Hotărâre nr.4 din 30.01.2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 44 alin.(5) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (încetarea raporturilor de serviciu cu funcţionarul public cu statut special în cazul alegerii sale într-o funcţie electivă) (sesizarea nr.179g/2023)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 44 alin.(5) din

Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public

cu statut special din cadrul  Ministerului  Afacerilor Interne

(încetarea raporturilor de serviciu cu funcţionarul public cu

statut special în cazul alegerii sale într-o funcţie electivă)

(sesizarea nr.179g/2023)

nr. 4  din  30.01.2024

 (în vigoare 30.01.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 58-60 art. 20 din 08.02.2024

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 11 iulie 2023,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 44 alin.(5) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ridicată de dna avocat Ana Nani, în interesele dnei Aurelia Temciuc, parte în dosarul nr.3-358/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Vitalii Ciumac de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 26 octombrie 2023, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Avocatului Poporului.

5. În şedinţa publică a Curţii au fost prezenţi dl avocat Alexandru Iachimciuc, reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dl Valeriu Kuciuk, reprezentantul Parlamentului, şi dna Uliana Bădărău, reprezentantul Guvernului.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele litigiului principal

6. Dna Aurelia Temciuc deţinea funcţia de ofiţer al Serviciului Comunicaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Hânceşti atunci când a fost aleasă de cetăţeni în funcţia de primar al satului Bălceana din raionul Hânceşti. La 7 decembrie 2021, Judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni, a confirmat legalitatea alegerii dnei Aurelia Temciuc în funcţia de primar al satului Bălceana.

7. Bazându-se pe prevederile relevante ale Codului muncii, dna Aurelia Temciuc i-a solicitat angajatorului suspendarea din funcţia de ofiţer în perioada deţinerii funcţiei de primar. Totuşi, printr-o scrisoare din 10 ianuarie 2022, dna Aurelia Temciuc a fost informată că raporturile de serviciu ale funcţionarului public cu statut special au fost încetate din cauza nerespectării restricţiilor şi a interdicţiilor stabilite pentru funcţia publică cu statut special. În ordinul de încetare a raporturilor de serviciu se face trimitere la articolul 44 alin.(5) din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit căruia, în cazul alegerii într-o funcţie electivă, raporturile de serviciu ale funcţionarului public cu statut special încetează.

8. Dna Aurelia Temciuc a formulat o acţiune împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General al Poliţiei prin care a solicitat anularea ordinului de încetare a raporturilor de serviciu şi obligarea Inspectoratului General al Poliţiei de a emite un ordin de suspendare din funcţie a reclamantei pe perioada deţinerii funcţiei elective.

9. În cadrul examinării cauzei, dna avocat Ana Nani a ridicat, în interesele dnei Aurelia Temciuc, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 44 alin.(5) din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

10. Printr-o încheiere din 13 iunie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

II. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 39

Dreptul la administrare

"(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

12. Prevederile relevante ale Legii privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr.288 din 16 decembrie 2016 sunt următoarele:

Articolul 44

Drepturi politice şi sociale

"[...]

(3) Funcţionarii publici cu statut special, indiferent de gradul special sau de funcţia deţinută, au dreptul de a fi aleşi într-o funcţie electivă.

(4) Odată cu înregistrarea în calitate de candidat, funcţionarul public cu statut special este suspendat din funcţie pentru perioada campaniei electorale.

(5) În cazul alegerii într-o funcţie electivă, raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special încetează în condiţiile prezentei legi."

Articolul 53

Incompatibilităţi în activitatea funcţionarului public cu statut special

"(1) Funcţionarul public cu statut special nu are dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate:

a) în cadrul altor autorităţi publice, cu excepţia cazului în care acesta este suspendat din funcţie pe perioada respectivă în condiţiile legii;

b) în funcţii de demnitate publică sau în funcţii din cadrul cabinetului persoanei care exercită o funcţie de demnitate publică, cu excepţia cazului în care acesta este suspendat din funcţie pe perioada respectivă în condiţiile legii;

[...]."

13. Prevederile relevante ale Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158 din 4 iulie 2008 sunt următoarele:

Articolul 52

Suspendarea raporturilor de serviciu în circumstanţe

ce nu depind de voinţa părţilor

"Raporturile de serviciu se suspendă în următoarele circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor:

a) alegere sau numire într-o funcţie de demnitate publică pentru perioada respectivă;

[...]."

ÎN DREPT

I. Argumentele autoarei sesizării

14. Autoarea excepţiei menţionează că, potrivit articolului 53 alin.(1) lit.b) din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcţionarul public cu statut special nu are dreptul să deţină funcţii de demnitate publică sau funcţii din cadrul cabinetului persoanei care exercită o funcţie de demnitate publică, cu excepţia cazului în care acesta este suspendat din funcţie pe perioada respectivă, în condiţiile legii.

15. Totuşi, potrivit articolului 44 alin.(5) din aceeaşi Lege, în cazul alegerii într-o funcţie electivă, raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne încetează de drept. Cu alte cuvinte, funcţionarul public cu statut special care a fost ales într-o funcţie electivă trebuie să aleagă între menţinerea raporturilor de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne şi exercitarea funcţiei elective.

16. Potrivit autoarei excepţiei, legea nu oferă posibilitatea suspendării din funcţie a funcţionarului public cu statut special pe perioada deţinerii funcţiei elective. Astfel, în situaţia în care funcţionarul public cu statut special optează pentru funcţia în care a fost ales, acesta pierde mai multe garanţii prevăzute de legislaţia muncii, e.g. nu mai beneficiază de vechime în muncă, inclusiv de creşterea în grade speciale.

17. Autoarea excepţiei a susţinut incidenţa articolelor 23, 38, 39, 43 şi 54 din Constituţie.

II. Argumentele autorităţilor şi ale organizaţiilor care şi-au prezentat opiniile

18. În opinia sa scrisă, Parlamentul a afirmat că sesizarea urmează a fi declarată inadmisibilă. Norma contestată nu interferează cu dreptul de a fi ales şi dreptul la muncă. Parlamentul a notat că interdicţia în discuţie are scopul înlăturării incompatibilităţii funcţiilor. De altfel, statutul special al funcţionarului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne impune condiţii speciale de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, în special îndeplinirea atribuţiilor exclusiv în folosul cetăţeanului şi al comunităţii, fapt care impune asumarea unei conduite speciale, a unor interdicţii şi restricţii individuale, restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale şi instituirea de incompatibilităţi.

19. Potrivit opiniei prezentate de Guvern, norma contestată nu încalcă niciun drept fundamental. Guvernul a susţinut că încetarea raporturilor de serviciu în cazul alegerii funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne într-o funcţie publică urmăreşte scopul evitării incompatibilităţii funcţiilor.

20. Avocatul Poporului a menţionat mai multe norme legale care reglementează în mod diferit consecinţele juridice ale alegerii unui funcţionar public într-o funcţie electivă. Spre deosebire de prevederile contestate care stabilesc că, în cazul alegerii într-o funcţie electivă, raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne încetează de drept, Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public permite suspendarea din funcţie dacă funcţionarul este ales într-o funcţie de demnitate publică. În acest context, Avocatul Poporului a făcut trimitere la o decizie a Consiliului pentru egalitate în care s-a constatat că tratamentul diferenţiat în discuţie constituie o discriminare.

21. În concluzie, Avocatul Poporului a notat că norma contestată instituie un tratament diferenţiat nejustificat.

III. Aprecierea Curţii Constituţionale

A. Admisibilitatea

22. Prin Decizia sa din 26 octombrie 2023, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

23. Excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de avocatul persoanei în cadrul unui proces pendinte în faţa instanţei de drept comun, subiect căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

24. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a articolului 44 alin.(5) din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Prevederile contestate nu au făcut obiectul altor sesizări la Curtea Constituţională.

25. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în contextul în care instanţa de judecată trebuie să examineze o cerere de chemare în judecată prin care se solicită, în principal, anularea unui ordin de încetare a raporturilor de serviciu bazat pe prevederile contestate. Astfel, Curtea a admis că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile criticate.

26. Curtea a reţinut că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.30 din 18 martie 2021, § 19; DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 20).

27. Autoarea sesizării a susţinut aplicabilitatea articolelor 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 38 (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), 39 (dreptul la administrare), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi).

28. Referitor la incidenţa articolelor 23 şi 54 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acestea sunt aplicabile doar în coroborare cu un drept fundamental incident (a se vedea HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, § 19). Mai mult, articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (HCC nr.31 din 23 septembrie 2021, § 29).

29. Curtea nu a constatat incidenţa articolului 38 din Constituţie, pentru că dispoziţiile contestate nu-i interzic persoanei să candideze la alegeri. Prevederile contestate stabilesc că, în cazul alegerii într-o funcţie electivă, raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne încetează de drept. Altfel spus, funcţionarul public cu statut special este liber să candideze în alegeri, însă, în cazul în care va fi ales şi va opta pentru menţinerea funcţiei elective, raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne vor înceta.

30. Curtea a notat faptul că funcţiile elective au un caracter temporar, fiind legate de exercitarea unui mandat. Prin urmare, după expirarea mandatului pentru care a fost ales, un funcţionar public cu statut special care a fost concediat din Ministerul Afacerilor Interne pentru că a optat pentru menţinerea funcţiei elective s-ar putea afla în incertitudine cu privire la cariera sa viitoare. Mai mult, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolul 43 din Constituţie este aplicabil în toate cazurile în care o persoană este concediată (a se vedea HCC nr.35 din 9 noiembrie 2021, § 157; HCC nr.14 din 8 august 2023, § 45), iar alegerea funcţionarului public cu statut special într-o funcţie electivă conduce, conform normei contestate, la încetarea raporturilor de serviciu. Din acest motiv, Curtea a subliniat că, în prezenta cauză, sunt incidente articolele 39 alin.(2) şi 43 din Constituţie, care îi garantează oricărui cetăţean dreptul de acces la o funcţie publică şi oricărei persoane dreptul la muncă.

31. Totodată, având în vedere caracterul ei suveran în materia controlului de constituţionalitate (a se vedea HCC nr.27 din 13 noiembrie 2020, § 18; HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 24), dar şi argumentele autoarei sesizării, Curtea a considerat că în această cauză este incident şi articolul 16 din Constituţie, care garantează dreptul la egalitate.

32. În motivarea sesizării, autoarea a făcut trimitere la articolul 53 alin.(1) din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Această normă stabileşte, între altele, că funcţionarul public cu statut special nu poate desfăşura alte activităţi remunerate: a) în cadrul altor autorităţi publice, cu excepţia cazului în care acesta este suspendat din funcţie pe perioada respectivă în condiţiile legii; b) în funcţii de demnitate publică sau în funcţii din cadrul cabinetului persoanei care exercită o funcţie de demnitate publică, cu excepţia cazului în care acesta este suspendat din funcţie pe perioada respectivă în condiţiile legii.

33. Articolul 53 alin.(1) lit.b) din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne oferă posibilitatea suspendării din funcţie a funcţionarului public cu statut special în cazul numirii într-o funcţie de demnitate publică sau într-o funcţie din cadrul cabinetului persoanei care exercită o funcţie de demnitate publică. Curtea a menţionat că norma contestată de la articolul 44 alin.(5) din aceeaşi lege este o normă specială în raport cu articolul 53 alin.(1) din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru că se referă la un cerc mai restrâns de subiecte, i.e. la funcţionarii cu statut special care au fost aleşi în funcţii elective. Potrivit normelor menţionate, un funcţionar cu statul special care, de exemplu, a fost ales în calitate de primar va fi concediat. Însă un funcţionar cu statul special care a fost încadrat în cabinetul persoanei care exercită o funcţie de demnitate publică, inclusiv de primar, va beneficia de posibilitatea suspendării din funcţie.

34. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că o condiţie primordială pentru existenţa tratamentului diferenţiat o reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor. Curtea a precizat că cerinţa caracterului comparabil al situaţiilor nu impune ca situaţiile să fie identice, ci numai ca ele să fie, până la un anumit punct, asemănătoare. Verificarea respectării acestei cerinţe implică compararea situaţiei autorilor excepţiilor cu cea a subiectelor în raport cu care pretind că sunt dezavantajaţi (HCC nr.8 din 6 aprilie 2023, § 32).

35. Categoriile care urmează a fi comparate în prezenta cauză sunt: (1) funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care sunt numiţi în funcţii de demnitate publică sau în funcţii din cadrul cabinetelor persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică; (2) funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care au fost aleşi în funcţii elective. Persoanele în discuţie se află în situaţii similare, pentru că deţin acelaşi statut de funcţionari ai Ministerului Afacerilor Interne şi intenţionează să exercite sau exercită, temporar, alte funcţii publice sau de demnitate publică.

36. Spre deosebire de funcţionarii din prima categorie, cei din a doua categorie nu beneficiază de posibilitatea suspendării raporturilor de serviciu. În cazul alegerii într-o funcţie electivă, raporturile de serviciu ale funcţionarului public cu statut special încetează. Astfel, Curtea a observat că legea stabileşte un tratament mai puţin favorabil pentru funcţionarii din a doua categorie în raport cu cei din prima categorie.

37. Prin urmare, Curtea a considerat că sesizarea pretinde o examinare în fond, prin prisma articolului 16 coroborat cu articolele 39 alin.(2) şi 43 din Constituţie, verificând, în acest mod, caracterul justificat al tratamentului diferenţiat.

B. Fondul cauzei

I. Principii generale

38. Curtea a subliniat că respectarea principiului egalităţii presupune acordarea aceloraşi avantaje tuturor persoanelor aflate în situaţii similare, cu excepţia cazului în care se demonstrează că tratamentul diferenţiat este justificat în mod obiectiv şi rezonabil. Această condiţie demonstrează că principiul egalităţii nu are în vedere interzicerea oricărui tratament diferenţiat, ci doar a tratamentelor diferenţiate nejustificate (HCC nr.3 din 24 februarie 2022, § 38).

39. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, un tratament diferenţiat este justificat doar atunci când urmăreşte un obiectiv legitim şi când mijloacele de realizare a acestui obiectiv respectă o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul legitim urmărit (HCC nr.30 din 23 septembrie 2021, 66).

40. În acelaşi context, şi Curtea Europeană a subliniat în jurisprudenţa sa că tratamentul diferenţiat echivalează cu o discriminare a persoanelor aflate în situaţii similare, dacă nu are la bază o justificare obiectivă şi rezonabilă. Lipsa justificării obiective şi rezonabile presupune că diferenţierea în cauză nu urmăreşte un scop legitim sau că nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. Cu alte cuvinte, noţiunea de discriminare include, în general, cazurile în care o persoană sau un grup de persoane beneficiază, în lipsa unei justificări obiective, de un tratament mai puţin favorabil decât alte persoane, chiar dacă tratamentul mai favorabil nu este cerut de Convenţie (Beeler v. Elveţia [MC], 11 octombrie 2022, § 93).

II. Aplicarea principiilor generale în prezenta cauză

41. Curtea a constatat supra că Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne instituie un tratament diferenţiat între funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care doresc să exercite sau exercită, temporar, alte funcţii publice sau de demnitate publică. La modul concret, persoanele aflate în situaţii similare sau comparabile în prezenta cauză sunt: (1) funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care sunt numiţi în funcţii de demnitate publică sau în funcţii din cadrul cabinetelor persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică; (2) funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care au fost aleşi în funcţii elective ( a se vedea §§ 35-36 supra).

42. Curtea admite că măsura încetării raporturilor de serviciu ale funcţionarului public cu statut special în cazul alegerii lui într-o funcţie electivă urmăreşte scopul evitării incompatibilităţii funcţiilor. Incompatibilitatea reprezintă o situaţie în care aceeaşi persoană exercită o funcţie publică în paralel cu o alta ori când aceasta deţine o calitate sau exercită o activitate, în condiţiile în care legea interzice acest lucru. În acest context, legislatorul a definit clar care sunt cazurile de incompatibilitate, precum şi condiţiile în care acestea apar, stabilind obligaţia subiectelor de a soluţiona şi înlătura incompatibilitatea. Obligaţia înlăturării stării de incompatibilitate este o măsură care urmăreşte să asigure un climat de legalitate în exerciţiul funcţiilor publice şi să protejeze funcţiile care, prin cumul cu altele, nu pot fi îndeplinite în mod adecvat, fiind în detrimentul interesului public (a se vedea DCC nr.146 din 28 septembrie 2021, § 33).

43. Totuşi, constatarea scopului urmărit prin prevederea contestată nu este suficientă pentru obiectul analizei prezentei cauze. Dat fiind faptul că s-a ridicat problema existenţei unui tratament diferenţiat, Curtea trebuie să constate dacă favorizarea uneia dintre categoriile în discuţie urmăreşte un scop legitim.

44. În acest sens, Curtea observă că pentru funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din prima categorie (cei care sunt numiţi în funcţii de demnitate publică sau în funcţii din cadrul cabinetelor persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică) legislatorul a stabilit că incompatibilitatea poate fi înlăturată prin suspendarea raporturilor de serviciu. Curtea nu poate identifica vreun motiv rezonabil care justifică abordarea legislativă diferită în cazul funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din a doua categorie (cei care au fost aleşi în funcţii elective).

45. Pentru că nu poate constata existenţa unui scop legitim care ar justifica diferenţa de tratament în discuţie, Curtea conchide că articolul 44 alin.(5) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne contravine articolului 16 coroborat cu articolele 39 alin.(2) şi 43 din Constituţie.

46. Totodată, în vederea evitării unui vid legislativ, Curtea consideră necesar să stabilească o soluţie provizorie. Aşadar, până la modificarea legii de către Parlament, starea de incompatibilitate a funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ales într-o funcţie electivă va fi înlăturată prin suspendarea raporturilor de serviciu. În acest sens, Curtea îi va trimite Parlamentului o adresă pentru a implementa raţionamentele prezentei hotărâri.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată de dna avocat Ana Nani, în interesele dnei Aurelia Temciuc, parte în dosarul nr.3-358/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Se declară neconstituţional articolul 44 alin.(5) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

3. Până la modificarea legii de către Parlament, starea de incompatibilitate a funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ales într-o funcţie electivă va fi înlăturată prin suspendarea raporturilor de serviciu.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

ADRESĂ

Prin Hotărârea nr.4 din 30 ianuarie 2024, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional articolul 44 alin.(5) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, în vederea evitării unui vid legislativ, Curtea a considerat necesar să stabilească o soluţie provizorie. Aşadar, până la modificarea legii de către Parlament, starea de incompatibilitate a funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ales într-o funcţie electivă va fi înlăturată prin suspendarea raporturilor de serviciu.

În acest context, Curtea îi solicită Parlamentului să modifice Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în conformitate cu considerentele hotărârii Curţii Constituţionale.

Aşadar, potrivit prevederilor articolelor 28¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 79 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea îi solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenul prevăzut de lege.

Domnica MANOLE

Preşedintele Curţii Constituţionale