Hotărâre nr.26 din 29.05.2018 cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar încheiat 2017

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului

Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale

 de stat în anul bugetar încheiat 2017

nr. 26  din  29.05.2018

 (în vigoare 29.06.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 235-244 art. 23 din 29.06.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, dna Svetlana Cebotari; preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna Laura Grecu, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de prevederile art.3 alin.(1) şi art.5 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017¹, a examinat Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar încheiat 2017.

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.31 şi art.32 din Legea nr.260 din 07.12.2017 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2018², Standardele de audit³, cadrul normativ intern, precum şi cu bunele practici în domeniu.

_________________________

¹Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

²Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018” (cu modificările şi completările ulterioare).

³ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 400, aprobate pentru aplicare prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013; ISSAI 1000-9999, aprobate pentru aplicare prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014.

Probele de audit au fost colectate la Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – Casa Naţională sau CNAS) prin analiza şi contrapunerea datelor din sistemul informaţional, inclusiv din evidenţa contabilă a CNAS. De asemenea, au fost acumulate probe de audit la unele case teritoriale de asigurări sociale.

Examinând rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi motivaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

în calitate de administrator de buget⁴ în domeniul finanţelor publice, CNAS asigură gestionarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS) şi administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, în conformitate cu principiile bunei guvernări.

_________________________

⁴Art.31 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea nr.181 din 25.07.2014).

În acest context, Casa Naţională organizează şi ţine evidenţa executării BASS, potrivit cadrului legal⁵, şi asigură înregistrarea operaţiunilor privind veniturile şi cheltuielile efectuate, precum şi privind datoriile achitate până la 31 decembrie, asigură evidenţa transferurilor de la bugetul de stat, stabilirea rezultatului executării BASS prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.

În ceea ce priveşte raportarea, CNAS întocmeşte Raportul anual privind executarea BASS şi-l prezintă Guvernului, iar ulterior Parlamentului, spre aprobare⁶.

_________________________

⁵Art.26 alin.(1) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁶Art.73 alin.(1) din Legea nr.181 din 25.07.2014.

Constatările expuse în Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar încheiat 2017 relevă următoarele:

√ a fost iniţiată reforma sistemului de pensii, exprimată prin transmiterea atribuţiilor de stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor pensionarilor din rândul structurilor de forţă (1087,2 mil.lei), precum şi efectuarea valorizării pensiilor pentru limită de vârstă şi de dizabilitate (111,1 mil.lei), inclusiv a modificării modului de stabilire a pensiilor;

√ chiar dacă au fost prevăzute termenele de preluare⁷ a atribuţiilor de plată a pensiilor şi prestaţiilor sociale pensionarilor din rândul structurilor de forţă⁸, instituţiile vizate nu le-au respectat, nefiind definitivat, de către 3 autorităţi, procesul de transmitere a dosarelor şi documentelor nici până la momentul actual;

_________________________

⁷Hotărârea Guvernului nr.1427 din 28.12.2016 “Cu privire la preluarea atribuţiilor de plată a pensiilor şi prestaţiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofiţerilor de protecţie şi colaboratorilor organelor securităţii statului şi Centrului Naţional Anticorupţie”.

⁸Structurile de forţă - Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat.

√ la transmiterea documentelor privind pensiile stabilite de către structurile de forţă, nu a fost asigurată plenitudinea acestora, fiind constatată insuficienţa probelor necesare pentru verificarea corectitudinii pensiilor stabilite anterior de acestea;

√ odată cu preluarea atribuţiilor de stabilire şi plată, nu a fost prevăzut şi dreptul CNAS de a revizui prestaţiile în situaţia de constatare a plăţilor necuvenite;

√ valorizarea pensiilor s-a efectuat în termenele stabilite, fiind atestate unele situaţii incerte privind recalcularea şi evidenţa lor;

√ CNAS nu deţine suficiente pârghii de restituire integrală a sumelor transferate după decesul beneficiarilor;

√ începând cu anul 2018, CNAS nu mai deţine atribuţia de control asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, totodată, nu este reglementat modul de iniţiere, efectuare a controalelor în domeniu, precum şi de transmitere a informaţiilor privind rezultatele acestora, pentru asigurarea reflectării corespunzătoare şi justificate a acestor cheltuieli.

Parţial, deficienţele constatate au fost cauzate de instituirea unor termene foarte restrânse (3-5 zile) de realizare a politicilor, procese complexe care necesitau nu doar organizarea activităţilor, ci şi ajustarea sistemului informaţional al CNAS.

Cele relatate au fost prezentate în aspectele-cheie ale auditului, ca domenii ce necesită remedieri. Astfel, auditul a emis o opinie cu rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar încheiat 2017, care oferă o imagine corectă şi fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aprobat⁹, cu excepţia menţiunilor expuse în baza opiniei de audit.

_________________________

⁹Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017 “Cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Normelor metodologice privind modul de întocmire a acestora”.

În contextul constatărilor de audit, au fost formulate recomandări în adresa ministerelor de resort privind reglementarea domeniilor conform atribuţiilor delegate. CNAS urmează să-şi îmbunătăţească activitatea şi să perfecţioneze sistemul de control intern prin instituirea unor activităţi de control suplimentare şi reglementării interne.

În acelaşi timp, ca urmare a realizării misiunilor precedente de audit¹⁰, au fost înaintate 35 de cerinţe şi 55 de recomandări, al căror termen-limită de implementare a expirat. Analiza executării cerinţelor şi implementării recomandărilor denotă că acestea au fost realizate la un nivel de peste 80% şi vor fi scoase de la monitorizare, unele însă fiind reiterate în cadrul prezentului audit.

_________________________

¹⁰Hotărârea Curţii de Conturi nr.39 din 27.10.2015 “Cu privire la aprobarea Raportului auditului de performanţă privind sistemul de pensii în Republica Moldova”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.11 din 19.05.2016 “Cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.12 din 19.05.2016 “Cu privire la Raportul auditului performanţei administrării şi monitorizării datoriilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.18 din 18.05.2017 “Cu privire la Rapoartele auditului de conformitate combinat cu auditul performanţei şi auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016”.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2), art.15 lit.d), art.34 alin.(1) şi art.37 alin.(2) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar încheiat 2017, care este parte componentă a prezentei Hotărâri.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit: Parlamentului, Preşedintelui şi Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Departamentului Instituţiilor Penitenciare, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, spre informare.

3. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit: Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Servicii Publice, pentru informare şi implementare a recomandărilor din Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării problemelor, deficienţelor şi neconformităţilor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor concrete şi a persoanelor responsabile de implementarea acestora.

4. Prin prezenta Hotărâre, se exclud din regim de monitorizare Hotărârea Curţii de Conturi nr.39 din 27.10.2015 “Cu privire la aprobarea Raportului auditului de performanţă privind sistemul de pensii în Republica Moldova”, Hotărârea Curţii de Conturi nr.11 din 19.05.2016 “Cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015”, Hotărârea Curţii de Conturi nr.12 din 19.05.2016 “Cu privire la Raportul auditului performanţei administrării şi monitorizării datoriilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat”, Hotărârea Curţii de Conturi nr.18 din 18.05.2017 “Cu privire la Rapoartele auditului de conformitate combinat cu auditul performanţei şi auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016”, cerinţele şi recomandările executate parţial fiind reiterate în Raportul de audit anexat la prezenta Hotărâre.

5. Despre implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.26 din 29 mai 2018

RAPORTUL

auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea

 bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2017

I. OPINIE CU REZERVE

Curtea de Conturi a auditat Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, întocmit şi prezentat de Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – Casa Naţională sau CNAS), care cuprinde: Formularul nr.1 CNAS, Formularul nr.2 CNAS, Formularul nr.4 CNAS, Formularul nr.4.1 CNAS şi descrierea narativă¹.

În opinia auditorilor Curţii de Conturi, cu excepţia aspectelor expuse în Baza pentru exprimarea opiniei de audit cu rezerve, Raportul menţionat oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2017, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil².

Responsabilităţile conducerii şi ale celor însărcinaţi cu guvernanţa pentru rapoartele financiare, precum şi cele ale auditorilor sunt descrise în capitolele VIII şi IX din prezentul Raport de audit.

____________________

¹ Raportul privind executarea indicatorilor generali ai bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.1 CNAS (conform Anexei nr.1 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat); Raportul privind executarea subprogramelor de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.2 CNAS (conform Anexei nr.2 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat); Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.4 CNAS; Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli şi active nefinanciare – Formularul nr.4.1 CNAS; Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (descrierea narativă).

² Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017 “Cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Normelor metodologice privind modul de întocmire a acestora” (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017).

II. BAZA PENTRU OPINIA CU REZERVE

Auditul a fost desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit (ISSAI).

Auditorii au fost independenţi faţă de entitatea auditată, şi-au îndeplinit responsabilităţile de etică conform Codului etic al Curţii de Conturi. Probele de audit obţinute sunt suficiente şi adecvate în oferirea unei baze pentru opinia de audit.

Reieşind din Raportul remis spre auditare de CNAS, auditul a examinat rapoartele componente incluse şi utilizate la întocmirea acestuia. În cadrul analizei, s-a constatat că în Raport au fost incluse şi formulare care nu sunt parte componentă a Raportului Guvernului, respectiv, auditorii nu au oferit o opinie asupra tuturor formularelor incluse, ci doar asupra celor stabilite conform cadrului normativ ca parte componentă.

Aspectele abordate, care au stat la baza exprimării opiniei cu rezerve, ţin de:

- limitarea auditorului în verificarea corectitudinii executării cheltuielilor privind stabilirea şi plata prestaţiilor beneficiarilor din rândul structurilor de forţă, în aspectul regularităţii, exactităţii şi plenitudinii acestora, care au constituit 1087,2 mil.lei, adică 6,3% din totalul cheltuielilor privind prestaţiile sociale, generată de insuficienţa probelor justificative, inclusiv de nedefinitivarea procesului de primire-predare a dosarelor beneficiarilor, precum şi de lipsa unor reglementări exhaustive privind modul de calculare şi documentare, ceea ce reprezintă domenii cu risc pentru gestionarea mijloacelor publice ale BASS (4.1);

- rezerve la capitolul stabilire şi recalculare a pensiilor pentru limită de vârstă, aferente valorizării (111,1 mil.lei), şi asigurarea venitului lunar minim garantat de stat, efectuate în baza unor date introduse manual, ceea ce a determinat stabiliri necorespunzătoare cauzate de termenele restrânse de executare a prevederilor legale (4.2);

- imposibilitatea asigurării restituirii integrale a sumelor plătite neîntemeiat cauzată de lipsa mecanismelor şi reglementărilor aferente, ceea ce determină utilizarea ineficientă a mijloacelor publice (4.3);

- necesitatea perfecţionării modului de organizare a evidenţei contabile, precum şi a procesului de raportare, ceea ce ar permite reconcilierea datelor utilizate la întocmirea Raportului Guvernului privind executarea BASS, precum şi asigurarea plenitudinii la raportarea datoriilor faţă de beneficiari (44,8 mil.lei) (4.4).

La fel, opinia de audit a fost influenţată şi de caracterul “pervaziv” al aspectelor abordate.

Totodată, entitatea a remediat pe parcursul auditului unele situaţii constatate.

III. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

Rolul Casei Naţionale³ constă în administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi implementarea programelor în conformitate cu obiectivele şi indicatorii de performanţă asumaţi.

Cadrul legal⁴ prevede că evidenţa contabilă în sistemul bugetar se organizează în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu Planul de conturi contabile, cu metodologia elaborată şi aprobată de Ministerul Finanţelor. Totodată, evidenţa încasărilor şi plăţilor bugetului asigurărilor sociale de stat se asigură în baza Planului de conturi contabile propriu, cu utilizarea sistemelor informaţionale specifice domeniilor de activitate.

Astfel, contabilitatea executării bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine de către Casa Naţională de Asigurări Sociale potrivit normelor aprobate⁵ de Ministerul Finanţelor. CNAS are propriul Plan de conturi contabile, iar Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în CNAS a fost coordonată cu Ministerul Finanţelor. CNAS întocmeşte şi publică lunar⁶ rapoartele privind executarea bugetului pe care îl administrează. Modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor privind executarea bugetelor componente ale bugetului public naţional este stabilit de către Ministerul Finanţelor. De asemenea, Casa Naţională prezintă rapoarte financiare⁷ în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu termenele şi cerinţele stabilite de Ministerul Finanţelor.

Pentru anul bugetar încheiat, CNAS întocmeşte şi prezintă Guvernului⁸ Raportul anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat într-un format comparabil cu formatul bugetelor aprobate.

Informaţii detaliate se regăsesc în Anexa nr.1 “Informaţii relevante domeniului auditat” la prezentul Raport de audit.

____________________

³ Art.22 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale).

⁴ Art.71 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.

⁵ Art.26 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea contabilităţii).

⁶ Art.72 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.

⁷ Art.74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.

⁸ Art.73 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

Aspectele-cheie de audit sunt acele aspecte care, în opinia profesională a auditorilor, au fost de cea mai mare importanţă şi care au fost abordate în cadrul auditării Raportului Guvernului în ansamblu, respectiv, au contribuit la formarea opiniei de audit şi nu se oferă o opinie separată cu privire la aceste aspecte.

În anul 2017, a fost iniţiată reforma sistemului de pensii, fapt ce a avut impact şi asupra executării bugetului asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS), exprimată prin transmiterea atribuţiilor de stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor beneficiarilor din rândul structurilor de forţă, precum şi efectuarea valorizării pensiilor pentru limită de vârstă şi de dizabilitate.

4.1 Verificarea corectitudinii executării cheltuielilor privind stabilirea şi plata prestaţiilor beneficiarilor din rândul structurilor de forţă a fost limitată de insuficienţa probelor justificative.

Cheltuielile privind prestaţiile sociale aferente beneficiarilor din structurile de forţă au fost executate cu dificultăţi şi rezerve din cauza transmiterii documentelor în termene restrânse, nedefinitivării procesului de primire-predare a dosarelor beneficiarilor, precum şi a reglementării insuficiente a domeniului.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2017⁹, CNAS urma să stabilească pensiile militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi sistemului penitenciar, ale ofiţerilor de protecţie şi colaboratorilor organelor securităţii statului, Centrului Naţional Anticorupţie şi ale membrilor familiilor acestora, în modul stabilit de Guvern, precum şi să efectueze plata pensiilor şi prestaţiilor sociale, în mărimile stabilite de instituţiile de forţă, până la 31.12.2016¹⁰.

Cheltuielile privind plata pensiilor pensionarilor din rândul structurilor de forţă au constituit 1087,2 mil.lei, adică 6,3% din totalul cheltuielilor privind prestaţiile sociale, şi au fost executate în condiţii de insuficienţă a activităţii de control atât la etapa transmiterii, cât şi a gestionării acestor tipuri de pensii, iar iniţierea procesului de plată s-a efectuat în lipsa tuturor documentelor justificative.

____________________

⁹ Art.48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993 (în continuare – Legea nr.1544-XII din23.06.1993).

¹⁰ Hotărârea Guvernului nr.1427 din 28.12.2016 “Cu privire la preluarea atribuţiilor de plată a pensiilor şi prestaţiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofiţerilor de protecţie şi colaboratorilor organelor securităţii statului şi Centrului Naţional Anticorupţie” (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.1427 din 28.12.2016).

4.1.1 Transmiterea documentelor privind pensiile stabilite de către structurile de forţă¹¹ s-a efectuat cu deficienţe, nefiind respectate termenele legale.

Potrivit cadrului normativ¹², structurile de forţă trebuiau să transmită până la 30 iunie 2017, conform graficului stabilit de CNAS, documentele privind pensiile şi prestaţiile sociale acordate până la 31 decembrie 2016.

Dat fiind faptul că reglementările nominalizate au fost adoptate la 28.12.2016, cu intrarea în vigoare din 30.12.2016, iar pensiile urmau să fie achitate începând cu 01.01.2017, Casa Naţională a organizat plata acestora în lipsa unui sistem informaţional pentru această categorie de pensionari. Astfel, în luna ianuarie CNAS a efectuat plata prestaţiilor sociale în baza listelor de plată transmise de instituţii, în sumă totală de 84,9 mil.lei, nedeţinând informaţii şi dosare privind beneficiarii ce urmau să primească aceste plăţi, adică fiind în imposibilitatea de a asigura corectitudinea şi exactitatea plăţilor.

Predarea documentelor de către structurile de forţă s-a efectuat cu devieri de la graficul stabilit. Astfel, au fost transmise dosarele de către DIP (20.10.2017) şi CNA (19.06.2017), fiind întocmite acte de primire-predare. Dosarele SPPS fiind cu statut secret, au fost transmise prin curieri speciali, procesul de preluare în acest sens nefiind întocmit, respectiv, aceste dosare au fost înregistrate în Registrul de evidenţă a informaţiilor secrete.

Chiar dacă termenul limită a fost stabilit 30.06.2017, până la finisarea auditului (mai 2018) nu au fost semnate toate actele de primire-predare a dosarelor. Astfel, cu toate că CNAS a solicitat structurilor de forţă, prin nenumărate scrisori, să prezinte dosarele acestor categorii de beneficiari, acestea încă nu au fost transmise pe deplin de MA, MAI şi SIS.

Totodată, auditorii menţionează şi insuficienţa documentelor confirmative ce atestă dreptul la prestaţie în dosarele preluate. Astfel, s-a constatat, în unele dosare, lipsa sau neautentificarea tuturor documentelor necesare (copiile buletinelor de identitate, documentul principal în cazul pensiei pentru dizabilitate – actul ce conţine cauzele şi circumstanţele în care a căpătat invaliditatea, documentul ce stă la baza calculării pensiei pentru pierderea întreţinătorului – actul ce confirmă stabilirea pensiei într-un anumit cuantum şi atribuirea dreptului de primire a pensiei, documentul ce confirmă achitarea sau neachitarea până la 31.12.2016 a pensiei). În unele dosare sunt anexate doar documente în copii, chiar dacă urmau a fi incluse originalele.

Transmiterea dosarelor către CNAS nu a fost definitivată, s-a efectuat cu rezerve, nefiind asigurată plenitudinea informaţiei şi datelor prezentate în dosarele de pensionare. Astfel, documentele anexate la dosare nu au fost suficiente, în unele cazuri, pentru verificarea corectitudinii prestaţiilor stabilite şi înaintate spre plată. Acest fapt va determina achitarea unor plăţi neconforme, în cazul stabilirii nejustificate anterioare de către organele abilitate, CNAS nedeţinând pârghii de a asigura corectitudinea şi exactitatea acestor plăţi.

____________________

¹¹ Structurile de forţă - Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Apărării (MA), Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP), Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat (SPPS).

¹² Pct.1 din Hotărârea Guvernului nr.1427 din 28.12.2016.

4.1.2 Procedura de stabilire şi plată a pensiilor structurilor de forţă de către CNAS necesită a fi reglementată şi îmbunătăţită.

Stabilirea drepturilor la pensii pentru acest contingent de beneficiari este un proces destul de complex, dat fiind faptul că la unii beneficiari vechimea în muncă stabileşte anumite avantaje, iar soldele băneşti conţin anumite sporuri ce ţin de specificul de activitate al unor categorii aparte de personal din organele indicate şi care pot fi confirmate doar de instituţiile în cadrul cărora au activat solicitanţii. Reglementările¹³ la acest capitol nu conţin prevederi exhaustive privind modul de calcul al pensiilor şi privind documentele necesare. Deci, nu este stabilit ce acte originale, copii ale documentelor confirmative trebuie să fie anexate în dosarul de pensionare, care ar servi drept bază la stabilirea pensiilor.

La verificarea corectitudinii de stabilire a drepturilor la pensii şi a actelor anexate în dosare, s-a constatat că nu au fost incluse documente suficiente ce ar justifica dreptul la pensie, astfel fiind oportun controlul de către CNAS asupra autenticităţii lor¹⁴. Totodată, la stabilirea pensiei pentru pierderea întreţinătorului¹⁵, au fost utilizate ca bază informaţiile din dosarele transmise, însă neînsoţite de documentele justificative necesare. În aceste cazuri, s-a constatat şi nejustificarea deplină a calculului pensiei acordate întreţinătorului până la data decesului, stabilită anterior de structurile responsabile.

Unele rezerve au fost atestate şi la stabilirea indemnizaţiilor unice, dreptul la care îl au familiile pensionarilor decedaţi (soţiile şi copiii), cu întrunirea anumitor condiţii¹⁶. Astfel, au fost constatate 2 cazuri privind lipsa certificatelor de căsătorie, care să confirme dreptul soţiei de a beneficia de indemnizaţie unică. În acest sens, Curtea de Conturi a solicitat informaţii referitor la starea civilă a acestor persoane. Conform acestora, s-a constatat că una din persoane nu a avut dreptul la indemnizaţie, dat fiind faptul că nu a fost soţia decedatului, beneficiind neîntemeiat de o indemnizaţie în sumă de 14352,6 lei. Totodată, s-a constatat aplicarea neuniformă a legislaţiei, fiind stabilită o indemnizaţie necorespunzătoare (mai mult cu 8195,2 lei), iar într-un caz – mai mică decât prevede cadrul normativ (cu 18546,12 lei).

În aceste situaţii, CNAS a remis scrisori cu privire la restituirea sumelor primite necuvenit. De asemenea, urmează să fie acordată diferenţa la plata indemnizaţiei unice persoanelor îndreptăţite (copiilor minori ai pensionarului decedat).

Stabilirea pensiilor şi indemnizaţiilor de către CNAS s-a efectuat cu unele deficienţe ce ţin de activităţile de control insuficiente la capitolul verificarea şi justificarea acestor plăţi, determinate de prevederi regulamentare ambigue şi incomplete.

Cele relatate în aspectul stabilirii şi, respectiv, al achitării necorespunzătoare afectează direct cheltuielile executate şi, respectiv, asupra reflectării acestora în rapoarte.

De menţionat că, începând cu 1 mai 2018, stabilirea şi plata pensiilor pentru acest contingent au fost integrate în Sistemul Informaţional “Protecţia Socială”. Prin aceasta, va putea fi asigurată evidenţa plăţilor calculate şi achitate. În acelaşi timp, funcţia de stabilire a acestor prestaţii a fost transmisă subdiviziunilor teritoriale ale CNAS, fapt care determină necesitatea instituirii unor reglementări clare privind aceste plăţi.

____________________

¹³ Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 şi Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 “Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor şi îndemnizaţiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor CNA şi sistemului penitenciar” (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994).

¹⁴ Art.49 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993.

¹⁵ Art.46, art.47 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993.

¹⁶ Pct.11 şi pct.12 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994.

4.2 CNAS a achitat pensiile pentru limită de vârstă stabilite conform cadrului legal, însă au fost constatate unele situaţii incerte privind recalcularea şi evidenţa pensiilor, urmare a termenelor restrânse de realizare a modificărilor şi completărilor la normele legale.

În anul 2017, cheltuielile privind plata pensiilor pentru limită de vârstă au constituit 8575,6 mil.lei, adică 50% din totalul cheltuielilor privind prestaţiile sociale. Un aspect semnificativ îl reprezintă valorizarea¹⁷ pensiilor, executată în sumă totală de 111,1 mil.lei, care a constituit un proces foarte complex, necesar a fi executat în termene restrânse.

Astfel, la 21 martie 2017¹⁸ s-a decis că, începând cu 1 aprilie 2017, Casa Naţională urma să valorizeze, conform unui grafic prealabil, pensiile pentru limită de vârstă şi de dizabilitate. În anul 2017, la 1 aprilie s-au valorizat pensiile stabilite în anii 2001-2008 şi la 1 noiembrie cele stabilite în anii 2009-2011.

Prima etapă de valorizare a fost aplicată asupra pensiilor stabilite în baza de date utilizată de CNAS până în anul 2009. Pentru acest contingent de beneficiari, la 01.07.2009, a fost efectuată migrarea datelor din baza de date veche în Sistemul Informaţional “Protecţia Socială” (în continuare - SI). Acest fapt a determinat introducerea manuală a informaţiilor referitor la veniturile obţinute anterior de beneficiari.

Sistemul informaţional generează şi efectuează calculele reieşind din datele introduse de specialişti la stabilirea/recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă. Exactitatea calculelor aferente pensiilor este determinată de corectitudinea datelor introduse în SI. În cadrul verificărilor, auditorul a constatat cazuri în care cuantumul pensiei valorizate a fost influenţat de datele migrate din baza de date veche. Un caz identificat a fost recalcularea pensiei după o altă formulă, care se aplica la pensia pentru limită de vârstă calculată în cuantum mai mic decât pensia minimă. Ca rezultat, beneficiarului i s-a recalculat şi achitat pensia valorizată într-un cuantum mai mare decât acesta avea dreptul. În alte două cazuri identificate, în calcul s-a luat o cifră care iniţial în decizia din SI a fost incorectă, fiind stabilită o valorizare mai mare, respectiv, mai mică. Cazurile identificate au fost analizate şi remediate de către CNAS pe parcursul misiunii de audit.

La verificarea corectitudinii achitării pensiilor s-a constatat că au fost înaintate spre plată pensii conform informaţiilor existente în Sistemul informaţional al CNAS, care sunt în corespundere cu cele din dosarele personale ale beneficiarilor.

Pentru asigurarea achitării conforme şi corecte a pensiilor, toate deciziile de acordare urmează a fi aprobate nu doar pe hârtie, ci şi în SI al CNAS. Cu toate acestea, a fost identificat un caz în care decizia privind recalcularea pensiei legalizate a fost anexată la dosar, însă nu a fost aprobată în SI. Acest fapt a determinat neachitarea pensiei beneficiarului în cuantumul nou stabilit (începând cu 02.2012). Pe parcursul misiunii de audit, situaţia a fost remediată.

În conformitate cu Regulamentul¹⁹, în cazul în care cuantumul pensiei calculat pentru stagiul complet de cotizare nu atinge cuantumul minim, se stabileşte o pensie minimă. Potrivit prevederilor legale²⁰, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă este echivalent cuantumului venitului lunar minim garantat stabilit prin lege.

Anual, la 1 aprilie, pensiile achitate din BASS se indexează cu un coeficient stabilit de legislaţie. În anul 2017, la această dată au fost recalculate şi pensiile pentru categoriile de pensionari a căror pensie a fost mai mică decât cuantumul pensiei minime şi nu a depăşit cuantumul venitului lunar minim garantat.

Conform legii²¹, în cazul în care cuantumul pensiei calculate este mai mic decât cuantumul pensiei minime pentru categoria respectivă, diferenţa dintre acestea se acoperă din mijloacele bugetului de stat. Ca rezultat, cuantumul pensiei calculate a fost divizat corespunzător bugetului de finanţare (pensia şi diferenţa până la pensia minimă).

Dat fiind faptul că CNAS urma să recalculeze în termene restrânse cuantumurile pensiilor şi prestaţiilor sociale prevăzute de cadrul legislativ şi normativ în vigoare²², concomitent au fost prelucrate procesele de plată, de suspendare a plăţii, de indexare a pensiilor şi prestaţiilor, precum şi de valorizare a pensiilor. În urma procedurilor de recalculare a pensiilor şi prestaţiilor sociale, nu au fost evidenţiate erori.

Totodată, auditul a atestat că, pentru o categorie de beneficiari al căror stagiu este incomplet, sumele au fost repartizate necorespunzător de către sistemul informaţional “Protecţia socială” pe codurile bugetelor de finanţare (BASS şi bugetul de stat). Conform analizei efectuate de CNAS, această situaţie este specifică pentru circa 2 mii, sau 0,98% din numărul total de persoane (201,9 mii) beneficiare de pensie minimă, ca urmare a executării procedurilor menţionate.

Procesul de acordare a pensiilor, care este unul complex şi multilateral, a fost suplimentat cu reglementările aferente valorizării şi recalculării dreptului acordat, ce au necesitat activităţi suplimentare de organizare, precum şi ajustare a sistemului informaţional. Situaţiile sus-menţionate denotă că există rezerve la capitolul stabilire/recalculare, care au fost parţial cauzate de termenele restrânse de executare a prevederilor legale. Astfel, s-a atestat insuficienţa procedurilor de control la etapa recalculării pensiilor pentru limita de vârstă, precum şi deficienţe privind reflectarea executării pe bugetele de finanţare, fapt ce a avut un efect nesemnificativ asupra exactităţii de reflectare a executării pe bugetele de finanţare (bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul de stat).

____________________

¹⁷ Valorizarea reprezintă indexarea venitului mediu lunar asigurat realizat începând cu 1 ianuarie 1999, reieşind din coeficientul de creştere a salariului mediu pe economie din perioadele contributive până la anul precedent anului de stabilire a pensiei.

¹⁸ Hotărârea Guvernului nr.165 din 21.03.2017 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor” (Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21.03.2017).

¹⁹ Pct.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21.03.2017.

²⁰ Art.12 alin.(1) din Legea nr.156-XIV din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii (în continuare – Legea nr.156-XIV din 14.10.1998).

²¹ Art.12 alin.(3) din Legea nr.156-XIV din 14.10.1998.

²² Hotărârea Guvernului nr.154 din 15.03.2017 “Cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat”; Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21.03.2017.

4.3 Insuficienţa pârghiilor privind restituirea sumelor plătite neîntemeiat determină utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare.

În cadrul verificărilor s-a constatat că transferul mijloacelor financiare pentru plata pensiilor, în unele cazuri s-a efectuat şi după decesul beneficiarului. Întrucât pensia se achită pentru luna în curs, CNAS verifică regulat, în baza schimbului de date cu Agenţia Servicii Publice, informaţiile privind decesele înregistrate. Totuşi, sunt situaţii în care acestea se înregistrează cu întârziere de către oficiile de stare civilă.

Unica posibilitate de identificare de către CNAS a plăţilor necuvenite este adresarea de către membrii familiei decedatului privind acordarea indemnizaţiei/ajutorului unice pentru deces. În aceste cazuri, CNAS solicită, prin dispoziţie, de la instituţia financiară restituirea sumelor plătite după data decesului. Instituţia financiară în aceeaşi zi blochează suma de drepturi sociale transferate pe contul deţinătorului de cont bancar şi restituie suma pe contul CNAS. Aceeaşi obligaţie o are şi Poşta Moldovei privind restituirea sumelor achitate necuvenit în termen de 10 zile.

Totodată, există situaţii, în cazul transferului la card, când soldul nu este disponibil în mărimea ce urmează a fi restituită, deoarece mijloacele au fost ridicate de pe cont, respectiv, instituţiile financiare nu au posibilitatea de a le bloca şi restitui.

Potrivit prevederilor legale²³, sumele plătite necuvenit trebuie să fie recuperate de la beneficiari. Totodată, Casa Naţională întreprinde toate măsurile posibile pentru restituirea sumelor transferate după decesul beneficiarului. De obicei, membrii de familie, care au beneficiat necuvenit de aceste mijloace, le restituie benevol, prin dispoziţie de rambursare. Însă, în aceste situaţii, nu se întocmesc decizii de recuperare şi aceste supraplăţi nu se iau în evidenţă. Legislaţia naţională în vigoare nu conţine norme privind încasarea de la persoana terţă a sumelor cu titlu de pensie primite necuvenit după decesul beneficiarului.

Recuperarea integrală a sumelor pensiei sau alocaţiei plătite neîntemeiat nu poate fi realizată din cauză că CNAS nu deţine pârghiile necesare şi nici nu are posibilitatea de a reţine din plăţile ulterioare achitate membrilor familiilor (pensii pentru pierderea întreţinătorului şi indemnizaţii şi ajutoare unice) sumele primite necorespunzător. Lipsa procesului bine coordonat cu referire la constatarea supraplăţilor şi acţiunilor întreprinse pentru restituirea sumelor plătite neîntemeiat determină utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare.

____________________

²³ Art.56 alin.(4) din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr.489-XIV din 08.07.1999).

4.4 Organizarea evidenţei contabile, precum şi cadrul de raportare necesită perfecţionări/îmbunătăţiri.

Cadrul legal²⁴ specifică informaţiile care urmează să fie cuprinse în rapoartele anuale privind executarea bugetelor, fiind stabilit conţinutul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi rapoartele componente²⁵. În acest context, se menţionează că acesta conţine Rapoarte privind executarea BASS. Ministerul Finanţelor a aprobat²⁶ formularele Rapoartelor privind executarea BASS şi Normele metodologice privind modul de întocmire a acestora. Totodată, s-a constatat insuficienţa reglementărilor detaliate privind reflectarea indicatorilor BASS, la capitolul executat, achitat şi efectiv, precum şi inexactităţi la capitolul reflectarea creanţelor, fiind făcută referinţă la conturile de datorii ale CNAS. Acest fapt creează dificultăţi la verificarea corectitudinii şi exactităţii întocmirii acestora.

Raportarea financiară a CNAS se efectuează în conformitate cu Planul de conturi propriu, care însă nu este corelat cu cel general, fiind structurat într-un format diferit. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în CNAS a fost coordonată cu Ministerul Finanţelor. CNAS a elaborat tabelul de transpunere a conturilor la Clasificaţia bugetară, ca urmare a recomandărilor precedente ale Curţii de Conturi. Totodată, procedura de evidenţă contabilă a rămas dificilă, dat fiind faptul că prestaţiile la calculare şi plată sunt grupate diferit în sistemul informaţional şi, respectiv, în dările de seamă prezentate. Unele conţin câte un tip de prestaţie, altele conţin diferite tipuri de prestaţii (pensii, alocaţii), care sunt achitate din diverse bugete. Ulterior, rapoartele privind executarea bugetului sunt structurate după alt principiu – conform clasificaţiei bugetare, iar în rapoartele privind performanţa, după grupe funcţionale.

Evidenţa contabilă este un proces foarte complex, care presupune mai multe operaţiuni, cum ar fi: calcularea prestaţiilor conform dărilor de seamă pe tipuri de prestatori, achitarea pe tipuri de prestatori, restituirea plăţilor neachitate pe tipuri de prestatori. Totodată, la constatarea supraplăţilor se ţine evidenţa separată, acestea fiind calculate şi restituite. De asemenea, există alte tipuri de restituiri din plăţile achitate necuvenit, care nu sunt luate în evidenţă drept supraplăţi. Există diverse tipuri de reţineri (în contul supraplăţilor, titluri executorii, pensii alimentare) ş.a. Evidenţa tuturor acestor operaţiuni este asigurată prin ordine memoriale, generate de Sistemul informaţional contabil în baza notelor contabile introduse manual în sistem, conform dărilor de seamă şi altor documente justificative (extrase bancare). Acest mod de evidenţă este specific doar CNAS.

Instrucţiunea privind evidenţa contabilă a fost actualizată recent, în conformitate cu recomandările Curţii de Conturi, dar nu conţine suficiente detalii referitor la modul de evidenţă a acestor operaţiuni. Astfel, Instrucţiunea descrie doar modalitatea reflectării pe conturi contabile şi a întocmirii Cărţii mari. Modalitatea de ţinere pe tipuri de operaţiuni şi ordine memoriale nu este descrisă. În contextul în care rapoartele privind executarea BASS nu sunt generate automat de sistemul contabil, nu au fost elaborate proceduri interne referitor la procesul de generalizare a informaţiilor prezentate Ministerului Finanţelor corespunzător Clasificaţiei bugetare în vigoare, nefiind descrise nici activităţile de control în cadrul acestui proces.

Insuficienţa reglementărilor interne privind raportarea executării BASS a complicat acest proces şi a implicat eforturi suplimentare la întocmirea rapoartelor.

Totodată, în anul 2017 a început procesul de implementare în cadrul Sistemului Informaţional “Protecţia Socială” a formării rapoartelor privind calcularea şi achitarea prestaţiilor sociale, cu integrarea automată a acestora în sistemul contabil. Astfel, au fost descrişi paşii privind documentele necesare şi corespondenţa conturilor la întocmirea notelor contabile, pentru fiecare tip de prestaţie, pentru asigurarea raportării corecte a acestora. Acest fapt urmează să elimine riscurile constatate în misiunea actuală.

O altă situaţie ţine de plenitudinea reflectării datoriilor în rapoartele privind executarea BASS. În anul precedent, în cadrul auditului, s-a constatat că pentru un şir de prestaţii nu se reflectă soldul datoriilor faţă de beneficiari. Modul de organizare al evidenţei contabile a CNAS asigură evidenţa sintetică sumar pe fiecare categorie de plată, fără deţinerea evidenţei analitice a beneficiarilor şi a datoriilor aferente. Evidenţa analitică a datoriilor, formate din prestaţiile înaintate spre plată, însă neridicate de beneficiari, este asigurată în SI “Protecţia Socială”. Astfel, s-a constatat că soldul datoriei neridicate de beneficiari privind prestaţiile sociale se returnează de către prestatori la contul CNAS, fiind micşorat şi soldul datoriilor în evidenţa contabilă în aspect sintetic. Această situaţie a fost condiţionată de faptul că lunar, în Sistemul Informaţional, la înaintarea prestaţiilor spre plată, se calculează atât drepturile pentru luna curentă, cât şi soldul datoriilor restituite anterior. Astfel, soldul datoriilor reflectat în rapoarte reprezintă soldul existent la prestatori (32,1 mil.lei). Totodată, suma mijloacelor restituite la contul CNAS la finele anului a constituit 44,8 mil.lei. În această situaţie, soldul reflectat în rapoartele privind executarea bugetului este incomplet. În acelaşi timp, acest fapt nu afectează dreptul beneficiarilor de a primi prestaţia cuvenită.

De asemenea, în cadrul auditului precedent s-a constatat că lipsesc normele legale privind stabilirea responsabililor şi a mecanismului de restituire a plăţilor achitate neîntemeiat beneficiarilor de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului, care sunt stabilite de Inspecţia Socială.

În acest context, Curtea de Conturi a înaintat o cerinţă Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (actualul Minister al Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale), care urma să asigure stabilirea, în cadrul regulator, a responsabililor şi a mecanismului de restituire a plăţilor achitate neîntemeiat beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, precum şi reflectarea de către CNAS a mijloacelor care urmează a fi restituite. În cadrul verificărilor la CNAS, s-a constatat că în evidenţă se reflectă doar sumele restituite de facto, nefiind stabilit de către minister un mecanism de înregistrare şi reflectare a tuturor supraplăţilor identificate. Astfel, nu este stabilită modalitatea de transmitere a supraplăţilor depistate de către organele abilitate cu control. CNAS nu dispune de aceste sume şi nu are temei de a le înregistra, din care cauză este imposibil de a fi reflectate în evidenţa contabilă. Prin urmare, CNAS ţine evidenţa sumelor transferate, achitate şi restituite, iar ţinerea evidenţei sumelor ce urmează a fi restituite nu este în atribuţiile sale.

____________________

²⁴ Art.73 alin.(4) din Legea privind finanţele publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.

²⁵ Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017.

²⁶ Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017.

4.5 Executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi

Ca urmare a realizării misiunilor precedente de audit²⁷ au fost înaintate 35 de cerinţe şi 55 de recomandări, al căror termen-limită de implementare a expirat. Analiza executării cerinţelor şi implementării recomandărilor denotă că acestea au fost realizate la un nivel de peste 80% şi pot fi excluse de la monitorizare, unele cerinţe şi recomandări fiind reiterate în cadrul prezentului audit, în urma constatărilor şi concluziilor de audit.

Totodată, în cadrul unei misiuni de audit, a fost emisă recomandarea de aducere în concordanţă de către Casa Naţională a reglementărilor interne şi celor normative cu referire la ţinerea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale. În acest context, Casa Naţională a înaintat propuneri de modificare a Regulamentului Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale²⁸ către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi a prezentat avizul asupra proiectului de aprobare a modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărârea Guvernului nr.418 din 03.05.2000. Aceste modificări şi completări nu au fost aprobate, respectiv recomandarea se reiterează în prezentul Raport.

Executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor pentru fiecare hotărâre în parte se regăseşte detaliat în Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

____________________

²⁷ Hotărârea Curţii de Conturi nr.39 din 27.10.2015 “Cu privire la aprobarea Raportului auditului de performanţă privind sistemul de pensii în Republica Moldova”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.11 din 19.05.2016 “Cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.12 din 19.05.2016 “Cu privire la Raportul auditului performanţei administrării şi monitorizării datoriilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.18 din 18.05.2017 “Cu privire la Rapoartele auditului de conformitate combinat cu auditul performanţei şi auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016”.

²⁸ Hotărârea Guvernului nr.418 din 03 mai 2016 “Cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale”.

V. MENŢIUNE PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

Casa Naţională de Asigurări Sociale este autoritatea publică, de nivel naţional, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova şi are misiunea de a asigura funcţionarea unui serviciu durabil de asigurări sociale, necesar societăţii, care, în limita mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat aprobat anual, garantează protecţia socială a participanţilor la sistemul public de asigurări sociale.

Activitatea CNAS în anul 2017 a fost axată pe realizarea Planului de acţiuni anual privind implementarea Strategiei de Dezvoltare a Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anii 2016 – 2020 şi altor documente relevante ale Guvernului Republicii Moldova.

Per ansamblu, procesul de implementare a obiectivelor şi acţiunilor a fost preponderent orientat în vederea administrării şi gestionării mai eficiente a sistemului public de asigurări sociale, garantării protecţiei sociale a participanţilor la sistemul public de asigurări sociale, perfecţionării cadrului legal etc.

Totodată, auditul atestă că CNAS în anul 2017, în paralel cu executarea atribuţiilor de stabilire şi plată a prestaţiilor sociale în corespundere cu cadrul legislativ-normativ în vigoare, a realizat într-un timp restrâns activităţi prioritare ce ţin de implementarea noilor prevederi ale Legii²⁹, prin efectuarea a două etape de valorizare a pensiilor pentru limita de vârstă şi a pensiilor de dizabilitate la data de 1 aprilie, urmare a adoptării modificărilor la lege cu puţin timp înainte de data prevăzută. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2017, a fost preluat procesul de stabilire şi plată a pensiilor, din cadrul structurilor de forţă, care de asemenea necesita mai mult timp de pregătire/instruire a specialiştilor, creare a condiţiilor tehnice etc.

Executarea în termen şi calitativă a măsurilor ce vizează protecţia şi asigurarea socială a cetăţenilor, promovarea cu succes a reformei sistemului de pensii, acordarea de servicii calitative clienţilor depinde de personalul care activează în cadrul Casei Naţionale şi celor teritoriale. În acest context, se atestă insuficienţa personalului calificat. Din numărul de personal aprobat pentru CNAS de 1404 unităţi, inclusiv funcţii publice 1217 unităţi, în prezent activează 882 de funcţionari publici, fluctuaţia de personal fiind foarte înaltă.

Specialiştii cu experienţă în activitate sunt nevoiţi să facă faţă unei sarcini duble: să asigure derularea proceselor de bază, inclusiv pentru specialiştii absenţi, concomitent asigurând instruirea angajaţilor tineri, care pleacă la prima posibilitate de a se încadra cu un salariu mai mare. Astfel, lipsa personalului va genera imposibilitatea asigurării continuităţii de transmitere a experienţei instituţionale către următoarea generaţie de specialişti şi, respectiv, pune sub risc şi continuitatea activităţii CNAS, în aspectul exercitării atribuţiilor în termene oportune şi atingerii obiectivelor stabilite.

____________________

²⁹ Legea nr.156-XIV din 14.10.1998.

VI. ALTE INFORMAŢII

6.1 Plenitudinea executării veniturilor şi cheltuielilor BASS poate fi afectată de insuficienţa reglementării controlului asupra indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

Veniturile³⁰ bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale, transferuri din bugetul de stat şi din alte venituri (dobânzi, majorări de întârziere) prevăzute de lege.

În Raportul Guvernului privind executarea BASS, la partea de venituri se reflectă veniturile executate³¹, adică tranzacţiile (intrări/ieşiri) pe conturile Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Sumele încasate pe conturile trezoreriale zilnic se transferă de către Ministerul Finanţelor la conturile CNAS³², cu perfectarea şi transmiterea către Casa Naţională a Registrului veniturilor³³. În acelaşi timp, de pe conturile trezoreriale au fost restituite sumele virate în plus plătite ca contribuţie, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă la BASS.

Conform reglementărilor³⁴, la partea de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat se reflectă şi plăţile efectuate la locul de muncă, care reprezintă indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. La acest capitol s-a constatat un risc pentru perioadele viitoare, ce ar putea afecta corectitudinea reflectării şi, respectiv, a încasării veniturilor BASS. Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă prestaţii de asigurări sociale care se plătesc de angajator salariaţilor săi, potrivit prevederilor legale, în contul asigurărilor sociale şi se reţin din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă³⁵.

Dat fiind faptul că aceste sume se raportează în baza declaraţiilor angajatorilor, acest domeniu este supus riscului de majorare nejustificată a cheltuielilor şi, respectiv, diminuare a veniturilor. Anterior, CNAS a fost abilitată cu dreptul de control asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiei menţionate în aspectul cheltuielilor efectuate din mijloacele BASS. Se atestă că din 28.10.2016 au fost operate modificări la Legea nr.131 din 08.06.2012³⁶, prin care Casa Naţională a fost exclusă din Lista organelor de control şi domeniilor aferente acestora. Totodată, pe parcursul anului 2017, CNAS a efectuat controale privind corectitudinea stabilirii şi plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, fiind constatate cheltuieli neacceptate în sumă totală de 5,1 mil.lei, precum şi calculate penalităţi – 1,0 mil.lei. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele controalelor efectuate de alte instituţii (Inspecţia financiară).

Începând cu anul 2018, controlul asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă îl exercită Inspectoratul de Stat al Muncii³⁷. Astfel, CNAS nu mai deţine atribuţia de verificare a acestor plăţi, totodată, nefiind reglementat modul de iniţiere, efectuare a controalelor în domeniu, precum şi de transmitere a informaţiilor privind rezultatele acestora, pentru asigurarea reflectării corespunzătoare şi justificate a acestor cheltuieli.

____________________

³⁰ Art.11 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

³¹ Ordinul MF nr.38 din 17.02.2017.

³² Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

³³ Ordinul ministrului finanţelor nr.215 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor; Registrul veniturilor bugetului de stat/bugetului asigurărilor sociale de stat/fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală/bugetelor locale (Formularul FI-006).

³⁴ Ordinul MF nr.38 din 17.02.2017.

³⁵ Art.24 alin.(1) din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

³⁶ Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

³⁷ Art.30 din Legea nr.289-XV din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.

6.2. Sistemul de management financiar şi control instituit în cadrul CNAS necesită perfecţionare continuă, cu accent pe eficacitatea acestuia şi identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire a proceselor operaţionale.

Casa Naţională, conform cerinţelor legale³⁸, a instituit un sistem de control complex pentru prevenirea eventualelor erori şi riscuri. Evaluarea de către audit a sistemului de control intern la CNAS atestă că este implementat un sistem funcţional de management financiar şi control, bazat pe un mediu de control favorabil, care în permanenţă tinde spre perfecţionarea metodelor, mecanismelor şi proceselor de lucru. Auditul intern se realizează printr-o activitate de evaluare independentă şi obiectivă, menită să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele realizate.

Astfel, în procesul consolidării sistemului, CNAS a identificat şi a descris 64 procese de bază de activitate. Descrierea proceselor operaţionale a oferit posibilitate managementului instituţiei să identifice şi să evalueze riscurile, să prevadă procesele şi obiectivele asupra cărora riscurile identificate pot avea un impact, precum şi să stabilească acţiunile care urmează a fi întreprinse pentru gestionarea acestora.

Totuşi, reieşind din constatările menţionate în prezentul Raport de audit, se menţionează că, deşi activităţile de control, în majoritatea cazurilor, sunt definite şi descrise, acestea urmează a fi revizuite în contextul actualizării lor în toate procesele operaţionale şi/sau subdiviziuni. Descrierea proceselor, în unele cazuri, nu conţine toate elementele privind controalele-cheie instituite sau stabilirea expresă a persoanei responsabile. De menţionat că aceleaşi riscuri au fost constatate şi de auditul intern în cadrul misiunilor de audit aferente activităţilor şi proceselor operaţionale ale entităţii.

____________________

³⁸ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale:

1. să asigure reglementarea procesului şi modului de stabilire a prestaţiilor pentru pensionarii din rândul structurilor de forţă, cu stipularea documentelor şi formatelor unice ale documentelor prezentate de structurile de resort, în scopul responsabilizării acestora şi prezentării unor date veridice, complete şi suficiente pentru stabilirea dreptului la tipul de prestaţie solicitat (4.1.2);

2. să prevadă oportunitatea de instituire a unei proceduri de revizuire a dosarelor preluate de la structurile de forţă, în aspectul justificării şi corectitudinii de stabilire a cuantumului pensiilor (4.1.1);

3. să asigure reglementarea procesului de constatare şi documentare a sumelor de prestaţii sociale primite necuvenit de către persoanele terţe după decesul beneficiarului, pentru asigurarea restituirii depline şi în termene oportune a acestora (4.3);

4. să asigure stabilirea modalităţii de transmitere a supraplăţilor achitate neîntemeiat beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, depistate de către organele abilitate cu controlul, pentru asigurarea plenitudinii înregistrării şi raportării acestora de către CNAS (4.4);

5. să asigure ajustarea reglementărilor normative cu referire la ţinerea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale (4.5).

6. să asigure elaborarea mecanismului privind modul de iniţiere şi efectuare a controlului aferent corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi stabilirii modalităţii de raportare Casei Naţionale de Asigurări Sociale a rezultatelor în termeni optimi (6.1).

Recomandări Ministerului Finanţelor:

7. să ajusteze Normele metodologice aferente modului de întocmire a Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la capitolul reflectare a creanţelor în rapoartele privind executarea BASS, cu asigurarea concordanţei cu Planul de Conturi al CNAS şi cu Instrucţiunea de evidenţă contabilă (4.4).

Recomandări Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Agenţiei Servicii Publice:

8. să asigure mecanisme privind informarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale aferent înregistrării deceselor, pentru corelarea acestora cu drepturile la prestaţii sociale (4.2).

Recomandări Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

9. să reglementeze întocmirea corespunzătoare a dosarelor de pensionare a persoanelor din rândul structurilor de forţă, în aspectul prevederii documentelor minime necesare, cu asigurarea revizuirii, după caz, a dosarelor primite şi completării cu actele confirmative necesare (4.1.2);

10. să revizuiască şi să completeze actele normative interne şi să elaboreze materialele metodice în domeniul stabilirii pensiilor şi prestaţiilor sociale pentru persoanele din rândul structurilor de forţă, în scopul asigurării aplicării corecte a legislaţiei (4.1.2);

11. să stabilească proceduri şi situaţii de aplicare în practică a prevederilor cadrului legal³⁹ privind controlul asupra autenticităţii actelor ce confirmă vechimea în serviciu şi solda (câştigul), eliberate de organele abilitate, cu stabilirea criteriilor de selectare a actelor care necesită a fi verificate (4.1.2);

12. să stabilească proceduri de control suplimentare cu referire la procesul de valorizare a pensiilor, pentru asigurarea exactităţii reflectării datelor în Sistemul informaţional (4.2);

13. să elaboreze modul de monitorizare a deciziilor cu privire la acordarea/recalcularea pensiilor create/elaborate şi aprobate în SI “Protecţia socială”, în scopul asigurării drepturilor beneficiarilor (4.2);

14. să identifice contingentul beneficiarilor de pensie minimă pentru limită de vârstă şi să asigure repartizarea conformă pe conturi a sumelor de pensii, a diferenţei pentru limita de vârstă şi a indexării acesteia (4.2);

15. să identifice oportunităţi de informare a Guvernului referitor la sumele datoriilor care urmează a fi achitate beneficiarilor în anul următor, pentru asigurarea transparenţei şi plenitudinii informaţiei din Raportul anual privind executarea BASS (4.4).

____________________

³⁹ Art.49 alin.(3) din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993.

VIII. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII ŞI CELOR ÎNSĂRCINAŢI

CU GUVERNANŢA PENTRU RAPOARTELE FINANCIARE

Responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a constat în:

- administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi implementarea programelor în conformitate cu obiectivele şi indicatorii de performanţă asumaţi;

- asigurarea gestionării mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat şi administrării patrimoniului public aflat în gestiune în conformitate cu principiile bunei guvernări;

- monitorizarea şi analiza executării bugetului asigurărilor sociale de stat, cu întocmirea şi prezentarea Ministerului Finanţelor şi Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale privind executarea acestuia în volumul şi termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, inclusiv privind performanţa în cadrul programelor, şi asigurarea publicării acestora;

- întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu termenele şi cerinţele stabilite de Ministerul Finanţelor;

- întocmirea raportului anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, coordonarea acestuia cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor, prezentarea, în termenele stabilite, Guvernului, spre examinare şi aprobare, precum şi asigurarea publicării acestuia.

Responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a constat în monitorizarea şi analiza executării bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a performanţei în cadrul programelor.

Responsabilitatea Ministerului Finanţelor a fost:

- să elaboreze şi să aprobe, în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu Planul de conturi contabile, metodologia privind evidenţa contabilă în sistemul bugetar, inclusiv privind contabilitatea executării bugetului asigurărilor sociale de stat;

- să elaboreze şi să aprobe metodologia necesară pentru implementarea cadrului normativ-legal în domeniul finanţelor publice, precum şi să acorde asistenţă metodologică în procesul bugetar.

IX. RESPONSABILITĂŢILE AUDITORILOR

Responsabilitatea echipei de audit a constat în evaluarea faptului că Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost întocmit în conformitate cu cadrul de raportare aprobat, prin aplicarea procedurilor de audit corespunzătoare obţinerii probelor de audit suficiente şi adecvate, în scopul de a oferi o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei de audit.

La realizarea auditului a fost exercitat raţionamentul profesional şi s-a menţinut scepticismul profesional privind:

- aplicarea şi executarea procedurilor de audit ca răspuns la riscurile identificate, pentru a obţine probe de audit suficiente şi adecvate în scopul furnizării unei baze pentru opinia de audit;

- evaluarea cadrului de raportare, inclusiv a modului de prezentare a tranzacţiilor şi evenimentelor, şi măsurii în care acesta asigură prezentarea comprehensivă şi completă a informaţiilor;

- comunicarea persoanelor responsabile cu guvernanţa a principalelor constatări, concluzii şi recomandări ale auditului⁴⁰.

O informaţie mai detaliată privind responsabilităţile auditorilor este prezentată în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

____________________

⁴⁰ ISSAI 1260 “Comunicarea aspectelor de audit persoanelor responsabile de conducerea entităţii”, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014.

X. SEMNĂTURILE ECHIPEI DE AUDIT