Hotărâre nr.39 din 10.11.2016 cu privire la aprobarea Planului de Dezvoltare Strategică 2016 - 2020 (în redacţie nouă)

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Planului de Dezvoltare

Strategică 2016 - 2020 (în redacţie nouă)

nr. 39  din  10.11.2016

 (în vigoare 09.12.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 423-429 art. 36 din 09.12.2016

* * *

În temeiul art.88 lit.a) din Constituţia Republicii Moldova şi în conformitate cu prevederile art.7, art.15 şi art.16 lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 5 decembrie 2008 (cu modificările şi completările ulterioare), Plenul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă, în redacţie nouă, Planul de Dezvoltare Strategică (PDS) a Curţii de Conturi pe anii 2016-2020 şi Planul de acţiuni 2016-2017 (se anexează).

2. Membrii Curţii de Conturi vor monitoriza realizarea efectivă de către direcţiile coordonate a acţiunilor stipulate în PDS şi planurile anuale, rezultatele luându-se în consideraţie în evaluările angajaţilor (colective/individuale)semestriale şi, respectiv, anuale.

3. Anual, nu mai târziu de 15 februarie, Direcţie Generală Planificare, Metodologie, Controlul Calităţii şi Instruire Profesională (DG PMCCIP) va prezenta Plenului bilanţul perioadei expirate de implementare a Planului nominalizat şi proiectul Planului de acţiuni pentru anul curent.

4. Responsabil de coordonarea şi monitorizarea PDS (per total) va fi membrul Curţii de Conturi, desemnat cu activităţile de coordonare a DG PMCCIP.

5. Prezenta Hotărâre se aduce la cunoştinţa tuturor angajaţilor Curţii de Conturi.

6. Hotărârea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web - www.ccrm.md.

Aprobat prin

Hotărârea Curţii de Conturi

nr.39 din 10 noiembrie 2016

Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020

(în redacţie nouă)

Corecţi în abordări, credibili în acţiuni!

I. CUVÂNT ÎNAINTE

Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit, adoptate de către INTOSAI, prevăd că o instituţie supremă de audit independentă şi funcţională are un rol fundamental în promovarea unei guvernanţe bune, responsabile şi transparente.

Auditul public extern, realizat de instituţia naţională de specialitate, reprezintă elementul indispensabil al managementului sistemului instituţional eficient, având drept scop prevenirea şi evidenţierea devierilor de la standardele acceptate şi de la principiile managementului financiar şi control.

Scopul acestui Plan de Dezvoltare Strategică este reiterarea şi reconfirmarea adeziunii Plenului Curţii de Conturi, investit de Parlament la 29 iulie 2016, pentru continuarea eforturilor instituţionale în modernizarea auditului public extern.

Planul de Dezvoltare Strategică 2016-2020 se bazează pe trei piloni principali:

• Contribuirea la consolidarea bunei guvernanţe;

• Asigurarea durabilităţii instituţionale;

• Dezvoltarea şi menţinerea calităţii corporative şi de audit.

O strategie de succes nu se măsoară doar prin calitatea documentului produs, ci mai cu seamă prin acţiunile întreprinse pentru atingerea obiectivelor trasate.

Veaceslav UNTILA,

Preşedintele Curţii de Conturi

II. ABORDAREA DE LIDERISM: CE ŞI CUM VREM

Al treilea Plan de Dezvoltare Strategică al Curţii de Conturi a Republicii Moldova, elaborat pentru perioada 2016-2020, se axează atât pe rolul auditului public, cât şi pe modul de implementare a obiectivelor ce decurg din cei trei piloni principali.

Scopul nostru este să devenim o Instituţie Supremă de Audit performantă, care să fie acceptată şi solicitată, în mod indispensabil, de către toţi factorii de decizie, la nivel central şi cel local, în calitate de expert şi evaluator naţional în domeniul managementului finanţelor publice şi patrimoniului public.

Implementarea continuă şi consecventă a obiectivelor strategice stabilite atât în PDS anterioare, cât şi în prezentul PDS, prin desfăşurarea activităţii doar în conformitate cu ISSAI şi cu bunele practici, va contribui la consolidarea unui audit public extern durabil în Republica Moldova. Impactul unei astfel de abordări va avea un rol esenţial la îmbunătăţirea administraţiei publice şi a bunei guvernanţe, în contextul reformei administraţiei publice şi strategiei de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Curţii de Conturi îi revine sarcina de a asigura coeziunea pentru sporirea nivelului de responsabilitate a Parlamentului, Guvernului şi managementului instituţiilor publice. Vom realiza acest deziderat prin desfăşurarea misiunilor de audit anuale ale situaţiilor financiare şi de conformitate asupra gestiunii fondurilor de către entităţile publice, cu informarea entităţilor vizate, a Parlamentului, Guvernului, dar şi a altor actori interesaţi.

Prin auditurile performanţei, ISA contribuie la sporirea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii operaţiunilor guvernamentale.

Desfăşurând aceste tipuri de audit, vom genera soluţii de remediere, precum şi vom evidenţia slăbiciunile instituţionale, problemele aferente MFC în sectorul public, astfel contribuind la afirmarea şi consolidarea bunei guvernanţe.

Transparenţa activităţii de audit este asigurată prin difuzarea către publicul larg a rezultatelor de audit, prin intermediul site-ului nostru şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Conştientizăm că pentru a avea succes este nevoie de o “cultură a rezultatelor” şi de predispunerea permanentă la schimbările de rigoare. Acest lucru trebuie să se bazeze ferm pe un vector clar, pe un set de valori şi abordări care să ghideze activitatea instituţiei noastre.

III. MISIUNEA, VIZIUNEA, OBIECTIVELE, VALORILE

ŞI COMPETENŢELE NOASTRE

1. Misiunea noastră

Misiunea noastră este:

A oferi Parlamentului, întregii societăţi, precum şi comunităţii internaţionale o evaluare şi o asigurare independentă şi obiectivă, emisă în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, precum că fondurile publice sunt gestionate regulamentar şi potrivit scopurilor prestabilite, că toate veniturile au fost colectate şi raportate conform cadrului legal, iar managementul finanţelor publice corespunde principiilor performanţei.

2. Viziunea noastră

Viziunea noastră este:

Să fim o instituţie supremă de audit independentă, apreciată şi recunoscută de partenerii naţionali şi internaţionali drept o ISA performantă, care răspunde exigenţelor, aşteptărilor şi provocărilor.

3. Obiectivele noastre – Pilonii principali

Avem trei obiective organizaţionale pentru această perioadă de dezvoltare strategică, care ne vor ajuta să realizăm misiunea şi viziunea noastră. Aceste obiective sunt:

• Pilonul 1. Contribuirea la consolidarea bunei guvernanţe;

• Pilonul 2. Asigurarea durabilităţii instituţionale;

• Pilonul 3. Dezvoltarea şi menţinerea calităţii corporative şi de audit.

4. Valorile noastre pentru asigurarea cooperării interne şi a reputaţiei externe

Principiile noastre derivă din reglementările naţionale privind activitatea în sectorul public, transpuse în Standardele Internaţionale de Audit.

Valorile activităţii noastre oferă un mediu etic solid pentru orice activitate sau decizie luată în numele şi în cadrul instituţiei noastre, precum şi îndrumări în situaţiile de incertitudine.

Toţi angajaţii vor asigura continuitatea în spiritul valorilor enunţate, pentru realizarea obiectivelor asumate într-un mod coerent şi eficient.

- Independenţă: Exercitând un rol unic, Curtea de Conturi, mandatată de forul legislativ, evaluează în mod independent cum Executivul gestionează resursele financiare şi patrimoniul public, raportând Parlamentului şi informând societatea despre cum s-au administrat banii contribuabililor. Independenţa în procesul de audit este iminentă în asigurarea integrităţii şi credibilităţii necesare, precum şi în generarea încrederii societăţii în activitatea noastră.

- Obiectivitate: Recomandările de audit sunt fundamentate pe probe autentice şi analize profesionale. Comunicările scrise şi verbale sunt prezentate într-un mod imparţial, echitabil, constructiv şi echilibrat. Vom fi corecţi în abordări şi credibili în acţiuni – aceasta fiind chintesenţa activităţii ISA.

- Excelenţă profesională, dezvoltarea abilităţilor şi capacităţilor: Activităţile desfăşurate de către noi vor fi coerente şi de calitate, în conformitate cu bunele practici şi standardele de profil. Noi evoluăm încontinuu, iar valorificând şi dezvoltând cadrul metodologic, oferim angajaţilor Curţii oportunităţi şi premise pentru sporirea competenţelor profesionale. De asemenea, încurajăm şi motivăm ideile inovative şi aspiraţiile performante pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii de audit.

- Cooperare internă şi spirit de echipă: Angajaţii noştri sunt dedicaţi operei de cooperare pentru consolidarea prestigiului auditului public extern şi, implicit, a imaginii Curţii de Conturi, astfel maximizând rezultatul şi plusvaloarea activităţii instituţionale per ansamblu. În această ordine de idei, recunoaştem imperativul dezvoltării potenţialului profesional per angajat şi per instituţie.

- Deschidere: Comunicarea deschisă, bazată pe încrederea reciprocă, rezultă în dedicaţie şi perseverenţă pentru activitatea desfăşurată, generând satisfacţia de rigoare. Toleranţa şi recunoaşterea caracteristicilor, abilităţilor şi experienţelor individuale oferă baza relevantă pentru dezvoltarea personală şi organizaţională.

- Respect: Toţi angajaţii noştri trebuie să se simtă apreciaţi pe măsură şi pe bună dreptate. Acest lucru, în mod reciproc, creează încredere pentru o valorificare autentică a celor mai bune abilităţi ale fiecăruia. Vom recunoaşte realizările individuale şi vom aplica sisteme echitabile şi flexibile pentru a-l ajuta pe fiecare să-şi realizeze şi să-şi atingă potenţialul maxim posibil. Apreciem diferenţele/individualitatea persoanelor şi diversitatea de opinii şi opţiuni pe care le aduc instituţiei.

5. Competenţele noastre

Tindem să avem lideri şi personal ce întrunesc vaste competenţe şi care, împreună cu abilităţile profesionale necesare, definesc comportamentul pe care angajaţii trebuie să-l demonstreze în munca de zi cu zi pentru a produce calitate per total.

5.1. Abordarea analitică şi metodologică = identificarea esenţei problemei

• Corelarea activităţilor instituţionale cu programele şi strategiile naţionale;

• Asigurarea relevanţei şi consecvenţei în stabilirea şi realizarea activităţilor;

• Analiza şi soluţionarea problemelor de către managementul corespunzător;

• Aplicarea metodologiei corespunzătoare în exerciţiul de audit;

• Asigurarea raţionamentului profesional şi opiniilor fundamentate pe probe veridice şi obiective;

• Aprobarea deciziilor bazate pe probe justificate, inclusiv pentru furnizarea de informaţii credibile publicului.

5.2. Abordarea faţă de realizarea obiectivelor = conştientizăm, ne asumăm şi demonstrăm perseverenţă şi rezultate

• Stabilirea unor obiective fundamentate, clare şi /realiste;

• Planificarea acţiunilor în funcţie de semnificaţia domeniilor, precum şi de ameninţările/riscurile pasibile;

• Asigurarea resurselor disponibile în concordanţă cu obiectivele stabilite;

• Asigurarea muncii calitative în termen şi în conformitate cu standardele şi cadrul normativ aplicabil;

• Monitorizarea progreselor înregistrate.

5.3. Comunicarea profesionistă, etică şi clară = transmiterea mesajului în mod “prietenos”

• Înţelegerea şi implementarea strategiei de comunicare;

• Comunicarea strategiilor, obiectivelor şi rezultatelor către toate nivelurile;

• Posedarea şi implementarea unui standard înalt de comunicare scrisă şi verbală;

• Deţinerea unei poziţii competente, convingătoare şi coerente în formularea/transmiterea mesajelor.

5.4. Fiecare dintre noi este membru al echipei = obţinerea unui rezultat calitativ prin activitate comună (de echipă)

• Tratarea angajaţilor ca individualităţi/personalităţi demne şi încurajarea participării lor ca membri indispensabili ai echipei;

• Încurajarea şi cooperarea colegială pentru obţinerea rezultatelor de cea mai bună calitate;

• Susţinerea dezvoltării reciproce;

• Sprijinul pentru o implicare eficace şi durabilă.

5.5. Autodezvoltarea = dezvoltarea continuă a performanţelor individuale şi instituţionale

• Autodezvoltarea pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor;

• Consolidarea capacităţilor de soluţionare a situaţiilor dificile, prin deschidere, ingeniozitate şi flexibilitate;

• Dezvoltarea abilităţilor de comunicare în diferite limbi, care să permită comunicarea la nivel internaţional, familiarizarea cu evoluţia şi experienţa de profil din diverse surse;

• Actualizarea şi consolidarea permanentă a cunoştinţelor în domeniu.

5.6. Aport şi motivare = dezvoltarea instituţiei

• Înţelegerea contextului şi domeniului de activitate;

• Orientarea personalului spre un mediu cooperant şi flexibil de activitate;

• Recunoaşterea şi aprecierea rezultatelor per instituţie şi per angajat.

IV. UNDE NE AFLĂM – PROVOCĂRILE ACTUALE

Strategia noastră de dezvoltare este determinată de direcţiile-cheie şi de provocările majore care stau în faţa sectorului public naţional. Opţiunea autorităţilor publice de resort pentru redresarea situaţiei economico-financiare, susţinerea în continuare a reformelor structural-instituţionale, în contextul angajamentelor asumate prin acordurile de colaborare cu partenerii de dezvoltare şi organismele financiare internaţionale, reprezintă repere şi obiective în exerciţiul auditului public extern.

Condiţiile mediului extern

Semnarea în 2014 a Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi ratificarea până în noiembrie 2015 a acestuia de către toate ţările membre ale Uniunii Europene au responsabilizat în mod expres autorităţile statului în asigurarea bunei guvernări.

O componentă a acestui domeniu este reforma Managementului Financiar Public, care include reforma Controlului Financiar Public Intern, ultima vizând instituirea unui control financiar public intern mai adecvat şi mai bun, bazat pe conceptul de răspundere managerială, pentru utilizarea fondurilor publice în conformitate cu standardele internaţionale şi cele mai bune practici.

O altă componentă este reforma managementului bugetar, orientată spre:

- consolidarea disciplinei bugetar-fiscale;

- reglementarea cuprinzătoare a procesului bugetar şi unificarea procedurilor privind elaborarea, aprobarea şi administrarea bugetelor de toate nivelurile;

- eficientizarea gestionării resurselor bugetare prin stabilirea unor reguli noi privind formarea şi gestionarea veniturilor colectate de către autorităţile/instituţiile bugetare, inclusiv a proiectelor finanţate din surse externe, precum şi revizuirea rolului şi structurii rezervelor bugetare;

- delimitarea competenţelor şi extinderea împuternicirilor participanţilor în procesul bugetar concomitent cu sporirea nivelului de responsabilitate a acestora;

- asigurarea transparenţei şi revizuirea conceptului general de bugetare.

Începând cu 2014, ciclul bugetar este structurat pe valori-limite privind nivelul maxim posibil de creştere anuală a cheltuielilor bugetare şi pe nivelul-limită al deficitului bugetar anual, pe scopuri şi obiective cu indicatori de performanţă bine definiţi, care pot fi monitorizaţi, evaluaţi şi raportaţi. În acest context, reforma Managementului Financiar Public constituie un element important în redefinirea aspectelor ce ţin de aplicabilitatea/responsabilitatea auditului public extern.

În acest context, se conturează un nou mediu de control ce furnizează multiple provocări pentru toţi actorii implicaţi. Conştientizarea, abilităţile şi competenţele noastre trebuie să fie dezvoltate din această perspectivă, pentru asigurarea plusvalorii şi bunei guvernări.

Capacităţile instituţionale

În ultimul deceniu, cu asistenţa şi suportul partenerilor de dezvoltare, am stăruit să consolidăm în mod constant abordările instituţiei noastre de la control la audit public extern, în spiritul experienţelor avansate. S-au înregistrat, în acest sens, progrese, dar, în acelaşi timp, conştientizăm că sunt necesare eforturi asidue pentru atingerea unor ţinte şi obiective strategice instituţionale.

Odată cu punerea în aplicare a setului de standarde ISSAI, Plenul Curţii de Conturi şi-a asumat alinierea la standardele internaţionale şi la cele mai bune practici în materie de audit public extern¹. Astfel, ghidându-se şi, implicit, aplicând standardele de rigoare în cadrul misiunilor de audit, Curtea de Conturi şi-a extins aria de evaluare şi de detectare a neregulilor, respectiv, dispunând soluţii de remediere a acestora.

_________________________

¹ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Curtea de Conturi depune eforturi pentru a aplica standardele ISSAI în toate auditurile sale şi realizează preponderent misiuni de audit financiar, de conformitate şi al performanţei, dar şi audituri specifice: al mediului, al tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, tematice, al fondurilor externe, post-audit (follow-up) şi altele. Aceste standarde sunt aplicabile şi pentru toate treburile administrative şi de organizare ale CCRM şi de aceea sunt reflectate în acest PDS. Standardele şi practicile de audit evoluează, iar noi, pentru o mai bună activitate profesională, trebuie să ţinem pasul cu ele.

Lecţiile învăţate din dezvoltarea anterioară indică necesitatea asumării integrale a responsabilităţii pentru propria evoluţie. În mod independent, trebuie să ne stabilim priorităţile de dezvoltare şi să le interacţionăm direct cu activităţile noastre, fiind în măsură să demonstrăm partenerilor noştri rezultate fiabile.

V. PILONII DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ

A CURŢII DE CONTURI PÂNĂ ÎN 2020

Pilonul 1. Contribuţia la consolidarea bunei guvernanţe

5.1.1. Conceptualizarea şi implementarea auditului modern în conformitate cu ISSAI

Din 2013 ne-am angajat să efectuăm toate auditurile în conformitate cu ISSAI. Acum urmează să actualizăm/revizuim cadrul normativ-metodologic potrivit standardelor, bunelor practici şi aşteptărilor părţilor interesate. Vom ajusta şi vom elabora îndrumări şi proceduri aferente dezvoltării/consolidării capacităţilor profesionale şi instituţionale în realizarea tuturor tipurilor de audit, inclusiv pentru emiterea opiniilor/concluziilor de audit.

La efectuarea misiunilor de audit vom ţine cont de faptul că sistemele computerizate sunt esenţiale pentru gestionarea financiară a instituţiilor din sectorul public. Potrivit noilor rigori, dar şi în calitate de auditori, urmează să evaluăm caracterul adecvat al TIC. De o importanţă primordială, în acest sens, va fi dezvoltarea capacităţii noastre în auditarea sistemelor informaţionale.

A. Dezvoltarea în continuare a auditului financiar

Un pas primordial va fi determinarea diferenţelor dintre auditul financiar, în raport cu alte tipuri de audit, şi control sau inspecţie. Auditul financiar se efectuează în conformitate cu ISSAI, criteriile de audit fiind standardele contabile aplicabile şi cadrul de raportare financiară. Auditul financiar este o activitate independentă desfăşurată de către auditorii externi în vederea examinării şi evaluării situaţiilor financiare, a sistemelor şi tranzacţiilor financiare ale entităţii publice auditate, finalizată cu exprimarea unei opinii asupra faptului dacă situaţia financiară raportată a unei entităţi, rezultatele financiare şi utilizarea resurselor sunt prezentate în corespundere cu cadrul de raportare financiară. Obiectivul principal în auditul financiar este obţinerea unei asigurări rezonabile cu privire la măsura în care situaţiile financiare în ansamblu nu conţin denaturări semnificative, ca urmare a fraudei sau erorii, evaluarea măsurii în care situaţiile financiare sunt prezentate, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. actualizarea cadrului normativ-metodologic privind auditul financiar în conformitate cu ISSAI şi cu bunele practici;

b. elaborarea unui format standardizat de documentare şi raportare a misiunilor de audit;

c. selectarea instituţiilor care urmează a fi supuse auditului financiar în funcţie de materialitate şi risc;

d. efectuarea obligatorie (graduală) a auditurilor financiare anuale la autorităţile publice centrale;

e. mărirea treptată a numărului de audituri financiare efectuate anual;

f. efectuarea auditurilor-pilot, care ar servi ca exemple relevante de audit;

g. implementarea Sistemului Informaţional “Registrul misiunilor de audit”, care ar facilita obţinerea informaţiilor generalizatoare privind misiunile de audit efectuate;

h. instruirea şi dezvoltarea capacităţilor de realizare a auditurilor financiare, inclusiv de evaluare a TIC, precum şi de întocmire a rapoartelor de audit perceptibile, cu recomandări implementabile.

B. Dezvoltarea în continuare a auditului de conformitate

Auditul de conformitate se efectuează în concordanţă cu ISSAI, criteriile de audit fiind formale, cum ar fi legile şi actele normative, directivele ministeriale sau termenii unui acord ori ai unui contract, şi/sau informale, cum ar fi Codul de conduită, sau Principiile privind buna guvernare.

Auditul de conformitate este o activitate independentă în vederea constatării faptului dacă sistemul, procesele şi operaţiunile entităţilor publice auditate sunt în conformitate cu legislaţia, reglementările şi autorităţile care le guvernează.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. elaborarea unui act normativ metodologic privind auditul de conformitate, care ar prevedea şi criteriile de delimitare a tipurilor de audit al conformităţii (auditul de conformitate asociat cu auditul situaţiilor financiare, auditul de conformitate efectuat separat de auditul situaţiilor financiare, auditul de conformitate cu elemente de performanţă), inclusiv elaborarea pentru auditul de conformitate a unui format standard de documentare şi raportare a misiunilor de audit;

b. efectuarea auditurilor-pilot, care ar servi ca repere şi bune practici la obţinerea încrederii şi sprijinului pentru noua noastră abordare;

c. Rapoarte de audit cu privire la rapoartele Guvernului asupra executării bugetelor şi rapoarte de audit în conformitate cu modelele elaborate, realizate potrivit noilor abordări emise cu suportul asistenţei experţilor externi;

d. implementarea Sistemului Informaţional “Registrul misiunilor de audit”, care ar facilita obţinerea informaţiilor generalizatoare privind misiunile de audit efectuate;

e. instruirea şi dezvoltarea capacităţilor de realizare a auditurilor de conformitate, inclusiv de evaluare a TIC, precum şi de întocmire a rapoartelor de audit perceptibile, cu recomandări implementabile.

C. Dezvoltarea în continuare a auditului performanţei

Auditul performanţei se efectuează în conformitate cu ISSAI, criteriile de audit fiind standardele rezonabile şi accesibile, cu ajutorul cărora se pot evalua economicitatea, eficienţa şi eficacitatea activităţilor. Auditul performanţei depăşeşte practicile tradiţionale de verificare doar a conturilor, a acurateţei documentelor financiar-contabile şi a legalităţii operaţiunilor economice. Pe de o parte, auditul respectiv oferă celor care plătesc impozite şi taxe o evaluare clară cu privire la modul în care sunt cheltuiţi banii lor, iar pe de altă parte, ca o nouă tehnică de audit, acesta poate contribui la îmbunătăţirea gestiunii instituţiilor publice şi la reducerea riscurilor ca resursele publice să fie utilizate ineficace. Auditul performanţei este un mod prin care finanţatorii, contribuabilii, organele legislative, organele executive, cetăţenii de rând şi mass-media pot să “exercite controlul” şi să obţină detalii cu privire la funcţionarea şi rezultatele diferitor activităţi guvernamentale. Acest tip de audit oferă răspunsuri la astfel de întrebări, precum: s-a adăugat valoare (s-a îmbunătăţit performanţa)? sau este posibil ca banii să fie cheltuiţi mai bine sau mai înţelept?

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. actualizarea cadrului normativ-metodologic privind auditul performanţei;

b. instruirea şi dezvoltarea capacităţilor de realizare a auditurilor performanţei, precum şi de întocmire a rapoartelor de audit perceptibile, cu recomandări implementabile;

c. implementarea Sistemului Informaţional “Registrul misiunilor de audit”, care ar facilita obţinerea informaţiilor generalizatoare privind misiunile de audit efectuate;

d. efectuarea auditurilor-pilot, care ar servi ca bune practici la obţinerea încrederii şi sprijinului pentru noua noastră abordare.

5.1.2. Consolidarea capacităţilor de efectuare a auditurilor în conformitate cu Liniile directoare specifice

Liniile directoare specifice elaborate de INTOSAI (5000-5999) prevăd efectuarea diferitor tipuri de audit specifice, precum auditul mediului, auditul privatizării, auditul parteneriatului public privat, auditul concesiunilor, auditul TIC, auditul datoriei publice, auditul situaţiilor excepţionale şi altele.

Curtea de Conturi îşi reiterează adeziunea şi în calitate de membru al grupurilor de lucru INTOSAI şi EUROSAI, pentru consolidarea instituţională privind realizarea acestei tematici.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. participarea activă în grupurile de lucru INTOSAI şi EUROSAI;

b. dezvoltarea permanentă a capacităţilor instituţionale de realizare a misiunilor de audit specifice;

c. identificarea partenerilor de dezvoltare, care ne vor oferi suportul în realizarea unor audituri specifice, mai cu seamă a auditului TIC, auditului parteneriatului public privat şi auditului concesiunilor;

d. realizarea misiunilor de audit paralele în conformitate cu angajamentele din cadrul grupurilor de lucru INTOSAI şi EUROSAI.

5.1.3. Dezvoltarea capacităţilor de auditare a fondurilor donatorilor

Auditarea fondurilor donatorilor este esenţială, deoarece deschide calea suportului financiar extern, aceasta oferind donatorului încrederea în sistemul de Management Financiar şi Control autohton şi siguranţa în faptul că deficienţele sunt gestionate în modul corespunzător. Din aceste considerente, tindem să dezvoltăm capacitatea instituţională de efectuare a acestui tip de audit.

Având rolul de a audita resursele alocate de către donatori, participăm la protejarea intereselor financiare ale acestora şi la managementul descentralizat al resurselor alocate de către donatori. Astfel, urmează să asigurăm capacităţi suficiente şi adecvate pentru a efectua activităţi de audit şi a evalua operaţiunile financiare ce includ fonduri ale UE, precum şi alte resurse financiare externe, în vederea asigurării gestionării potrivit condiţiilor stabilite.

În general, potrivit acordurilor de finanţare bi- şi multilaterale, este necesar un dialog permanent cu donatorii pentru combaterea fraudei, corupţiei şi altor nereguli în utilizarea resurselor financiare externe.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. elaborarea şi punerea în aplicare a cadrului normativ-metodologic aferent auditării fondurilor externe;

b. instruirea şi dezvoltarea capacităţilor de realizare a auditurilor fondurilor externe;

c. efectuarea auditurilor-pilot, care ar servi ca exemple bune de audit;

d. stabilirea unei proceduri de comunicare a rezultatelor misiunilor de audit către donatori, precum şi pe depistarea cazurilor de suspiciune de fraudă şi de utilizare neconformă a resurselor financiare alocate, la solicitarea donatorului şi în forma solicitată de acesta.

5.1.4. Încrederea în auditul intern al entităţilor auditate

La realizarea activităţii de audit extern tindem să ne putem baza pe activitatea auditului intern din cadrul fiecărei entităţi auditate, pentru a eficientiza utilizarea resurselor noastre pe parcursul misiunii de audit şi pentru a perturba mai puţin activitatea de zi cu zi a entităţii.

Nivelul de încredere a auditului extern în activitatea auditului intern este diferit de la o entitate la alta. În vederea creşterii nivelului de încredere, Curtea de Conturi va încuraja dezvoltarea capacităţilor profesionale ale auditului intern. Pentru a contribui la consolidarea acestuia, trebuie să stabilim o comunicare periodică cu Unitatea Centrală de Armonizare a Ministerului Finanţelor. Colaborarea eficientă cu UCA va permite creşterea profesionalismului auditului intern şi va fortifica activitatea acestuia în cadrul entităţilor, ceea ce va permite sporirea încrederii în activitatea desfăşurată de aceste subdiviziuni şi minimizarea muncii noastre pe parcursul misiunilor de audit. În cadrul misiunilor de audit vom asigura comunicarea periodică cu responsabilii cu funcţii de audit intern de la entităţile auditate.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. fortificarea comunicării cu Unitatea Centrală de Armonizare;

b. creşterea nivelului de încredere în activitatea de audit intern;

c. reducerea amplorii muncii noastre în cadrul entităţii.

5.1.5. Raportarea anuală de audit

Anual prezentăm Parlamentului un Raport de audit, care generalizează rezultatele auditurilor efectuate pe parcursul perioadei de raportare privind administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare publice şi patrimoniului public. În Raport sunt accentuate aspectele considerate oportune spre a fi abordate de către Parlament, Guvern, autorităţile publice centrale şi locale, în vederea îmbunătăţirii managementului financiar.

Ne propunem să continuăm restructurarea Raportului anual, iar prin recomandările noastre – să adăugăm valoare procesului decizional.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. elaborarea şi aprobarea unui program anual de audit, care ar conţine teme actuale şi ar prevedea o planificare raţională a misiunilor de audit, în funcţie de resursele şi capacităţile disponibile;

b. asigurarea executării calitative şi în termen a misiunilor de audit planificate;

c. elaborarea unui format tipizat de prezentare a informaţiilor ce urmează a fi incluse în Raportul anual;

d. elaborarea Raportului anual, care ar conţine date şi informaţii privind misiunile de audit desfăşurate, deficienţele constatate şi consecinţele acestora, precum şi recomandările înaintate pentru soluţionarea problemelor.

5.1.6. Cooperarea cu Parlamentul

Parlamentul, ca organ legislativ al ţării, dar şi în calitate de reprezentant al poporului, este cea mai importantă parte interesată de activitatea noastră. Acesta aprobă bugetul nostru şi este destinatarul principal al rapoartelor noastre. Vom tinde să progresăm în conlucrarea cu Parlamentul, bazată pe înţelegerea comună a obiectivelor, şi vom dezvolta o relaţie constructivă şi de susţinere.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. iniţierea unui ghid privind conlucrarea Curţii de Conturi cu Parlamentul;

b. dezvoltarea şi punerea în aplicare a unui mecanism de monitorizare a implementării recomandărilor noastre, cu implicarea Comisiilor parlamentare de profil;

c. întocmirea proiectului de buget anual al Curţii în conformitate cu normele procesului bugetar naţional şi promovarea pentru aprobare potrivit cadrului legal adiţional;

d. transmiterea, spre audiere, a rapoartelor de audit Comisiilor de profil şi Parlamentului;

e. examinarea propunerilor de elaborare a Programului anual de activitate.

5.1.7. Activităţi de prevenire a fraudei şi corupţiei

În contextul Strategiei naţionale anticorupţie, combaterea fraudei şi corupţiei – parte integrantă şi chezăşie a bunei gestiuni financiare publice, ne propunem să dezvoltăm în continuare o relaţie de lucru eficientă cu organele de drept, astfel încât suspiciunile de fraudă şi corupţie să fie raportate imediat autorităţilor de resort, pentru întreprinderea acţiunilor de rigoare.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. elaborarea procedurii de documentare de către auditori a cazurilor de suspiciune de fraudă şi corupţie;

b. dezvoltarea capacităţilor de identificare şi documentare a cazurilor de suspiciune de fraudă şi corupţie;

c. stabilirea procedurii de informare şi remitere a materialelor de audit care conţin informaţii privind suspiciunea de fraudă, ale cărei constatare şi examinare sunt de competenţa organelor de drept;

d. implementarea unui proces de urmărire, prin informarea de către organele de drept, a derulării procedurilor de examinare de către acestea a cazurilor de suspiciune de fraudă.

Pilonul 2. Asigurarea durabilităţii instituţionale

5.2.1. Revizuirea cadrului legal al Curţii de Conturi

Pentru a fi o instituţie eficientă, avem nevoie de racordarea cadrului legal la standardele de audit în sectorul public recunoscute la nivel internaţional, pe care se bazează activitatea noastră. Unul dintre aspectele fundamentale care trebuie incluse în legea revizuită se va referi la independenţa CCRM, în toate aspectele: organizaţională, instituţională, funcţională şi financiară.

Vom asigura permanent concordanţa Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi cu alte acte legislative care au impact asupra mandatului şi activităţii noastre şi vom identifica alte iniţiative necesare în acest sens.

Pentru aceasta, vom pleda pentru:

a. modificările în Constituţie şi în proiectul Legii organice;

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

b. monitorizarea permanentă a cadrului legislativ şi normativ naţional cu impact asupra mandatului şi activităţii Curţii de Conturi;

c. actualizarea procedurilor interne ale Curţii de Conturi ce derivă din cadrul legislativ cu impact asupra mandatului şi activităţii Curţii.

5.2.2. Structura instituţională consolidată

Vom efectua audituri calitative şi eficiente, bazate pe principii de bună guvernanţă. În scopul acesta, este necesar de a armoniza modul de organizare şi funcţionare a ISA. Bunele practici de organizare instituţională şi noile tendinţe privind consolidarea poziţiei şi statutului unei ISA condiţionează organizarea acesteia în cel mai eficient mod. Prin aceasta, vom asigura realizarea obiectivelor planificate; vom garanta responsabilitatea pentru obţinerea rezultatelor; vom încuraja comunicarea eficientă; vom satisface noile aşteptări; vom încuraja personalul Curţii să lucreze în modul în care şi-a propus şi cu o eficienţă maximă, pentru a aduce plusvaloare în dezvoltarea şi implementarea bunei guvernări.

Organizarea instituţională urmează să transpună în practică principiile statuate în Declaraţiile de la Lima şi Mexic privind independenţa ISA. Modalitatea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi trebuie să fie cea mai relevantă statutului şi rolului instituţiei în cadrul sistemului managementului financiar public.

Reorganizarea instituţională va oferi mai multă claritate şi certitudine privind modalitatea de exercitare a mandatului şi domeniilor de activitate atât pentru angajaţii ISA, cât şi pentru factorii de decizie din afara Curţii. Organigrama aplicabilă din 01.10.2016, conform deciziei Plenului mandatat de Parlament în data de 29.07.2016, constituie un suport de organizare internă pentru realizarea obiectivelor instituţionale şi promovarea principiilor de bună guvernare.

În vederea implementării celor propuse, urmează a fi elaborată o platformă teoretică şi operaţională care se va referi la măsurile de asigurare a unor susţineri şi înţelegeri mai bune ale căii de dezvoltare şi paşilor care trebuie întreprinşi.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. armonizarea modului de organizare instituţională în vederea realizării mandatului şi rolului Curţii de Conturi;

b. conceptualizarea şi consolidarea rolului fiecărui element structural al Curţii de Conturi, pentru asigurarea concentrării pe obiective, productivitate, rezultate şi un bun control din partea managementului, la nivel de subdiviziuni şi de instituţie;

c. stabilirea domeniilor şi limitelor de competenţă între structurile organizaţionale, pentru a asigura profesionalismul şi eficienţa;

d. stabilirea şi respectarea nivelurilor de delegare pe verticală şi pe orizontală;

e. desfăşurarea activităţilor de informare a factorilor de decizie privind tipurile modelelor de organizare a auditului public extern existente la nivel internaţional (ateliere de lucru, mese rotunde etc.).

5.2.3. O instituţie orientată spre rezultate

Pentru a obţine o performanţă instituţională înaltă, în baza capacităţilor de muncă diverse, orientate spre oferirea valorii adăugate, este necesar de a integra un sistem de dezvoltare şi validare a capacităţilor profesionale – certificarea auditorilor publici, şi de recunoaştere a rezultatelor angajaţilor.

Dezvoltarea în interiorul instituţiei noastre a unei culturi orientate pe recunoaşterea şi aprecierea performanţelor este o provocare care necesită a fi abordată ca un imperativ permanent.

În esenţă, trebuie să ne asigurăm că misiunea, viziunea, obiectivele, valorile şi competenţele noastre generice există, sunt înţelese şi practicate în activitatea de zi cu zi de către fiecare angajat al instituţiei.

În scopul implementării acestora, Curtea de Conturi trebuie să asigure un sistem de management al performanţei care planifică, dezvoltă eficient, monitorizează, apreciază aportul şi, respectiv, motivează performanţa angajaţilor.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. elaborarea sistemului de dezvoltare şi validare a capacităţilor profesionale şi de recunoaştere a rezultatelor angajaţilor;

b. implementarea sistemului de certificare pentru auditorii sectorului public;

c. aplicarea instrumentelor de promovare şi motivare a angajaţilor în baza rezultatelor şi performanţelor obţinute.

5.2.4. Părţile interesate

Curtea de Conturi activează şi îşi exercită funcţiile nu în beneficiul propriu, ci în interesul cetăţenilor – contribuabili direcţi şi indirecţi la formarea resurselor financiare ale statului, precum şi al altor subiecţi. Părţile interesate, rând pe lângă Parlament şi instituţiile guvernamentale, sunt şi societatea civilă, mediul academic, comunitatea donatorilor, mass-media.

Dialogul cu părţile interesate, în scopul sprijinirii misiunii şi promovării valorilor noastre, este necesar a fi îmbunătăţit. Aceasta va oferi utilizatorilor de informaţie o imagine clară şi completă asupra gestiunii finanţelor publice şi patrimoniului statului, va facilita înţelegerea proceselor şi procedurilor de audit şi va permite o mai uşoară percepere a rezultatelor auditurilor. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că rezultatele noastre, mai mult sau mai puţin, depind/sunt influenţate de acţiunile/deciziile acestor părţi.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. realizarea sondajelor în rândul părţilor interesate, pentru a identifica principalele puncte de interes şi a evalua impactul activităţii noastre;

b. desfăşurarea reuniunilor şi şedinţelor cu părţile interesate;

c. implementarea Strategiei de comunicare cu părţile interesate (mass-media, societatea civilă, Parlamentul etc.).

5.2.5. Cooperarea internaţională cu Instituţiile Supreme de Audit şi alte organizaţii

Curtea de Conturi, fiind o Instituţie Supremă de Audit în curs de edificare şi consolidare, conştientizează necesitatea dezvoltării colaborării bilaterale şi multilaterale cu alte ISA, inclusiv cu cele cu un nivel de dezvoltare avansat, ceea ce cu certitudine facilitează alinierea la standardele moderne de profil şi preluarea bunelor practici, înlăturarea confuziilor şi lacunelor legate de implementarea şi aplicarea în munca de zi cu zi a standardelor internaţionale de audit.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. dezvoltarea în continuare a relaţiilor cu ISA din cadrul EUROSAI şi INTOSAI;

b. cooperarea cu alte ISA şi structuri organizaţionale de profil în vederea organizării şi desfăşurării evaluărilor colegiale instituţionale (peer review) ale activităţii noastre;

c. stabilirea relaţiilor de colaborare cu donatorii externi interesaţi în dezvoltarea Curţii de Conturi.

Pilonul 3. Dezvoltarea şi menţinerea calităţii corporative şi de audit

5.3.1. Managementul calităţii auditului

Pentru a menţine încrederea în obiectivitatea şi calitatea auditului public extern, este vital să existe un sistem riguros, fiabil şi cuprinzător de evaluare a calităţii activităţii de audit desfăşurate şi a activităţii instituţionale în general. CCRM, ca Instituţie Supremă de Audit, are instituit procesul de management al calităţii. În perioada 2012-2016, cu resursele/forţele proprii şi cu asistenţa partenerilor de dezvoltare, în special a Oficiului Naţional de Audit al Suediei şi a Băncii Mondiale, experţilor din cadrul proiectului Twinning, au fost revizuite procesele de management al calităţii pentru auditul financiar, auditul conformităţii şi auditul performanţei. Recomandările oferite de experţii străini au fost analizate şi sunt implementate de responsabilii din cadrul Curţii. În acest context, în mod corporativ ne-am asumat responsabilitatea de a monitoriza permanent implementarea recomandărilor, pentru a stabili dacă sistemul de management al calităţii funcţionează eficient şi asigură obţinerea rezultatelor dorite.

În scopul asigurării unei abordări complexe şi exhaustive a aspectelor referitoare la managementul financiar din sectorul real, este indicată cooperarea noastră cu auditorii din sectorul privat, pentru schimb de experienţă şi preluare de bune practici.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. îmbunătăţirea punctuală a activităţilor de evaluare a procesului de management al calităţii procesului de audit;

b. monitorizarea permanentă a eficienţei procesului de management al calităţii, în vederea identificării lacunelor şi deficienţelor, pentru îmbunătăţirea acestuia;

c. desfăşurarea activităţilor de instruire privind aspectele de asigurare a managementului calităţii procesului de audit;

d. desfăşurarea activităţilor de revizuire a calităţii “la rece” şi “la fierbinte” a misiunilor de audit;

e. organizarea atelierelor de lucru cu auditorii externi din sectorul privat.

5.3.2. Suportul TIC

Pentru o activitate eficientă de audit, sistemele tehnologiilor informaţionale şi de comunicare sunt esenţiale pentru ISA. Disponibilitatea acestora pe scară largă şi aplicarea lor în activitatea de zi cu zi vor facilita şi spori eficienţa acţiunilor noastre.

Noi vom elabora o strategie TIC, care să formeze o subcomponentă a acestei strategii, definind contextul instituţional, cadrul logistic şi capacităţile noastre de referinţă.

Oportunităţile de eficienţă promovate de un sistem TIC eficient ar trebui să sprijine atât auditul, cât şi activităţile conexe.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. menţinerea şi îmbunătăţirea infrastructurii TIC şi a echipamentelor acestora;

b. dotarea cu echipament care ar permite trecerea la un sistem de operare modern;

c. îmbunătăţirea gestionării informaţiilor electronice;

d. consolidarea instrumentelor şi metodelor electronice de comunicare internă şi externă;

e. identificarea resurselor financiare externe (granturi) pentru achiziţionarea SI de realizare automatizată a auditurilor;

f. îmbunătăţirea arhitecturii securităţii TIC şi a modalităţilor de recuperare;

g. elaborarea Strategiei TIC.

5.3.3. Dezvoltarea conceptului de management

O instituţie de succes este formată dintr-o echipă potrivită, care lucrează pentru rezultatul comun. Orice instituţie este constituită din manageri (de top, medii şi operaţionali) şi din executori. Executorii sunt cei care realizează activitatea planificată, supravegheată şi raportată de manageri. Managerii se formează în cadrul instituţiei, prin dedicaţie şi implicare în activităţile zilnice. Cei mai potriviţi pentru a deveni manageri sunt liderii de echipă. Lider al unei echipe este cel care cunoaşte, deţine abilităţi potrivite şi ale cărui capacităţi profesionale sunt recunoscute de ceilalţi membri ai echipei.

Pentru formarea liderilor de echipă trebuie promovată şi implementată cultura învăţării, dezvoltarea abilităţilor tehnice, a comportamentelor profesionale şi personale, precum şi recunoaşterea la nivel instituţional a calităţilor de lider ale acestor persoane.

Acest lucru ne propunem să-l realizăm printr-un program de ghidare, orientat de sus în jos, prin care Plenul şi managerii să ofere mentorat practic constant, în contextul activităţilor operaţionale de zi cu zi ale personalului executiv şi de conducere.

Toţi managerii şi supervizorii vor contribui la aceasta cu regularitate, conducând prin exemplul propriu. Ei vor trebui să fie lideri moderni, dispuşi să transpună ideile în acţiuni, să promoveze practici noi şi să organizeze acţiunile care urmează a fi îndeplinite.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. elaborarea şi implementarea politicii instituţionale privind mentoratul şi leadership-ul;

b. identificarea şi promovarea potenţialilor manageri şi lideri, dar şi pe formarea lor;

c. desemnarea managerilor şi a liderilor pentru sectoarele din cadrul ISA conform competenţelor şi abilităţilor.

5.3.4. Managementul resurselor umane

Pentru a garanta obţinerea rezultatului calitativ, obiectiv şi profesionist al auditului, fiecare angajat trebuie mobilizat şi implicat. Personalul nostru este format din specialişti în domeniul auditului public extern şi din personal de suport, care susţine buna desfăşurare a activităţii de audit.

În acest sens, este important să avem sisteme corespunzătoare care să ne ajute să gestionăm eficient personalul nostru şi să obţinem ce e mai bun. Trebuie să dezvoltăm o serie de politici şi proceduri de gestionare a resurselor umane, cu sisteme de suport adecvate. Vom lucra continuu pentru a îmbunătăţi abordarea de recrutare, managementul performanţei, instruirea şi profesionalizarea personalului angajat. În perioada implementării Strategiei, vom reconceptualiza Strategia de management al resurselor umane. Aceasta trebuie să includă referinţe privind resursele umane, distribuirea şi rotaţia personalului, utilizarea, învăţarea şi dezvoltarea capacităţilor profesionale, precum şi să se bazeze pe o analiză a tuturor politicilor şi a procedurilor-cheie de resurse umane, în care vor fi implicaţi managerii de audit şi partenerii de dezvoltare.

Totodată, vom introduce un program de certificare a auditorilor Curţii de Conturi. În programul de certificare vor fi incluşi toţi angajaţii cu atribuţii de audit ai Curţii. În acest context, va fi stabilită o abordare de dezvoltare durabilă şi bazată pe cost-eficienţă. De asemenea, trebuie să găsim o soluţie realizabilă pentru remunerare, astfel încât să-i putem motiva şi promova pe cei mai buni.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. reconceptualizarea Strategiei şi politicii de personal în contextul noilor cerinţe şi abordări în materie de audit, prin:

• identificarea necesarului de resurse umane;

• elaborarea şi instituirea sistemului de recrutare a resurselor umane potrivit necesităţilor noastre;

• implementarea politicilor de evaluare a necesităţilor de dezvoltare a resurselor umane;

• instruirea şi dezvoltarea profesională a angajaţilor noştri;

• modernizarea sistemului de evaluare a resurselor umane;

b. elaborarea şi implementarea unui Program de certificare a auditorilor sectorului public;

c. stabilirea şi aplicarea elementelor de remunerare şi motivare, menite să păstreze personalul profesionist.

5.3.5. Managementul financiar şi al performanţelor

A. Managementul financiar

În vederea afirmării autonomiei financiare bugetare şi corespunderii principiilor de bază ale unei ISA, vom dezvolta sistemul nostru de asigurare a independenţei financiare şi de gestionare a propriului buget. La realizarea acestor activităţi, subdiviziunea responsabilă de elaborarea, gestionarea şi raportarea bugetului va avea un rol important în consilierea conducerii cu privire la performanţa organizaţională şi oportunităţile de îmbunătăţire.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. dezvoltarea unui sistem de asigurare a bunei gestionări a bugetului, cu actualizarea acestuia după necesitate;

b. dezvoltarea sistemului intern de raportare financiară periodică.

B. Consolidarea sistemului de Management Financiar şi Control

În calitate de Instituţie Supremă de Audit, care serveşte drept etalon pentru alte instituţii publice din ţară, trebuie să avem un sistem eficient de Management Financiar şi Control intern, prin care vom putea promova acceptarea şi implementarea acestuia şi de către alte autorităţi. Pentru a realiza acest lucru, unităţile noastre structurale vor implementa toate elementele MFC, cu accent deosebit pe managementul riscurilor.

La finalizarea fiecărei perioade de raportare (semestriale/anuale), toate subdiviziunile noastre urmează să participe la elaborarea Declaraţiei privind buna guvernare şi să raporteze despre performanţele realizate.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. consolidarea managementului riscurilor şi actualizarea Registrului riscurilor;

b. eficientizarea sistemului de MFC propriu şi autoevaluarea acestuia.

C. Asigurarea comunicării interne

Funcţionarea unui sistem de comunicare şi informare contribuie la monitorizarea progreselor atinse şi este parte a procesului de management instituţional. Realizarea obiectivelor şi obţinerea performanţelor sunt posibile prin desfăşurarea unei comunicări eficiente cu personalul nostru.

Urmează a fi dezvoltată în acest sens comunicarea cu toate părţile interesate pe intern şi pe extern, pentru a putea înţelege rolul fiecăreia în realizarea obiectivului general, dar şi cum activităţile proprii sunt conexe cu activităţile altor instituţii publice.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. actualizarea Strategiei de comunicare internă, cu specificarea clară a responsabilităţilor fiecărui participant/actor;

b. organizarea reuniunilor periodice cu personalul, pentru a aduce la cunoştinţă cele mai recente evoluţii;

c. dezvoltarea în continuare a reţelei Intranet;

d. desfăşurarea conferinţelor anuale cu personalul, pentru a discuta experienţele obţinute şi rezultatele activităţilor desfăşurate;

e. realizarea sondajelor şi a evaluărilor interne de măsurare a mulţumirii/satisfacţiei personalului de munca sa în cadrul instituţiei. Rezultatele vor fi prezentate în cadrul reuniunilor cu personalul;

f. asumarea plenară pentru respectarea şi susţinerea Codului etic de către fiecare angajat şi de instituţie per ansamblu.

D. Managementul performanţelor

Vom promova, prin exemplul propriu, o abordare corectă faţă de performanţele noastre. Trebuie să putem monitoriza şi evalua performanţele activităţii noastre, în vederea evidenţierii succeselor, cuantificării deficienţelor şi dispunerii de posibile corectări.

Am instituit un sistem de planificare a activităţii, stabilind indicatori de activitate şi de progres, periodic raportând în această privinţă. Totuşi, este necesar de a consolida capacităţile de planificare adecvată şi de monitorizare calitativă a indicatorilor, pentru a putea interveni în cele mai scurte termene, cu cele mai potrivite măsuri, în scopul sporirii productivităţii activităţii, precum şi pentru a aduce un impact mai mare prin acţiunile pe care le desfăşurăm.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. dezvoltarea şi instituirea procesului de monitorizare a performanţelor noastre faţă de indicatorii de activitate planificaţi;

b. stabilirea unui sistem/mecanism/proceduri de raportare a performanţelor conducerii superioare;

c. modernizarea sistemului de înregistrare a timpului de muncă.

5.3.6. Raportarea anuală a performanţei

Raportul anual de activitate reprezintă modul în care instituţia a utilizat resursele care i-au fost oferite pe parcursul perioadei raportate. Raportul sintetizează/integrează rezultatele activităţii noastre anuale şi prezintă performanţa, inclusiv prin comparaţie cu anii precedenţi. În cel mai recent raport al CCRM (2015) am prezentat un sumar al activităţii noastre din punct de vedere cantitativ şi calitativ, fiind reflectate rezultatele în raport cu resursele financiare limitate şi personalul disponibil. În perioada următoare ne propunem să dezvoltăm calitatea conţinutului şi prezentării Raportului anual de activitate, spre a spori utilitatea sa pentru părţile interesate.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. consolidarea capacităţilor de elaborare a Raportului anual de activitate;

b. îmbunătăţirea formatului de prezentare, prin preluarea bunelor practici de la instituţiile similare de profil;

c. utilizarea unui format analitic de raportare pentru a putea prezenta datele în evoluţie;

d. stabilirea necesarului de informaţie pentru părţile interesate şi oferirea informaţiilor relevante utile pentru luarea deciziilor;

e. asigurarea transparenţei şi publicităţii activităţii Curţii de Conturi.

5.3.7. Dezvoltarea strategică

Dezvoltarea strategică va fi una constantă şi continuă. Învestirea unei noi componenţe a Curţii de Conturi (iulie 2016) a determinat necesitatea de revizuire/ajustare a unor direcţii strategice ale instituţiei. În acelaşi timp, evaluarea performanţelor ISA, ca urmare a implementării Strategiei de dezvoltare 2016-2020, şi evoluţiile în domeniu (la nivel naţional şi la nivel internaţional) în mod firesc vor determina amendarea şi, respectiv, actualizarea periodică a Strategiei. Pentru a putea realiza dezvoltarea strategică în mod coerent, este necesar de a îmbunătăţi şi a consolida capacităţile de planificare, implementare, analiză şi raportare a activităţilor strategice relevante.

Pentru aceasta, ne vom concentra pe:

a. Planul de Dezvoltare Strategică 2016-2020, revizuit, aprobat şi pus în aplicare/valoare;

b. revizuirea anuală a progreselor înregistrate la realizarea Strategiei;

c. actualizarea Planului de acţiuni în funcţie de ciclurile de implementare a Strategiei;

d. desemnarea unei persoane responsabile (la nivel de top management, responsabil de domeniul planificării strategice şi metodologiei) de monitorizarea procesului de implementare a PDS, în vederea raportării cu regularitate a progreselor înregistrate în cadrul şedinţelor Plenului CCRM.

VI. ETAPELE DEZVOLTĂRII

a. Prima etapă: Anul 2016-2017

Obiectivul primului an este de a stabili o nouă platformă pentru noii membri ai Curţii de Conturi, ceea ce oferă o bază adecvată pentru prioritizarea măsurilor în atingerea obiectivului general de a deveni o ISA performantă, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu standardele de audit din sectorul public recunoscute la nivel internaţional (ISSAI) şi cu bunele practici internaţionale şi, implicit, europene.

Paralel cu aceasta, vor fi demonstrate o serie de exemple practice bune, deschizându-se calea pentru o înţelegere mai profundă a noilor concepte şi abordări, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

Acest lucru va necesita stabilirea de priorităţi, operative şi administrative, precum şi un accent sporit în activitatea noastră.

Noua platformă va cuprinde următoarele priorităţi:

Indicatori normativi-metodologici:

• PDS 2016-2020, revizuit, aprobat şi pus în aplicare;

• perfectarea şi înaintarea modificărilor la cadrul legal, instituind un rol, un domeniu de aplicare şi un mandat clar pentru Curtea de Conturi;

• dezvoltarea unui sistem de asigurare a independenţei financiare şi de gestionare a bugetului;

• decizia luată de Plen privind definirea clară a diferitelor tipuri de audituri şi legăturile cu opiniile/concluziile de audit;

• Manualul de audit financiar, actualizat şi înaintat spre testare;

• Manualul de audit de conformitate, elaborat şi înaintat spre testare;

• Manualul de audit al performanţei, actualizat şi înaintat spre testare;

• Conceptul de certificare a auditorilor publici, elaborat;

• asumarea unei noi abordări de management, bazată pe o gestionare eficientă a resurselor şi pe o comunicare mai bună;

• implementarea noii Organigrame pentru asigurarea unui grad sporit de favorizare a unui accent mai eficient asupra activităţii operaţionale.

Indicatori operaţionali:

• Programul activităţii de audit 2017, care va conţine audituri financiare, audituri de conformitate şi audituri ale performanţei;

• consolidarea capacităţilor de efectuare a tuturor tipurilor de audit (financiar, de conformitate şi al performanţei), precum şi a capacităţilor de scriere a rapoartelor şi recomandărilor de audit;

• un model standardizat pentru rapoartele de audit financiar, audit de conformitate şi audit al performanţei, elaborat şi pus în aplicare;

• un model pentru cele trei rapoarte anuale de audit obligatorii ale Guvernului (BS, BASS, FAOAM), prezentate în conformitate cu modelele propuse, în termen, lizibile, concise şi la subiect;

• acţiuni de promovare şi sensibilizare în baza auditurilor efectuate privind rolul, mandatul şi noile abordări aplicate de Curtea de Conturi;

• aprobarea Regulamentului privind procedurile aplicate în cadrul Curţii de Conturi în cazul identificării/determinării de către auditori a riscului de fraudă/corupţie;

• aprobarea şi implementarea Strategiei de comunicare;

• elaborarea unei proceduri de comunicare cu Parlamentul, adoptată după consultări cu actorii relevanţi;

• consolidarea şi punerea în aplicare a mecanismului de monitorizare post-audit (follow-up¹), a rapoartelor CCRM, cu implicarea Comisiei parlamentare de profil.

_____________________________

¹ Misiunea de follow-up este o activitate independentă care presupune examinarea de către auditori, în baza rezultatelor auditului, a acţiunilor corective întreprinse de către entitatea auditată sau persoana responsabilă.

Suport administrativ-practic:

• îmbunătăţirea proceselor de suport intern este importantă şi orientată spre activitate mai eficientă şi rezultate mai bune. Planificarea timpului, evaluările performanţei, îmbunătăţirea managementului personalului, precum şi integrarea sistemelor TI sunt domeniile pe care le vom aborda în cursul anului.

În vederea implementării PDS pe anii 2016-2020, va fi elaborat un Plan de acţiuni pentru fiecare subetapă de dezvoltare, ca Anexă la PDS. În vederea supravegherii şi raportării progreselor înregistrate ca urmare a realizării activităţilor incluse în Planurile de acţiuni, o persoană responsabilă (la nivel de top management) de monitorizarea procesului de implementare a PDS, cu implicarea şefilor de direcţii generale şi a membrilor Curţii de Conturi, va prezenta periodic rapoarte de progres. La finalul fiecăreia dintre cele trei etape, se va efectua o analiză cuprinzătoare, cu desfăşurarea şedinţelor, în cadrul cărora se vor discuta experienţele acumulate şi paşii ulteriori.

b. Etapa a doua (anii 2018-2019)

Este prematur a preciza etapele, date fiind schimbările frecvente în mediul autohton.

Punerea în aplicare a Acordului de Asociere, reformele administraţiei publice, bugetul şi sistemul de Management Financiar şi Control vor avea un impact semnificativ asupra priorităţilor noastre. Acelaşi lucru este valabil şi pentru noul management al instituţiei.

Trebuie introdusă analiza riscurilor, spre a forma o bază pentru reducerea riscurilor aferente îndeplinirii obiectivului de a deveni o ISA performantă.

c. Etapa a treia (anul 2020)

La finalul perioadei de referinţă, obiectivele noastre sunt de a avea următoarele atribute în vigoare:

Mediul nostru:

• mandatul şi independenţa asigurate în cadrul legal;

• alinierea la agenda europeană, la Reforma Administraţiei Publice şi la Managementul Finanţelor Publice.

Capacitatea noastră:

• cadrul profesional există şi este utilizat;

• strategia implementată şi ajustată în funcţie de noile necesităţi şi de aşteptările din perioada de implementare;

• activitatea de bază în conformitate cu standardele de audit în sectorul public recunoscute la nivel internaţional şi cu bunele practici europene;

• conducere/leadership şi management cu cultură orientată spre rezultate;

• instrumente şi practici moderne de management;

• principiile de bună guvernare există în toate sistemele noastre interne;

• reflectarea schimbărilor în standarde şi bunele practici;

• îmbunătăţirea continuă a calităţii auditului;

• cooperarea aprofundată cu cele mai apropiate părţi interesate în toate etapele proceselor de audit;

• o bună comunicare cu alte părţi interesate;

• implicarea şi abordarea activă în cooperarea internaţională.

Raportarea noastră bazată pe deciziile proprii:

• acoperire suficientă;

• o combinaţie de diferite tipuri de audit pe baza analizei riscurilor;

• rapoarte de urmărire ulterioară/monitorizare, inclusiv follow-up.

Valoarea şi beneficiile muncii noastre:

• consolidarea răspunderii, transparenţei şi a integrităţii;

• demonstrarea relevanţei continue.

În perioada de implementare a PDS va trebui să obţinem un punctaj în creştere în cadrul verificărilor internaţionale la care, posibil, vom fi supuşi şi să dăm dovadă de receptivitate în abordarea recomandărilor survenite.