Hotărâre nr.4 din 14.04.2025 pentru controlul constituţionalităţii articolului 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei şi a articolelor 25 alin.(3) şi 26 din Legea cu privire la Procuratură (selectarea candidaţilor pentru funcţiile de procuror-şef şi de procuror al Procuraturii UTA Găgăuzia) (sesizarea nr.44a/2025)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru controlul constituţionalităţii articolului 21

din Legea privind statutul juridic special al

Găgăuziei şi a articolelor 25 alin.(3) şi 26

din Legea cu privire la Procuratură

(selectarea candidaţilor pentru funcţiile

de procuror-şef şi de procuror al

Procuraturii UTA Găgăuzia)

(sesizarea nr.44a/2025)

nr. 4  din  14.04.2025

 (în vigoare 14.04.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 212-214 art. 56 din 06.05.2025

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 ianuarie 2025,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 aprilie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională pe 29 ianuarie 2025, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.f) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.f) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de către dl Ion Munteanu, Procuror General al Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea articolului 21 din Legea nr.344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei şi a articolelor 25 alin.(3) şi 26 din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.

3. În procesul soluţionării sesizărilor, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Guvernului, Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor şi Institutului de Reforme Penale.

4. La şedinţa publică a Curţii au fost prezenţi dl Ion Munteanu, Procuror General al Republicii Moldova, autor al sesizării. Parlamentul a fost reprezentat de dl Valeriu Kuciuk. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco. Consiliului Superior al Procurorilor a fost reprezentat de dl Dumitru Obadă, Preşedinte al Consiliului.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 111

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia

"(1) Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural.

(2) Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt garantate toate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova.

(3) În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative şi executive potrivit legii.

(4) Pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.

(5) Bugetul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se formează în conformitate cu normele stabilite în legea care reglementează statutul special al Găgăuziei.

(6) Controlul asupra respectării legislaţiei Republicii Moldova în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se exercită de Guvern, în condiţiile legii.

(7) Legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi în Parlament."

Articolul 124

Procuratura

"(1) Procuratura este o instituţie publică autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, ce contribuie la înfăptuirea justiţiei, apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei, societăţii şi statului prin intermediul procedurilor penale şi al altor proceduri prevăzute de lege.

(2) Atribuţiile Procuraturii sunt exercitate de procurori.

(3) Competenţele, modul de organizare şi funcţionare a Procuraturii se stabilesc prin lege.

(în redactarea Legii nr.256 din 25 noiembrie 2016, în vigoare din 29 noiembrie 2016)"

Articolul 125

Procurorul

"(1) Procurorul General este numit în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

(2) Procurorul General este demis din funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în condiţiile legii, pentru motive obiective şi în temeiul unei proceduri transparente.

(3) Numirea, transferarea, promovarea şi demiterea procurorilor ierarhic inferiori se efectuează de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

(în redactarea Legii nr.256 din 25 noiembrie 2016, în vigoare din 29 noiembrie 2016)"

Articolul 125¹

Consiliul Superior al Procurorilor

"(1) Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenţei şi imparţialităţii procurorilor.

(2) Consiliul Superior al Procurorilor este constituit, în condiţiile legii, din procurori aleşi din cadrul procuraturilor de toate nivelurile şi din reprezentanţi ai altor autorităţi, instituţii publice sau ai societăţii civile. Procurorii în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor constituie o parte importantă.

(3) Consiliul Superior al Procurorilor asigură numirea, transferarea, promovarea în funcţie şi aplicarea măsurilor disciplinare faţă de procurori.

(4) Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Procurorilor se stabileşte prin lege.

(introdus prin Legea nr.256 din 25 noiembrie 2016, în vigoare din 29 noiembrie 2016)"

6. Prevederile relevante ale Legii nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură sunt următoarele:

Articolul 7

Sistemul Procuraturii

"(1) Procuratura este un sistem unic, care include:

a) Procuratura Generală;

b) procuraturile specializate;

c) procuraturile teritoriale.

(2) Numărul total de procurori în cadrul Procuraturii se stabileşte de către Parlament, la propunerea Procurorului General şi cu avizul Consiliului Superior al Procurorilor. Numărul procurorilor din fiecare procuratură este stabilit de către Consiliul Superior al Procurorilor, la propunerea Procurorului General.

(3) Structura Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate şi a procuraturilor teritoriale, precum şi reşedinţa acestora se stabilesc şi se modifică de Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.

(4) Procuratura este condusă de Procurorul General şi adjuncţii săi conform domeniilor de competenţă stabilite de Procurorul General."

Articolul 25

Numirea în funcţie a procurorilor

"(1) Numirea în funcţiile de procuror, procuror-şef al procuraturii, adjunct al procurorului-şef al procuraturii, procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau adjunct al procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale se face prin ordinul Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

(2) În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, Procurorul General este obligat să adopte o decizie. Procurorul General poate refuza motivat candidatura prezentată pentru numire în funcţie. Consiliul Superior al Procurorilor poate propune în mod repetat aceeaşi candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. Această propunere este obligatorie pentru Procurorul General.

(3) Candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este propus de către Adunarea Populară a Găgăuziei cu cel puţin 3 luni înainte de intervenirea vacanţei funcţiei sau, în cazul în care aceasta intervine înainte de expirarea mandatului, în termen de 2 luni de la intervenirea vacanţei.

(4) Mandatul de procuror-şef al procuraturii, cel de adjunct al procurorului-şef al procuraturii, cel de procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale şi cel de adjunct al procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale este de 5 ani. Aflarea în aceeaşi funcţie a acestora nu poate depăşi 2 mandate consecutive. La încheierea mandatului, persoanei i se propune numirea, fără concurs, în una din funcţiile vacante de procuror, cu excepţia funcţiei de procuror-şef."

Articolul 26

Procedura de selecţie a candidatului la funcţia

de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia

"(1) Candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este selectat de Adunarea Populară a Găgăuziei în baza condiţiilor şi criteriilor stabilite de prezenta lege şi regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. Candidatul se selectează în urma unui concurs public organizat şi desfăşurat în conformitate cu procedura stabilită de legea locală adoptată de Adunarea Populară.

(2) La aprecierea participanţilor la concursul pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, Adunarea Populară aplică punctaj în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

(3) Adunarea Populară propune candidatura selectată Consiliului Superior al Procurorilor pentru verificare.

(4) În baza materialelor prezentate de Adunarea Populară, Consiliul Superior al Procurorilor, în termen de o lună, verifică respectarea procedurii şi corespunderea candidatului condiţiilor şi criteriilor prevăzute de prezenta lege şi regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor şi propune Procurorului General numirea sa în funcţie.

(5) În cazul în care identifică încălcări în procedura de selecţie a candidatului sau acesta nu corespunde unor condiţii sau criterii, Consiliul Superior al Procurorilor va respinge motivat candidatura propusă de Adunarea Populară.

(6) Adunarea Populară poate propune în mod repetat aceeaşi candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. În cazul în care constată în mod repetat încălcări de procedură sau necorespunderea candidatului unor condiţii ori criterii, Consiliul Superior al Procurorilor va respinge motivat candidatura. Aceeaşi candidatură respinsă a doua oară din cauza necorespunderii unor condiţii sau criterii nu mai poate fi propusă la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, urmînd a fi organizat un nou concurs."

7. Prevederile relevante ale Legii nr.344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei sunt următoarele:

"Art.21. – (1) Procuratura Găgăuziei îşi desfăşoară activitatea în corespundere cu Legea cu privire la Procuratura Republicii Moldova (cu excepţiile prevăzute de prezenta lege).

(2) Procurorul Găgăuziei este numit de către Procurorul General al Republicii Moldova la propunerea Adunării Populare şi este din oficiu membru al colegiului Procuraturii Generale a Republicii Moldova.

(3) Procurorii ierarhic inferiori ai Găgăuziei sunt numiţi de către Procurorul General al Republicii Moldova la propunerea Procurorului Găgăuziei cu acordul Adunării Populare."

ÎN DREPT

I. Argumentele autorului sesizării

8. Autorul sesizării menţionează că normele contestate îi permit Adunării Populare a Găgăuziei să participe la procedura de numire a procurorului-şef şi a procurorilor ierarhic inferiori ai Procuraturii UTA Găgăuzia. Autorul consideră că aceste prevederi contravin articolelor 1 alin.(3), 6, 7 şi 111 din Constituţie, deoarece îi permit unei autorităţi politice reglementate în Capitolul VIII din Constituţie, intitulat "Administraţia publică", să participe la procedura de numire în funcţie a procurorilor, care, potrivit Capitolului IX din Constituţie, fac parte din "Autoritatea judecătorească".

9. Totodată, autorul sesizării consideră că competenţa Adunării Populare a Găgăuziei de a participa la procedura de numire a procurorului-şef şi a procurorilor ierarhic inferiori ai Procuraturii UTA Găgăuzia este discriminatorie faţă de alte autorităţi publice locale, iar din punct de vedere etnic, faţă de alte etnii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.

10. De asemenea, autorul menţionează că, potrivit articolului 124 alin.(1) din Constituţie, Procuratura este o instituţie publică autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti. Procedura de numire în funcţie a procurorilor ierarhic inferiori este reglementată de articolul 125 alin.(3) din Constituţie, care prevede că numirea procurorilor ierarhic inferiori se efectuează de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. De asemenea, articolul 125¹ alineatul (1) din Constituţie prevede că Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenţei şi imparţialităţii procurorilor, iar alineatul (3) din acelaşi articol prevede că Consiliul asigură numirea în funcţie a procurorilor.

11. În acest sens, autorul sesizării notează că participarea Adunării Populare a Găgăuziei la procedura de numire a procurorului-şef şi a procurorilor ierarhic inferiori ai Procuraturii UTA Găgăuzia subminează principiul autonomiei Procuraturii, independenţa procurorilor şi competenţa constituţională a Consiliului Superior al Procurorilor de a propune numirea în funcţie a procurorilor.

12. Aşadar, autorul consideră că normele contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 6, 7, 16, 111, 124, 125 şi 125¹ din Constituţie.

II. Argumentele autorităţilor cărora le-a fost solicitată şi care şi-au prezentat opinia

13. În opinia sa, Parlamentul a menţionat că, potrivit articolului 111 alin.(1) din Constituţie, UTA Găgăuzia are un statut juridic distinct, care funcţionează în baza principiului autonomiei locale. Parlamentul menţionează că candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este selectat în baza unui concurs public şi în baza criteriilor şi a condiţiilor stabilite de Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor. De asemenea, Consiliul are competenţa să examineze dacă candidaţii propuşi de Adunarea Populară corespund condiţiilor şi criteriilor prevăzute de lege şi de Regulament. Din acest motiv, Parlamentul consideră că în procedura menţionată Adunarea Populară nu are un rol decizional, mai cu seamă având în vedere că Consiliul poate respinge candidaţii propuşi.

14. În opinia sa, cu referire la pretinsa încălcare a articolelor 1 alin.(1), 6, 7 şi 124 alin.(1) din Constituţie, Guvernul a notat că prin Legea nr.256/2016 pentru modificarea şi completarea Constituţiei s-a acordat Procuraturii statutul de autoritate independentă, consolidându-se principiul autonomiei instituţionale. De asemenea, potrivit Capitolului IX din Constituţie, Procuratura face parte din "Autoritatea judecătorească". Deşi prin articolul 111 din Constituţie legislatorul i-a atribuit UTA Găgăuzia un statut distinct, Guvernul menţionează că organizarea şi funcţionarea Găgăuziei este bazată pe principiul autonomiei locale. Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale, parte integrantă a puterii executive, conform Capitolului VIII din Constituţie, se fundamentează pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor în problemele de interes local deosebit. Caracterul autonom al Găgăuziei, în sensul articolului 111 alin.(1) din Constituţie, se referă la competenţa acestei unităţi teritoriale de a-şi exercita competenţele şi de a rezolva problemele care ţin de treburile publice, de ordin politic, economic şi cultural, în limitele stabilite de Constituţie, altele decât cele specificate în Capitolul IX privind administrarea judecătorească. Potrivit Guvernului, selectarea candidatului pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia de către Adunarea Populară a Găgăuziei, în calitatea sa de autoritate reprezentativă şi legislativă, generează conflicte cu principiile constituţionale privind autonomia şi independenţa funcţională a Procuraturii.

15. Cu referire la pretinsa încălcare a articolelor 7, 125 şi 125¹ alineatele (1) şi (3) din Constituţie, Guvernul menţionează că rolul constituţional al Consiliului Superior al Procurorilor nu trebuie uzurpat, având în vedere că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 68 alineatul (1) din Legea cu privire la Procuratură, Consiliul este un organ independent, cu statut de persoană juridică, format în vederea participării la procesul de constituire, funcţionare şi asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii. Potrivit articolului 125¹ alin.(1) şi (3) din Constituţie, Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenţei şi al imparţialităţii procurorilor, care asigură numirea, transferarea, promovarea în funcţie şi aplicarea măsurilor disciplinare faţă de procurori. Pe de altă parte, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia este formată din 35 de deputaţi aleşi pentru un mandat de 4 ani, în circumscripţii teritoriale uninominale prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

16. Deşi Adunarea Populară a Găgăuziei joacă un rol important în reprezentarea politică, fiind organul legislativ al Găgăuziei, aceasta nu deţine expertiza necesară pentru a evalua candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia din perspectiva competenţei profesionale sau a criteriilor juridice relevante. Guvernul subliniază că Adunarea Populară nu este formată din procurori, avocaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile cu expertiză în domeniu, ceea ce poate duce la o evaluare subiectivă a candidaţilor în funcţie de criteriile stabilite. În acest sens, potrivit articolului 125¹ din Constituţie, Consiliul Superior al Procurorilor este unica autoritate competentă pentru a asigura numirea, transferarea, promovarea în funcţie şi aplicarea măsurilor disciplinare faţă de procurori. Este esenţial ca procesul de selecţie a candidaţilor la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia sau a candidaţilor la funcţia de procuror-şef al altor procuraturi teritoriale să fie realizat de către Consiliul Superior al Procurorilor, având în vedere responsabilitatea sa constituţională de a garanta independenţa procurorilor şi buna funcţionare a sistemului procuraturii.

17. Potrivit articolului 26 din Legea cu privire la Procuratură, candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este selectat de Adunarea Populară a UTA Găgăuzia. Rolul Consiliului Superior al Procurorilor se limitează la verificarea respectării procedurii de selecţie, fără a se implica în evaluarea candidatului sau aprecierea competenţei sale profesionale. Consiliul Superior al Procurorilor are responsabilitatea de a verifica respectarea procedurii de selecţie şi de a confirma îndeplinirea de către candidatul propus de Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a condiţiilor şi criteriilor prevăzute de lege şi a regulamentului aprobat de Consiliu. Această verificare este circumscrisă aspectelor procedurale, Consiliul Superior al Procurorilor neavând prerogativa de a evalua obiectiv competenţa candidatului. Astfel, rolul Consiliului Superior al Procurorilor este îngustat, reducându-se doar la acceptarea sau respingerea candidaturii în cazul constatării unei încălcări a procedurii sau a unei neconformităţi cu condiţiile legale şi criteriile stabilite de lege şi regulament. Această procedură limitează puterea de decizie a Consiliului Superior al Procurorilor, plasându-l într-o poziţie în care nu poate interveni pentru a evalua alţi candidaţi sau pentru a exprima o apreciere cu privire la competenţa acestora. Prin urmare, Consiliul Superior al Procurorilor este în imposibilitate de a compara mai mulţi candidaţi sau de a selecta candidatul cel mai competent dintre aceştia, fiind limitat de propunerea unui singur candidat de către Adunarea Populară a UTA Găgăuzia.

18. Suplimentar, Guvernul consideră că atribuirea competenţei Adunării Populare de a propune numirea procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este în disonanţă cu prevederile articolului 1 alineatul (1) din Constituţie, potrivit cărora Republica Moldova este un stat unitar şi indivizibil.

19. În opinia sa, Consiliul Superior al Procurorilor a notat că Adunarea Populară a Găgăuziei are un rol decizional semnificativ la numirea procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia prin faptul că selectează candidatul printr-un concurs propriu. De asemenea, Adunarea Populară are o influenţă directă la numirea procurorilor subordonaţi, prin faptul că trebuie să aprobe candidaţii propuşi de procurorul-şef. Această situaţie derogă de la regula generală referitoare la numirea procurorilor de către Procurorul General la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor şi ridică probleme serioase de constituţionalitate. Consiliul Superior al Procurorilor face trimitere la Hotărârile Curţii Constituţionale nr.13 din 21 mai 2020 şi nr.24 din 6 mai 1999 şi menţionează că legislatorul trebuie să respecte mandatul constituţional al Consiliului în domeniul numirii procurorilor în funcţie. De asemenea, Consiliul notează că Adunarea Populară a Găgăuziei reprezintă o autoritate publică locală şi un organ politic, iar competenţa sa în domeniul numirii procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia afectează separaţia puterilor în stat. Constituţia nu prevede competenţa Adunării Populare în domeniul respectiv. Competenţele UTA Găgăuzia sunt limitate la domeniile atribuite în mod explicit prin autonomia locală, iar justiţia şi organizarea Procuraturii nu sunt un atribut al autorităţilor locale, ci al celor naţionale. Potrivit articolului 7 din Legea cu privire la Procuratură, Procuratura este un sistem unic la nivel naţional, care include Procuratura Generală, procuraturile teritoriale şi procuraturile specializate. Procuratura UTA Găgăuzia reprezintă o procuratură teritorială, parte integrantă a Procuraturii Republicii Moldova, nu o entitate separată. Din acest motiv, normele contestate contravin separaţiei puterilor în stat, supremaţiei Constituţiei, principiului statului unitar şi limitelor competenţei UTA Găgăuzia.

20. Consiliul mai menţionează că, potrivit articolului 125 alin.(3) din Constituţie, procurorii ierarhic inferiori sunt numiţi în funcţie de Procurorul General la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Legea fundamentală nu permite participarea altor autorităţi, nici centrale, nici locale, la această procedură. Din acest motiv, normele contestate contravin articolului 125 alin.(3) din Constituţie.

21. Consiliul menţionează că Adunarea Populară reprezintă o autoritate eminamente politică. Implicarea Adunării în procedura de selectare a procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia poate conduce la faptul ca selectarea candidatului să aibă loc în baza criteriilor de loialitate politică sau de afiliere locală, decât pe criterii de integritate sau de merit. Consiliul notează că, în examinarea unor cazuri sensibile pentru comunitatea locală, candidatul desemnat de Adunarea Populară poate fi susceptibil presiunilor din partea Adunării. Potrivit Consiliului, procurorul-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia trebuie să reprezinte interesele legii şi ale întregii societăţi, nu interesele politice locale. Politizarea procesului de numire a procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia pune în pericol percepţia de imparţialitate a întregii Procuraturi. Consiliul consideră că riscul de politizare este profund şi că normele contestate contravin principiilor independenţei şi imparţialităţii procurorilor, stabilite de articolul 125¹ alin.(1) din Constituţie.

22. Consiliul reprezintă unica autoritate competentă să decidă asupra carierei procurorilor, rol atribuit pentru a proteja Procuratura de influenţe politice şi pentru a asigura meritocraţia şi imparţialitatea procurorilor. Consiliul trebuie să aibă instrumente suficiente pentru a controla efectiv accesul în funcţia de procuror, tocmai pentru a asigura că sistemul nu este deformat de influenţe nepotrivite. Competenţa Consiliului de a "asigura numirea" procurorilor presupune o obligaţie de diligenţă maximă în selectarea candidaţilor. Orice procedură legală care goleşte de conţinut această competenţă a Consiliului este neconstituţională. Mecanismul contestat limitează în mod esenţial rolul CSP, transformându-l într-un actor formal. Acest mecanism conduce la faptul că CSP nu mai organizează selectarea procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, ci examinează candidatul impus de Adunarea Populară. Rolul CSP este redus la faptul de a verifica documentele prezentate şi de a constata eventualele neconformităţi formale, neavând posibilitatea reală de a alege cel mai bun candidat, aşa cum se întâmplă în procedura ordinară de organizare a concursurilor pentru funcţia de procuror-şef al procuraturilor specializate. Consiliul are obligaţia constituţională de a evalua în mod substanţial candidaţii pentru a garanta integritatea şi competenţa acestora, însă mecanismul contestat împiedică Consiliul să-şi exercite această competenţă, fiind în mod vădit contrar articolului 125¹ alin.(3) din Constituţie.

23. Suplimentar, Consiliul mai notează că din anul 2016 până în prezent Adunarea Populară a organizat două concursuri publice pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia care au eşuat, fie din cauza lipsei candidaţilor eligibili, fie din cauza neîntrunirii cerinţelor legale de către candidaţii propuşi sau din cauza stabilirii neconformităţii candidaţilor de către CSP. Astfel, din anul 2016 funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este vacantă, fiind asigurată de interimari. Acest blocaj instituţional afectează grav eficienţa activităţii Procuraturii UTA Găgăuzia.

24. În opinia prezentată, Institutul de Reforme Penale menţionează că articolul 125 din Constituţie prevede expres că numirea, transferarea, promovarea şi demiterea procurorilor ierarhic inferiori se efectuează de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Constituţia nu lasă rezerve pentru un alt mod de numire, transferare, promovare şi demitere a procurorilor ierarhic inferior. De asemenea, acest articol nu conţine nicio menţiune că modul de numire ar putea fi prevăzut de lege. La fel, Constituţia nu sugerează că ar putea fi o altă procedură de numire a procurorilor decât cea generală. Unica referinţă la lege se prevede în articolul 125¹ alin.(4) din Constituţie în ceea ce priveşte modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Procurorilor. Institutul menţionează că în cazul unei eventuale respingeri a candidaturii de către Consiliul Superior al Procurorilor, Adunarea Populară poate propune în mod repetat aceeaşi candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. Legea stabileşte că respingerea repetată poate avea loc doar în cazul necorespunderii candidatului unor condiţii sau unor criterii. Condiţiile sau criteriile nu sunt de fiecare dată expres menţionate în lege şi nu sunt interpretate de fiecare dată uniform. În situaţia unui eventual proces în contencios administrativ, instanţele de judecată pot da o altă interpretare acestor condiţii. La fel, competenţa CSP se limitează la examinarea oportunităţii de a propune un procuror din mai multe candidaturi, în funcţie de cunoştinţele în domeniul dreptului, experienţa personală, prestaţia anterioară etc. În toate cazurile propunerea făcută de CSP către Procurorul General a candidaturii procurorului-şef al UTA este iluzorie. Rolul CSP în această procedură este doar de a verifica respectarea procedurii şi corespunderea candidatului condiţiilor şi criteriilor prevăzute de lege. Chiar dacă legea îi permite CSP să respingă candidatura, Adunarea Populară are competenţa să identifice un nou candidat. Prin urmare, rolul pe care îl îndeplineşte Adunarea Populară a Găgăuziei în identificarea candidatului la funcţia de procurorul-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este unul determinant. Normele contestate nu prevăd căi alternative prin care un candidat la funcţia respectivă ar putea participa la un concurs public în mod independent de Adunarea Populară. Prin urmare, normele contestate limitează competenţele CSP, prevăzute de Constituţie, fapt care ar putea ridica probleme de constituţionalitate.

25. Cu privire la independenţa procurorilor, Institutul menţionează că este firesc faptul că procurorul în activitatea sa nu poate dispune de o independenţă ca cea a judecătorului. Totuşi, fiind inclus în capitolul autoritatea judecătorească, Constituţia asigură independenţa procurorului de puterea executivă şi legislativă. Constituţia prevede expres că CSP este garantul independenţei şi imparţialităţii procurorilor. La fel, articolul 1 din Legea cu privire la Procuratură prevede că Procuratura este o instituţie publică autonomă. Constituţia a plasat Procuratura în cadrul autorităţii judecătoreşti în primul rând cu scopul de a asigura independenţa procurorului, iar normele legale care derivă din Constituţiei materializează spiritul acesteia. Potrivit articolului 111 din Constituţie, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia soluţionează de sine stătător problemele cu caracter politic, economic şi cultural. Constituţia nu prevede norme care ar face referire la probleme de ordin juridic care ar putea fi soluţionate în cadrul autonomiei. Activitatea procurorului este una strict generală neavând atribuţie la normele elaborate şi adoptate de către Adunarea Populară. Procurorul în activitatea sa nu are atribuţie la legile locale adoptate de către Adunarea Populară. Prin urmare, nu există o tangenţă între activitatea procurorului şi asigurarea autonomiei culturale, politice şi economice. Realizarea misiunii constituţionale a procuraturii, ca subiect ce contribuie la înfăptuirea justiţiei, este posibilă doar prin asigurarea unei independenţe reale, şi nu teoretice. Faptul că procurorul-şef este propus de Adunarea Populară a autonomiei nu numai că nu asigură independenţa procurorului, dar şi îl face vulnerabil faţă de actorii politici.

III. Aprecierea Curţii

A. Admisibilitatea

26. Prin Decizia sa din 8 aprilie 2025, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

27. Curtea a reţinut că, în conformitate cu articolele 25 lit.f) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.f) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Procurorul General este abilitat cu prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

28. Obiectul sesizării îl constituie articolul 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei şi articolele 25 alin.(3) şi 26 din Legea cu privire la Procuratură. Curtea constată că în Hotărârea nr.24 din 6 mai 1999 Curtea a examinat constituţionalitatea articolului 20 alin.(2) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, care prevedea că judecătorii instanţelor de judecată ale Găgăuziei sunt numiţi în funcţie prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, la propunerea Adunării Populare a Găgăuziei, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Totuşi, având în vedere că normele contestate reglementează numirea în funcţie a procurorului-şef şi a procurorilor Procuraturii UTA Găgăuzia, Curtea a constatat că dispoziţiile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

29. Deşi articolul 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei şi articolele 25 alin.(3) şi 26 din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură reglementează procedura de numire în funcţie a procurorului-şef şi a procurorilor Procuraturii UTA Găgăuzia, Curtea constată că acestea sunt reglementate în mod diferit. Prima lege prevede că la procedura de numire în funcţie a procurorului-şef şi a procurorilor Procuraturii UTA Găgăuzia participă Adunarea Populară a Găgăuziei şi Procurorul General, însă a doua lege prevede că la această procedură participă în mod suplimentar Consiliul Superior al Procurorilor.

30. Această diferenţă de redactare a textelor contestate se datorează faptului că articolul 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei este formulat pe baza procedurii de numire în funcţie a procurorului şi a procurorilor ierarhic inferiori ai Procuraturii UTA Găgăuzia care a existat până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la Procuratură din anul 2016. Conform acelei proceduri, la numirea în funcţie a procurorilor Procuraturii UTA Găgăuzia participau două autorităţi: Adunarea Populară a Găgăuziei şi Procurorul General. Deşi Consiliul Superior al Procurorilor, ca autoritate responsabilă de numirea procurorilor în funcţie, a fost instituit prin chiar Legea cu privire la Procuratură din anul 2008, acea lege prevedea în continuare că la numirea procurorului-şef şi a procurorilor Procuraturii UTA Găgăuzia participă doar Adunarea Populară a Găgăuziei şi Procurorul General.

31. Prin Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, legislatorul a stabilit că la procedura de numire în funcţie a procurorilor Procuraturii UTA Găgăuzia participă trei autorităţi: Adunarea Populară a Găgăuziei, Consiliul Superior al Procurorilor şi Procurorul General.

32. Ulterior, Consiliul Superior al Procurorilor a devenit o instituţie de rang constituţional atunci când prin Legea constituţională nr.256 din 25 noiembrie 2016 au fost modificate articolele 124 şi 125 şi a fost introdus în Constituţie articolul 125¹ "Consiliul Superior al Procurorilor". Totuşi, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei nu a fost ajustată la noile modificări efectuate în anul 2016.

33. Prin urmare, pentru a facilita lectura acestei Hotărâri, în analiza sa, Curtea se va raporta la articolele 25 alin.(3) şi 26 din Legea cu privire la Procuratură, însă raţionamentele sale vor fi valabile şi pentru articolul 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.

34. Autorul sesizării a notat că normele contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 16 (egalitatea), 111 (Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia), 124 (Procuratura), 125 (Procurorul) şi 125¹ (Consiliul Superior al Procurorilor) din Constituţie.

35. Referitor la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 7 din Constituţie, Curtea a notat, în jurisprudenţa sa, că aceste articole au un caracter general şi pot fi invocate dacă se constată aplicabilitatea lor împreună cu alte dispoziţii din Constituţie, care trebuie să fie incidente (a se vedea DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, § 18; HCC nr.13 din 30 aprilie 2024, § 38).

36. Referitor la incidenţa articolului 6 din Constituţie, Curtea a menţionat că Procuratura nu face parte din puterea judecătorească. În conformitate cu articolul 114 din Constituţie, justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti (a se vedea HCC nr.12 din 8 august 2023, § 51). Prin urmare, în acest capăt al său sesizarea a fost declarată inadmisibilă.

37. De asemenea, Curtea a reţinut că articolul 16 din Constituţie nu are o aplicabilitate independentă. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.149 din 21 noiembrie 2024, § 23). Curtea constată că autorul sesizării nu a invocat încălcarea vreunui drept fundamental. Din acest motiv, Curtea a respins acest capăt al sesizării ca inadmisibil.

38. Cu privire la incidenţa articolului 111 alin.(1) din Constituţie, autorul sesizării consideră că participarea Adunării Populare a Găgăuziei la procedura de numire a procurorului-şef şi a procurorilor ierarhic inferiori ai Procuraturii UTA Găgăuzia excedează competenţei autorităţilor Găgăuziei stabilite de articolul 111 alin.(1) din Constituţie. Având în vedere că normele contestate reglementează competenţa Adunării Populare a Găgăuziei în domeniul numirii în funcţie a procurorului-şef şi a procurorilor ierarhic inferiori ai Procuraturii UTA Găgăuzia, Curtea a constatat incidenţa articolului 111 alin.(1) din Constituţie.

39. Cu privire la articolele 124, 125 şi 125¹ din Constituţie, Curtea a observat că acestea garantează principiul autonomiei Procuraturii, rolul Consiliului Superior al Procurorilor şi procedura de numire a procurorilor în funcţie. Potrivit articolului 125 alin.(3) din Constituţie, numirea procurorilor ierarhic inferiori se efectuează de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. De asemenea, articolul 125¹ alineatul (1) din Constituţie prevede că Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenţei şi al imparţialităţii procurorilor, iar alineatul (3) din acelaşi articol prevede că Consiliul asigură numirea în funcţie a procurorilor.

40. Pe de altă parte, normele contestate îi permit Adunării Populare a Găgăuziei să participe la procedura de numire în funcţie a procurorului-şef şi a procurorilor din Procuratura UTA Găgăuzia. Din acest motiv, Curtea a constatat incidenţa articolelor 124 alin.(1), 125 alin.(3) şi 125¹ alineatele (1) şi (3) din Constituţie.

B. Fondul cauzei

I. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 124 alin.(1) din Constituţie

41. În Hotărârea nr.12 din 8 august 2023, §§ 64-66, Curtea a reţinut că Constituţia Republicii Moldova reglementează modul de organizare şi de funcţionare a puterii în stat. Legea Fundamentală stabileşte autorităţile publice antrenate în exercitarea puterii de stat, fixând statutul lor constituţional, modul de constituire, competenţa, modul de exercitare a atribuţiilor etc. Constituţia face deosebire între autorităţile publice politice şi autorităţile publice care trebuie să beneficieze de independenţă faţă de politic. În cazul Procuraturii, Constituţia prevede că această instituţie publică este autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti (articolul 124 alin.(1)). Curtea a constatat că puterea legislativă şi puterea executivă nu participă la numirea procurorilor în funcţie. Această atribuţie este realizată de Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (articolul 125 alin.(3)). Potrivit Constituţiei, odată numiţi în funcţie, procurorii trebuie să activeze în mod independent şi imparţial, iar îndeplinirea acestei obligaţii este asigurată de către Consiliul Superior al Procurorilor, care este, de asemenea, o autoritate independentă de puterea executivă şi puterea legislativă (articolul 125¹ alin.(1)). Prin urmare, autonomia Procuraturii se manifestă prin independenţa organizaţională şi funcţională a acesteia în raport cu puterea legislativă şi cu cea executivă, precum şi în raport cu autorităţile publice locale.

42. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că o serie de instrumente juridice internaţionale au stabilit şi au dezvoltat principiul independenţei procurorilor. Astfel, conform Liniilor directoare ale ONU privind rolul procurorilor, statele membre trebuie să se asigure că procurorii sunt apţi să-şi exercite atribuţiile profesionale fără intimidări, impedimente, hărţuiri, ingerinţe necorespunzătoare sau expuneri nejustificate la răspunderea civilă, penală sau de altă natură din partea altor autorităţi. Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a menţionat în Recomandarea (2000)19 privind rolul urmăririi penale în justiţia penală că: "Statele trebuie să ia măsuri corespunzătoare, astfel încât procurorii să-şi poată îndeplini atribuţiile fără ingerinţe nejustificate sau fără a fi expuşi unei responsabilităţi nejustificate penale, civile sau de altă natură." (HCC nr.25 din 29 octombrie 2020, § 41).

43. Curtea a reţinut rolul important al Procuraturii, în sistemul autorităţilor statului, în protecţia libertăţii persoanei şi în asigurarea funcţionării sistemului justiţiei penale în mod independent şi imparţial. Procuratura trebuie să fie protejată de ingerinţe sau influenţe necorespunzătoare, inclusiv influenţe venite din partea legislativului şi executivului (ACC nr.5 din 19 aprilie 2016, §§ 22 şi 25). Aşadar, Curtea a conchis că buna-funcţionare a activităţii procurorului şi garantarea imparţialităţii şi obiectivităţii exerciţiului atribuţiilor sale sunt deosebit de importante (HCC nr.12 din 8 august 2023, § 74).

44. În această cauză, Curtea observă că articolul 26 alineatele (1) şi (3) din Legea cu privire la Procuratură prevede că Adunarea Populară a Găgăuziei selectează candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia pe baza unui concurs public şi propune candidatura selectată Consiliului Superior al Procurorilor. Articolul 25 alin.(3) din Lege prevede termenele în care Adunarea Populară trebuie să propună candidatul în situaţia expirării mandatului sau a vacanţei funcţiei. Consiliul trebuie să verifice dacă a fost respectată procedura de selectare a candidatului şi dacă candidatul corespunde condiţiilor şi criteriilor prevăzute de lege şi de regulamentul Consiliului (articolul 26 alin.(4) din Lege). În caz afirmativ, Consiliul trebuie să-i propună Procurorului General numirea în funcţie a candidatului propus de Adunarea Populară, iar în caz negativ, Consiliul poate respinge în mod motivat candidatura propusă de Adunare (articolul 26 alineatele (4) şi (5) din Lege). Totuşi, Adunarea Populară poate propune în mod repetat acelaşi candidat cu votul a 2/3 din membrii săi. În aceste circumstanţe, Consiliul poate respinge candidatura propusă în mod repetat dacă constată încălcări de procedură sau nerespectarea unor condiţii ori criterii de către candidat. În aceste condiţii, Adunarea Populară trebuie să organizeze un nou concurs (articolul 26 alineatele (5) şi (6) din Lege).

45. Analizând normele contestate, Curtea reţine că articolul 124 alin.(1) din Constituţie îl obligă pe legislator să se asigure că procedura de numire în funcţie a procurorilor conţine suficiente garanţii apte să realizeze principiul autonomiei Procuraturii. De asemenea, această procedură trebuie să asigure că procurorii numiţi în funcţie vor activa în mod independent şi imparţial.

46. Curtea constată că prin obligarea Adunării Populare a Găgăuziei să organizeze concursul şi prin cerinţa aprecierii candidaţilor pe baza regulamentului adoptat de Consiliul Superior al Procurorilor legislatorul a limitat, aparent, rolul Adunării în procedura de selectare a candidatului pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia. Totuşi, Curtea a reţinut că aceste limitări nu înlătură caracterul de autoritate publică locală politică a Adunării Populare. Mai mult, Curtea a observat că concursul organizat se desfăşoară în conformitate cu procedura stabilită şi adoptată de către Adunare (a se vedea articolul 26 alin.(1) din Legea cu privire la Procuratură).

47. Curtea reţine că la reglementarea competenţei Adunării Populare a Găgăuziei, de a propune candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, legislatorul trebuia să aibă în vedere rolul important al procurorilor în apărarea societăţii împotriva impunităţii şi că aceştia acţionează ca gardieni ai justiţiei (a se vedea HCC nr.12 din 8 august 2023, § 74).

48. Codul de procedură penală îi solicită procurorului să acţioneze cu imparţialitate şi obiectivitate, în exerciţiul acestor atribuţii, în special atunci când decide dacă va intenta o urmărire penală şi pe baza căror acuzaţii, dacă va renunţa parţial sau total la învinuire, atât la etapa urmăririi penale, cât şi la etapa judecării cauzei în fond. Mai mult, legislatorul trebuia să aibă în vedere că procurorii beneficiază de independenţă procesuală, care le oferă posibilitatea de a lua decizii în mod independent şi unipersonal în cauzele pe care le gestionează. Independenţa procesuală a procurorului este asigurată prin garanţii care exclud orice influenţă politică, financiară, administrativă sau de altă natură asupra procurorului legată de exercitarea atribuţiilor sale (a se vedea HCC nr.25 din 29 octombrie 2020, § 40; HCC nr.12 din 8 august 2023, § 72).

49. Din această perspectivă, Curtea reţine că implicarea Adunării Populare, în calitate de organ reprezentativ local al UTA Găgăuzia, în procedura de numire în funcţie a procurorilor contravine autonomiei instituţionale a Procuraturii, garantate de articolul 124 alin.(1) din Constituţie.

II. Cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 125 alineatul (3)

 şi 125¹ alineatele (1) şi (3) din Constituţie

50. În Hotărârea nr.24 din 6 mai 1999, Curtea a examinat constituţionalitatea articolului 20 alin.(2) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, care permitea Adunării Populare a Găgăuziei să propună Consiliului Superior al Magistraturii candidaţi pentru funcţia de judecător în instanţele de judecată ale Găgăuziei. În Hotărârea sa, Curtea a reţinut că Adunarea Populară a Găgăuziei este o autoritate reprezentativă politică, iar participarea Adunării Populare la procedura de numire a judecătorilor în funcţie încalcă independenţa judecătorilor şi competenţa exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul numirii judecătorilor în funcţie.

51. Curtea reţine că articolul 125 alin.(3) din Constituţie prevede că procurorii sunt numiţi în funcţie de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Articolul 125¹ alineatele (1) şi (3) din Constituţie prevede competenţa exclusivă a Consiliului Superior al Procurorilor de a propune numirea în funcţie a procurorilor şi rolul Consiliului de garant al independenţei şi imparţialităţii procurorilor. Constituţia nu sugerează că ar putea fi reglementată o altă procedură de numire a procurorilor în funcţie.

52. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat importanţa respectării competenţei Consiliului Superior al Procurorilor în procedurile de numire în funcţie a procurorilor. Astfel, fiind sesizată să verifice dacă competenţa unei Comisii instituite de Ministerul Justiţiei de a propune candidaţi pentru funcţia de Procuror General afecta competenţa Consiliului Superior al Procurorilor, Curtea a constatat că, într-un final, Consiliul era obligat să selecteze un candidat din lista întocmită de Comisie. În acest sens, Curtea a notat că atât timp cât Consiliul nu poate selecta o candidatură din afara listei de candidaţi preselectaţi de Comisie, se poate afirma că aceasta din urmă intervine în mod substanţial în mandatul constituţional al Consiliului Superior al Procurorilor. Curtea a reţinut că Constituţia abilitează Parlamentul să definească, printr-o lege, procedurile generale care trebuie urmate de Consiliul Superior al Procurorilor. Pe de altă parte, Consiliul Superior al Procurorilor are un rol constituţional care nu trebuie uzurpat de către Parlament. Consiliul ar trebui să urmeze legea, iar legislatorul ar trebui să nu-şi depăşească competenţa de legiferare pentru a împiedica Consiliul Superior al Procurorilor să-şi exercite mandatul constituţional (a se vedea HCC nr.13 din 21 mai 2020, §§ 80-81).

53. În această cauză, chiar dacă normele contestate prevăd că Consiliul Superior al Procurorilor decide în final dacă îi propune Procurorului General numirea în funcţie a candidatului selectat de Adunarea Populară a Găgăuziei, articolul 26 alin.(6) din Legea cu privire la Procuratură îi permite Adunării Populare să propună în mod repetat candidatul respins sau să organizeze un nou concurs. De fapt, normele contestate obligă Consiliul Superior al Procurorilor să examineze doar candidaţii propuşi de Adunarea Populară, fără a avea posibilitatea să organizeze în mod autonom concursul şi să propună numirea în funcţie a candidatului ales.

54. De asemenea, Curtea are în vedere şi faptul că în cazul expirării mandatului sau al vacanţei funcţiei de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, articolul 25 alin.(3) din Legea cu privire la Procuratură îi permite doar Adunării Populare să propună Consiliului Superior al Procurorilor un nou candidat. Pe de altă parte, până la numirea în funcţie a unui nou procuror-şef, articolul 27¹ din Lege prevede că Procurorul General trebuie să numească în funcţie un procuror-şef interimar, care trebuie aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor la prima sa şedinţă. De asemenea, articolul 27¹ alin.(4) din Lege prevede că interimatul durează până la ocuparea funcţiei. Astfel, Curtea reţine că competenţa exclusivă a Adunării Populare de a propune candidaţi pentru funcţia de procuror-şef împreună cu lipsa unei perioade maxime a interimatului pentru funcţia respectivă pot conduce la prelungirea îndelungată a interimatului funcţiei respective din cauza lipsei unei decizii politice în cadrul Adunării pe marginea candidaturii. Această situaţie afectează în mod semnificativ competenţa constituţională a Consiliului Superior al Procurorilor în domeniul numirii procurorilor în funcţie.

55. Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru a-i permite Curţii să conchidă că competenţa atribuită Adunării Populare a Găgăuziei în procedura de numire în funcţie a procurorului-şef şi a procurorilor din Procuratura UTA Găgăuzia contravine articolelor 125 alin.(3) şi 125¹ alineatele (1) şi (3) din Constituţie.

III. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 111 alin.(1) din Constituţie

56. Curtea reţine că, potrivit articolului 1 alin.(1) din Constituţie, Republica Moldova este un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil. În această logică, autonomia Găgăuziei, reglementată la articolul 111 din Constituţie, este o autonomie locală specială, circumscrisă limitelor stabilite de Legea Supremă (a se vedea HCC nr.5 din 5 mai 2024, § 58).

57. Articolul 111 alin.(1) recunoaşte Găgăuziei calitatea de unitate teritorială autonomă cu statut special, având competenţa de a soluţiona de sine stătător, în limitele Constituţiei, problemele cu caracter politic, economic şi cultural, în interesul întregii populaţii. Prin urmare, competenţele organelor reprezentative ale Găgăuziei – inclusiv Adunarea Populară – trebuie interpretate restrictiv, prin raportare la natura şi obiectul autonomiei locale, şi nu în sensul extinderii lor asupra instituţiilor naţionale de rang constituţional, precum Procuratura.

58. Curtea subliniază că articolul 124 alin.(1) din Constituţie califică Procuratura drept o instituţie publică autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, parte a unei autorităţi constituţionale naţionale, care nu poate fi supusă autorităţilor locale sau politice. Prin urmare, numirea procurorilor nu poate constitui o atribuţie legitimă a unei autorităţi reprezentative locale, nici măcar în cadrul unei autonomii speciale.

59. Mai mult, articolul 7 din Legea cu privire la Procuratură prevede expres că Procuratura este un sistem unitar, cuprinzând Procuratura Generală, procuraturile teritoriale şi cele specializate. Procuratura UTA Găgăuzia reprezintă o procuratură teritorială, parte a acestei structuri unitare, nu o entitate distinctă sau separată, iar procurorii care activează în acest cadru au statut naţional.

60. Curtea subliniază că orice competenţă a autorităţilor publice locale trebuie exercitată în conformitate cu Constituţia, în special cu respectarea principiului statului unitar. Competenţa Adunării Populare a Găgăuziei de a selecta candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia sau de a interveni în numirea procurorilor ierarhic inferiori nu se încadrează în limitele competenţelor administraţiei publice locale şi nici ale unităţii teritoriale autonome cu statut special (politice, economice şi culturale), ci implică o ingerinţă directă într-o competenţă rezervată exclusiv autorităţilor constituţionale naţionale. Prin urmare, normele contestate depăşesc cadrul constituţional stabilit de articolul 111 alin.(1).

61. Raţionamentele de mai sus sunt valabile şi în cazul articolului 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.

62. Din acest motiv, Curtea conchide că articolele 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei şi 25 alin.(3) şi 26 din Legea cu privire la Procuratură contravin articolelor 111 alin.(1), 124 alin.(1), 125 alin.(3) şi 125¹ alineatele (1) şi (3) din Constituţie.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) litera a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite sesizarea depusă de dl Ion Munteanu, Procuror General al Republicii Moldova.

2. Se declară neconstituţionale articolele 21 din Legea nr.344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, 25 alin.(3) şi 26 din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.