Hotărâre nr.4 din 09.03.2019 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 şi la validarea mandatelor deputaţilor aleşi (Sesizarea nr.48e/2019)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din

24 februarie 2019 şi la validarea mandatelor deputaţilor aleşi

(Sesizarea nr.48e/2019)

nr. 4  din  09.03.2019

 (în vigoare 09.03.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.111-118 art. 54 din 29.03.2019

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 4 martie 2019

şi înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi, depusă la Curtea Constituţională pe 4 martie 2019, în baza articolelor 62, 69 alin.(1) şi 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, 65 alin.(4) şi 100 alin.(1) din Codul electoral, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.e) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. De asemenea, Comisia Electorală Centrală i-a trimis Curţii Constituţionale contestaţia dlui Iurie Urzică, candidat electoral în circumscripţia uninominală nr.4, care a solicitat renumărarea voturilor în toate birourile electorale ale secţiilor de votare din această circumscripţie.

3. Pe 9 martie 2019, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a depus la Curtea Constituţională o cerere prin care a solicitat anularea rezultatelor alegerilor în circumscripţiile uninominale nr.4 (or. Râşcani), nr.17 (or. Nisporeni), nr.18 (mun. Orhei), nr.47 (oraşele Camenca, Râbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol) şi nr.48 (or. Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender). Prin această cerere, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a criticat şi modul de repartizare a mandatelor pe circumscripţia naţională.

4. În şedinţa publică a Curţii, sesizarea a fost susţinută de către dna Alina Russu, preşedintele Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, au participat dl Ion Groza, candidat independent, şi reprezentanţii concurenţilor electorali: Maxim Lebedinschi – Partidul Socialiştilor din Republica Moldova; Sergiu Litvinenco – Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”; Serghei Sîrbu – Partidul Democrat din Moldova şi Vladimir Fiodorov – Partidul politic “Şor”.

5. Reprezentantul Partidului Democrat din Moldova, dl Serghei Sîrbu, i-a solicitat Curţii ca, în eventualitatea confirmării rezultatelor alegerilor, să aibă în vedere doar legislaturile care s-au succedat după declararea independenţei Republicii Moldova. Potrivit acestuia, ar trebui confirmate rezultatele alegerilor Parlamentului de legislatura a X-a şi nu de legislatura a a XXI-a.

ÎN FAPT

6. Pe 1 decembrie 2018 a expirat mandatul Parlamentului ales pe 30 noiembrie 2014. Astfel, în conformitate cu articolul 83 alin.(2) din Codul electoral, Parlamentul Republicii Moldova a stabilit, prin Hotărârea nr.197 din 27 iulie 2018, data desfăşurării alegerilor parlamentare (i.e. 24 februarie 2019).

7. Deşi în Hotărârea Parlamentului nr.197 din 27 iulie 2018 cu privire la stabilirea datei alegerilor parlamentare s-a menţionat că a expirat mandatul Parlamentului de legislatura a XX-a, Curtea reţine argumentele reprezentantului Partidului Democrat din Moldova, potrivit cărora de la alegerea primului Parlament al statului Republica Moldova, care a funcţionat în perioada anilor 1990-1994, şi până la expirarea mandatului ultimului Parlament, care a fost ales pe 30 noiembrie 2014, în Republica Moldova au succedat doar nouă legislaturi. Astfel, Curtea va avea în vedere doar legislaturile statului suveran şi independent Republica Moldova.

8. Pe 24 februarie 2019, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare în baza unui sistem de vot mixt (proporţional şi majoritar), într-o circumscripţie naţională şi în 51 de circumscripţii uninominale.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

“(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

[...].”

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

“(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.”

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

“(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.”

Articolul 61

Alegerea Parlamentului

“(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.”

Articolul 62

Validarea mandatului de deputat

“Curtea constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.”

Articolul 69

Mandatul deputaţilor

“(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.

[…].”

Articolul 135

Atribuţiile [Curţii Constituţionale]

“(1) Curtea Constituţională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;

[...].”

10. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele:

Articolul 65

Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

“(1) În cazul efectuării alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale generale şi a referendumului republican, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, un proces-verbal care conţine:

a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;

b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului republican);

h) numărul total de voturi valabil exprimate;

i) numărul buletinelor de vot tipărite.

(2) În cazul alegerilor parlamentare în circumscripţia naţională, al alegerilor prezidenţiale şi referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care este semnat de membrii Comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripţii uninominale, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe fiecare circumscripţie uninominală în baza proceselor-verbale de totalizare ale consiliilor electorale de circumscripţie respective. Copiile proceselor-verbale cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmânează reprezentanţilor concurenţilor electorali şi observatorilor, la solicitarea acestora.

(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor pentru motive întemeiate ce afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(4) Actele menţionate la alin.(2) vor fi prezentate Curţii Constituţionale, în cazul alegerilor Parlamentului şi pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.”

Articolul 95

Stabilirea pragului de reprezentare pentru alegerile în circumscripţia naţională

“(1) După primirea, din toate circumscripţiile electorale, a proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare îl constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:

a) pentru un partid, o organizaţie social-politică – 6 la sută;

b) pentru un bloc electoral – 8 la sută.

(3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel specificat la alin.(2) se exclud, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.”

Articolul 96

Numărarea mandatelor obţinute de concurentul electoral în circumscripţia naţională

“(1) Mandatele de deputat în Parlament se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare stabilit la art.95.

(2) Numărul total de voturi valabil exprimate în alegerile parlamentare respective se împarte la numărul de mandate de deputat pentru circumscripţia naţională, obţinându-se astfel coeficientul electoral respectiv.

(3) Numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică sau de fiecare bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare stabilit la art.95 se împarte la coeficientul electoral, obţinându-se astfel numărul de mandate de deputat ce revine fiecărui concurent electoral. Numerele după fracţie mai mari de 5 se rotunjesc în partea crescândă, iar cele de 5 şi mai mici se rotunjesc în partea descrescândă.

(4) Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, câte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începând cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescândă.”

Articolul 98

Atribuirea mandatelor obţinute în circumscripţia naţională

“(1) Mandatele se atribuie candidaţilor din listele concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înregistrării lor în liste.

(2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art.95, dar nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant este declarat ales de către Curtea Constituţională, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, dacă, din anumite motive, un mandat de deputat aparţinând partidului, altei organizaţii social-politice sau blocului electoral pe care îl reprezintă devine vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declaraţie în scris la Comisia Electorală Centrală.

(3) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate mai mare decât numărul candidaţilor incluşi în listă, acestui partid, acestei organizaţii social-politice sau acestui bloc electoral i se distribuie numărul de mandate egal cu numărul de candidaţi din listă.

(4) Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide, organizaţii social-politice sau blocuri electorale în modul stabilit la art.96 alin.(4). La fel se va proceda în caz de vacanţă ulterioară a mandatelor, dacă concurentul electoral nu are candidaţi supleanţi.”

Articolul 99

Atribuirea mandatelor obţinute în circumscripţia uninominală

“(1) După primirea din toate secţiile de votare dintr-o circumscripţie uninominală a proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor, consiliul electoral de circumscripţie totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare candidat, pentru a stabili cine a fost ales.

(2) Comisia Electorală Centrală atribuie mandatele candidaţilor aleşi în circumscripţii uninominale.

(3) Dacă candidatul ales în circumscripţia uninominală a fost ales şi pe lista de partid în circumscripţia naţională, se consideră că a fost ales doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid.”

Articolul 100

Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de către Curtea Constituţională

“(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore după totalizarea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele menţionate la art.65 şi listele deputaţilor aleşi.

(2) În termen de 5 zile după primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.

(3) Curtea Constituţională infirmă rezultatele alegerilor şi în cazul în care, după desfăşurarea alegerilor parţiale, nu a fost ales numărul de cel puţin 2/3 de mandate de deputat.”

Articolul 101

Atestarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

“(1) Procesul-verbal cu privire la rezultatele alegerilor, însoţit de avizul Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor, şi hotărârea privind validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat se transmit de Curtea Constituţională Parlamentului în termen de 2 zile de la adoptare. Copiile actelor menţionate şi listele candidaţilor supleanţi confirmate se transmit şi Comisiei Electorale Centrale.

(2) În cazul în care Curtea Constituţională confirmă legalitatea alegerilor în cel puţin 2/3 din circumscripţiile uninominale, Comisia Electorală Centrală eliberează legitimaţii deputaţilor aleşi.

(3) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională.”

Articolul 102

Alegeri nule

“Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul electoral, în ziua alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile în circumscripţiile respective sunt declarate nule.”

Articolul 104

Votarea repetată

“(1) Dacă alegerile au fost declarate nule, Comisia Electorală Centrală organizează, în termen de 2 săptămâni, alegeri repetate în circumscripţiile respective.

(2) Alegerile repetate se organizează în baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi organe electorale şi cu participarea aceloraşi candidaţi.

(3) Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancţionează sau se exclud din buletinele de vot în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.”

Articolul 156

Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican

“[...]

(2) Referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea, cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale, decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi. În aceeaşi zi nu pot avea loc două referendumuri republicane.”

11. Prevederile relevante ale Legii nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională sunt următoarele:

Articolul 4

Atribuţiile

“(1) Curtea Constituţională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi [...] validează mandatele deputaţilor

[...].”

ÎN DREPT

12. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

A. COMPETENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

13. Potrivit articolelor 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.e) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea reţine că, potrivit articolului 65 alin.(2) din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare pentru circumscripţia naţională, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votului pe ţară într-un proces-verbal care este semnat de membrii Comisiei şi elaborează, în acest sens, un raport. În cazul alegerilor parlamentare desfăşurate în circumscripţiile uninominale, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votului pentru fiecare circumscripţie uninominală în baza proceselor-verbale de totalizare ale consiliilor electorale de circumscripţie respective.

15. În baza articolelor 65 alin.(4) şi 100 alin.(1) din Cod, Comisia Electorală Centrală îi prezintă Curţii Constituţionale, în termen de 24 de ore de la totalizarea rezultatelor alegerilor, actele menţionate şi listele deputaţilor aleşi, în vederea confirmării rezultatelor alegerilor şi a validării mandatelor deputaţilor aleşi.

16. În continuare, articolul 100 alin.(2) din Codul electoral stabileşte că în termen de 5 zile după primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor. În mod concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.

17. De asemenea, potrivit articolului 65 alin.(3) din Codul electoral, în cazul în care nu sunt de acord cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali le pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor (în acest caz Curtea Constituţională) din motive întemeiate care influenţează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor. Renumărarea va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

18. Curtea menţionează că hotărârile judecătoreşti definitive cu privire la constatarea legalităţii actelor şi a acţiunilor/inacţiunilor organelor electorale sau a acţiunilor concurenţilor electorali dispun de autoritate de lucru judecat. Astfel, Curtea nu poate decât să manifeste deferenţă faţă de considerentele acestor hotărâri judecătoreşti. Ea nu este competentă să se pronunţe în privinţa pertinenţei şi concludenţei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor şi a acţiunilor organelor electorale sau a acţiunilor concurenţilor electorali.

19. Articolul 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie şi articolul 102 din Codul electoral îi conferă Curţii Constituţionale competenţa anulării alegerilor într-o anumită circumscripţie doar în cazurile în care în procesul electoral, în ziua alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Sub acest aspect, Curtea a menţionat, în jurisprudenţa sa, că în timpul unei campanii electorale pot avea loc anumite încălcări, dar valabilitatea alegerilor depinde de amploarea neregulilor, constatate de către autorităţile statului. În acest context, Curtea a reţinut că: (1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi constatarea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influenţeze rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se bazează (HCC nr.29 din 9 decembrie 2014, §§ 72-73). Sub acest aspect, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat într-un caz relevant că, pentru a anula rezultatele alegerilor într-o circumscripţie electorală, Curtea Constituţională trebuie să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în realitate şi, în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a influenţa rezultatele alegerilor în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului în această circumscripţie (Kerimli şi Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, § 38).

20. Astfel, Curtea constată că, în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale menţionate, ea este competentă să examineze respectarea procedurii de organizare şi de desfăşurare a alegerilor din data de 24 februarie 2019, să confirme sau să infirme rezultatele acestora atât în circumscripţia naţională, cât şi în circumscripţiile uninominale, precum şi să valideze mandatele deputaţilor aleşi. De asemenea, Curtea are competenţa să dispună renumărarea voturilor într-o anumită circumscripţie, dacă constată că există motive întemeiate care influenţează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor.

21. Prin urmare, având în vedere materialele prezentate de către Comisia Electorală Centrală, hotărârile definitive ale instanţelor judecătoreşti şi cererile depuse la Curtea Constituţională, Curtea va examina dacă alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 s-au desfăşurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi va evalua dacă încălcările invocate au influenţat rezultatul final al acestora.

B. CONFIRMAREA LEGALITĂŢII ALEGERILOR PENTRU CIRCUMSCRIPŢIA NAŢIONALĂ ŞI VALIDAREA MANDATELOR DEPUTAŢILOR ALEŞI

1. Rezultatele prezentate de către Comisia Electorală Centrală

22. Prin Hotărârea nr.2420 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. De asemenea, prin Hotărârea nr.2414 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor Parlamentului Republicii Moldova în circumscripţia naţională şi în circumscripţiile uninominale din 24 februarie 2019.

23. Ca urmare a totalizării voturilor în circumscripţia naţională, Comisia Electorală Centrală a constatat că patru concurenţi electorali au trecut de pragul electoral (i.e. 6% pentru partide, 8% pentru blocuri electorale): Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”; Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”; Partidul Democrat din Moldova şi Partidul politic “Şor”.

24. Prin Hotărârea nr.2416 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a stabilit numărul de mandate repartizate partidelor politice care au trecut de pragul minim de reprezentare, în funcţie de numărul voturilor obţinute în circumscripţia naţională: Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” – 18 mandate; Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” – 14 mandate; Partidul Democrat din Moldova – 13 mandate şi Partidul politic “Şor” – 5 mandate.

25. În acest sens, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale lista deputaţilor aleşi în circumscripţia naţională, în vederea validării mandatelor acestora.

2. Pretinsele încălcări invocate de către concurenţii electorali

26. Curtea menţionează că niciun concurent electoral nu i-a solicitat să anuleze rezultatele alegerilor în circumscripţia naţională. Totuşi, în şedinţa publică a Curţii, reprezentantul Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a invocat faptul că întreg procesul electoral ar fi fost viciat prin restricţionarea dreptului cetăţenilor Republicii Moldova de a vota cu paşaportul expirat sau cu buletinul de identitate în afara Republicii Moldova.

27. De asemenea, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a criticat modul de repartizare a mandatelor pe circumscripţia naţională. În motivarea acestei solicitări s-a menţionat că, potrivit articolului 96 alin.(4) din Codul electoral, numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, câte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începând cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescătoare. Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a susţinut că o astfel de metodă de repartizare a mandatelor nedistribuite este contrară principiului proporţionalităţii. Sub acest aspect, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a propus o altă formulă de repartizare a mandatelor nedistribuite, formulă care i-ar acorda acestei formaţiuni electorale un mandat în plus pe circumscripţia naţională.

3. Contestaţiile soluţionate de către organele electorale şi de către instanţele de judecată

28. Curtea constată că, pe parcursul campaniei electorale şi în ziua alegerilor, concurenţii electorali au sesizat Comisia Electorală Centrală, în special în privinţa următoarelor pretinse încălcări comise în cadrul alegerilor pentru circumscripţia naţională: utilizarea resurselor administrative în campania electorală, implicarea cetăţenilor străini în acţiuni de agitaţie electorală, neindicarea în rapoartele financiare a cheltuielilor legate de materialele de agitaţie electorală şi de publicitatea electorală, folosirea fondurilor financiare şi a materialelor nedeclarate, acţiunile de corupere a alegătorilor, modalitatea de reflectare a campaniei electorale de către instituţiile media.

29. Comisia Electorală Centrală a emis, în total, 46 de hotărâri cu privire la contestaţiile depuse în adresa sa, majoritatea având ca obiect anularea hotărârilor consiliilor electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale.

30. Cu privire la obiecţiile referitoare la încălcările care pot influenţa rezultatul alegerilor în circumscripţia naţională, Comisia Electorală Centrală le-a recomandat fundaţiilor, inclusiv celor care au ca fondatori persoane publice, să nu utilizeze denumirile şi/sau elementele de identificare ale partidelor politice în activităţile desfăşurate. Comisia Electorală Centrală l-a atenţionat pe Preşedintele Republicii Moldova cu privire la caracterul inadmisibil al implicării în campania electorală. Aceasta i-a aplicat o sancţiune sub formă de avertisment Partidului politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” pentru utilizarea resurselor administrative ale Preşedinţiei la alegerile parlamentare.

31. Pe adresa de e-mail a Comisiei Electorale Centrale au fost trimise aproximativ 40 de sesizări/contestaţii din partea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării, care au contestat interdicţia de a vota cu un paşaport expirat sau cu buletinul de identitate. În răspunsurile formulate de Comisie, aceşti cetăţeni au fost informaţi despre posibilitatea de a depune contestaţii în faţa instanţei de judecată.

32. Astfel, cele mai multe contestaţii depuse în faţa instanţelor de judecată, aproximativ 85, care au fost respinse, au fost formulate de către cetăţenii care, în ziua votării, s-au prezentat la secţiile de votare deschise peste hotarele ţării cu paşaportul expirat sau cu buletinul de identitate şi nu au avut posibilitatea de a-şi exercita dreptul la vot.

33. Având în vedere faptul că, potrivit articolului 72 alin.(3) din Codul electoral, contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău, această instanţă a fost sesizată cu cereri de anulare a opt hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale, dintre care şapte se referă la desfăşurarea alegerilor pe circumscripţia naţională. Aceste hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale au fost considerate legale de către Curtea de Apel Chişinău. Legalitatea acestora a fost confirmată şi de către Curtea Supremă de Justiţie, în cadrul examinării recursurilor.

4. Concluziile observatorilor

Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor

34. Potrivit constatărilor şi concluziilor preliminare ale Misiunii Internaţionale de Observare a Alegerilor [observatorii Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, cei ai Adunării Parlamentare a OSCE, cei ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi cei ai Parlamentului European], alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive, iar drepturile fundamentale au fost, în general, respectate.

35. Observatorii au menţionat că, în general, cadrul legal oferă o bază adecvată pentru desfăşurarea alegerilor democratice. Modificările recente au ţinut cont parţial de recomandările anterioare înaintate de către BIDDO (Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului) şi de către Comisia de la Veneţia.

36. Modificările substanţiale recent introduse în reglementările privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale au ţinut cont de unele din recomandările anterioare ale BIDDO, ale Comisiei de la Veneţia şi ale Grupului de state ale Consiliului Europei împotriva corupţiei (GRECO), după cum a sugerat-o şi Parlamentul European prin Rezoluţia sa din anul 2018. În acelaşi timp, rămân a fi neacoperite recomandări-cheie, în special cele de consolidare a supravegherii şi executării regulilor privind finanţarea partidelor şi campaniilor, precum şi consolidarea sancţiunilor. Comisia Electorală Centrală este responsabilă de monitorizarea finanţării partidelor şi campaniei. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, resursele sale umane sunt prea limitate pentru a monitoriza eficient finanţarea campaniei.

37. Votarea a fost evaluată pozitiv, însă instituţiile electorale s-au confruntat cu dificultăţi în prelucrarea proceselor-verbale cu privire la rezultatele votării, din cauza introducerii noului sistem electoral şi a desfăşurării concomitente a referendumului.

38. Observatorii au menţionat că peisajul mediatic este divers, adică unul în care televiziunea este principala sursă de informaţii politice, fiind urmată de media online. Mass-media, în sens juridic, are obligaţia de a mediatiza campania într-un mod corect, echilibrat şi imparţial. Constatările MIOA BIDDO de monitorizare media au arătat că unele canale naţionale TV nu s-au conformat acestor rigori. Toţi difuzorii monitorizaţi şi-au realizat obligaţia juridică de organizare a dezbaterilor, deşi unii concurenţi au beneficiat de publicitate extinsă gratuită şi contra-plată, nu şi-au manifestat dorinţa de a participa la dezbateri.

39. Ziua alegerilor s-a derulat fără incidente majore. S-a observat, pe scară largă, transportarea cu autobuze a alegătorilor din raioanele din stânga Nistrului, iar poliţia a iniţiat măsuri pentru a investiga dacă unii dintre aceştia nu ar fi fost plătiţi ca să voteze. Deschiderea şi votarea au fost evaluate, în general, pozitiv de către observatorii MIOA. Introducerea votului electoral mixt deopotrivă cu desfăşurarea unui referendum în aceeaşi zi a provocat confuzii în rândul unor alegători şi membri de comisii.

Misiunea de monitorizare a alegerilor “Reţeaua Europeană a Organizaţiilor de Monitorizare a Alegerilor” (ENEMO)

40. Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost desfăşurate în baza sistemului electoral mixt nou introdus. ENEMO a remarcat faptul că amendamentele legislative nu s-au bucurat de un consens larg şi au fost puternic criticate de părţile interesate, pe plan intern şi internaţional.

41. Şedinţele Comisiei Electorale Centrale au fost unele transparente. Hotărârile Comisiei Electorale Centrale au fost date publicităţii în timp util. În ziua alegerilor, Comisia Electorală Centrală a furnizat informaţii periodice cu privire la procesul şi participarea la vot şi, după închiderea secţiilor de votare, a publicat rezultatele preliminare.

42. Mai multe persoane au declarat observatorilor ENEMO despre o pretinsă folosire abuzivă a resurselor administrative, despre pretinse presiuni în privinţa angajaţilor de stat şi acuzaţii de cumpărare a votului.

43. Observatorii ENEMO au raportat greşeli şi ambiguităţi procedurale sporadice în timpul zilei alegerilor, în special din cauza ultimelor modificări şi proceduri introduse, cum ar fi permiterea agitaţiei electorale în ziua alegerilor, utilizarea camerelor de luat vederi şi desfăşurarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerile.

44. ENEMO a observat existenţa unui transport în masă organizat al alegătorilor de pe malul stâng al râului Nistru. Acuzaţii de cumpărare a voturilor ar fi fost, de asemenea, raportate autorităţilor de către diferite părţi interesate.

45. În pofida numărului mare de mijloace media, pluralitatea punctelor de vedere ar fi fost împiedicată de legăturile strânse ale mass-mediei cu politica. Consiliul Audiovizualului a sancţionat un număr de instituţii mass-media pentru părtinire în favoarea/dezavantajul anumitor concurenţi. Cu toate acestea, mecanismul de monitorizare şi de sancţionare al Consiliului Audiovizualului nu a fost unul eficient şi nu a reuşit să le garanteze alegătorilor puncte de vedere imparţiale şi echilibrate.

5. Aprecierea Curţii

5.1. Principii generale

46. Potrivit articolului 2 din Constituţie, suveranitatea naţională îi aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. Astfel, prevederile articolului 2 trebuie aplicate în coroborare cu prevederile articolului 38 din Constituţie, care stabileşte faptul că voinţa poporului constituie baza puterii de stat, aceasta fiind exprimată prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

47. Articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului stabileşte obligaţia pozitivă a statelor de a organiza alegeri care să asigure libera exprimare a opiniei poporului. Curtea Europeană a subliniat, în mod constant, faptul că respectarea drepturilor garantate de articolul 3 din Protocolul nr.1 este crucială pentru menţinerea unei democraţii eficiente, guvernate de preeminenţa dreptului (Hirst v. Regatul Unit (nr.2) [MC], 6 octombrie 2005, § 58).

48. Dreptul de alege şi de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul nr.1, nu este unul absolut. Totuşi, autorităţile trebuie să se asigure că condiţiile impuse pentru exercitarea acestuia nu îi afectează esenţa. Aceste condiţii nu trebuie să împiedice exprimarea liberă a poporului la alegerea legislativului – cu alte cuvinte, ele nu trebuie să anuleze nevoia menţinerii integrităţii şi a efectivităţii procesului electoral, în vederea stabilirii voinţei poporului (Hirst v. Regatul Unit (nr.2) [MC], 6 octombrie 2005, § 62).

49. Dreptul de a fi ales, care este inerent unui regim cu adevărat democratic, ar fi iluzoriu dacă persoana ar putea fi lipsită de acesta, în mod arbitrar, în orice moment. Deşi este adevărat că statele dispun de o marjă largă de apreciere atunci când stabilesc condiţiile de eligibilitate, principiul garantării efective a drepturilor reclamă ca procedura prin care se evaluează eligibilitatea unui candidat să prevadă garanţii suficiente pentru a fi prevenite deciziile arbitrare (Podkolzina v. Letonia, 9 aprilie 2002, § 35).

50. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, obligaţia de prevenire a arbitrariului nu este incidentă doar în procedurile cu privire la condiţiile de eligibilitate a unui candidat, ci şi în procedurile de verificare sau invalidare a rezultatelor alegerilor (Namat Aliyev v. Azerbaidjan, 8 aprilie 2010, § 72; Kovach v. Ucraina, 7 februarie 2008, § 55 et. seq.).

51. În cauza Kerimli şi Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, § 38, Curtea Europeană a constatat încălcarea articolului 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie, din cauza faptului că Curtea Constituţională a statului reclamat a anulat rezultatele alegerilor parlamentare în două circumscripţii uninominale fără a stabili cu precizie dacă încălcările constatate au fost suficient de grave pentru a influenţa rezultatele alegerilor, în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului în fiecare dintre aceste circumscripţii. Simplul fapt al iniţierii unor anchete penale nu constituia un motiv relevant pentru anularea alegerilor.

5.2. Cu privire la încălcările invocate

52. Curtea menţionează că, deşi niciun concurent electoral nu a solicitat anularea rezultatelor votării în circumscripţia naţională, principalele nereguli invocate de către aceştia se rezumă la încălcarea dreptului de a vota cu paşaportul expirat sau cu buletinul de identitate în afara Republicii Moldova.

53. Reprezentantul Blocului electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a menţionat în şedinţa publică a Curţii că sutelor de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova li s-ar fi îngrădit dreptul de vot din cauza interdicţiei de a vota peste hotarele ţării cu paşapoarte al căror termen de valabilitate este expirat sau cu buletine de identitate valabile.

54. Totuşi, această cifră nu pare una veridică, dat fiind numărul sesizărilor referitoare la interdicţia de a vota peste hotare în baza paşaportului expirat sau a buletinului de identitate depuse la Comisia Electorală Centrală (aproximativ 40) sau la instanţele de judecată (aproximativ 85).

55. Prin Decizia nr.5 din 14 ianuarie 2019, Curtea s-a pronunţat cu privire la votarea în afara ţării în baza buletinului de identitate sau a paşaportului expirat. Curtea nu a constatat în această cauză existenta unor probleme de constituţionalitate.

56. Prin urmare, Curtea îşi confirmă jurisprudenţa, în sensul în care exigenţa exercitării votului la secţiile de votare de peste hotare doar cu paşaportul valabil nu poate afecta caracterul corect al procesului electoral şi esenţa dreptului la alegeri libere.

Concluzii

57. Având în vedere că niciun concurent electoral nu a solicitat anularea rezultatelor alegerilor în circumscripţia naţională, precum şi faptul că nu s-a putut constata că în cadrul alegerilor parlamentare pentru circumscripţia naţională ar fi fost comise încălcări de natură să influenţeze rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, Curtea confirmă că, pe 24 februarie 2019, în circumscripţia naţională, candidaţii la funcţia de deputat al Parlamentului Republicii Moldova au fost aleşi în mod corect, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

5.3 Cu privire la critica referitoare la repartizarea mandatelor nedistribuite pentru circumscripţia naţională

58. Într-un capăt al cererii sale, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” afirmă existenţa unei erori de calcul la repartizarea mandatelor nedistribuite. La baza acestei erori ar sta aplicarea eronată şi selectivă a unor prevederi din Codul electoral. Potrivit blocului electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”, formula de calcul utilizată pentru repartizarea mandatelor nedistribuite în circumscripţia naţională trebuie să pună în operă principiul proporţionalităţii.

59. În Hotărârea sa nr.2416 din 3 martie 2019 cu privire la numărul mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova care le revin concurenţilor electorali în circumscripţia naţională după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a menţionat că, după totalizarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 24 februarie 2019 în circumscripţia naţională, concurenţii electorali din circumscripţia naţională au obţinut 1 416 359 de voturi valabil exprimate.

60. Numărul total de voturi valabil exprimate la alegerile parlamentare în circumscripţia naţională s-a împărţit la numărul total de mandate de deputat pentru circumscripţia naţională (50), obţinându-se astfel coeficientul electoral de 28 327,18.

61. Pentru că pragul minim de reprezentare în alegeri a fost depăşit de către patru concurenţi electorali: Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”, Partidul Democrat din Moldova şi Partidul politic “Şor”, numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare dintre aceşti concurenţi electorali s-a împărţit la coeficientul electoral, obţinându-se astfel numărul de mandate de deputat ce le revin fiecărui concurent electoral. În conformitate cu articolul 96 alin.(3) din Codul electoral, numerele după fracţie mai mari de 5 s-au rotunjit în partea crescătoare, iar cele de 5 şi mai mici s-au rotunjit în partea descrescătoare.

62. Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite s-a repartizat în mod succesiv, câte unul pentru fiecare formaţiune politică, până la epuizare, începând cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescătoare.

63. Astfel, după repartizare, în circumscripţia naţională, Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” a obţinut 18 mandate, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” – 14 mandate, Partidul Democrat din Moldova – 13 mandate, iar Partidul politic “Şor” – 5 mandate.

64. Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a prezentat însă un calcul propriu, care reclamă atribuirea către acesta a 15 mandate de deputat pentru circumscripţia naţională, nu 14, cum consideră Comisia Electorală Centrală, iar Partidului politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” din Republica Moldova – 17 mandate, nu 18.

65. La nivel european, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu exprimă, în jurisprudenţa sa, o preferinţă pentru un anumit gen de sistem electoral. Convenţia Europeană nu instituie vreo obligaţie pentru statele membre de a introduce un anumit sistem electoral. Atât sistemul de vot pe circumscripţii, cât şi sistemul reprezentării proporţionale sunt compatibile cu articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie. Statele dispun, astfel, de o latitudine largă în proiecţia sistemelor lor electorale, pentru a se potrivi cu particularităţile tradiţiilor lor democratice (a se vedea Hirst v. Regatul Unit (nr.2) [MC], 6 octombrie 2005, § 61). Sistemele electorale urmăresc să realizeze obiective care, uneori, sunt greu de armonizat: pe de o parte, pentru a fi reflectată în mod fidel opinia poporului şi, pe de altă parte, pentru a fi canalizate curentele de gândire astfel încât să promoveze apariţia unei voinţe politice suficient de clare şi de coerente. Dreptul de a fi ales nu presupune faptul că toate voturile trebuie să aibă în mod necesar o pondere egală în privinţa rezultatului alegerilor. Niciun sistem electoral nu poate elimina “voturile irosite” (a se vedea Yumak şi Sadak v. Turcia [MC], 8 iulie 2008, § 112).

66. În general, articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la alegeri libere, nu le impune statelor membre ale Consiliului Europei implementarea reprezentării proporţionale (a se vedea Mathieu-Mohin şi Clerfayt v. Belgia, 2 martie 1987, § 54). Statele semnatare ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului se bucură de o marjă largă de apreciere inclusiv în privinţa formulelor de repartizare a mandatelor nedistribuite.

67. Având în vedere aceste principii generale, Curtea îşi reiterează constatările din Decizia din 15 noiembrie 2010. Astfel, din perspectiva articolului 38 din Constituţie, care garantează dreptul de a fi ales şi care trebuie interpretat prin prisma tratatelor internaţionale de protecţie a drepturilor omului, la care Republica Moldova este parte, legislativul se bucură de o marjă de discreţie largă în materie de stabilire a modului de repartizare a mandatelor nedistribuite în circumscripţia naţională. Existenţa unei alte metode de calcul pentru repartizarea mandatelor nedistribuite nu conduce, în circumstanţele acestei cauze, la afectarea esenţei dreptului de a fi ales.

5.4. Validarea mandatelor pentru deputaţii aleşi în circumscripţia naţională

68. Articolul 69 alin.(1) din Constituţie stabileşte că deputaţii intră în exerciţiul mandatului lor sub condiţia validării. Astfel, potrivit articolului 62 din Constituţie, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, Curtea Constituţională hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.

69. Codul electoral reglementează la articolul 96 modalitatea numărării mandatelor obţinute de către concurenţii electorali în circumscripţia naţională.

70. Curtea constată că, potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2416 din 3 martie 2019, ca urmare a repartizării, Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” a obţinut 18 mandate, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” – 14 mandate, Partidul Democrat din Moldova – 13 mandate, iar Partidul politic “Şor” – 5 mandate.

71. Curtea respinge ca nefondată critica Blocului electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” cu privire la repartizarea mandatelor de deputat nedistribuite pe circumscripţia naţională.

72. Curtea constată că, prin Hotărârea nr.2418 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a adoptat următoarea listă a concurenţilor electorali, cărora li s-au atribuit mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ca urmare a desfăşurării alegerilor în circumscripţia naţională din 24 februarie 2019.

73. Comisia Electorală Centrală a verificat dacă persoanele înscrise în listele concurenţilor electorali îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pentru a candida la funcţia de deputat.

74. Astfel, potrivit informaţiilor prezentate de către Comisia Electorală Centrală, toţi candidaţii incluşi în liste sunt cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova, au domiciliul stabil în ţară şi viza de reşedinţă valabilă, nu au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni comise cu intenţie şi au depus declaraţii pe propria răspundere că nu au interdicţii de a candida. Declaraţiile şi datele biografice ale candidaţilor i-au fost prezentate Curţii Constituţionale.

75. Având în vedere faptul că până la data examinării în şedinţa Curţii a validării mandatelor de deputat nu au fost prezentate contestaţii privind nerespectarea de către candidaţi a condiţiilor prevăzute de lege, Curtea prezumă faptul că deputaţii aleşi respectă criteriile menţionate.

76. De asemenea, potrivit articolului 62 din Constituţie, validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui poate fi condiţionată de constatarea încălcării legislaţiei electorale.

77. Curtea reţine că nu dispune de niciun act care să stabilească vinovăţia vreunui candidat la funcţia de deputat de comiterea vreunei contravenţii sau infracţiuni în legătură cu desfăşurarea scrutinului. De asemenea, Comisia Electorală Centrală nu a comunicat informaţii despre existenţa unor proceduri contravenţionale sau penale intentate în privinţa vreunui candidat.

78. Având în vedere cele menţionate, Curtea urmează să valideze mandatele tuturor deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor din 24 februarie 2019 pentru circumscripţia naţională, potrivit listei stabilite de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.2418 din 3 martie 2019.

79. De asemenea, potrivit articolului 100 alin.(2) din Codul electoral, Curtea Constituţională confirmă listele candidaţilor supleanţi.

80. Prin Hotărârea nr.2419 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a stabilit candidaţii supleanţi la funcţia de deputat:

1) din partea Partidului politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” – 25 de candidaţi, potrivit anexei nr.1;

2) din partea Blocului electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” – 33 de candidaţi, potrivit anexei nr.2;

3) din partea Partidului Democrat Moldova – 37 de candidaţi, potrivit anexei nr.3;

4) din partea Partidului politic “Şor” – 44 de candidaţi, potrivit anexei nr.4.

81. Având în vedere faptul că nu au fost constatate încălcări ale Codului electoral la formarea listelor candidaţilor supleanţi, Curtea Constituţională confirmă aceste liste.

C. CONFIRMAREA LEGALITĂŢII ALEGERILOR PENTRU CIRCUMSCRIPŢIILE UNINOMINALE ŞI VALIDAREA MANDATELOR DEPUTAŢILOR ALEŞI

1. Rezultatele prezentate de către Comisia Electorală Centrală

82. Prin Hotărârea nr.2414 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 pentru circumscripţia naţională şi pentru circumscripţiile uninominale.

83. De asemenea, prin Hotărârea nr.2417 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală le-a atribuit mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova concurenţilor electorali, conform rezultatelor obţinute în circumscripţiile electorale uninominale la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

84. În acest sens, în vederea validării mandatelor de deputat, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale lista candidaţilor cărora li s-au atribuit mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare în circumscripţiile electorale uninominale.

2. Pretinsele încălcări invocate de către concurenţii electorali şi cererile depuse la Curtea Constituţională

85. Pe 27 februarie 2019, dl Iurie Urzică, candidat electoral în circumscripţia uninominală nr.4, a depus la Comisia Electorală Centrală o contestaţie prin care a solicitat renumărarea voturilor în toate birourile electorale ale secţiilor de votare din circumscripţia uninominală nr.4 şi anularea proceselor-verbale privind rezultatele alegerilor în această circumscripţie uninominală. În acest sens, bazându-se pe prevederile articolului 65 alin.(3) din Codul electoral, potrivit cărora renumărarea voturilor poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor (i.e. Curtea Constituţională), Comisia Electorală Centrală i-a trimis Curţii această contestaţie. Prin Decizia nr.36 din 5 martie 2019, Curtea a respins demersul dlui Iurie Urzică privind renumărarea voturilor exprimate în alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripţia uninominală nr.4, oraşul Râşcani.

86. Pe 9 martie 2019, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a depus la Curtea Constituţională o cerere prin care a solicitat anularea rezultatelor alegerilor în circumscripţiile uninominale nr.4 (or. Râşcani), nr.17 (or. Nisporeni), nr.18 (mun. Orhei), nr.47 (oraşele Camenca, Râbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol) şi nr.48 (or. Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender).

3. Aprecierea Curţii

3.1. Contestaţiile soluţionate de către organele electorale şi de către instanţele de judecată

87. Potrivit raportului prezentat de către Comisia Electorală Centrală, cu privire la organizarea şi la desfăşurarea alegerilor în circumscripţiile uninominale, în general, contestaţiile au avut ca obiect hotărârile consiliilor electorale ale circumscripţiilor uninominale privind înregistrarea candidaţilor (s-a contestat neînregistrarea simbolului, înregistrarea simbolului, erorile gramaticale din hotărâri, modalitatea de verificare a listelor de subscripţie) şi hotărârile consiliilor electorale ale circumscripţiilor uninominale privind refuzul de a-i înregistra pe unii candidaţi.

88. Comisia Electorală Centrală a anulat 15 hotărâri adoptate de către consiliile electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale, dintre care 12 au avut ca obiect refuzul înregistrării unor candidaţi.

89. De asemenea, au fost iniţiate şi examinate 14 cauze în contencios administrativ în privinţa hotărârilor consiliilor electorale prin care s-au respins cererile de înregistrare a candidaţilor pentru funcţia de deputat. Ca urmare a soluţionării cazurilor şi în baza deciziilor irevocabile ale instanţelor, consiliile electorale de circumscripţie uninominală au dispus înregistrarea în calitate de candidaţi a următoarelor persoane: Iurie Apostolachi, Ion Bivol, Asea Doga, Inna Popenco şi Inna Nazarenco.

3.2. Cu privire la solicitările de anulare a alegerilor

3.2.1. Cererea de anulare a rezultatelor alegerilor în circumscripţia uninominală nr.4

90. Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a solicitat anularea rezultatelor alegerilor în circumscripţia nr.4, pentru că dna Tatiana Gameţchi, candidatul Blocului electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”, ar fi fost exclusă din cursa electorală în această circumscripţie uninominală.

91. Curtea observă că, prin Hotărârea nr.82 din 8 februarie 2019, Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale Uninominale nr.4, Râşcani, a refuzat înregistrarea dnei Tatiana Gameţchi în calitate de concurent electoral, invocând faptul că listele de subscripţie nu respectă condiţiile prevăzute de lege.

92. Hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripţiei Electorale Uninominale nr.4 a fost contestată în faţa instanţei de judecată, iar prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Râşcani, din 15 februarie 2019, contestaţia dnei Tatiana Gameţchi a fost respinsă ca nefondată.

93. Dna Tatiana Gameţchi a depus un apel. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 februarie 2019 s-a casat hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Râşcani, din 15 februarie 2019 şi s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a admis acţiunea dnei Tatiana Gameţchi. De asemenea, Curtea de Apel Bălţi a obligat Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale Uninominale nr.4 să emită hotărârea de înregistrare a dnei Tatiana Gameţchi în calitate de candidat la funcţia de deputat din partea Blocului electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”.

94. Pe 21 februarie 2019, Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale Uninominale nr.4 a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Pe 23 februarie 2019, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul, a casat decizia instanţei de apel şi a menţinut hotărârea primei instanţe. Aşadar, hotărârea judecătorească prin care s-a constatat legalitatea refuzului înregistrării dnei Tatiana Gameţchi în calitate de concurent electoral beneficiază de autoritatea de lucru judecat.

95. Curtea Europeană a reţinut că existenţa unui sistem naţional de examinare efectivă a plângerilor şi a recursurilor individuale în chestiuni legate de drepturile electorale reprezintă una dintre garanţiile esenţiale ale alegerilor libere şi corecte. Un asemenea sistem asigură exercitarea efectivă a drepturilor individuale de a vota şi de a candida la alegeri, menţine încrederea generală în administrarea de către stat a procesului electoral şi constituie un instrument important aflat la dispoziţia statului, în vederea respectării obligaţiei sale pozitive care decurge din articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie (a se vedea Namat Aliyev v. Azerbaidjan, 8 aprilie 2010, § 81).

96. Curtea observă că dna Tatiana Gameţchi a avut la dispoziţie posibilitatea efectivă de a contesta refuzul înregistrării sale în campania electorală, iar refuzul înregistrării acesteia în calitate de candidat electoral a fost judecat la mai multe niveluri de jurisdicţie, până când a fost decisă legalitatea acestuia. Curtea Constituţională manifestă, în acest caz, deferenţă faţă de decizia instanţei supreme din 23 februarie 2019 privind recursul declarat de către Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale Uninominale nr.4 (Râşcani).

3.2.2. Cererea de anulare a rezultatelor alegerilor în circumscripţia uninominală nr.17

97. Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” i-a solicitat Curţii să anuleze rezultatele alegerilor în circumscripţiile nr.17 (or. Nisporeni) pentru că listele de subscripţie pentru înregistrarea candidatului care a câştigat alegerile în această circumscripţie ar fi fost completate cu încălcarea legii; campania electorală a acestuia ar fi fost finanţată prin intermediul surselor nedeclarate şi cu depăşirea plafonului; ar fi fost folosite resurse administrative şi s-ar fi mituit alegători.

98. Cu privire la pretinsa completare ilegală a listelor de subscripţie, Curtea a menţionat supra că existenţa unui sistem naţional de examinare efectivă a plângerilor şi a recursurilor individuale în chestiuni legate de drepturile electorale reprezintă una dintre garanţiile esenţiale ale alegerilor libere şi corecte. Un asemenea sistem asigură exercitarea efectivă a drepturilor individuale de a vota şi de a candida la alegeri, menţine încrederea generală în administrarea de către stat a procesului electoral şi constituie un instrument important aflat la dispoziţia statului, în vederea respectării obligaţiei sale pozitive care decurge din articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie.

99. În acest sens, Curtea observă că Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a avut la dispoziţie posibilitatea efectivă de a contesta înregistrarea în calitate de candidat a dlui Vladimir Plahotniuc. De altfel, un candidat al acestui bloc electoral a contestat în faţa Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni, înregistrarea dlui Vladimir Plahotniuc în calitate de candidat la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripţia electorală uninominală nr.17, invocând pretinse nereguli în procesul de colectare a semnăturilor. Printr-o încheiere a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni, din 2 februarie 2019, cererea reclamantului a fost respinsă ca tardivă. Acesta din urmă a declarat recurs în faţa Curţii de Apel Chişinău. Printr-o decizie din 6 februarie 2019, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău a respins acest recurs şi a menţinut Încheierea contestată a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni, din 2 februarie 2019.

100. Articolul 71 din Codul electoral prevede că concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărârile consiliilor şi ale birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Astfel, deciziile organelor electorale pot fi contestate în faţa instanţelor de judecată, în contencios administrativ. Prin urmare, legalitatea actelor emise de către aceste autorităţi poate fi supusă controlului judecătoresc la solicitarea părţilor interesate.

101. Cu privire la celelalte pretinse încălcări, Curtea menţionează că acestea ţin de competenţa organelor de urmărire penală sau a agenţilor constatatori.

102. Din perspectiva controlului efectuat de către Curtea Constituţională, la această dată, nu se poate constata faptul că în circumscripţia uninominală nr.17 ar fi existat încălcări care ar fi influenţat rezultatul alegerilor. Această teză este confirmată şi de faptul că deputatul ales a obţinut mai mult de 70% din voturile exprimate în circumscripţia menţionată.

3.2.3. Cererea de anulare a rezultatelor alegerilor în circumscripţia uninominală nr.18

103. Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” i-a solicitat Curţii să anuleze rezultatele alegerilor în circumscripţia nr.18 (mun. Orhei) pentru că candidatul care a câştigat alegerile în această circumscripţie ar fi mituit alegătorii, ar fi utilizat resurse administrative şi mijloace financiare nedeclarate.

104. Curtea menţionează că aceste pretinse încălcări ar putea fi cercetate de către autorităţile competente. Din perspectiva controlului efectuat de către Curtea Constituţională, circumstanţele invocate în motivarea cererii nu sunt de natură să conducă la anularea alegerilor. La data examinării sesizării, Curtea a constatat inexistenţa unor circumstanţe care să facă imposibilă determinarea opiniei electoratului în această circumscripţie, cu atât mai mult din cauza faptului că deputatul ales în această circumscripţie a obţinut aproximativ 60% din voturi (i.e. cu 11864 de voturi mai mult decât următorul candidat clasat).

3.2.4. Cererea de anulare a rezultatelor alegerilor în cadrul circumscripţiilor nr.47 şi nr.48

105. Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a invocat în cererile de anulare a rezultatelor alegerilor în cadrul circumscripţiilor nr.47 (oraşele Camenca, Râbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol) şi nr.48 (or. Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender) faptul că în acestea au fost comise pretinse fraude de transport organizat şi de mituire a alegătorilor care au domiciliul în stânga Nistrului.

106. În susţinerea afirmaţiilor sale, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a menţionat că pe 24 februarie 2019 s-au înregistrat multiple cazuri de transport organizat al alegatorilor cu domiciliul în stânga Nistrului către secţiile de votare din cadrul circumscripţiilor uninominale nr.47 şi nr.48.

107. În cererea sa, Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a susţinut că pe internet au fost publicate imagini şi videoclipuri care ar proba faptul că votul acestor alegatori ar fi fost remunerat. Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” a anexat la cererea sa aceste imagini şi link-uri către videoclipuri.

108. Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa anterioară că transportul organizat al alegătorilor nu reprezintă, în sine, o încălcare electorală, cu excepţia cazului în care se probează faptul că au fost exercitate presiuni neavenite pentru a se influenţa opţiunea electorală (a se vedea HCC nr.34 din 13 decembrie 2016, § 146).

109. Curtea reţine că, atât timp cât rămâne în vigoare caracterul secret al votului, nu se poate susţine eo ipso că transportarea alegătorilor ar putea influenţa rezultatele alegerilor.

110. Cu privire la pretinsa corupere a alegătorilor, Curtea subliniază că acest gen de acţiune constituie o încălcare gravă a principiilor alegerilor libere şi democratice. Totuşi, afirmaţiile şi probele prezentate în cererea sa de către Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” nu demonstrează existenţa unei fraude care să influenţeze rezultatele votării în aceste circumscripţii uninominale, diferenţa dintre voturile obţinute între candidaţii care au câştigat în alegeri şi cei care au luat locul doi fiind de aproximativ 5000 de voturi în circumscripţia nr.47 şi de aproximativ 7000 de voturi în circumscripţia nr.48.

111. Probele invocate demonstrează doar o serie de încălcări secvenţiale şi nu un fenomen care ar putea deturna voinţa alegătorilor, în sensul unei modificări a atribuirii mandatelor. Cu privire la aceste eventuale încălcări ale legii, ţine de sarcina autorităţilor competente să cerceteze faptele relevante şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege.

112. În acest sens, Curtea face trimitere la constatările Curţii Europene din cazul Kerimli şi Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, § 38, în care s-a constatat încălcarea articolului 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie, din cauza faptului că Curtea Constituţională a statului reclamat a anulat rezultatele alegerilor parlamentare în două circumscripţii uninominale, fără a stabili cu precizie dacă încălcările constatate au fost suficient de grave pentru a influenţa rezultatele alegerilor.

113. Având în vedere cele menţionate, Curtea subliniază că circumstanţele invocate în motivarea cererii de anulare a alegerilor în circumscripţiile nr.47 şi nr.48 nu sunt de natură să conducă la anularea alegerilor.

Concluzii

114. Curtea constată că în procesul alegerilor parlamentare pentru circumscripţiile uninominale şi la numărarea voturilor exprimate nu au fost comise încălcări ale Codului electoral de natură să influenţeze rezultatele votării şi atribuirea mandatelor în aceste circumscripţii.

115. Prin urmare, Curtea confirmă că, pe 24 februarie 2019, în circumscripţiile uninominale, deputaţii Parlamentul Republicii Moldova au fost aleşi în mod corect, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

3.3. Validarea mandatelor pentru deputaţii aleşi în circumscripţiile uninominale

116. Potrivit articolului 97 din Codul electoral, candidatul la funcţia de deputat în Parlament în circumscripţia uninominală se consideră ales dacă a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte învingătorul prin tragere la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.

117. Articolul 99 alin.(3) din Cod prevede că, în cazul în care candidatul ales în circumscripţia uninominală a fost ales şi pe lista de partid în circumscripţia naţională, se consideră că a fost ales doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid.

118. Prin Hotărârea nr.2417 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a atribuit mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova concurenţilor electorali, în conformitate cu rezultatele obţinute în circumscripţiile electorale uninominale:

1. Circumscripţia uninominală nr.1, or. Briceni – Greceanîi Zinaida (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

2. Circumscripţia uninominală nr.2, or. Ocniţa – Lozovan Irina (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

3. Circumscripţia uninominală nr.3, mun. Edineţ – Sîrbu Oleg (Partidul Democrat din Moldova)

4. Circumscripţia uninominală nr.4, or. Râşcani – Mizdrenco Vladimir (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

5. Circumscripţia uninominală nr.5, or. Glodeni – Leucă Ion (Partidul Democrat din Moldova)

6. Circumscripţia uninominală nr.6, or. Drochia – Padnevici Corneliu (Partidul Democrat din Moldova)

7. Circumscripţia uninominală nr.7, mun. Soroca – Pilipeţcaia Alla (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

8. Circumscripţia uninominală nr.8, or. Floreşti – Nichiforciuc Eugeniu (Partidul Democrat din Moldova)

9. Circumscripţia uninominală nr.9, mun. Bălţi – Usatîi Alexandr (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

10. Circumscripţia uninominală nr.10, mun. Bălţi – Nesterovschi Alexandr (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

11. Circumscripţia uninominală nr.11, or. Făleşti – Savva Oleg (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

12. Circumscripţia uninominală nr.12, or. Sângerei – Braşovschi Gheorghe (Partidul Democrat din Moldova)

13. Circumscripţia uninominală nr.13, or. Rezina – Graur Eleonora (Partidul Democrat din Moldova)

14. Circumscripţia uninominală nr.14, or. Teleneşti – Ciobanu Maria ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

15. Circumscripţia uninominală nr.15, or. Călăraşi – Ciubuc Nicolae (Partidul Democrat din Moldova)

16. Circumscripţia uninominală nr.16, mun. Ungheni – Guzun Ludmila (Partidul Democrat din Moldova)

17. Circumscripţia uninominală nr.17, or. Nisporeni – Plahotniuc Vladimir (Partidul Democrat din Moldova)

18. Circumscripţia uninominală nr.18, mun. Orhei – Şor Ilan (Partidul politic “Şor”)

19. Circumscripţia uninominală nr.19, com. Ivancea – Tauber Marina (Partidul politic “Şor”)

20. Circumscripţia uninominală nr.20, mun. Străşeni – Filip Pavel (Partidul Democrat din Moldova)

21. Circumscripţia uninominală nr.21, or. Criuleni – Carp Lilian ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

22. Circumscripţia uninominală nr.22, or. Ialoveni – Vovc Liviu ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

23. Circumscripţia uninominală nr.23, mun. Chişinău – Lipskii Oleg (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

24. Circumscripţia uninominală nr.24, mun. Chişinău – Bolea Vasile (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

25. Circumscripţia uninominală nr.25, mun. Chişinău – Grigoriu Inga ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

26. Circumscripţia uninominală nr.26, mun. Chişinău – Reniţă Iurie ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

27. Circumscripţia uninominală nr.27, mun. Chişinău – Bolea Vladimir ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

28. Circumscripţia uninominală nr.28, mun. Chişinău – Batrîncea Vlad (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

29. Circumscripţia uninominală nr.29, mun. Chişinău – Lebedinschi Adrian (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

30. Circumscripţia uninominală nr.30, mun. Chişinău – Perciun Dan ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

31. Circumscripţia uninominală nr.31, mun. Chişinău – Novac Grigore (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

32. Circumscripţia uninominală nr.32, mun. Chişinău – Popşoi Mihail ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

33. Circumscripţia uninominală nr.33, mun. Chişinău – Năstase Andrei ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

34. Circumscripţia uninominală nr.34, or. Anenii Noi – Jizdan Alexandru (Partidul Democrat din Moldova)

35. Circumscripţia uninominală nr.35, or. Căuşeni – Repeşciuc Grigore (Partidul Democrat din Moldova)

36. Circumscripţia uninominală nr.36, or. Ştefan Vodă – Jolnaci Alexandru (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

37. Circumscripţia uninominală nr.37, com. Răzeni – Frunze Petru ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

38. Circumscripţia uninominală nr.38, mun. Hânceşti – Botnari Alexandru (Partidul Democrat din Moldova)

39. Circumscripţia uninominală nr.39, com. Sărata Galbenă – Buza Ghenadie (Partidul Democrat din Moldova)

40. Circumscripţia uninominală nr.40, or. Cimişlia – Diacov Dumitru (Partidul Democrat din Moldova)

41. Circumscripţia uninominală nr.41, or. Leova – Greţu Efrosinia (Partidul Democrat din Moldova)

42. Circumscripţia uninominală nr.42, or. Cantemir – Bacalu Elena (Partidul Democrat din Moldova)

43. Circumscripţia uninominală nr.43, mun. Cahul – Groza Ion (candidat independent)

44. Circumscripţia uninominală nr.44, or. Taraclia – Tatarlî Chiril (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

45. Circumscripţia uninominală nr.45, mun. Comrat – Suhodolski Alexandr (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

46. Circumscripţia uninominală nr.46, or. Ceadâr-Lunga – Gagauz Fiodor (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

47. Circumscripţia uninominală nr.47, or. Camenca, Râbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol – Oleinic Alexandr (candidat independent)

48. Circumscripţia uninominală nr.48, or. Slobozia, mun. Tiraspol şi Bender – Melnic Viorel (candidat independent)

49. Circumscripţia uninominală nr.49, la est de Republica Moldova – Para Gheorghii (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

50. Circumscripţia uninominală nr.50, la vest de Republica Moldova – Sandu Maia ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

51. Circumscripţia uninominală nr.51, SUA, Canada – Alaiba Dumitru (Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”).

119. Potrivit informaţiilor prezentate de către Comisia Electorală Centrală, toţi candidaţii înregistraţi de către consiliile electorale de circumscripţie îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a candida la funcţia de deputat. De asemenea, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii actele care confirmă legalitatea înregistrării candidaţilor la funcţia de deputat pentru circumscripţiile uninominale.

120. Până la data examinării în şedinţă a chestiunii validării mandatelor de deputat nu au fost prezentate contestaţii privind nerespectarea de către aceştia a condiţiilor prevăzute de lege.

121. De asemenea, potrivit articolului 62 din Constituţie, validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui poate fi condiţionată de constatarea încălcării legislaţiei electorale. Curtea nu deţine nicio informaţie privind vinovăţia vreunui candidat la funcţia de deputat pentru o circumscripţie uninominală la comiterea vreunei contravenţii sau infracţiuni în legătură cu desfăşurarea scrutinului.

122. Aşadar, Curtea va valida mandatele tuturor deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor din 24 februarie 2019 în circumscripţiile uninominale.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 şi 140 din Constituţia Republicii Moldova, articolelor 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(1) şi 62 lit.d) din Codul jurisdicţiei constituţionale şi 100 din Codul electoral, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se respinge ca nefondat capătul cererii depuse de către Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” cu privire la anularea rezultatelor alegerilor în circumscripţiile uninominale nr.4 (or. Râşcani), nr.17 (or. Nisporeni), nr.18 (mun. Orhei), nr.47 (oraşele Camenca, Râbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol) şi nr.48 (or. Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender).

2. Se respinge ca nefondat capătul cererii depuse de către Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” cu privire la modul de repartizare a mandatelor de deputaţi în circumscripţia naţională.

3. Având în vedere faptul că de la alegerea primului Parlament al Republicii Moldova, care a funcţionat în perioada anilor 1990-1994, şi până la expirarea mandatului ultimului Parlament, care a fost ales pe 30 noiembrie 2014, în Republica Moldova au fost alese nouă legislaturi, Curtea Constituţională:

- confirmă rezultatele alegerilor Parlamentului de legislatura a X-a din 24 februarie 2019 în circumscripţia naţională;

- confirmă rezultatele alegerilor Parlamentului de legislatura a X-a din 24 februarie 2019 în circumscripţiile uninominale: nr.1, or. Briceni; nr.2, or. Ocniţa; nr.3, mun. Edineţ; nr.4, or. Râşcani; nr.5, or. Glodeni; nr.6, or. Drochia; nr.7, mun. Soroca; nr.8, or. Floreşti; nr.9, mun. Bălţi; nr.10, mun. Bălţi; nr.11, or. Făleşti; nr.12, or. Sângerei; nr.13, or. Rezina; nr.14, or. Teleneşti; nr.15, or. Călăraşi; nr.16, mun. Ungheni; nr.17, or. Nisporeni; nr.18, mun. Orhei; nr.19, com. Ivancea; nr.20, mun. Străşeni; nr.21, or. Criuleni; nr.22, or. Ialoveni; nr.23, mun. Chişinău; nr.24, mun. Chişinău; nr.25, mun. Chişinău; nr.26, mun. Chişinău; nr.27, mun. Chişinău; nr.28, mun. Chişinău; nr.29, mun. Chişinău; nr.30, mun. Chişinău; nr.31, mun. Chişinău; nr.32, mun. Chişinău; nr.33, mun. Chişinău; nr.34, or. Anenii Noi; nr.35, or. Căuşeni; nr.36, or. Ştefan Vodă; nr.37, com. Răzeni; nr.38, mun. Hânceşti; nr.39, com. Sărata Galbenă; nr.40, or. Cimişlia; nr.41, or. Leova; nr.42, or. Cantemir; nr.43, mun. Cahul; nr.44, or. Taraclia; nr.45, mun. Comrat; nr.46, or. Ceadâr-Lunga; nr.47, oraşele Camenca, Râbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol; nr.48, or. Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender; nr.49, la est de Republica Moldova; nr.50, la vest de Republica Moldova şi nr.51, Statele Unite ale Americii, Canada.

4. Se validează mandatele deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, în circumscripţia naţională, după cum urmează:

PARTIDUL POLITIC “PARTIDUL

SOCIALIŞTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA”

1. Ceban Ion

2. Smirnov Eduard

3. Ţîrdea Bogdat

4. Koksal Ivanna

5. Dolinţă Alla

6. Gaiciuc Victor

7. Golovatiuc Vladimir

8. Răileanu Adela

9. Furculiţă Corneliu

10. Bologan Victor

11. Odnostalco Vladimir

12. Mudreac Radu

13. Ţurcan Vladimir

14. Zabunov Ivan

15. Burduja Petru

16. Teterea Oleg

17. Cuneţchi Tatiana

18. Vartanean Gaik

BLOCUL ELECTORAL

“ACUM PLATFORMA DA ŞI PAS”

19. Slusari Alexandru

20. Grosu Igor

21. Munteanu Igor

22. Ţîcu Octavian

23. Nicolaescu-Onofrei Liliana

24. Litvinenco Sergiu

25. Moţpan Chiril

26. Plîngău Dinu

27. Nantoi Oazu

28. Marian Radu

29. Gherman Doina

30. Spătaru Arina

31. Roşca Veronica

32. Macari Stela

PARTIDUL DEMOCRAT DIN MOLDOVA

33. Candu Andrian

34. Botnari Constantin

35. Babuc Monica

36. Bîtca Vasile

37. Sîrbu Serghei

38. Cebotari Vladimir

39. Andronachi Vladimir

40. Drăguţanu Otilia

41. Rotundu Svetlana

42. Ivanov Violeta

43. Agache Angel

44. Vitiuc Vladimir

45. Vremea Igor

PARTIDUL POLITIC “ŞOR”

46. Jardan Petru

47. Albot Maria

48. Ulanov Denis

49. Apostolova Reghina

50. Fotescu Vadim

5. Se validează mandatele deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, în circumscripţiile uninominale, după cum urmează:

1. Circumscripţia uninominală nr.1, or. Briceni – Greceanîi Zinaida (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

2. Circumscripţia uninominală nr.2, or. Ocniţa – Lozovan Irina (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

3. Circumscripţia uninominală nr.3, mun. Edineţ – Sîrbu Oleg (Partidul Democrat din Moldova)

4. Circumscripţia uninominală nr.4, or. Râşcani – Mizdrenco Vladimir (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

5. Circumscripţia uninominală nr.5, or. Glodeni – Leucă Ion (Partidul Democrat din Moldova)

6. Circumscripţia uninominală nr.6, or. Drochia – Padnevici Corneliu (Partidul Democrat din Moldova)

7. Circumscripţia uninominală nr.7, mun. Soroca – Pilipeţcaia Alla (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

8. Circumscripţia uninominală nr.8, or. Floreşti – Nichiforciuc Eugeniu (Partidul Democrat din Moldova)

9. Circumscripţia uninominală nr.9, mun. Bălţi – Usatîi Alexandr (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

10. Circumscripţia uninominală nr.10, mun. Bălţi – Nesterovschi Alexandr (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

11. Circumscripţia uninominală nr.11, or. Făleşti – Savva Oleg (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

12. Circumscripţia uninominală nr.12, or. Sângerei – Braşovschi Gheorghe (Partidul Democrat din Moldova)

13. Circumscripţia uninominală nr.13, or. Rezina – Graur Eleonora (Partidul Democrat din Moldova)

14. Circumscripţia uninominală nr.14, or. Teleneşti – Ciobanu Maria ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

15. Circumscripţia uninominală nr.15, or. Călăraşi – Ciubuc Nicolae (Partidul Democrat din Moldova)

16. Circumscripţia uninominală nr.16, mun. Ungheni – Guzun Ludmila (Partidul Democrat din Moldova)

17. Circumscripţia uninominală nr.17, or. Nisporeni – Plahotniuc Vladimir (Partidul Democrat din Moldova)

18. Circumscripţia uninominală nr.18, mun. Orhei – Şor Ilan (Partidul politic “Şor”)

19. Circumscripţia uninominală nr.19, com. Ivancea – Tauber Marina (Partidul politic “Şor”)

20. Circumscripţia uninominală nr.20, mun. Străşeni – Filip Pavel (Partidul Democrat din Moldova)

21. Circumscripţia uninominală nr.21, or. Criuleni – Carp Lilian ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

22. Circumscripţia uninominală nr.22, or. Ialoveni – Vovc Liviu ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

23. Circumscripţia uninominală nr.23, mun. Chişinău – Lipskii Oleg (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

24. Circumscripţia uninominală nr.24, mun. Chişinău – Bolea Vasile (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

25. Circumscripţia uninominală nr.25, mun. Chişinău – Grigoriu Inga ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

26. Circumscripţia uninominală nr.26, mun. Chişinău – Reniţă Iurie ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

27. Circumscripţia uninominală nr.27, mun. Chişinău – Bolea Vladimir ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

28. Circumscripţia uninominală nr.28, mun. Chişinău – Batrîncea Vlad (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

29. Circumscripţia uninominală nr.29, mun. Chişinău – Lebedinschi Adrian (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

30. Circumscripţia uninominală nr.30, mun. Chişinău – Perciun Dan ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

31. Circumscripţia uninominală nr.31, mun. Chişinău – Novac Grigore (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

32. Circumscripţia uninominală nr.32, mun. Chişinău – Popşoi Mihail ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

33. Circumscripţia uninominală nr.33, mun. Chişinău – Năstase Andrei ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

34. Circumscripţia uninominală nr.34, or. Anenii Noi – Jizdan Alexandru (Partidul Democrat din Moldova)

35. Circumscripţia uninominală nr.35, or. Căuşeni – Repeşciuc Grigore (Partidul Democrat din Moldova)

36. Circumscripţia uninominală nr.36, or. Ştefan Vodă – Jolnaci Alexandru (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

37. Circumscripţia uninominală nr.37, com. Răzeni – Frunze Petru ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

38. Circumscripţia uninominală nr.38, mun. Hânceşti – Botnari Alexandru (Partidul Democrat din Moldova)

39. Circumscripţia uninominală nr.39, com. Sărata Galbenă – Buza Ghenadie (Partidul Democrat din Moldova)

40. Circumscripţia uninominală nr.40, or. Cimişlia – Diacov Dumitru (Partidul Democrat din Moldova)

41. Circumscripţia uninominală nr.41, or. Leova – Greţu Efrosinia (Partidul Democrat din Moldova)

42. Circumscripţia uninominală nr.42, or. Cantemir – Bacalu Elena (Partidul Democrat din Moldova)

43. Circumscripţia uninominală nr.43, mun. Cahul – Groza Ion (Candidat independent)

44. Circumscripţia uninominală nr.44, or. Taraclia – Tatarlî Chiril (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

45. Circumscripţia uninominală nr.45, mun. Comrat – Suhodolski Alexandr (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

46. Circumscripţia uninominală nr.46, or. Ceadâr-Lunga – Gagauz Fiodor (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

47. Circumscripţia uninominală nr.47, oraşele Camenca, Râbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol – Oleinic Alexandr (Candidat independent)

48. Circumscripţia uninominală nr.48, or. Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender – Melnic Viorel (Candidat independent)

49. Circumscripţia uninominală nr.49, la est de Republica Moldova – Para Gheorghii (Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”)

50. Circumscripţia uninominală nr.50, la vest de Republica Moldova – Sandu Maia ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

51. Circumscripţia uninominală nr.51, SUA, Canada – Alaiba Dumitru ( Blocul electoral “ACUM Platforma DA şi PAS”)

6. Se confirmă listele candidaţilor supleanţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova:

1) din partea Partidului politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” – 25 de candidaţi, potrivit anexei nr.1;

2) din partea Blocului electoral “ACUM Platforma DA şi PAS” – 33 de candidaţi, potrivit anexei nr.2;

3) din partea Partidului Democrat din Moldova – 37 de candidaţi, potrivit anexei nr.3;

4) din partea Partidului politic “Şor” – 44 de candidaţi, potrivit anexei nr.4.

7. Se trimite prezenta hotărâre Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei Electorale Centrale.

8. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.