Acte judiciare

Hotărâre nr.37 din 13.12.2017 pentru controlul constituţionalităţii art.21/2 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi a Hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne (stimularea financiară a agenţilor constatatori) (Sesizarea nr.46a/2017)

Tipul documentului: Acte judiciare
Data adoptării: 13.12.2017

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru controlul constituţionalităţii art.21² din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005

cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi a Hotărârii Guvernului

nr.172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura

de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului

General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne

(stimularea financiară a agenţilor constatatori)

(Sesizarea nr.46a/2017)

nr. 37 din 13.12.2017

(în vigoare 13.12.2017)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 58-66 art. 28 din 23.02.2018

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 10 aprilie 2017

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 10 aprilie 2017, în temeiul articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de deputatul în Parlament, dl Vladimir Odnostalco, privind controlul constituţionalităţii art.21² din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi a Hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne.

2. Autorul sesizării a pretins că dispoziţiile art.21² din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005, care reglementează stimularea financiară a agenţilor constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, şi Hotărârea Guvernului nr.172 din 22 martie 2017, emisă întru executarea legii menţionate, contravin articolelor 1, 15, 16, 21 şi 23 din Constituţie.

3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 20 aprilie 2017, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.

4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

5. În şedinţa plenară publică a Curţii, sesizarea a fost susţinută de dl Fadei Nagacevschi, avocat, reprezentantul autorului sesizării. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi organele de drept în Direcţia generală juridică a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, Secretar de Stat al Ministerului Justiţiei, şi dl Sergiu Ţurcanu, şef al Direcţiei juridice a Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne.

ÎN FAPT

6. La 16 decembrie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.281 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care a completat Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar cu articolul 21².

7. Articolul 21² din legea menţionată stabileşte că: “Agenţii constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne care prin examinarea contravenţiilor, conform competenţelor, au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat sunt stimulaţi financiar în mărime de 25% din sumele încasărilor respective, din contul bugetului Inspectoratului General al Poliţiei. Procedura de stabilire a stimulărilor menţionate se va efectua în baza unui regulament aprobat de Guvern.”

8. În scopul executării prevederilor articolului 21² din lege, la 22 martie 2017, Guvernul prin Hotărârea nr.172 a aprobat Regulamentul privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 15

Universalitatea

“Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

“(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

[...]”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (M.O., 2006, nr.35-38, art.148) sunt următoarele:

“Art.1. – (1) Prezenta lege reglementează modul, condiţiile de salarizare şi mărimile salariilor personalului din autorităţile administraţiei publice, instituţiile şi organizaţiile finanţate de la bugetul public naţional, denumite în continuare unităţi bugetare.

[...]”

“Art.2. – (1) Salariile personalului din unităţile bugetare prevăzute la art.1 (cu excepţia persoanelor care deţin funcţii de demnitate publică) cuprind:

a) salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei) care se stabileşte în raport cu răspunderea şi complexitatea sarcinilor, precum şi cu nivelul de pregătire necesar funcţiei ocupate;

b) adaosuri, sporuri şi suplimente la salariul de bază cu titlu de stimulare sau compensare;

c) premii pentru rezultatele activităţii curente, precum şi un premiu conform rezultatelor activităţii anuale a unităţii bugetare.

(2) Pe lângă drepturi salariale, personalul unităţilor bugetare beneficiază de ajutor material, acordat în mărimile şi în modul stabilite de prezenta lege.”

[...]

“Art.21². – Agenţii constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne care prin examinarea contravenţiilor, conform competenţelor, au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat sunt stimulaţi financiar în mărime de 25% din sumele încasărilor respective, din contul bugetului Inspectoratului General al Poliţiei. Procedura de stabilire a stimulărilor menţionate se va efectua în baza unui regulament aprobat de Guvern.”

11. Prevederile relevante ale Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului (M.O., 2013, nr.42-47, art.145) sunt următoarele:

Articolul 25

Împuternicirile poliţistului

“(1) Poliţistul îşi exercită atribuţiile, dispune de drepturile şi îndeplineşte obligaţiile, care îi revin potrivit legii, în limitele competenţei şi conform funcţiei deţinute.

(2) Cerinţele legale ale poliţistului înaintate în procesul exercitării atribuţiilor de serviciu sunt obligatorii pentru executare de către toate persoanele fizice şi juridice.

(3) Neîndeplinirea cerinţelor legale ale poliţistului, precum şi alte acţiuni sau inacţiuni ce împiedică exercitarea atribuţiilor sale atrag după sine răspunderea stabilită de legislaţie.

(4) Cerinţele poliţistului şi acţiunile întreprinse de el în exerciţiul funcţiunii se prezumă a fi legitime atât timp cât, în condiţiile şi ordinea prevăzute de lege, nu se stabileşte contrariul.

(5) În realizarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul are următoarele împuterniciri:

1) să solicite persoanelor, inclusiv persoanelor cu funcţie de răspundere şi persoanelor publice, respectarea ordinii publice şi încetarea acţiunilor ilegale, iar, în caz de necesitate, pentru asigurarea respectării cerinţelor legale să intervină prin aplicarea forţei fizice, mijloacelor speciale sau a armei de foc din dotare, în condiţiile stabilite de lege;

2) să exercite drepturile ce rezultă din procedura penală sau contravenţională în cazul în care poliţistul exercită funcţia respectivă în cadrul procesului;

3) să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori dacă sunt indicii că acestea pregătesc sau au săvârşit o faptă ilicită sau prejudiciabilă, precum şi a persoanelor care solicită intrarea într-un perimetru restricţionat;

4) să conducă la sediul unităţii de Poliţie persoanele care, prin acţiunile lor, periclitează viaţa sau sănătatea persoanelor, ordinea şi securitatea publică sau alte valori sociale ocrotite de lege, precum şi persoanele suspectate de săvârşirea unor fapte ilicite sau prejudiciabile, a căror identitate nu a fost stabilită în condiţiile legii;

5) să efectueze controlul corporal preventiv asupra persoanei reţinute, precum şi asupra persoanei participante la întruniri publice sau în alte locuri în care este interzis accesul cu arme, produse ori cu substanţe periculoase, precum şi al bagajului acesteia;

[...]”.

Articolul 31

Personalul Poliţiei şi statutul poliţistului

“(1) Personalul Poliţiei se constituie din poliţişti, funcţionari publici, salariaţi civili şi personal de deservire tehnică.

(2) În limitele competenţelor stabilite de legislaţie, poliţistul este învestit cu împuterniciri pe timpul şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, prevăzute de prezenta lege.

(3) Poliţistul este funcţionar public cu statut special.

(4) Statutul poliţistului se aplică şi angajaţilor subdiviziunilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuţiile Poliţiei, conform prevederilor prezentei legi, precum şi corpului profesoral didactic din cadrul catedrelor cu disciplini de specialitate poliţienească din cadrul instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne. Subdiviziunile subordonate Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul cărora se instituie funcţii poliţieneşti, sunt specificate în Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat de Guvern.”

12. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (republicat în M.O., 2017, nr.78-84, art.100 ) sunt următoarele:

Articolul 385

Agentul constatator

“(1) Agentul constatator este reprezentantul autorităţii publice care soluţionează, în limitele competenţei sale, cauza contravenţională în modul prevăzut de prezentul cod.

(2) Este desemnat ca agent constatator funcţionarul din autorităţile indicate la art.400–423¹⁰, împuternicit cu atribuţii de constatare a contravenţiei şi/sau de sancţionare.

[...]”

Articolul 400

Ministerul Afacerilor Interne

“(1) Contravenţiile prevăzute la art.47, 48, art.481 alin.(5) şi art.482–54, 69–71, 73, art.77 alin.(8), art.78–782, art.79 alin.(1), (2), (4), art.801, 85–87, 89–91, art.911 alin.(16) şi (18), 96, 97, 98–107, 115 alin.(3), 159, 160, 176, 197 alin.(1)–(4), (9)–(13), (15), (21), (22), art.201–203, 205, 209, 220–226, 228–232, 234–236, 238–242, 244, 245, 263 alin.(1), (4)–(8), 2631, 265, 267, art.272, art.274 alin.(1), (5), art.277 alin.(1), (4), (5), (7) şi (9), art.282–286, 2873, 2891, 321, 325, 326, 333, 334, 338–341, 343, art.349 alin.(1), art.350-350², 354, 355, art.356 alin.(1) şi (2), art.357–363, art.364 alin.(1)–(51), art.365 se examinează de poliţie.

(2) Sunt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni în limitele competenţei şefii de direcţii şi adjuncţii lor, şefii inspectoratelor de poliţie şi adjuncţii lor, şefii secţiilor de poliţie, şefii sectoarelor de poliţie, şefii posturilor de poliţie, ofiţerii principali de sector, ofiţerii superiori de sector, ofiţerii de sector, angajaţii secţiilor securitate publică, angajaţii serviciilor patrulare, angajaţii secţiilor supraveghere transport şi circulaţie rutieră, angajaţii serviciilor supraveghere tehnică şi accidente rutiere ale inspectoratelor de poliţie, angajaţii Inspectoratului naţional de patrulare şi ai Inspectoratului naţional de investigaţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, precum şi angajaţii altor subdiviziuni subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuţiile poliţiei.

[...]”

13. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne (M.O., 2017, nr.85-91, art.242) sunt următoarele:

“1. Regulamentul privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – Regulament) stabileşte procedura şi condiţiile de stimulare financiară a agenţilor constatatori care au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat, temeiurile şi modul unitar de gestionare a mijloacelor financiare ale Inspectoratului General al Poliţiei constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravenţiilor de către agenţii constatatori ai Poliţiei, destinaţiile de utilizare, modul de alocare, evidenţă şi control ale acestora.

2. Prezentul Regulament stabileşte normele pentru agenţii constatatori, semnatarii rapoartelor de stimulare financiară trimestrială, activitatea Comisiei pentru stimularea financiară trimestrială, repararea prejudiciului material în caz de anulare a proceselor-verbale cu privire la contravenţie, precum şi modul de restituire a sumelor achitate neîntemeiat.

[...]

6. Prevederile prezentului Regulament se extind asupra agenţilor constatatori ai Poliţiei care, potrivit Codului contravenţional al Republicii Moldova, aplică sancţiuni contravenţionale sub formă de amenzi.

[...]

37. În cazul adoptării unei hotărâri/decizii judecătoreşti irevocabile de anulare a procesului-verbal cu privire la contravenţie emis de agentul constatator, repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzii contravenţionale se va realiza din contul Inspectoratului General al Poliţiei, ultimul având dreptul de a acţiona în regres agentul constatator.

[...]”.

ÎN DREPT

14. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează în esenţă stimularea financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în mărime de 25% din suma amenzilor încasate la bugetul de stat ca urmare a examinării contravenţiilor, potrivit competenţelor.

15. Astfel, sesizarea se referă la un ansamblu de elemente interconexe, precum asigurarea unor condiţii echitabile în salarizarea funcţionarilor din cadrul autorităţilor publice, precum şi comportamentul loial într-un stat de drept al funcţionarilor în exercitarea atribuţiilor.

A. ADMISIBILITATEA

16. În conformitate cu decizia sa din 20 aprilie 2017, Curtea a reţinut că, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, articolului 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea prezentată ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

18. Curtea relevă că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea relaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

19. Curtea constată că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie dispoziţiile art.21² din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi Hotărârea Guvernului nr.172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne.

20. Curtea reţine că prevederile contestate nu au mai fost obiect al controlului constituţionalităţii.

21. Prin urmare, Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi nu există nici un alt temei de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

22. Curtea observă că autorul sesizării susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1, 15, 16, 21 şi 23 din Constituţie.

23. De asemenea, autorul excepţiei pretinde că în rezultatul stabilirii unor plăţi de stimulare, prin dispoziţiile legale contestate, veniturile agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei vor fi excesive în raport cu veniturile altor categorii de agenţi constatatori. Prin urmare, deşi nu indică expres textul de referinţă din Constituţie, Curtea constată, în mod rezonabil, că autorul pretinde încălcarea prevederilor art.43 combinat cu art.16 din Constituţie.

24. Astfel, pentru a elucida aspectele abordate în excepţia de neconstituţionalitate, Curtea va opera cu prevederile articolelor 43 şi 16 din Constituţie, precum şi cu jurisprudenţa sa şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a articolelor 1, 15, 21 şi 23 din Constituţie, acestea nu sunt incidente în prezenta cauză.

B. FONDUL CAUZEI

PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 43 COMBINAT CU ARTICOLUL 16 DIN CONSTITUŢIE

25. Autorul sesizării pretinde că prevederile supuse controlului constituţionalităţii încalcă articolul 16 din Constituţie, potrivit căruia:

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

26. De asemenea, autorul sesizării consideră că aceste prevederi încalcă articolul 43 din Constituţie, care prevede că:

“(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[...]”

1. Argumentele autorului sesizării

27. Autorul sesizării consideră că prevederile art.21² din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 şi ale Hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017, care stabilesc stimularea financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în mărime de 25% din amenzile aplicate şi încasate în bugetul de stat, sunt contrare art.16 din Constituţie, întrucât favorizează doar o categorie de agenţi constatatori fără o justificare rezonabilă.

28. În opinia autorului sesizării, ca urmare a adoptării acestor reglementări, veniturile agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei vor fi excesive. De altfel, aceşti agenţi constatatori vor fi predispuşi să aplice amenzi în interesul lor economic.

2. Argumentele autorităţilor

29. În opinia Parlamentului, prevederile contestate nu sunt viciate de neconstituţionalitate. Or, instituirea unei componente la salariul de bază al agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei se justifică prin raţiuni obiective şi rezonabile, ce rezultă din complexitatea şi volumul atribuţiilor de serviciu exercitate de către aceştia, fiind în concordanţă cu prevederile Codului muncii şi Legii salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002. Totodată, în viziunea Parlamentului, această modalitate de reglementare reprezintă opţiunea exclusivă a legiuitorului.

30. În opinia scrisă a Preşedintelui Republicii Moldova se menţionează că normele contestate instituie un tratament discriminatoriu şi neuniform în raport cu funcţionarii publici care fac obiectul reglementării Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005.

31. Potrivit opiniei Guvernului, argumentele expuse în sesizare sunt neîntemeiate. De altfel, necesitatea adoptării normelor contestate a derivat din faptul că cel mai des sunt supuşi situaţiilor de risc agenţii constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne. Prin urmare, normele contestate au drept scop de a menţine în serviciul poliţienesc persoanele profesioniste şi integre în exercitarea atribuţiilor funcţionale şi, implicit, diminuarea vulnerabilităţii angajaţilor la riscurile de corupţie în interacţiune cu societatea.

32. Totodată, în viziunea Guvernului, agenţii constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei, având un statut special, cu drepturi şi obligaţii specifice statutului consacrat prin lege, nu se află în situaţii identice cu alte categorii de salariaţi.

3. Aprecierea Curţii

33. Curtea reţine că principiul egalităţii în faţa legii, consacrat în articolul 16 din Constituţie, prevede instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite.

34. Astfel fiind, Curtea relevă că alineatul (2) al articolului 16 din Constituţie stabileşte că toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

35. În legătură cu aceste aspecte, Curtea reaminteşte totodată că, în jurisprudenţa sa, a statuat constant că orice diferenţă de tratament nu implică în mod automat o încălcare a articolului 16 din Constituţie. Pentru a fi în prezenţa unei încălcări a articolului 16 din Constituţie, ar trebui ca persoanele aflate în situaţii similare sau comparabile să fie supuse unui tratament diferenţiat şi discriminatoriu.

36. În acelaşi timp, o distincţie este considerată discriminatorie dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică dacă nu urmăreşte un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

37. Curtea reţine că statul dispune de o anumită marjă de apreciere pentru a justifica un tratament diferit în situaţii analoge. Domeniul de aplicare al marjei de apreciere variază în funcţie de circumstanţe şi de context, dar Curţii Constituţionale îi revine misiunea de a aprecia în cele din urmă respectarea exigenţelor Constituţiei.

38. Examinând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că la 16 decembrie 2016 în Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar a fost introdus articolul 21², potrivit căruia “agenţii constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, care prin examinarea contravenţiilor, conform competenţelor, au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat sunt stimulaţi financiar în mărime de 25% din sumele încasărilor respective, din contul bugetului Inspectoratului General al Poliţiei.”

39. De asemenea, Curtea constată că în scopul executării prevederilor articolului 21² din lege, la 22 martie 2017, Guvernul prin Hotărârea nr.172 a aprobat Regulamentul privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne.

40. În acest context, având în vedere specificul activităţii unor categorii de salariaţi, Curtea reţine că legiuitorul poate interveni pentru a stabili sporuri şi stimulente, care să diferenţieze în funcţie de categoriile de personal.

41. În speţă, Curtea constată că toţi agenţii constatatori din cadrul autorităţilor publice sunt abilitaţi, în limitele competenţei lor, de a constata fapta contravenţională, iar în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, şi de a soluţiona cauza contravenţională [art.385 alin.(1) şi (2) din Codul contravenţional].

42. Totodată, reieşind din specificul activităţii agenţilor constatatori, statutul acestora nu poate fi calificat ca fiind identic, or, statutul agenţilor constatatori din cadrul diferitelor autorităţi publice au particularităţi specifice.

43. De altfel, în Hotărârea nr.30 din 11 decembrie 2014 cu privire la controlul constituţionalităţii art.9 alin.(6) din Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, Curtea a constatat că funcţiile nu pot fi calificate ca identice, or, fiecare funcţie are particularităţile sale specifice şi condiţiile în care acestea sunt exercitate.

44. La fel, Curtea a menţionat că, prin prisma prevederilor legale, compararea funcţiilor şi a sistemului de salarizare se efectuează luând în considerare complexitatea competenţelor solicitate, gradul de angajare şi de responsabilitate în exercitarea prerogativelor de putere publică, precum şi nivelul instituţiilor în ierarhia organelor statului (HCC nr.30 din 11 decembrie 2014, §37).

45. În acest sens, Curtea observă că agentul constatator din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, în conformitate cu art.400 din Codul contravenţional, exercită atribuţiile poliţiei.

46. Curtea constată că, potrivit articolului 31 alin.(3) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, poliţistul este funcţionar public cu statut special. Totodată, poliţistul este subiect al unor raporturi de serviciu care iau naştere, se execută şi încetează în condiţiile Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

47. Curtea menţionează că statutul special este conferit poliţiştilor, având în vedere condiţiile speciale în care aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, riscurile pe care le comportă, misiunile îndeplinite, care pot afecta viaţa şi integritatea fizică şi psihică, precum şi de îndatoririle care le revin în exerciţiul funcţiei. Or, în conformitate cu prevederile Legii nr.320 din 27 decembrie 2012, poliţistul are misiunea de a preveni şi investiga contravenţiile, de a menţine, asigura şi restabili ordinea şi securitatea publică, de a proteja drepturile şi interesele legitime ale persoanei şi comunităţii şi de a asigura înfăptuirea justiţiei.

48. Aşadar, Curtea reţine că agenţii constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, având un statut special, cu drepturi şi obligaţii specifice statutului, precum şi având în vedere existenţa factorilor de risc în cadrul activităţii acestora, nu se află în situaţii identice cu alte categorii de agenţi constatatori din cadrul autorităţilor publice.

49. În partea ce ţine de alegaţiile autorului sesizării potrivit cărora în urma adoptării normelor contestate agenţii constatatori vor fi predispuşi să aplice amenzi în interesul lor economic şi, prin urmare, veniturile acestora vor fi excesive, Curtea reţine că acestea sunt neîntemeiate.

50. În acest sens, Curtea menţionează că suplimentar salariului de bază, drept garantat de normele constituţionale, sistemul de salarizare a personalului din autorităţile administraţiei publice, inclusiv a persoanelor cu funcţii specifice apărării ordinii publice, cuprinde adaosuri, sporuri şi suplimente la salariul de bază cu titlu de stimulare sau compensare.

51. Adiţional sporurilor generale, care pot fi acordate tuturor categoriilor de personal din cadrul autorităţilor administraţiei publice, legiuitorul a prevăzut posibilitatea stimulării financiare a agenţilor constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, trimestrial, cu 25 la sută din suma amenzilor aplicate de către aceştia şi încasate la bugetul de stat.

52. Curtea relevă că deşi prevederile contestate stabilesc stimularea financiară trimestrială a agentului constatator din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei în mărime de 25% din suma amenzilor încasate la bugetul de stat, în cazul în care procesul-verbal cu privire la contravenţie este anulat de instanţa de judecată, agentului constatator i se va reţine suma de care a beneficiat anterior.

53. Prin urmare, Curtea reţine că, în ipoteza unor abuzuri ale agenţilor constatatori la stabilirea amenzilor contravenţionale, procesele-verbale întocmite pot fi contestate în instanţa de judecată, care, potrivit Codului contravenţional, dispune de plenitudinea competenţei în vederea stabilirii vinovăţiei persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional; existenţa circumstanţelor atenuante şi/sau agravante; necesitatea sancţionării şi, după caz, caracterul sancţiunii contravenţionale.

54. La fel, Curtea observă că Inspectoratul General al Poliţiei este în drept să înainteze împotriva agentului constatator acţiune de regres privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzii contravenţionale.

55. În acest sens, Curtea subliniază că agentul constatator urmează să manifeste un comportament loial şi să acţioneze cu bună credinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

56. Articolul 5 din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne prevede că activitatea funcţionarului public cu statut special se desfăşoară exclusiv în baza legii şi pentru executarea acesteia, în interesul persoanei şi al comunităţii, potrivit principiilor profesionalismului, confidenţialităţii, integrităţii profesionale şi loialităţii, stabilităţii în funcţia publică, colaborării şi cooperării, imparţialităţii şi nediscriminării, transparenţei, obiectivităţii, eficienţei şi responsabilităţii.

57. Totodată, Codul de etică şi deontologie al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629 din 8 august 2017, la definirea principiului loialităţii stabileşte că funcţionarul public cu statut special este obligat să servească cu bună-credinţă instituţia în care activează, precum şi interesele legitime ale cetăţenilor şi să se abţină de la orice act sau faptă care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale instituţiei.

58. Prin raportare la speţă, Curtea menţionează că salariul de bază al agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei nu este condiţionat de contribuţia acestora la încasările efectuate la bugetul de stat, în virtutea obligaţiilor de serviciu, ci, similar altor categorii de funcţionari, se stabileşte în funcţie de evoluţia în carieră şi performanţele profesionale individuale.

59. Din cele menţionate, Curtea reţine că, în temeiul articolului 43 din Constituţie, statul este obligat să asigure tuturor salariaţilor un salariu minim pe economie, astfel, salariul constituie un drept fundamental protejat. Suplimentele la salariu nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare.

60. În acest sens, Curtea menţionează că legislatorul dispune de competenţa de a acorda funcţionarilor sporuri, stimulente, premii la salariul de bază. Legislatorul este în drept, totodată, să diferenţieze sporurile în funcţie de categoriile de personal, le poate modifica, suspenda sau chiar anula.

61. Astfel, în temeiul celor expuse supra, Curtea reţine că adoptarea prevederilor contestate se înscrie în marja de apreciere a Parlamentului şi nu contravine articolului 16 alin.(2) din Constituţie.

62. Pentru considerentele expuse, Curtea constată că prevederile supuse controlului constituţionalităţii nu aduc atingere dispoziţiilor art.43 combinat cu art.16 din Constituţie.

Din aceste motive, în temeiul articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se respinge sesizarea deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Vladimir Odnostalco.

2. Se recunosc constituţionale:

- articolul 21² din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;

- Hotărârea Guvernului nr.172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE	Tudor PANŢÎRU
Nr.37. Chişinău, 13 decembrie 2017.