în conformitate cu raţionamentele hotărârii Curţii Constituţionale.
Aşadar, potrivit prevederilor articolelor 281 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 79 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea îi solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenul prevăzut de lege.
| PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE | Domnica MANOLE |