Hotărâre nr.44 din 07.09.2020 cu privire la aprobarea Raportului anual 2019 asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public

ACRONIME

Managementul finanţelor publice reprezintă sistemul prin care resursele financiare sunt planificate, direcţionate şi controlate, pentru a permite şi a influenţa îndeplinirea eficientă şi eficace a obiectivelor serviciilor publice, scopul esenţial fiind oferirea serviciilor publice de calitate.

Carenţele constatate de audit au fost condiţionate de divergenţe şi interpretări eronate între cadrul de evidenţă şi cel de raportare financiară a executării bugetelor, de insuficienţa reglementărilor, a calculelor şi a justificărilor, precum şi de lipsa interacţiunii sistemelor informaţionale.

Aspectele constatate de audit sunt sistemice, poartă un caracter permanent şi au servit temei pentru exprimarea opiniilor de audit.

Dinamica opiniilor de audit

exprimate asupra rapoartelor financiare consolidate ale celor

9 ministere aferente anilor de gestiune 2018 şi 2019

_____________________________

* În anul 2018, au fost supuse auditului Rapoartele financiare ale aparatului central al MAEIE

Lipsa reglementărilor specificate, precum şi aplicarea neconformă a cadrului normativ existent au impact direct asupra calităţii ţinerii evidenţei contabile, întocmirii şi prezentării corecte şi fidele a situaţiilor financiare, în baza cărora utilizatorii rapoartelor financiare urmează să adopte decizii importante.

Curtea de Conturi evaluează sistemul de control intern managerial şi auditul intern ale entităţii auditate.

Auditurile desfăşurate în perioada de raportare au stabilit că majoritatea entităţilor publice efectuează exerciţiul anual de autoevaluare a controlului intern managerial, acesta însă se finalizează doar cu emiterea declaraţiei de răspundere managerială. În cele mai dese cazuri, lipsesc planurile de acţiuni privind lichidarea neconformităţilor stabilite, care ar trebui să reprezinte un proces continuu.

Instituia publică "Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe" (CTIF) asigură, în cooperare cu specialiştii Ministerului Finanţelor, dezvoltarea continuă a SIGFP.

Administratorii de reţea asigură funcţionarea SIGFP în autorităţile şi instituţiile publice din teritoriu, prin configurarea şi implementarea reţelelor de transmisiuni de date între trezoreriile regionale şi primării cu ajutorul sistemului MCloud, instalarea softurilor conexe funcţionării modulelor SIGFP, soluţionarea problemelor de funcţionare a sistemului de deservire a conturilor la distanţă

Conform Registrului patrimoniului public la situaţia din 01 ianuarie 2020, valoarea de bilanţ a patrimoniului public al Republicii Moldova a constituit 97,8 mlrd. lei, inclusiv valoarea patrimoniului public gestionat de autorităţile publice centrale - 40,6 mlrd. lei (41,5%), şi valoarea patrimoniului public gestionat de unităţile administrativ-teritoriale - 57,2 mlrd. lei (58,5%).

Impactul financiar al abaterilor şi neregulilor privind necontabilizarea şi contabilizarea neconformă a situaţiilor patrimoniale, caracterizate prin lipsa criteriilor uniforme de calculare a valorii imobilelor şi terenurilor, inconsecvenţa metodelor şi procedeelor de evaluare şi reevaluare a acestora, neasigurarea realităţii şi acurateţei datelor din rapoartele financiare ale ministerelor, a constituit în anul de raportare 7 904,0 mil. lei.

În lipsa unor proceduri solide de selecţie ţi numire a membrilor consiliului de administraţie şi a directorilor executivi ai întreprinderilor din proprietatea statului, se pot crea potenţiale conflicte de interese.

În condiţiile nedezvăluirii totale a informaţiilor financiare, capacitatea de a atrage finanţare din surse externe se reduce esenţial.

Din 2019, în cazul în care întreprinderile de stat/municipale fac parte din categoria entităţilor mijlocii, a entităţilor mari sau a entităţilor de interes public, situaţiile financiare anuale ale acestora sunt supuse auditului obligatoriu.

Curtea de Conturi atenţionează că, în cadrul companiilor statului, există factori semnificativi de risc de scurgere a resurselor, aceştia putând fi diminuaţi prin îmbunătăţirea controlului asupra achiziţiilor, clarificarea responsabilităţilor între consiliile de administraţie şi conducere, soluţionarea conflictelor de interese. Controlul achiziţiilor publice trebuie să fie supus unei analize periodice riguroase din partea consiliilor de administraţie, conducerii, auditului intern şi auditului extern.

Curtea de Conturi menţionează că cel mai important instrument de optimizare a managementului corporativ de stat în economia naţională nu este în mod necesar privatizarea întreprinderilor, ci în mod prioritar "regândirea" sistemului de administrare a proprietăţilor publice, selectarea managerilor motivaţi, atragerea investiţiilor autohtone şi străine, elaborarea standardelor moderne în evaluarea, asigurarea transparenţei şi monitorizarea valorilor aflate în gestiunea statului.

Contribuţii financiare externe în mărime totală de 4,3 miliarde EURO.

http://amp.gov.md/portal/

Curtea de Conturi atenţionează cu privire la debursarea cu întârziere a unor împrumuturi, fapt ce condiţionează achitarea comisioanelor prevăzute în acordurile de împrumut din suma contractată şi/sau nedebursată a împrumutului, ca rezultat fiind generate cheltuieli suplimentare în buget.

Astfel, în anii 2010-2019, pentru 32 de împrumuturi au fost achitate comisioane în sumă totală de 13,15 mil. dol. SUA, dintre care în anul 2019 - 3,42 mil. dol. SUA.

Materiale transmise organelor de drept

Pe parcursul perioadei de raportare (septembrie 2019 – septembrie 2020), ca urmare a evaluării riscurilor de fraudă şi eroare în procesul de administrare a finanţelor şi a patrimoniului public, Curtea de Conturi a remis organelor de drept materialele a 18 misiuni de audit, pe marginea cărora au fost pornite 8 cauze penale, a fost emis un refuz în pornirea cauzei penale, iar 13 rapoarte de audit sunt în proces de examinare.

Curtea de Conturi furnizează rapoarte de audit independente şi obiective privind fiabilitatea rapoartelor financiare ale Guvernului, modul de utilizare a resurselor, protejarea activelor şi a resurselor încredinţate celor responsabili de guvernanţă, respectarea legilor şi a actelor de reglementare.

Obţinerea unor rezultate plauzibile în viitor depinde de măsura în care managementul fiecărei entităţi publice se va orienta spre respectarea reglementărilor legale ce definesc atribuţiile specifice în domeniul fundamentării, elaborării, aprobării şi executării bugetului, al gestionării patrimoniului public şi celui privat al acestora şi spre principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în privinţa valorificării resurselor materiale, umane, financiare şi informaţionale de care dispun.

Executarea bugetului de stat faţă de sumele aprobate şi precizate pe anul 2019

(mil. lei)

Sursă: Datele generalizate de echipa de audit din Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2019.

* Prevederi bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2019.

- nerespectarea calendarului bugetar la elaborarea şi aprobarea BS pentru anul 2019, iar limita aprobată în CBTM nu a servit ca punct de reper în estimarea liniei de bază pentru ciclul bugetar.

Modificarea de 4 ori în anul 2019 a legii bugetare anuale, de 3 ori fiind modificată până la 15 iulie, deşi MF trebuia să asigure monitorizarea bugetului şi să desfăşoare procedurile de modificare a legii bugetare anuale, de regulă, nu mai mult de două ori pe an, nu mai degrabă de 15 iulie şi nu mai târziu de 15 noiembrie a anului bugetar. Această situaţie afectează gradul de credibilitate a bugetului aprobat, ceea ce nu asigură respectarea principiilor bugetare şi atestă rezerve la acurateţea planificării bugetare;

- nivelul de executare a veniturilor BS la finele anului bugetar a constituit 98,3% din prevederile anuale, neîncasările nete la venituri au constituit 675,0 mil. lei, nivelul de executare a cheltuielilor din BS a fost de 92,9% (-3 272,3 mil. lei), iar în aspectul tipurilor de venituri/cheltuieli au fost executate neuniform; neconfirmarea unor venituri (1,6%) raportate de către administratorii responsabili de calcularea veniturilor publice;

- neexecutarea integrală a cheltuielilor din surse externe (împrumuturi şi/sau granturi) condiţionează formarea soldurilor de mijloace băneşti provenite din proiecte finanţate din surse externe (1 150,5 mil. lei);

- cheltuielile de casă pentru subsidii la 14 instituţii/autorităţi bugetare însumează 3 894,95 mil. lei, sau 9,7% din totalul cheltuielilor executate. Finanţarea prin intermediul subsidiilor contravine conceptului şi scopului definit pentru noţiunea de "subsidii", nu asigură transparenţa şi buna administrare a fondurilor publice;

- alocarea mijloacelor financiare de către MF (la 31.12.2019) în sumă de 21,2 mil. lei unei întreprinderi pentru subvenţionarea creării locurilor de muncă de la poziţia "Acţiuni generale", deşi art.70 alin.(1) din Legea nr.181 din 25.07.2014 prevede că în ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operaţiuni de plăţi, ci doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar;

- raportarea, conform cerinţelor sistemului bugetar şi conform sectorului corporativ, de către 3 instituţii care au beneficiat de subsidii în sumă totală de 157,4 mil. lei (Agenţia "Moldsilva" – 11,2 mil. lei, IP "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" – 23,5 mil. lei, IP "Compania Naţională "Teleradio- Moldova"" – 122,7 mil. lei);

- neidenticitatea datelor din diferite forme de raportare prezentate MF, cu efect posibil de denaturare a datelor prezentate în Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2019, determinată de lipsa metodologiei de înregistrare şi raportare a unor operaţiuni economice pentru instituţiile bugetare amplasate peste hotare, având în vedere specificul de activitate al instituţiilor serviciului diplomatic;

- executarea cheltuielilor destinate investiţiilor capitale se menţine la un nivel redus de valorificare, în lipsa unui grup de lucru activ care trebuie să fie responsabil de examinarea şi confirmarea eligibilităţii proiectelor, fapt menţionat şi reiterat în Rapoartele de audit ale Curţii de Conturi din anii precedenţi, în timp ce costurile estimate la unele proiecte de investiţii capitale se majorează semnificativ. Efectuarea transferurilor interbugetare relevă o tendinţă de creştere. MF nu a finanţat în totalitate alocaţiile aprobate în Legea bugetară anuală în sumă de 378,7 mil. lei, ca urmare a neprezentării documentelor de plată de către autorităţile/instituţiile bugetare finanţate de la bugetul local;

- costul total pentru implementarea noii Legi privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a constituit 1 296,2 mil. lei, nefiind valorificate 228,0 mil. lei din cauza incoerenţei limitelor aprobate şi celor precizate în Legea BS pe anul 2019;

- soldurile creanţelor şi ale datoriilor sunt în creştere, totodată fiind înregistrate datorii cu termen de achitare expirat, în timp ce autorităţile/instituţiile bugetare trebuie să efectueze plăţi în limitele alocaţiilor bugetare aprobate doar după stingerea acestora;

- natura tranzacţiilor în sumă de 760,1 mil. lei ce ţin de operaţiunea de vânzare-cumpărare a acţiunilor nou-emise de BC "Moldindconbank" SA este considerată sensibilă de către utilizatorii situaţiilor financiare ale BS, având în vedere pragul de semnificaţie valoric şi calitativ. Astfel, în temeiul art.541 din Legea nr.121 din 04.05.2007 şi conform Hotărârii Guvernului nr.51 din 30.01.2019, APP a cumpărat în numele Guvernului (la data de 13.02.2019) acţiunile nou-emise de BC "Moldindconbank" SA în număr de 3 173 751 de unităţi, la valoarea de 760,1 mil. lei, în scopul vânzării pe piaţa reglementată a Bursei de Valori a Moldovei, prin intermediul licitaţiei cu strigare, ca pachet unic. Operaţiunea respectivă s-a reflectat în surse de finanţare a deficitului la procurarea pachetelor de acţiuni: codul ECO 415131 cu semnul (-) şi vânzarea codului ECO 415236 cu semnul (+);

- MF nu dispune de informaţii privind totalitatea restanţelor în structura integrală a tipurilor de venituri şi administratorilor acestor plăţi, pentru sporirea încasărilor bugetare. Restanţele raportate de către SFS şi SV rămân semnificative, chiar şi în pofida măsurilor de stimulare fiscală (amnistia fiscală). Instituţiile/autorităţile bugetare responsabile de calcularea amenzilor şi sancţiunilor nu monitorizează încasarea acestora şi a sumelor restante la BS;

- mijloacele fondurilor de urgenţă ale Guvernului au fost executate cu unele rezerve;

- nu au fost executate integral mijloacele aprobate pentru Programul activităţilor de reintegrare a ţării;

- plăţile cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale al căror membru este RM au fost efectuate în limitele aprobate în Legea bugetară anuală, însă cu unele excepţii faţă de limitele din Hotărârea Guvernului;

- auditul a agregat erorile misiunilor de audit la cele 9 ministere, care deşi nu influenţează indicatorii privind executarea de casă a BS, prezintă un aspect-cheie de audit de care MF, prin prisma responsabilităţilor ce îi revin în calitate de administrator al BS, urmează să ia atitudine;

- neasigurarea promovării şi implementării unui management eficient al resurselor umane, ceea ce a condiţionat acumularea numărului semnificativ de zile de concediu anual nefolosite: MADRM – (15 402 zile, 460 angajaţi), MEI – circa 7,1 mil. lei (12 807 zile), MAI – circa 72,6 mil. lei (3000 angajaţi, 266 490 zile). Obligaţiile în cauză urmează a fi realizate în exerciţiile financiare viitoare, nefiind acoperite cu resurse financiare bugetare, ceea ce va condiţiona perturbarea echilibrului bugetar.

- asumarea doar a unei părţi din responsabilităţi creează impedimente în activitatea instituţiilor/autorităţilor publice, iar lipsa monitorizării corectitudinii încasării veniturilor urmare a prezentării informaţiilor de către instituţiile responsabile de calcularea veniturilor a cauzat devieri de 82,6 mil. lei faţă de datele raportate de MF, deoarece prin Ordinul MF nr.205 din 21.12.2018, în calitate de administrator de venituri la 12 coduri economice, a fost desemnat MF, iar la alte 12 coduri economice – SFS, Registrele veniturilor nefiind întocmite pentru toate veniturile executate în BS. Astfel, MF şi SFS, prin asumarea doar a unei părţi din responsabilităţi, creează impedimente în activitatea instituţiilor/autorităţilor publice;

- procesul îndelungat de desfăşurare a achiziţiilor de bunuri şi servicii în cadrul proiectelor, capacităţile modeste de management al proiectelor în unele sectoare, nerespectarea termenelor de prezentare a documentelor pentru debursare, au generat la finele anului 2019 solduri de mijloace băneşti neutilizate provenite din proiecte finanţate din surse externe (împrumuturi şi/sau granturi) în sumă de 1 150,5 mil. lei;

- incoerenţa normelor metodologice şi a clasificaţiei bugetare³⁰ referitor la noţiunea distinctă "cheltuieli pentru subsidii"³¹ şi a conţinutului economic al acestora afectează totalitatea operaţiunilor la planificarea, executarea şi raportarea BS. Modul actual de finanţare prin intermediul subsidiilor limitează accesul APC la informaţii exhaustive privind utilizarea "subsidiilor" în condiţiile nereglementării cerinţei de gestiune, de ţinere a evidenţei şi de raportare distinctă a acestora. Ca urmare, reflectarea subsidiilor aferente entităţilor beneficiare în rapoartele financiare consolidate ale organului ierarhic superior nu se supune unei norme/abordări unice, fiind limitată monitorizarea eficientă de către APC şi MF. Astfel, la executarea mijloacelor din contul subsidiilor s-a admis imobilizarea resurselor financiare la instituţiile beneficiare de la BS, la situaţia din 01.01.2019 – în sumă de 21 172,7 mil. lei, iar la situaţia din 31.12.2019 – în sumă de 269,2 mil. lei. În aceste circumstanţe, se relevă imobilizarea resurselor financiare ale BS pe un termen nedeterminat, dar care pot fi potenţiale surse de finanţare pentru alte scopuri stringente ale statului în condiţiile bugetului deficitar.

- definitivarea cadrului normativ în vigoare şi aducerea în concordanţă cu prevederile Legii nr.181/2014 referitor la noţiunea de "subsidii/subvenţii";

- completarea/dezvoltarea cadrului legal cu prevederi exhaustive privind utilizarea mijloacelor financiare aferente proiectelor finanţate din surse externe;

- asigurarea ajustării cadrului regulator cu privire la planificarea resurselor şi cheltuielilor bugetare în concordanţă cu cadrul legal;

- reglementarea, în comun cu alte organe cu atribuţii de administrare a veniturilor bugetului de stat, a normelor regulatorii cu privire la obligativitatea, modul şi periodicitatea raportării restanţelor către Ministerul Finanţelor, pentru includerea informaţiei respective în Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat;

- reglementarea modului de ţinere a Registrului debitorilor şi modului de evidenţă a executării sancţiunilor şi amenzilor.

- modificarea cadrului normativ privind finanţarea de la bugetul de stat a instituţiilor publice, fondurilor şi proiectelor investiţionale prin intermediul subsidiilor, cu conformarea la prevederile Legii nr.181 din 25.07.2014³²;

- dezvoltarea capacităţilor de monitorizare a nivelului de valorificare a investiţiilor capitale finanţate de la bugetul de stat, cu asigurarea funcţionalităţii grupului de lucru responsabil de examinarea şi confirmarea eligibilităţii proiectelor de investiţii capitale.

_____________________

²⁹ Art.31 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

³⁰ Conform art.29 din Legea nr.181 din 25.07.2014, pct.4.2.3 şi pct.4.3.5 din Ordinul MF nr.216 din 28.12.2015[30], cheltuielile bugetare includ "subvenţii", iar potrivit pct.3.2.1 din Ordinul MF nr.216 din 28.12.2015, clasa 2 "cheltuieli" cuprinde doar subclasa 25 "Subsidii".

³¹ Conform Ordinului MF nr.208 din 24.12.2015, subsidiile reprezintă plăţi nerambursabile achitate întreprinderilor producătoare sau prestatoare de servicii, cu scopul de a influenţa procesul de producere sau preţurile de livrare. Subsidiile includ transferurile către întreprinderile de stat pentru compensarea pierderilor suportate de către acestea în procesul de producţie, ca rezultat al menţinerii preţurilor la un nivel mai jos de costuri atunci când politicile economice şi sociale au fost stabilite de stat, pentru compensarea parţială a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, pentru procurarea utilajului şi materiei prime.

³² Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

Evaluarea managementului datoriei de stat, garanţiilor de stat şi recreditării de stat realizat de către MF pe parcursul anului 2019 denotă dezvoltarea pieţei interne a VMS, contractarea împrumuturilor de stat externe noi ţinând cont de raportul cost-risc, reducerea cheltuielilor de deservire a datoriei de stat externe prin conversiunea împrumuturilor dintr-o valută în alta, gestionarea riscului operaţional asociat datoriei de stat etc.

Totodată, evidenţiem unele problematici şi aspecte semnificative ce ţin de: i) lipsa prevederilor autorizării MF de creare a rezervei de lichidităţi prin emiterea VMS şi ii) delegarea către ODIMM a dreptului de a emite garanţii în numele şi pe contul statului pentru beneficiarii din cadrul Programului de stat "Prima casă". Aspectele expuse, precum şi prezenţa riscului major de nerecuperare a datoriilor băncilor supuse lichidării, a datoriilor beneficiarilor recreditaţi şi garantaţi de stat ar putea influenţa semnificativ rezistenţa întregului sistem bugetar, cu posibil impact major prin generarea unor cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat.

- majorarea cu 481,8 mil. lei a soldului datoriei de stat în anul 2019 faţă de soldul anului precedent, din cauza creşterii atât a datoriei de stat externe, cât şi a datoriei de stat interne;

- nivelul redus de debursare a resurselor de finanţare din contul împrumuturilor externe, debursarea cu întârziere a unor împrumuturi, acumularea comisioanelor prevăzute în acordurile de împrumut din suma contractată şi/sau nedebursată a împrumutului;

- pe parcursul anului 2019, pentru deservirea datoriei de stat au fost achitate 15 045,2 mil. lei, inclusiv 13 425,6 mil. lei pentru rambursarea sumei principale şi răscumpărarea VMS ajunse la scadenţă şi 1 619,6 mil. lei – pentru plata dobânzilor şi comisioanelor;

- situaţia privind încadrarea parametrilor de risc şi de sustenabilitate în limitele stabilite prin Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)"³⁴ denotă că, deşi aproape toţi indicatorii s-au încadrat în limitele stabilite, portofoliul datoriei de stat rămâne expus faţă de riscul valutar, riscul ratei de dobândă şi riscul de refinanţare;

- delegarea către Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii a dreptului de emitere a garanţiilor în numele şi pe contul statului³⁵;

- majorarea cu 493,3 mii euro a soldului datoriei debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor;

- datoria cu termen expirat a beneficiarilor recreditaţi constituie 267,86 mil. lei, sau 5,9% din suma datoriilor totale şi prezintă un risc înalt de nerecuperare.

- continuarea asigurării controlului asupra expunerii portofoliului datoriei de stat la riscurile de rată a dobânzii, de refinanţare şi valutare;

- asigurarea diversificării canalelor de vânzare a instrumentelor de contractare a datoriei de stat interne către potenţialii investitori;

- continuarea analizei condiţiilor financiare ale împrumuturilor externe noi ce urmează a fi contractate, în vederea acceptării condiţiilor optime în funcţie de raportul cost-risc;

- asigurarea monitorizării şi recuperării împrumuturilor acordate ca garanţii de stat;

- asigurarea întreprinderii măsurilor în vederea recuperării la bugetul de stat a datoriilor cu termenul de achitare expirat.

- consolidarea cadrului legal privind emiterea valorilor mobiliare de stat pentru crearea rezervelor de lichidităţi, precum şi reglementarea exhaustivă a situaţiilor de creare şi de utilizare a acestora;

- asigurarea monitorizării portofoliului garanţiilor de stat acordate în cadrul Programului de stat "Prima Casă", pentru neadmiterea majorării datoriei de stat interne şi suportării unor costuri suplimentare de către bugetul de stat.

_____________________

³³ Legea nr.419 din 22.12.2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.

³⁴ Hotărârea Guvernului nr.1250 din 19.12.2018 "Cu privire la aprobarea Programului "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)"".

³⁵ Art.7 alin.(1) lit.b) din Legea nr.293 din 21.12.2017 privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat "Prima casă".

Execuţia veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019

(mil. lei)

Execuţia cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019

(mil. lei)

- evaluarea eronată a cheltuielilor de 21 280,5 mil. lei aferente acordării drepturilor sociale ale beneficiarilor, prin micşorarea lor cu valoarea prestaţiilor neridicate de beneficiari;

- calcularea şi prezentarea parţială a valorii datoriilor de 111,5 mil. lei faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale, în evidenţa contabilă şi în Rapoartele privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

- neprezentarea în Rapoartele privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat a tuturor factorilor care au influenţat rezultatul exerciţiului bugetar (schimbarea modalităţii de evaluare a cheltuielilor şi de prezentare a datoriilor);

- neridicarea de către beneficiari a tuturor prestaţiilor sociale, inclusiv a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi a suportului unic, care se direcţionează spre plată pe tipuri de prestaţii şi în zile diferite ale lunii, cu formarea datoriilor şi neatingerea obiectivelor politicilor în domeniu;

- stabilirea şi declararea incorectă, de către contribuabilii din sectorul agrar, cu micşorarea contribuţiilor datorate de angajator cu 0,2 mil. lei şi majorarea cu 0,2 mil. lei a celor compensate de la bugetul de stat;

- prestarea ocazională de muncă necalificată, fără încheierea Contractului de asigurare socială obligatorie, a dus la necontribuirea acestei categorii de plătitori la formarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat în valoare posibilă de 3,5 mil. lei;

- calcularea eronată a mărimii pensiei pentru 10 foşti angajaţi ai instituţiilor de forţă, a căror finanţare se efectuează integral de la bugetul de stat, a determinat cheltuieli nejustificate de 0,33 mil. lei;

- procesul fragmentat de obţinere a ajutorului social şi/sau ajutorului pentru perioada rece a anului şi fără schimb de informaţii între autorităţi, precum şi stabilirea incorectă a constantelor în sistemul informaţional, a determinat subevaluarea cu 2,5 mil. lei a sumelor ce urmează a fi încasate de la beneficiarii care au ridicat plăţi necuvenite.

Existenţa unor divergenţe şi interpretări între cadrul de evidenţă şi cel de raportare financiară a executării BASS, precum şi lipsa interacţiunii între sistemul de evidenţă contabilă şi cel de asigurare a datelor analitice pe beneficiari şi prestaţii au limitat posibilitatea fundamentării şi urmăririi cheltuielilor şi datoriilor la prestaţiile sociale.

Bugetul deficitar, disponibilitatea lunară a veniturilor proprii pentru a acoperi contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale; disponibilitatea mijloacelor financiare în bugetul de stat pentru a acoperi contravaloarea prestaţiilor de asistenţă socială; disponibilitatea mijloacelor financiare în bugetul de stat pentru a asigura acoperirea decalajului temporar de casă al mijloacelor proprii sau pentru contractarea împrumutului de la bugetul de stat, precum şi plata în etape a mijloacelor financiare pentru prestaţiile sociale conduc la necesitatea prezentării repetate a beneficiarilor la oficiile poştale pentru a ridica prestaţia.

O altă cauză ţine de procesul de achitare a prestaţiilor sociale organizat la prestatorul de servicii de plată Î.S. "Poşta Moldovei" asistat de sistemele informaţionale, care necesită interacţiune şi ajustare pentru a asigura plata tuturor prestaţiilor direcţionate de Casa Naţională.

- iniţierea unor acte normative sau impunerea elaborării unor acte normative pentru asigurarea mai bună a direcţionării/achitării beneficiilor de asistenţă socială către persoanele îndreptăţite.

- evaluării nivelului tranzacţiei pentru serviciile medicale spitaliceşti şi reţetele pentru medicamentele compensate, care sunt înregistrate în sistemele informaţionale ale Companiei şi servesc temei pentru efectuarea plăţilor. Aceste aspecte au fost determinate de imposibilitatea evaluării de către auditori a acestor categorii de cheltuieli, şi anume:

√ achitarea serviciilor medicale spitaliceşti în sumă de 1 625,0 mil. lei, care nu pot fi delimitate exact, deoarece în Sistemul Informaţional al CNAM sunt înregistrate şi raportate toate cazurile tratate. Atât Compania, cât şi instituţiile medicale nu dispun de măsuri de monitorizare şi delimitate a acestora la etapa de achitare a serviciilor spitaliceşti;

√ alocarea mijloacelor financiare în sumă de 76 mil. lei pentru 662,0 mii de reţete prescrise cetăţenilor, care conţin înregistrări eronate.

- evaluarea procesului de contractare şi raportare a serviciilor medicale primare şi specializate de ambulatoriu nu oferă posibilitatea auditului de a determina persoanele unice deservite în conformitate cu principiul de contractare "per capita", precum şi analiza datelor raportate aferente serviciilor medicale primare (1 351,1 mil. lei) şi de ambulatoriu (291,2 mil. lei);

- acordarea de subvenţii instituţiilor medicale publice pentru acoperirea creşterii cheltuielilor de personal, în sumă de 273 mil. lei, tarifele aplicate la contractarea şi finanţarea serviciilor medicale nefiind ajustate reieşind din costurile reale ale serviciilor medicale;

- instituţiile medicale spitaliceşti au raportat şi au prestat cetăţenilor servicii medicale în sumă de 97 mil. lei, cu depăşirea volumelor contractate de către CNAM. Impactul generat de prestarea serviciilor peste contract nu poate fi evaluat din cauza că instituţiile medicale nu reflectă în evidenţa contabilă cheltuielile generate de costurile serviciilor, inclusiv a celor supraexecutate;

- persoanele asigurate nu au avut acces la 192 de investigaţii medicale de înaltă performanţă garantate de către stat, inclusiv la investigaţii de profil oftalmologic;

- deşi au fost înregistrate peste 32 mii de persoane care necesită şi aşteaptă efectuarea intervenţiilor chirurgicale de endoprotezare la genunchi şi la şold, cataractă şi cardiochirurgie, instituţiile medicale nu au prestat servicii şi nu au realizat 1411 intervenţii planificate;

- neasigurarea transparenţei proceselor legate de realizarea tratamentelor costisitoare în procesul de înregistrare şi evidenţă a persoanelor aflate în lista de aşteptare, care conţine erori, date neactualizate şi incomplete etc.;

- nevalorificarea mijloacelor financiare în sumă de 7,5 mil. lei pentru implementarea proiectelor;

- livrarea dispozitivelor medicale a fost efectuată cu depăşirea termenului stabilit, nefiind calculate regulamentar penalităţi în sumă de 410,0 mii lei;

- nu a fost realizată instruirea personalului pentru utilizarea echipamentului conform destinaţiei în termenul stabilit, în cadrul proiectului investiţional menit să doteze serviciul de asistenţă medicală urgentă prespitalicească cu echipamente de telecomunicaţii, ceea ce nu asigură disponibilitatea funcţionarii întregului sistem în valoare de 25 mil. lei.

Carenţele constatate au fost condiţionate de insuficienţa reglementărilor, a calculelor şi justificărilor la contractarea şi finanţarea instituţiilor medicale, a măsurilor de monitorizare şi de delimitare exactă a cuantumului serviciilor raportate şi achitate.

Insuficienţa funcţionalităţilor şi interconexiunii sistemelor informaţionale pun în dificultate evaluarea exactă a serviciilor medicale raportate şi achitate, determinarea persoanelor unice deservite, eliminarea erorilor înregistrate aferente reţetelor.

Aspectele constatate sunt sistemice şi poartă un caracter permanent.

Aceste circumstanţe sunt generate de faptul că Compania utilizează sisteme informaţionale care înregistrează serviciile medicale prestate populaţiei şi care servesc temei pentru efectuarea plăţilor prestatorilor de servicii medicale sau farmaceutice.

Conducerea entităţilor nu a avut obiecţii la Raportul de audit final şi a acceptat recomandările auditului, elaborând în acest sens un plan de acţiuni, cu stabilirea termenelor şi desemnarea persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor.

MF şi instituţiile din subordine:

- nu au aplicat regulile generale de recunoaştere şi clasificare a activelor nefinanciare în sumă de 3,1 mil. lei;

- au atribuit şi au raportat neregulamentar unele active identice la diferite grupuri de conturi, în sumă de 2,1 mil. lei;

- nu au aplicat regulile generale de recunoaştere şi evaluare a 28 de bunuri imobile cu suprafaţa de 1 132,7 m²;

- nu au aplicat regulile generale de evaluare a 13 terenuri cu suprafaţa totală de 1,44 ha;

- au admis erori la recunoaşterea şi clasificarea cheltuielilor, ceea ce a cauzat supraevaluarea acestora cu 4,8 mil. lei;

- nu au înregistrat drepturile patrimoniale asupra a 10 bunuri imobile de 315,3 m² şi asupra unui teren de 0,0025 ha;

- au reflectat în evidenţa contabilă mai multe clădiri, anexe şi încăperi sub un singur număr de inventar, inclusiv: Inspecţia Financiară (IF) – clădirea administrativă, anexa cu 4 garaje, depozitul şi 2 încăperi auxiliare cu suprafaţa totală de 230,1 m²; şi Serviciul Fiscal de Stat (SFS) – încăperile neevaluate cu suprafaţa totală de 510,6 m² din clădirea situată în or. Hânceşti;

- a contabilizat separat la grupa mijloace fixe unele lucrări efectuate în perioadele precedente anului 2019, inclusiv SFS – reparaţia clădirii administrative în sumă de 0,2 mil. lei, Biroul Vamal Nord – anexa la parcarea auto de la Punctul Vamal Criva în sumă de 0,8 mil.lei, şi Serviciul Vamal (SV) – modificarea SI "Economist" în sumă de 0,09 mil. lei;

- nu au valorificat şi nu au executat unele proiecte de investiţii în sumă de 3,9 mil. lei, precum şi nu au achiziţionat microscopul necesar activităţii Laboratorului Vamal, fapt care a condiţionat nevalorificarea în anul 2019 a mijloacelor financiare alocate în cadrul Proiectului IMPEFO în sumă de 0,8 mil. lei;

- creanţele executorilor judecătoreşti faţă de stat raportate de către SFS la 31.12.2019 au constituit 2,5 mil.lei, inclusiv 1,3 mil.lei formate în perioadele precedente, cu risc major de nerecuperare.

- rezervele privind modul de organizare şi funcţionare a sistemului de control intern managerial (CIM), ceea ce a condiţionat apariţia unor neconformităţi;

- neîntreprinderea măsurilor în vederea evaluării tuturor terenurilor şi clădirilor din gestiune, circumstanţe în care pot apărea riscuri de integritate a bunurilor patrimoniului public şi eventuale litigii privind apartenenţa acestora;

- incorectitudinea recunoaşterii, clasificării şi înregistrării în evidenţa contabilă a unor cheltuieli şi active nefinanciare;

- lipsa cadrului normativ intern care să reglementeze procesul şi metodologia de recunoaştere şi clasificare a activelor nefinanciare;

- determinarea incorectă a duratei de funcţionare utilă a unor imobile şi calcularea incorectă a amortizării, fapt care a generat erori în aplicarea uzurii mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale;

- evidenţa neconformă a unor proiecte investiţionale;

- neaplicarea conformă a regulilor de efectuare a inventarierii nu a contribuit pe măsură la atingerea scopului principal al acesteia privind stabilirea şi evaluarea reală a elementelor de activ şi pasiv;

- lipsa unei metodologii care să reglementeze sursele de finanţare a cheltuielilor pentru serviciile de stat cu destinaţie generală.

- Aparatul central al MF a corectat înregistrările contabile aferente activelor în sumă de 0,3 mil. lei şi a cheltuielilor de reconstrucţie în sumă de 0,3 mil. lei;

- Aparatul central al SV a corectat valoarea activelor cu 0,6 mil. lei, a atribuit la valoarea activelor cheltuielile în sumă de 0,7 mil. lei, a înregistrat în evidenţa contabilă terenul în valoare de 0,2 mil. lei, a evaluat şi a reflectat în evidenţa contabilă 8 imobile cu valoarea de 1,7 mil. lei. Birourile vamale Nord şi Centru au efectuat contabilizarea corespunzătoare a activelor în sumă de 0,6 mil. lei şi, respectiv, de 0,2 mil. lei;

- IF şi SFS au corectat înregistrările contabile aferente activelor în sumă de 0,02 mil. lei şi, respectiv, de 0,2 mil. lei. Totodată, SFS a efectuat corectările corespunzătoare, prin recalcularea sporului pentru performanţă persoanelor nou angajate (debutanţi);

- Agenţia Achiziţii Publice a inclus cheltuielile de montare a climatizatorului de 0,002 mil. lei în valoarea activului. Totodată, a corectat înregistrarea contabilă aferentă cheltuielilor în sumă de 0,07 mil. lei, cu atribuirea acesteia în corespundere cu Clasificaţia bugetară. De asemenea, au fost întocmite actele contabile necesare pentru transmiterea cheltuielilor privind lucrările de reparaţie a oficiului în sumă de 0,3 mil. lei de către proprietarul imobilului pentru a fi majorată valoarea oficiului închiriat.

Conducătorul Autorităţii Aeronautice Civile să asigure identificarea şi realizarea oportunităţilor pentru depăşirea situaţiei de impas aferente "Pistei de decolare/aterizare pentru elicoptere de clasa MI-8 cu drum de acces în s. Giurgiuleşti, r-nul Cahul", precum şi eliminarea riscului de suportare a cheltuielilor din contul bugetului de stat.

- subevaluări valorii grupei de conturi 371 "Terenuri" cu 29,3 mil. lei în urma necontabilizării şi prezentării incomplete în rapoartele financiare a situaţiilor patrimoniale, prin nerespectarea prevederilor de recunoaştere a valorii terenurilor şi neevaluarea valorii terenurilor cu suprafaţa de circa 42,0 ha³⁶.

- subsidiile în valoare de 10 mil. lei, alocate IMSP Institutul Oncologic pentru achiziţionarea utilajului medical, au fost transferate ulterior în avans Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (04.11.2019), fără temei juridic şi economic la data viramentului. Mijloacele alocate nu au realizat scopul propus şi au fost imobilizate pe o perioadă nedeterminată, fiind întârziată considerabil iniţierea procedurii de achiziţie publică, care la moment (iunie 2020) nu este finalizată;

- subsidiile în valoare de 3,8 mil. lei, alocate IMSP Institutul Mamei şi Copilului, şi de 2,5 mil. lei, alocate IMSP Spitalul de Dermatologie şi Maladii Comunicabile, au fost valorificate, dar nu au fost prezentate documente justificative şi contabile pentru operaţiunile efectuate. Astfel, pentru mijloacele publice alocate la fortificarea bazei tehnico-materiale, lucrările de reparaţie pentru Unităţile de Primire Urgente nu au fost prezentate procesele-verbale de executare a lucrărilor;

- subsidiile în valoare de 1,8 mil. lei, alocate IMSP Policlinica Stomatologică Republicană, au fost utilizate în alte scopuri decât cele indicate în documentaţia de solicitare a subsidiilor în proporţie de 55%. Astfel, 1,0 mil. lei au fost utilizaţi pentru lucrări de renovare şi mobilier şi doar 0,8 mil. lei au fost utilizate conform destinaţiei;

- nejustificarea soldurilor aferente creanţelor, în sumă de 1,5 mil. lei, reflectate la contul 419 "Alte creanţe ale autorităţilor/instituţiilor bugetare", prin neîntocmirea listelor de inventariere şi actelor de conformare a decontărilor reciproce cu terţele părţi, cu confirmarea soldurilor la 31.12.2019;

- datoriile reflectate la contul 519 "Alte datorii ale autorităţilor/instituţiilor bugetare" în sumă de 6,6 mil. lei nu au fost asigurate justificativ prin liste de inventariere la situaţia din 31.12.2019, precum şi acte de verificare cu părţile implicate, acestea fiind recunoscute parţial prin acte de verificare;

- neconformităţi aferente transmiterii spaţiilor publice unui agent economic, cu necalcularea şi neînregistrarea veniturilor în baza acordului din anii precedenţi în sumă de 0,6 mil. lei;

- nevalorificarea efectivă a investiţiilor capitale în sumă de 81,0 mil. lei, care au fost efectuate pentru construcţia unui bloc al Spitalului de Ftiziopneumologie din satul Vorniceni, raionul Străşeni. Din anul finisării lucrărilor de construcţie (2015) şi până în prezent, acesta nu se utilizează conform destinaţiei, totodată fiind suportate cheltuieli anuale de întreţinere a acestui bloc. Neutilizarea acestui imobil conform destinaţiei este condiţionată de nerespectarea de către antreprenor a unor cerinţe tehnice;

- neutilizarea SIA "Sistemul de supraveghere epidemiologică a gripei aviare şi altor maladii infecţioase" (7,0 mil. lei), achiziţionat în anul 2011 cu suportul financiar al Băncii Mondiale. În perioada 2011-2015, ANSP a adresat solicitări dezvoltatorului de sistem pentru punerea în funcţiune a acestuia, fiind creat şi un grup de lucru pentru clarificarea situaţiei, dar problema rămâne nesoluţionată.

Ultimele două aspecte au determinat Curtea de Conturi să remită organelor de drept documentele aferente pentru elucidarea faptelor.

Sub aspectul impactului produs de neregulile constatate de audit, situaţiile financiare consolidate au fost eronat diminuate, unele mijloace financiare publice au fost imobilizate pe o perioadă nedeterminată, iar altele au fost utilizate contrar destinaţiei.

- 5 instituţii publice (Centrul de Medicină Legală, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Centrul de Recuperare pentru Copii din or. Ceadâr-Lunga şi Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii) au majorat şi au ajustat în evidenţa contabilă valoarea terenurilor subestimate;

- MSMPS a prezentat repetat MF datele, cu suplinirea şi raportarea cheltuielilor în sumă de 8,8 mil. lei, la executarea subsidiilor (contul 254);

- MSMPS a prezentat informaţia privind acţiunile realizate în acest sens, care urmează a fi exercitate şi în continuare MSMPS a elaborat şi aprobată strategia de management al riscurilor.

- Centrul de Medicină Legală a prezentat la 15.06.2020 informaţia privind elaborarea proceselor de control intern, precum şi a publicat declaraţia de răspundere managerială, iar şeful Serviciului audit intern, în comun cu coordonatorul CIM, au elaborat un plan de acţiuni privind implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial, care ulterior a fost aprobat.

Aspectele aferente gestionării defectuoase a patrimoniului public au fost remise organelor de drept pentru examinare conform competenţelor.

_____________________

³⁶ Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii – nu a înregistrat în evidenţa contabilă un teren cu suprafaţa de 0,64 ha şi în valoare de 0,8 mil. lei asupra căruia, potrivit datelor organelor cadastrale, deţine dreptul de folosinţă; Centrul de Plasament pentru Persoane Vârstnice şi Persoane cu Dizabilităţi, mun. Chişinău – nu a asigurat reevaluarea terenului (4,09 ha) cu 5,3 mil.lei, care în evidenţa contabilă este de 0,01 mil.lei; Centrul de Medicină Legală – nu a asigurat reevaluarea terenului cu 0,3 mil.lei; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – nu a asigurat reevaluarea terenului cu 0,03 mil.lei; Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică – nu a asigurat reevaluarea terenului cu 8,1 mil.lei; Centrul de Recuperare pentru Copii, or. Ceadâr-Lunga – nu a asigurat reevaluarea terenului cu 14,8 mil. lei.

- două instituţii din subordinea Ministerului Afacerilor Interne[37] au admis subevaluarea imobilizărilor corporale cu suma de 95,3 mil. lei, cauza fiind neevaluarea şi necontabilizarea regulamentară a unor bunuri imobile, iar altele – supraevaluarea mijloacelor fixe cu 10,2 mil. lei, din cauza ţinerii în evidenţa contabilă a unor active demolate şi inexistente;

- soldul contului "Investiţii capitale în active în curs de execuţie" din raportul financiar consolidat la 31.12.2019 al Ministerului este subevaluat cu suma de 27,2 mil. lei, cauza fiind nepregătirea documentaţiei de proiect în modul stabilit, neaprobarea finanţării proiectului de investiţii capitale prin Legile bugetare anuale, neclasificarea şi necontabilizarea regulamentară în contul distinct a cheltuielilor aferente reconstrucţiei bazinului de înot;

- unele poziţii din raportul financiar consolidat au fost afectate în aspectul clasificării şi atribuirii cheltuielilor cu suma de 70,7 mil. lei, inclusiv 48,6 mil. lei aferente indemnizaţiei pentru activităţi speciale de combatere a terorismului şi 22,1 mil. lei – cheltuieli speciale de investigaţie şi urmărire penală;

- soldurile conturilor reflectate în bilanţul contabil consolidat sunt afectate de valoarea mijloacelor fixe şi a stocurilor de materiale circulante învechite moral sau uzate integral în mărime de 109,1 mil. lei şi neutilizate în procesul operaţional în ultimii 3 ani, situaţie care afectează raportarea fidelă şi reală a situaţiilor financiare.

- în lipsa unui proiect şi deviz general de cheltuieli pentru reconstrucţia bazinului de înot, expertizat în mod regulamentar, Clubul Sportiv Central "Dinamo" şi-a asumat neregulamentar angajamente în sumă de 17,8 mil. lei, neavând aprobate regulamentar alocaţii la capitolul investiţii capitale în legile bugetare pe anii 2016-2019;

- creanţele a două instituţii formate în anii 2016-2019, în sumă de 16,0 mil. lei, sub formă de partajare de costuri în proiect sunt supraevaluate din cauza tergiversării transmiterii lucrărilor real executate la situaţia din 31.12.2019, privind reconstrucţia bazinului de înot al Clubului Sportiv Central "Dinamo", ceea ce a determinat majorarea creanţelor, precum şi dezafectarea resurselor financiare publice pe un termen nedeterminat;

- fără a organiza o licitaţie publică şi în lipsa unei hotărâri de Guvern, Clubul Sportiv Central "Dinamo" a transmis în locaţiune, contrar legii, la doi agenţi economici două terenuri proprietate publică cu suprafaţa totală de 2,234 ha pentru construcţii pe un termen de 10 ani şi, respectiv, 25 ani, persistând riscul înstrăinării terenurilor date în locaţiune, iar în cazul privatizării fiind pasibilă cauzarea unor prejudicii bugetului în sumă de circa 2,8 mil. euro (56,0 mil. lei);

- nu a fost atins obiectivul privind construcţia Centrului Integrat de Pregătire pentru Aplicarea Legii al MAI, iar mijloacele în sumă de 17,8 mil. lei provenite din suportul bugetar comunitar au fost cheltuite neeficient şi administrate defectuos la achiziţia studiului de fezabilitate, documentaţiei de proiect şi expertizelor tehnice, din cauza selectării unui teren pentru construcţia Centrului cu risc geotehnic major, supus alunecărilor de pământ, fiind depistate ape subterane, ulterior fiind abandonat;

- soldul stocului real al rezervelor materiale de stat raportat la finele perioadei de gestiune este afectat indirect de nerambursarea regulamentară Ministerului Finanţelor timp de 11 ani a datoriei pentru împrumutul financiar acordat (98,2 mil. lei) pentru completarea rezervelor materiale de stat cu grâu alimentar;

- neînregistrarea drepturilor patrimoniale la organul cadastral asupra a 505 imobile cu suprafaţa de 123,9 mii m² şi a 57 de terenuri cu suprafaţa de 37,9 ha, deficienţă care poate duce la pierderea bunurilor proprietate a statului, în condiţiile existenţei unor dispute juridice;

- netransmiterea în termenele stabilite a întreprinderilor de stat fondate de MAI la balanţa Agenţiei Proprietăţii Publice a afectat cu suma de 11,8 mil. lei soldul contului "Acţiuni şi alte forme de participare în capital în interiorul ţarii" din bilanţul contabil consolidat;

- soldul contului "Creanţe privind decontările cu titularii de avans" din raportul financiar consolidat al MAI a fost supraevaluat cu suma de 3,1 mil. lei, din cauza nerespectării de către unii titulari de avans a reglementărilor privind operaţiunile cu numerar aferente cheltuielilor speciale de investigaţie şi urmărire penală.

- examinarea sistematică a rapoartelor financiare ale executorilor primari de buget privind raportarea reală şi fidelă a elementelor patrimoniale şi a indicatorilor bugetari;

- responsabilizarea managerilor din cadrul entităţilor auditate privind gestionarea fondurilor publice alocate în scopul atingerii obiectivelor strategice şi operaţionale în condiţii de transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate, legalitate, etică şi integritate.

_____________________

³⁷ IGP - 48 de clădiri (7,6 mii m²), un teren (0,25 ha); IGSU - 83 de clădiri (9,9 mii m²), un teren (0,061 ha).

- neaplicării prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 la clasificarea ca un singur obiect de inventar a bunurilor imobile compuse din terenuri şi construcţii, a 5 bunuri³⁸ cu valoarea de 144,6 mil. lei, dintre care terenuri aferente cu suprafaţa de 9 667,49 m², adeterminat supraevaluarea semnificativă a valorii grupei de conturi 311 "Clădiri" şi subevaluarea semnificativă a valorii grupei de conturi 371 "Terenuri" cu cel puţin 22,7 mil. lei;

- la stabilirea normei uzurii, instituţiile nu au aplicat corect regulile stabilite³⁹ şi au calculat eronat uzura pe categorii a bunurilor aflate în gestiune, considerând data procurării ca data dării în exploatare, iar 2 instituţii⁴⁰ au clasificat clădirile drept uzate integral, fiind subevaluată grupa de conturi 391 "Uzura mijloacelor fixe" cu cel puţin 5,4 mil. lei;

- neînregistrarea în evidenţa contabilă, la subcontul extrabilanţier 822100 "Active luate în locaţiune/arendă", a terenului cu suprafaţa de 0,29 ha, arendat pe o perioadă de 49 de ani pentru construcţia sediului Ambasadei Republicii Moldova în Republica Belarus;

- lipsa metodologiei de înregistrare şi raportare a operaţiunilor economice pentru instituţiile bugetare amplasate peste hotare, având în vedere specificul de activitate al instituţiilor serviciului diplomatic, a cauzat neidentitatea datelor din diferite forme de raportare⁴¹ prezentate Ministerului Finanţelor, cu efect posibil de denaturare a datelor prezentate în Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2019 cu cel puţin 4,1 mil. lei, după cum urmează: 0,5 mil. lei – venituri din realizarea activelor de către instituţii, 2,3 mil. lei – rambursarea mijloacelor bugetare din anii precedenţi, 1,3 mil. lei – restituirea cauţiunii etc. Totodată, există incertitudini la reflectarea cauţiunilor în sumă de 11,1 mil. lei, precum şi la înregistrarea corectă în evidenţa contabilă a creanţelor de 3,3 mil. lei.

- controlul intern managerial implementat parţial;

- decalajul între resursele necesare şi cele disponibile ale Serviciului audit intern pentru buna funcţionare a acestuia;

- lipsa metodologiei de înregistrare şi raportare a operaţiunilor economice pentru instituţiile bugetare amplasate peste hotare, având în vedere specificul de activitate al instituţiilor serviciului diplomatic;

- lipsa normelor de reglementare privind: limitele de asigurare cu transport de serviciu a instituţiilor, angajarea persoanelor prin contract, asigurări medicale achitate peste hotare, închirierea sediilor etc.;

- Regulamentul privind activitatea administrativ-financiară a instituţiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova peste hotare nu este completat şi ajustat la cadrul legal în vigoare, iar unele reglementări nu mai sunt actuale;

- denaturarea Rapoartelor financiare ale MAEIE, cu efect posibil de denaturare a Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2019.

- divizarea în evidenţa contabilă a costului clădirii de terenurile aferente, în valoare de 22,7 mil. lei;

- recalcularea uzurii mijloacelor fixe şi a amortizării activelor nemateriale în sumă de 5,4 mil. lei;

- înregistrarea în evidenţa contabilă a activelor nemateriale în sumă de 0,3 mil. lei;

- înregistrarea în evidenţa contabilă a terenului pentru construcţia sediului Ambasadei Republicii Moldova în Republica Belarus, cu suprafaţa de 0,29 ha.

_____________________

³⁸ Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei, Reprezentanţa Permanentă a Republicii Moldova pe lângă ONU, New York; Ambasada Republicii Moldova în Republica Federală Germania; Ambasada Republicii Moldova în Republica Cehă; Consulatul Republicii Moldova la Odesa (Ucraina).

³⁹ Hotărârea Guvernului nr.338 din 21.03.2003 "Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale".

⁴⁰ Ambasada Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, Consulatul Republicii Moldova la Odessa (Ucraina).

⁴¹ Raportul privind executarea bugetului (Formularul FD-044); Raportul privind executarea bugetului în afara sistemului trezorerial (Formularul FD-040, forma scurtă, Org10799); Bilanţul contabil (Formularul FD-041).

- neaplicării regulilor generale de evaluare în cazul a 83 de terenuri cu suprafaţa totală de 144,8 ha de către MJ şi unele instituţii din subordine, fapt ce a condiţionat denaturarea semnificativă a rapoartelor financiare consolidate cu suma de 160,4 mil. lei;

- nerespectării de către unele instituţii din subordinea MJ a reglementărilor privind calcularea uzurii şi amortizării, care a dus la denaturarea semnificativă a rapoartelor financiare cu suma de 6,4 mil. lei;

- netransmiterii de către MJ a valorii capitalului social aferent întreprinderilor de stat din cadrul sistemului penitenciar către Agenţia Proprietăţii Publice care a preluat funcţiile de fondator al acestora, ceea ce a denaturat rapoartele financiare consolidate cu 9,2 mil. lei;

- neaplicării regulilor generale de recunoaştere, clasificare şi înregistrare a activelor nefinanciare de către unele instituţii din subordinea MJ, fapt ce a determinat denaturarea semnificativă a rapoartelor financiare consolidate în aspectul unor grupuri de conturi cu suma de 8,9 mil. lei.

- formarea creanţelor de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), în sumă de 8,8 mil. lei, faţă de întreprinderile de stat fondate în cadrul sistemului penitenciar, care includ şi sumele aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime de 1,7 mil. lei, cu termenul de achitare expirat;

- neaplicarea regulilor generale de evaluare a mijloacelor fixe de către MJ şi unele instituţii din subordine pentru 75 de imobile cu suprafaţa totală de 8542,8 m², fapt care a afectat, prin context, rapoartele financiare consolidate;

- lista bunurilor imobile proprietate a statului, aflate în administrarea MJ, nu reflectă adecvat proprietatea administrată de către instituţiile din subordine;

- dezafectarea mijloacelor bugetare în sumă de 3,6 mil. lei, cu formarea şi menţinerea creanţelor pentru circa 3 ani de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ) din subordinea MJ faţă de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, pentru efectuarea reparaţiilor capitale a clădirii CNEJ;

- nivelul redus de executare a unor investiţii capitale în cadrul MJ, auditul identificând unele problematici şi deficienţe în procesul de construcţie şi reconstrucţie a unor obiective investiţionale, nefiind valorificate resurse bugetare în sumă totală de 216,2 mil. lei, fapt ce a afectat implementarea în termen a unor politici guvernamentale în domeniul justiţiei.

- preocuparea insuficientă a MJ şi a instituţiilor din subordine în vederea organizării şi implementării sistemului CIM conform prevederilor Legii nr.229 din 23.09.2010 la gestionarea riscurilor financiar-contabile aferente întocmirii şi consolidării reale şi fidele a rapoartelor financiare;

- neîntreprinderea măsurilor în vederea evaluării tuturor terenurilor şi clădirilor din gestiune, circumstanţe în care pot apărea riscuri de integritate a bunurilor patrimoniului public şi eventuale litigii privind apartenenţa acestora;

- necontabilizarea regulamentară a mijloacelor fixe şi a unui activ nematerial, determinarea incorectă a perioadei de funcţionare utilă a unor imobile, fapt ce a generat erori în aplicarea uzurii mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale;

- nedocumentarea procesului de transmitere a întreprinderilor de stat fondate în cadrul sistemului penitenciar către Agenţia Proprietăţii Publice cauzează raportarea neveridică în situaţiile financiare ale MJ a valorii capitalului social care nu-i aparţine;

- nefuncţionalitatea procesului de recuperare a creanţelor creează riscuri înalte de nerecuperare a creanţelor care ar putea fi achitate ulterior din mijloace bugetare, din cauza faptului că unele întreprinderi fondate în cadrul sistemului penitenciar nu mai activează;

- neelaborarea propunerilor de modificare a Listei bunurilor imobile proprietate a statului aflate în administrarea MJ generează impedimente la înregistrarea drepturilor patrimoniale aferente la organele cadastrale;

- neaplicarea conformă a regulilor de efectuare a inventarierii nu a contribuit pe măsură la atingerea scopului principal al acesteia privind stabilirea şi evaluarea reală a elementelor de activ şi pasiv, în vederea întocmirii şi consolidării situaţiilor financiare reale şi fidele;

- gestionarea şi monitorizarea insuficientă de către MJ a investiţiilor capitale din domeniile de competenţă, fapt care afectează implementarea în termen a unor politici guvernamentale în domeniul justiţiei şi duce la tergiversarea realizării construcţiei şi reconstrucţiei obiectelor investiţionale;

- neimplementarea recomandărilor înaintate anterior MJ şi instituţiilor din subordine determină perpetuarea unor abateri semnificative.

- elaborarea şi înaintarea propunerilor de modificare a Hotărârii Guvernului nr.351 din 23.03.2005⁴², asigurând ajustarea datelor aferente bunurilor imobile proprietate a statului în corespundere cu situaţia reală;

- intensificarea acţiunilor de monitorizare a realizării în termen a politicilor guvernamentale în domeniul justiţiei şi valorificarea mijloacelor financiare alocate pentru investiţii capitale;

- perfecţionarea mecanismului de transmitere a terenurilor proprietate publică a statului şi a întreprinderilor de stat în administrarea APP, în aspectul normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară;

- asigurarea întreprinderii măsurilor necesare în vederea înregistrării şi evaluării bunurilor patrimoniului public gestionate de către entităţile publice.

_____________________

⁴² Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 "Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile".

- recunoaşterii eronate a veniturilor în sumă de 368,77 mil. lei şi a cheltuielilor în sumă de 44,78 mil. lei, fapt ce a determinat supraevaluarea grupei de conturi 721 "Rezultatul financiar al instituţiei din anul curent" şi a grupei de conturi 722 "Rezultatul financiar al instituţiei din anii precedenţi" cu 324,0 mil. lei;

- înregistrării eronate a operaţiunilor de corectare în sumă de 216,13 mil. lei, precum şi neaplicării contului la corectarea erorilor constatate la veniturile şi cheltuielile aferente perioadei precedente în sumă de 334,34 mil. lei, ceea ce a condiţionat subevaluarea grupei de conturi 723 şi a grupei de conturi 722 cu 128,21 mil. lei;

- nedeterminării valorii de recunoaştere a 12 terenuri conform prevederilor Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308-XIII din 25 iulie 1997, fapt ce a condiţionat subevaluarea valorii grupei de conturi 371 "Terenuri" cu 73,2 mil. lei;

- limitării în cuantificarea valorii denaturării semnificative a grupei de conturi 391 "Uzura mijloacelor fixe", determinată de imposibilitatea confirmării uzurii calculate eronat pentru tehnica militară. Luând în considerare că valoarea raportată a uzurii mijloacelor de transport este semnificativă, considerăm că posibila valoare a denaturării va avea un caracter semnificativ;

- limitării în cuantificarea valorii denaturării semnificative a grupei de conturi 415 "Acţiuni şi alte forme de participare în capital în interiorul ţării", determinată de imposibilitatea confirmării bunurilor transmise întreprinderilor fondate. Luând în considerare că valoarea raportată a bunurilor depuse ca aport în capitalul social al Î.S. este semnificativă pentru bilanţul contabil (22,87 mil. lei), considerăm că posibila valoare a denaturării va avea un caracter semnificativ.

- subevaluării cu 373,6 mil. lei a valorii terenurilor gestionate ca urmare a neevaluării şi necontabilizării a 449 loturi⁴³ de teren cu suprafaţa totală de 7,1 mii ha⁴⁴. Supraevaluarea valorii terenurilor cu 95,1 mil. lei, ca urmare a menţinerii în evidenţa contabilă a 92 loturi de teren⁴⁵ cu suprafaţa totală de 0,8 mii ha⁴⁶ care conform înscrisurilor în Registrul cadastral al bunurilor imobile aparţin persoanelor terţe. Eroarea totală agregată reprezintă 278,5 mil. lei⁴⁷, ceea ce constituie o denaturare semnificativă a rapoartelor financiare în ansamblu;

- supraevaluării cu 231,0 mil. lei a soldurilor aferente cotei statului în capitalul social al întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni, ca urmare a neexcluderii din evidenţa contabilă a cotelor-părţi în capitalul social al întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni al căror fondator au devenit alte persoane sau urmare a lichidării întreprinderilor respective;

- subevaluării valorii mijloacelor fixe, ca urmare a limitării auditului în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru cuantificarea impactului asupra rapoartelor financiare⁴⁸, a neevaluării şi necontabilizării a 122 de bunuri imobile⁴⁹. Considerăm aceste deficienţe ca fiind semnificative⁵⁰, întrucât doar valoarea a 18 din aceste bunuri imobile, înregistrate la Oficiul Cadastral, au valoarea cadastrală de 7,9 mil. lei, iar valoarea a 52 de bunuri imobile indicată în Darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice constituie 16,9 mil. lei.

- denaturarea valorii unor cheltuieli ca urmare a clasificării eronate a acestora, unele cheltuieli fiind supraevaluate⁵¹, iar altele subevaluate⁵² cu 64,8 mil.lei;

- supraevaluarea cu 5,2 mil.lei a cheltuielilor privind rambursarea mijloacelor bugetare din anii precedenţi, ca urmare a raportării eronate a acestora, valoarea rezultatului financiar al anului curent fiind diminuată, iar valoarea corectărilor rezultatelor din anii precedenţi fiind majorată cu suma respectivă.

Pe parcursul misiunii, atenţia a fost atrasă şi asupra carenţelor care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii de înregistrare şi administrare a patrimoniului instituţiei cu legile şi reglementările aferente domeniului. Astfel, evidenţiem deficienţele aferente gestionării patrimoniului, care se rezumă la:

- neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra a 155 de bunuri imobile (clădiri), din care 86 de bunuri imobile sunt contabilizate în sumă de 58,7 mil.lei, precum şi asupra a 156 de loturi de teren cu suprafaţa de 1 810,0 ha, situaţie care poate preceda riscuri majore asupra integrităţii bunurilor patrimoniale gestionate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi entităţile din subordine;

- neraportarea sau raportarea eronată a datelor aferente bunurilor gestionate, Agenţiei Proprietăţii Publice nefiindu-i raportate 91 de bunuri imobile şi 5 loturi de teren cu suprafaţa de totală de 57,2 ha, precum şi fiind constatată diminuarea valorii bunurilor imobile cu 61,2 mil. lei şi a terenurilor cu 38,3 mil.lei.

De asemenea, s-au constatat situaţii conform cărora:

- din totalul de 123 de sisteme informaţionale înregistrate în evidenţa contabilă, în valoare totală de 40,9 mil.lei, 37 de sisteme (4,6 mil. lei) nu se utilizează⁵³, un sistem⁵⁴ nu este funcţional şi un alt sistem⁵⁵ nu este evaluat şi contabilizat;

- imposibilitatea înregistrării drepturilor patrimoniale asupra proprietăţii Republicii Moldova aflată peste hotarele ţării a dus la demolarea de către fostul arendaş a căsuţelor de lemn ale bazei de odihnă "Selecţia", amplasate în or. Zatoka, Ucraina, ultimul construind pe amplasamentul respectiv imobile capitale cu 2 niveluri.

- au fost excluse din evidenţa contabilă un lot de teren cu suprafaţa de 5,2 ha (58,3 mil.lei) şi cotele-părţi în capitalul social a 17 Î.S. în valoare totală de 120,8 mil.lei;

- au fost contabilizate 359 de loturi de teren cu suprafaţa totală de 6 245,9460 ha, la preţul normativ de 252,14 mil.lei.

- gestionarea conformă şi raţională a fondurilor publice;

- consolidarea controlului intern managerial în cadrul gestionării/administrării patrimoniului public;

- înregistrării la OCT a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor gestionate;

- organizarea conformă a evidenţei financiar-contabile;

- asigurarea evaluării şi reflectării cantitativ-valorice în evidenţa contabilă a bunurilor gestionate.

_____________________

⁴³ Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (20 loturi de teren/21,7 ha/24,3 mil.lei), Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (2 loturi de teren/0,25 ha/0,3 mil.lei), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (38 loturi de teren/766,44 ha/77,6 mil.lei), IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului "Nicolae Dimo" (2 loturi de teren/1,23 ha/0,6 mil.lei), Agenţia "Apele Moldovei" (376 loturi de teren/6271,88 ha/267,7 mil.lei), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (11 loturi de teren/5,66 ha/3,1 mil.lei).

⁴⁴ Suprafaţa totală a terenurilor constituie 7 067,12 ha.

⁴⁵ Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (APL - 7 loturi de teren/10,08 ha), Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (APL - 1 lot de teren/0,16 ha), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (APP – 29 loturi de teren/544,14 ha, aparţin altor persoane terţe – 1 lot de teren/0,19 ha), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară (APP – 6 loturi de teren/131/86 ha), IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului "Nicolae Dimo" (APP – 2 loturi de teren/1,23 ha), Serviciul Hidrometeorologic de Stat (APL – 1 lot de teren/0,34 ha, APP – 1 lot de teren/4,63 ha), Agenţia "Apele Moldovei" (APL – 3 loturi de teren/3,55 ha, aparţin structurilor vechi reorganizate - 29 loturi de teren/37,36 ha), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (APL – 6 loturi de teren/1,46 ha, aparţin structurilor vechi reorganizate – 5 loturi de teren/3,59 ha), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Mediului (APP – 1 lot de teren/5,18 ha).

⁴⁶ Suprafaţa totală a terenurilor constituie 796,0796 ha.

⁴⁷ Calculul: 373,6 mil.lei – 95,1 mil.lei = 278,5 mil.lei.

⁴⁸ Conform pct.1.4.5.1. din Ordinul MF nr.216 din 28.12.2015 "Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar", valoarea justă a bunurilor neevaluate se determină de către o comisie creată de către autoritatea/instituţia bugetară sau de către un evaluator independent.

⁴⁹ Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (43 de bunuri imobile), Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (1 bun imobil), IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp "Selecţia" (2 bunuri imobile), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (3 bunuri imobile), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară (1 bun imobil), IP Institutul de Fitotehnie "Porumbeni" (14 bunuri imobile), IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului "Nicolae Dimo" (1 bun imobil), Agenţia "Apele Moldovei" (47 de bunuri imobile), Inspectoratul pentru Mediu (10 bunuri imobile).

⁵⁰ Sumar, denaturările constituie estimativ cel puţin 24,8 mil.lei, ceea ce depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit.

⁵¹ ECO 254000 "Subsidiile acordate instituţiilor publice la autogestiune" - cu 10,6 mil.lei, şi ECO 282900 "Cheltuieli capitale neatribuite la alte cheltuieli" - cu 54,2 mil.lei.

⁵² ECO 263110 "Granturile curente acordate instituţiilor publice la autogestiune" - cu 10,6 mil.lei şi ECO 263210 "Granturile capitale acordate instituţiilor publice la autogestiune" – cu 54,2 mil.lei.

⁵³ Sistemul informaţional "GIS", destinat pentru ţinerea evidenţei ecosistemului aferent Rezervaţiei Naturale "Prutul de Jos" ÎS şi Sistemul informaţional "Resurse Umane", destinat pentru colectarea şi generalizarea informaţiilor din cadrul întreprinderilor din subordine.

⁵⁴ Serviciul Hidrometeorologic de Stat - 9,0 mii lei.

⁵⁵ EMP Managementul Durabil POP IP.

⁵⁶ Fişa timpului pentru fiecare funcţie.

- diminuării valorii terenurilor cu 454,12 mil. lei din cauza neînregistrării a 402,4 ha de teren şi subevaluării terenurilor;

- diminuării valorii clădirilor cu 94,1 mil. lei, ca urmare a nesoluţionării din anul 2012 a transmiterii de la balanţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei la balanţa LT "Aristotel" a investiţiilor realizate de 69,9 mil. lei şi necapitalizării investiţiilor de 7,8 mil. lei etc.;

- majorării valorii clădirilor cu cel puţin 4,52 mil. lei, ca urmare a nedecontării bunurilor ce nu aparţin instituţiilor şi/sau au fost privatizate;

- nereflectării a 307 terenuri cu suprafaţa de 2255 ha şi a 1096 de clădiri şi construcţii, proprietate publică din domeniul public, aflate în folosinţa entităţilor la autogestiune fondate de MECC, care potrivit art.5 alin.(2) lit.a) din Legea nr.29 din 05.04.2018⁵⁷, urmau a fi reflectate în evidenţa contabilă a MECC, ceea ce a dus la diminuarea valorii terenurilor cu sume de la 575,5 mil. lei până la 1 842,2 mil. lei, a valorii clădirilor – cu circa 4 929,2 mil. lei, precum şi la majorarea valorii acţiunilor şi altor forme de participare în capital în interiorul ţării – cu 1 778,4 mil. lei;

- majorării valorii acţiunilor şi altor forme de participare în capital în interiorul ţării cu 113,16 mil. lei, în special din cauza netransmiterii conforme a cotelor de participare în capital ale agenţilor economici preluate de APP (100,94 mil. lei);

- diminuării valorii acţiunilor şi altor forme de participare în capital în interiorul ţării cu 57,31 mil. lei, din cauza necapitalizării investiţiilor efectuate pe parcursul anilor, precum şi ca urmare a netrasmiterii fondatorului (MECC) de către MEI a investiţiilor statului în infrastructura Colegiului de Inginerie din or. Străşeni (29,88 mil. lei);

- majorării valorii "Investiţiilor capitale în active în curs de execuţie" cu 43,3 mil. lei, ca urmare a evidenţei duble a investiţiilor realizate la Şcoala de cultură generală din or. Râbniţa atât de către MECC, cât şi de către LT "Evrika" (13,3 mil. lei), precum şi la 7 obiecte (14,5 mil. lei) înregistrate şi în evidenţa contabilă a APL, şi la 3 obiecte vândute de APL (15,5 mil. lei)⁵⁸;

- diminuării valorii "Altor mijloace fixe" cu cel puţin 106,1 mil. lei, ca urmare a neînregistrării ca proprietate a MECC a fondului de manuale încadrat în schema de închiriere;

- diminuării valorii activelor moştenirii culturale cu 180,63 mil. lei, din cauza necontabilizării: clădirilor-monumente cu valoare de cel puţin 180,3 mil. lei (Complexul Monastic "Căpriana" - 87,8 mil.lei, Complexul Monastic "Curchi" - 92,5 mil. lei (2 din 634 de monumente/edificii de cult ocrotite de stat aflate în proprietatea de stat⁵⁹)) etc.;

- majorării cheltuielilor pentru cercetări ştiinţifice cu 32,84 mil. lei din cauza neînregistrării ca active nemateriale a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice;

- diminuării creanţelor cu 30,59 mil. lei, ca urmare: a raportării neregulamentare⁶⁰, de către instituţiile de învăţământ la autogestiune, ca cheltuieli aferente serviciilor educaţionale a 27,2 mil. lei nevalorificate până la 31 decembrie 2019; a neexecutării lucrărilor de construcţie facturate (3,15 mil. lei); a majorării cheltuielilor din anul 2019 (122,9 mii lei) şi din anul 2018 (63,1 mii lei) din contul neutilizării sumelor alocate pentru indemnizaţiile de asistenţă socială; a majorării neîntemeiate cu 57,5 mii lei a cheltuielilor aferente burselor acordate sportivilor de performanţă.

- serviciile educaţionale pentru realizarea planului de pregătire a cadrelor din învăţământul superior, în sumă de 674,9 mil. lei, au fost contractate de către MECC contrar prevederilor art.206 din Codul civil (în redacţia anului 2003), nefiind determinat exact obiectul contractului (tipul, cantitatea şi calitatea serviciului). Finanţarea instituţiilor de învăţământ superior nu este corelată cu numărul de studenţi. În timp ce volumul de finanţare este în creştere (de la 595,2 mil. lei în 2018 până la 674,9 mil.lei în 2019 (+11,2%)), numărul de studenţi finanţaţi de la bugetul de stat este în descreştere cu 855 de studenţi (17 740 în anul 2018, 16 855 în anul 2019);

- la alocarea suplimentară a mijloacelor bugetare către instituţiile de învăţământ profesional tehnic, MECC nu a ţinut cont de prevederile regulamentare şi nu a ajustat costul mediu de instruire iniţial aplicat, mijloacele fiind alocate reieşind din necesităţile determinate de fiecare instituţie;

- cheltuielile executate în cadrul procesului de studii/instruire aferente alocaţiilor bugetare şi veniturilor proprii nu se utilizează şi nu se raportează proporţional cu numărul de locuri bugetare şi în bază de contract existente în cadrul ciclurilor de studii din învăţământul superior şi cel profesional tehnic. Ca urmare, circa 391,7 mil. lei aferente "Comenzii de stat" au fost utilizate pentru compensarea costurilor studiilor în bază de contract, în acelaşi timp la 31.12.2019 aceste instituţii înregistrau mijloace băneşti de 223,0 mil.lei;

- MECC şi instituţiile de învăţământ nu au aprobat proceduri interne clare prin care să asigure plasarea absolvenţilor în câmpul muncii şi realizarea mecanismului de restituire la bugetul de stat a cheltuielilor suportate pentru instruirea studenţilor care au refuzat plasarea obligatorie în câmpul muncii şi a celor exmatriculaţi. În anul 2019 au fost exmatriculaţi 2545 de elevi/studenţi⁶¹, iar cheltuielile pentru studiile acestora nu au fost restituite;

- la stabilirea şi aprobarea limitei de alocaţii din bugetul de stat, necesare pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere a instituţiilor de învăţământ secundar general (licee/gimnazii), care sunt direct subordonate şi finanţate de către MECC, nu au fost aplicate prevederile art.145 alin.(1) din Codul educaţiei privind finanţarea învăţământului prin cost standard per elev şi coeficient de ajustare şi nici nu au fost aplicate prin analogie prevederile Hotărârii Guvernului nr.868 din 08.10.2014⁶², fapt ce condiţionează suprafinanţarea instituţiilor, în comparaţie cu cele din subordinea APL;

- subsidiile pentru susţinerea activităţii organizaţiilor teatral-concertistice în sumă de 159,1 mil. lei au fost acordate în lipsa corelării mărimii acestora cu indicatorii de activitate stabiliţi de cadrul normativ, fapt relatat şi în auditurile precedente.

MECC nu deţine informaţii privind modul de utilizare ulterioară a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. Deşi în anul 2019, pentru 18 instituţii de cercetări ştiinţifice au fost suportate cheltuieli în sumă de 259,61 mil. lei, valoarea activelor nemateriale contabilizate a constituit doar 0,08 mil.lei, în timp ce conform informaţiei AGEPI, la situaţia din 31.12.2019, după instituţiile de cercetări ştiinţifice erau înregistrate 341 de brevete, inclusiv 157 acordate în anul 2019.

_____________________

⁵⁷ Legea nr.29 din 05.04.2018 privind delimitarea proprietăţii publice.

⁵⁸ APL or. Râşcani: grădiniţa de copii - 3355,4 mii lei, şi Şcoala – 6 493,8 mii lei; APL Sireţ, r-nul Străşeni: Şcoala – 5 622,0 mii lei.

⁵⁹ Hotărârea Guvernului nr.740 din 11.06.2002 "Cu privire la edificiile şi locaşurile de cult".

⁶⁰ Ordinul MF nr.216 din 28.12.2015.

⁶¹ Total 2545 de studenţi/elevi (2015 din învăţământul superior şi 530 din învăţământul profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar).

⁶² Hotărârea Guvernului nr.868 din 08.10.2014 "Privind finanţarea în bază de cost standard per elev a instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general din subordinea autorităţilor publice locale de nivelul al doilea".

⁶³ Şcoala Profesională Ciumai (alimentaţia) – 160,3 mii lei; Şcoala Profesională Ungheni (bursa) – 29,6 mii lei; Colegiul tehnic feroviar (bursa) – 39,8 mii lei; Colegiul Politehnic mun. Bălţi (comanda) – 165,2 mii lei; Şcoala Profesională Orhei (comanda) – 1 339,2 mii lei.

- subevaluării valorii clădirilor şi construcţiilor speciale (drumuri) (proprietate a CR Ocniţa), ca urmare a nereflectării clădirilor în sumă de 44,9 mil. lei transmise în comodat către IMSP fondate şi reflectării valorii lucrărilor de reparaţii capitale în sumă de 7,3 mil. lei ca cheltuieli curente;

- nerecunoaşterii şi neevaluării terenurilor cu suprafaţa de 2,98 ha, în valoare de circa 3,8 mil. lei, precum şi a unui mijloc de transport în valoare de 0,3 mil. lei;

- lipsei evidenţei analitice a contului 415 "Acţiuni şi alte forme de participare în capital în interiorul ţării" în valoare totală de 53,1 mil. lei, fapt ce nu a permis auditului să confirme valoarea acestuia.

Deşi prevederile legale⁶⁴ obligă executorii principali de buget să fie responsabili de identificarea, recunoaşterea şi încasarea veniturilor, aceste atribuţii nu pot fi executate deoarece componenta venituri proprii ale BUAT de nivelul II⁶⁵ nu poate fi accesată şi vizualizată separat în sistemul informaţional al SFS, astfel nefiind asigurată posibilitatea monitorizării şi/sau integrării în rapoartele financiare a creanţelor (restanţelor) şi datoriilor (avansurilor) aferente impozitelor şi taxelor ce constituie venituri proprii.

Alocarea din bugetul de stat a transferurilor cu destinaţie specială în lipsa unor proceduri elaborate de MF, de planificare şi de verificare a utilizării complete a acestora de către UAT, inclusiv conform destinaţiei, a condiţionat neutilizarea în anul 2018 a 1,2 mil. lei⁶⁶ şi utilizarea contrar destinaţiei a 0,34 mil. lei⁶⁷. Mai mult decât atât, lipsa unor cerinţe normativ-metodologice elaborate de MF, şi anume de evidenţă a utilizării transferurilor cu destinaţie specială, nu permite reflectarea în evidenţa contabilă a datoriilor faţă de alte bugete privind transferurile neutilizate sau utilizate contrar destinaţiei.

CR Ocniţa, la stabilirea taxei pentru instruire în şcolile de muzică şi artă plastică, a ignorat prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.450 din 16.06.2011 privind stabilirea taxei în mărime de 20% din cheltuielile curente suportate de instituţie în anul precedent. Ca urmare, nu au fost încasate plăţi în sumă de 0,13 mil. lei, iar pentru acoperirea cheltuielilor au fost utilizate transferuri cu destinaţie specială.

La acordarea ajutoarelor băneşti din sursele bugetului local, CR nu documentează faptul dacă persoana fizică se află într-o situaţie materială grea şi/sau în condiţii social vulnerabile şi nu aplică criteriile de calificare a situaţiilor de dificultate socială reglementate prin Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003 şi Legea cu privire la ajutorul social nr.133-XVI din 13.06.2008, care se referă la riscul social, ancheta socială, bunăstarea familiei şi la venitul lunar minim garantat. Ca urmare, unele persoane beneficiază sistematic de aceste ajutoare, iar altele deloc.

Sistemul de control intern managerial în cadrul Consiliului raional Ocniţa, reglementat prin Legea nr.229 din 23.09.2010, nu este funcţional, ceea ce a determinat unele neregularităţi constatate de audit.

- implementarea unui sistem de control intern managerial viabil, pentru asigurarea identificării proceselor operaţionale de bază şi descrierea acestora;

- acordarea ajutoarelor băneşti populaţiei din sursele bugetului local în baza unor criterii de calificare a situaţiilor de dificultate socială, asigurând elaborarea şi aprobarea actelor normative aferente.

_____________________

⁶⁴ Art.31 alin.(4) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014; art.32 şi art.33 din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XVI din 16.10.2003.

⁶⁵ Legea privind finanţele publice locale nr.397 din 16.10.2003.

⁶⁶ Neutilizate conform destinaţiei pentru învăţământul: preşcolar – 0,16 mil. lei; primar şi secundar general – 1,0 mil. lei; extraşcolar – 0,1 mil. lei.

⁶⁷ Conform calculelor auditului, ţinând cont de cheltuielile real executate din toate sursele de finanţare: (a) învăţământul preşcolar – 0,12 mil. lei; (b) învăţământul primar şi secundar – 0,03 mil. lei; (c) învăţământul extraşcolar – 0,19 mil. lei.

- afectării inteligibilităţii informaţiilor prin înregistrarea contabilă necorespunzătoare în componenţa grupului de mijloace fixe "Clădiri" a utilajelor cu valoarea totală de 1 203,6 mii lei, care constituie obiecte de mijloace fixe separate şi urmau a fi contabilizate în componenţa grupului de mijloace fixe "Maşini şi utilaje", ceea ce, concomitent, condiţionează denaturarea cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe în perioadele de gestiune viitoare (reieşind din normele de uzură diferite, aplicate pentru categoriile de mijloace fixe respective), cu impact asupra rezultatului financiar, precum şi crearea premiselor de pierdere a mijloacelor fixe respective (atât din evidenţa contabilă, cât şi fizic), ca obiecte de inventar separat;

- denaturării valorii unui activ nematerial (Sistemul Informaţional "e-Integritate") aflat în gestiune, prin nemajorarea acestuia cu 920,0 mii lei, cauzată de recunoaşterea necorespunzătoare a unor servicii de mentenanţă adaptivă şi perfectivă în componenţa cheltuielilor, care, de fapt, urmau a fi capitalizate, dat fiind faptul că au contribuit la modernizarea/dezvoltarea sistemului informaţional, precum şi au sporit potenţialul de servicii ale acestuia;

- denaturării informaţiilor aferente valorii reparaţiilor capitale efectuate, precum şi creanţelor înregistrate la data raportării, prin recunoaşterea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a volumului de reparaţii capitale majorat cu 374,2 mii lei, faţă de volumul real de lucrări efectuate⁶⁸, care, prin natura sa, constituie plata în avans efectuată către antreprenorul general.

- înregistrarea, în evidenţa contabilă, a mijloacelor fixe în componenţa grupului "Maşini şi utilaje", care au fost înregistrate necorespunzător în componenţa grupului "Clădiri";

- acordarea concediilor anuale potrivit reglementărilor în vigoare;

- descrierea, adoptarea şi gestionarea proceselor operaţionale aferente reparaţiilor şi investiţiilor capitale;

- efectuarea inventarierii bunurilor amplasate pe terenul aflat în gestiune, cu înregistrarea corespunzătoare a acestora în evidenţa contabilă.

_____________________

⁶⁸ Notă: Potrivit contractului de antrepriză şi facturilor fiscale respective eliberate de către antreprenorul general, volumul total al lucrărilor recunoscute/contabilizate/achitate a constituit 7 208,3 mii lei, însă, potrivit proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor, volumul total al acestora a însumat (la situaţia din 31 decembrie 2019) 6 719,7 mii lei.

- neconsolidării în Raportul financiar prezentat Ministerului Finanţelor a tranzacţiilor efectuate în afara sistemului trezorerial. Astfel, valoarea activelor şi pasivelor a fost subevaluată cu 23,9 mil. lei, a veniturilor - cu 18,9 mil.lei, şi a cheltuielilor - cu 18,2 mil. lei;

- subevaluării cu 13 630,1 mil. lei a valorii terenurilor fondului silvic, ca urmare a neaplicării prevederilor cadrului normativ relevant⁶⁹ ce ţin de evaluarea şi contabilizarea terenurilor, suprafaţa necontabilizată constituind 337,6 mii ha;

- subevaluării cu 1,2 mil. lei a veniturilor, din care 0,9 mil. lei ca urmare a includerii TVA în tariful de bază pentru plata de arendă şi 0,3 mil.lei ca urmare a eliberării gratuite a autorizaţiilor pentru vânatul sportiv al mistreţilor în lipsa unor prevederi exhaustive în acest sens în cadrul regulator.

- neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra terenurilor fondului forestier cu suprafaţa de 302,4 mii ha, precum şi divergenţele dintre diferite surse de informaţie privind suprafeţele terenurilor fondului forestier⁷⁰, ceea ce determină riscul de posibilă înstrăinare necontrolată a proprietăţii statului şi neasigurarea integrităţii patrimoniului statului, iar - datele incomplete din Lista terenurilor proprietate publică a statului din administrarea APP⁷¹, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.161/2019, cât şi neincluderea completă a acestora în Registrul de stat al proprietăţii publice⁷² au cauzat neincluderea lor în volum deplin şi în Programul de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor proprietate publică, pentru anii 2019-2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.80/2019. Această situaţie implică necesitatea întreprinderii măsurilor de rigoare pentru efectuarea inventarierii totale a bunurilor statului gestionate de Agenţia "Moldsilva".

Cu referire la problemele sistemice, atenţionăm că, pe parcursul mai multor ani, nu au fost întreprinse măsuri privind elaborarea regulilor de evaluare şi contabilizare a plantelor şi vegetaţiei (copaci, arbuşti, păduri etc.). Problema este una complexă şi necesită, cel puţin, în cazul fondului forestier, întreprinderea unor măsuri neîntârziate în vederea realizării Inventarului Silvic Naţional, care să acopere întreaga vegetaţie din Republica Moldova. Acest proces, conform estimărilor Agenţiei "Moldsilva", poate dura cel puţin 4 ani şi necesită resurse financiare de circa 25,2 mil. lei.

Factorii de decizie nu au întreprins măsuri în vederea colectării depline a veniturilor pasibile spre încasare. Astfel, deşi în anul 2016 în Regulamentul privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau recreere⁷³, cuantumul plăţii de arendă a terenurilor fondului forestier a fost majorat de la 4,0 mii lei la 19,1 mii lei pentru un hectar, această acţiune nu a fost realizată deplin. Din totalul de 395 contracte de arendă a fondului forestier gestionat de Agenţia "Moldsilva" în anul 2019, doar 25 de arendaşi au acceptat încheierea acordurilor adiţionale cu modificarea cuantumului de plată pentru arenda fondului forestier, ceilalţi 370 de arendaşi au refuzat încheierea acordurilor adiţionale, din cauza că modificările operate în Regulamentul menţionat nu au putere juridică retroactivă, contractele de arendă fiind încheiate până la intrarea în vigoare a cuantumurilor noi⁷⁴. În consecinţă, nerevizuirea şi neajustarea valorii tuturor contractelor de arendă a fondului forestier (pentru 2017-2019) a cauzat necolectarea în volum deplin a veniturilor pasibile spre încasare în valoare totală de 42,8 mil. lei.

Tot în acest context, ca urmare a emiterii neregulamentare a unor acte administrative interne⁷⁵, în baza cărora s-a aprobat eliberarea gratuită, pentru arendaşii terenurilor fondului forestier în scop cinegetic, a autorizaţiilor pentru vânatul sportiv al mistreţilor, în condiţiile în care niciun act legislativ sau normativ din domeniu⁷⁶ nu prevede eliberarea gratuită a autorizaţiilor respective, în perioada 2017-2019 nu au fost colectate veniturile pasibile spre încasare în sumă totală de 1,1 mil. lei. Astfel, managementul Agenţiei a întreprins acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi sunt pasibile de răspundere contravenţională şi/sau penală, echivalentul autorizaţiilor eliberate gratuit constituind prejudiciu adus atât bugetului Agenţiei, cât şi bugetului de stat.

Cu referire la bugetarea şi buna guvernare, s-a constatat că:

Agenţia a gestionat pe parcursul mai multor ani o parte din mijloacele financiare prin conturi bancare şi trezoreriale extrabugetare, ambele fiind deschise neregulamentar, iar tranzacţiile gestionate prin acestea nu au fost incluse în raportul prezentat MF, fiind întocmite situaţii financiare separate care au fost prezentate BNS.

Agenţia, prin ordinul intern al conducerii, a aprobat neregulamentar Statele de personal⁷⁷ cu un efectiv de 14 unităţi, acestea nefiind coordonate nici cu MADRM, în calitate de fondator al Agenţiei "Moldsilva", nici cu Ministerul Finanţelor.

- în urma demersului iniţiat, Serviciul Fiscal de Stat i-a eliberat certificatul cu nr.836572 din 28.02.2020, conform căruia Agenţia nu mai întruneşte cerinţele de subiect al impunerii cu TVA conform legislaţiei în vigoare;

- a emis un ordin privind anularea punctelor din ordinele emise în anii 2017-2019⁷⁸, prin care a fost permisă acordarea gratuită, pentru arendaşii terenurilor fondului silvic, a autorizaţiilor pentru vânatul mistreţilor.

_____________________

⁶⁹ Ordinul MF nr.216/2015.

⁷⁰ Hotărârile Guvernului nr.243/218 şi nr.161/2019 şi Bilanţul funciar al fondului silvic.

⁷¹ Hotărârea Guvernului nr.161 din 07.03.2019 "Cu privire la aprobarea listei terenurilor proprietate publică a statului din administrarea Agenţiei Proprietăţii Publice".

⁷² Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului (Formularul nr.14).

⁷³ Hotărârea Guvernului nr.770 din 17 iunie 2016 prin care au fost aprobate modificările în Hotărârea Guvernului nr.187/2008 "Pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea în folosinţă a terenurilor din fondul forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere".

⁷⁴ Contractele de arendă a terenurilor fondului forestier au fost încheiate până în anul 2012, pe un termen de 49 de ani.

⁷⁵ Ordinele conducătorului nr.231 din 19.09.2017, pct.4; nr.196 din 27.09.2018, pct.4 şi nr.212 din 30.09.2019, pct.5.

⁷⁶ Hotărârea Guvernului nr.273 din 13.03.2007 "Cu privire la aprobarea Nomenclatorului tarifelor la serviciile prestate, contra plată, de către Agenţia "Moldsilva" şi Regulamentului cu privire la modul de formare şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale".

⁷⁷ În afara efectivului-limită aprobat de Guvern.

⁷⁸ Ordinul Agenţiei "Moldsilva" nr.68 din 09.03.2020 "Cu privire la anularea ordinelor nr.231 din 19.09.2017, pct.4; nr.196 din 27.09.2018, pct.4 şi nr.212 din 30.09.2019, pct.5".

- reflectării incomplete în evidenţa contabilă la venituri a rezultatului reevaluării unor mijloace fixe, care s-a majorat faţă de valoarea de bilanţ în urma reevaluării efectuate, diferenţa de 4,0 mil. lei nefiind reflectată în creditul contului de venit;

- atribuirii, înregistrării şi raportării neveridice a mijloacelor fixe în sumă totală de 1,3 mil. lei;

- reflectării incomplete în evidenţa contabilă la cheltuieli a rezultatului reevaluării unor mijloace fixe, care s-a micşorat faţă de valoarea de bilanţ în urma reevaluării efectuate, diferenţa de 1,9 mil. lei nefiind reflectată în debitul contului de cheltuieli;

- reflectării şi raportării incorecte a unor cheltuieli în sumă totală de 0,1 mil. lei.

- nu a fost reflectată în evidenţa contabilă valoarea lucrărilor de reconstrucţie (8 964,3 mii euro), precum şi valoarea altor dotări (518,3 mii euro) transmise APRM de către Agenţia de Cooperare şi Coordonare a Turciei (TIKA) în anul 2019. Totodată, din costul total al lucrărilor nu au fost delimitate/evaluate şi reflectate în evidenţa contabilă unele lucrări de instalare/montare/reparaţie a utilajelor şi alte active nefinanciare;

- politica de contabilitate a APRM pentru anul 2018 nu era racordată la prevederile Politicii de contabilitate-tip din cauza neincluderii aspectelor privind modificarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe, evidenţa activelor intrate cu titlu gratuit şi reevaluarea valorii acestora, evidenţa activelor neproductive şi a creanţelor;

- sistemul CIM în cadrul APRM nu a asigurat în deplină măsură gestionarea riscurilor financiar-contabile aferente întocmirii reale şi fidele a rapoartelor financiare. De asemenea, în cadrul APRM:

(i) nu au fost desemnate persoanele/subdiviziunile responsabile de coordonarea activităţilor de organizare, menţinere şi dezvoltare a sistemului de CIM;

(ii) lipseşte descrierea narativă sau schematică a proceselor aferente aspectelor financiare;

(iii) nu este implementat managementul riscurilor şi nu sunt instituite activităţi de control eficiente (de prevenire, de detectare, de corectare) pentru minimizarea riscului.

- preocuparea insuficientă a APRM în vederea organizării şi implementării sistemului CIM conform prevederilor Legii nr.229 din 23.09.2010 la gestionarea riscurilor financiar-contabile aferente întocmirii reale şi fidele a rapoartelor financiare;

- incorectitudinea recunoaşterii, clasificării şi înregistrării în evidenţa contabilă a unor cheltuieli şi mijloace fixe;

- stabilirea neregulamentară a duratei de funcţionare utilă a unor mijloace fixe;

- neinstituirea comisiei de evaluare şi luare în evidenţă a bunurilor recepţionate de la TIKA, pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă;

- neaplicarea conformă a regulilor de efectuare a inventarierii, ceea ce nu a contribuit pe măsură la atingerea scopului principal al acesteia privind stabilirea şi evaluarea reală a elementelor de activ şi pasiv, în vederea întocmirii situaţiilor financiare reale şi fidele.

- a corectat înregistrările contabile aferente mijloacelor fixe în sumă de 1,3 mil. lei, cu atribuirea acestora în corespundere cu Clasificaţia bugetară;

- a instituit comisia de evaluare şi luare în evidenţă a bunurilor recepţionate de la TIKA, fiind înregistrate în evidenţa contabilă bunuri în valoare de 8,9 mil. lei;

- prin Ordinul nr.AP-104 din 28.10.2019, a instituit Comisia de evaluare şi luare în evidenţă a bunurilor recepţionate de la TIKA. În temeiul ordinului menţionat, conform proceselor-verbale nr.02, nr.03 şi nr.04 din 31.10.2019, au fost luate în evidenţă bunuri în valoare de circa 8,9 mil. lei, transmise APRM de către TIKA;

- a creat grupul de lucru privind organizarea şi implementarea controlului intern managerial, cu evaluarea şi întocmirea raportului privind controlul intern managerial;

- a ajustat şi a aprobat Politica de contabilitate.

- informaţiile cu privire la valoarea de bilanţ a terenurilor aferente construcţiilor, precum şi, concomitent, a altor datorii pe termen lung, raportate la sfârşitul perioadei de gestiune, au fost denaturate cu cca 8 543,9 mii lei (valoare estimată de audit);

- informaţiile aferente valorii de bilanţ a unor mijloace fixe în sumă totală de 294 007,2 mii lei nu au putut fi confirmate;

- informaţiile aferente imobilizărilor corporale în curs de execuţie nu reprezintă situaţia reală, nefiind efectuate deprecierile acestora pentru: i) investiţiile (reparaţiile capitale) în sumă de 9 789,5 mii lei, precum şi ii) bunurile procurate şi nepasibile utilizării conform destinaţiei, în sumă de 1 290,5 mii lei;

- informaţiile aferente investiţiilor financiare pe termen lung în părţi afiliate, în valoare totală de 25 376,9 mii lei, au fost compromise, fiind inclusiv denaturate cu 10 043,0 mii lei;

- informaţiile aferente unor imobilizări necorporale în sumă totală de 25 795,6 mii lei nu au putut fi confirmate;

- imposibilitatea de estimare a deprecierii pentru stocurile fără mişcare şi cu mişcare lentă. De menţionat că, la sfârşitul anului 2018, la depozitele ASP se aflau: i) 301,7 mii de bunuri materiale, în valoare totală de 3 010,8 mii lei, fără mişcare, şi alte ii) 2 970,9 mii de bunuri materiale, în valoare totală de 8 309,5 mii lei, cu mişcare lentă. Din totalul acestora, peste 24,2 mii de active circulante, în valoare totală de 4 726,8 mii lei, nu mai pot fi utilizate din cauza schimbării procesului tehnologic, deteriorării sau degradării parţiale, învechirii morale, parţiale sau totale a acestora;

- informaţiile aferente capitalului social, în valoare totală de 102 782,8 mii lei, au fost raportate necorespunzător la capitalul neînregistrat al entităţii;

- înregistrarea şi consolidarea necorespunzătoare la contul "Capital propriu" a rezervelor statutare ale unor întreprinderi de stat⁷⁹, în sumă de 290 216,0 mii lei, a rezultatelor financiare aferente perioadelor precedente ale entităţilor publice⁸⁰ absorbite, în sumă totală de 141 066,6 mii lei, precum şi a rezultatelor financiare ale perioadei de gestiune la data fuzionării, în valoare totală de 15 925,7 mii lei;

- informaţiile aferente provizioanelor curente au fost denaturate din cauza: i) neconstituirii provizioanelor pentru litigii (în care ASP are calitatea de pârât), în sumă totală de 16 187,7 mii lei, ii) neconstituirii provizioanelor pentru cheltuielile suportate de agenţie pentru lucrările neacceptate de beneficiar, în sumă totală de 2 017,7 mii lei, iii) neconstituirii provizioanelor pentru avansurile compromise în sumă de 250,0 mii lei, iv) neconstituirii provizioanelor pentru avansurile nerecunoscute şi neconfirmate de către furnizor, în sumă totală de 26,7 mii lei, precum şi v) majorării necorespunzătoare a provizioanelor pentru concediile nefolosite ale unor angajaţi, în sumă 1 549,6 mii lei;

- informaţiile aferente cheltuielilor cu personalul privind remunerarea muncii au fost majorate nejustificat, dat fiind faptul că calcularea şi achitarea unor premii pentru misiuni speciale, în valoare totală de 7 143,1 mii lei, precum şi pentru unele sarcini de importanţă majoră, în sumă totală de 1 423,4 mii lei, în lipsa evaluărilor şi documentărilor corespunzătoare a acestora cu privire la aportul fiecărui angajat la eficientizarea activităţii ASP;

- informaţiile produse ca urmare a inventarierii nu au contribuit pe măsură la stabilirea situaţiei patrimoniale reale a ASP.

- a înregistrat în evidenţa contabilă toate terenurile;

- a efectuat corectările corespunzătoare aferente amortizării fondului de bibliotecă în sumă de 6,3 mii lei;

- a corectat corespunzător cheltuielile capitalizate incorect la unele mijloace fixe, în sumă totală de 150,6 mii lei;

- a efectuat corectările aferente amortizării calculate necorespunzător unui activ nematerial, în suma totală de 593,8 mii lei;

- a evaluat şi a înregistrat corespunzător 19 OMVSD, în valoare totală de 73,7 mii lei.

_____________________

⁷⁹ Întreprinderea de Stat "Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru"", Întreprinderea de Stat "Camera Înregistrării de Stat" şi Întreprinderea de Stat "Cadastru".

⁸⁰ Autoritatea administrativă din subordinea Ministerului Justiţiei "Serviciul Stare Civilă" şi autoritatea administrativă din subordinea Ministerului Economiei "Camera de Licenţiere".

- neînregistrării în evidenţa contabilă a terenului aflat în gestiune conform Registrului bunurilor imobile, cu suprafaţa de 0,1608 ha şi cu valoarea estimată de 4 477,1 mii lei;

- incertitudinii prevederilor legale, cauzate de modificările aferente retribuirii muncii, care au condiţionat executarea necorespunzătoare a cheltuielilor de personal (indemnizaţiilor în perioada electorală pentru angajaţii permanenţi) în sumă de 601,8 mii lei, precum şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în sumă de 165,5 mii lei din contul 281600 "Alte cheltuieli în bază de contracte cu persoane fizice", deşi acestea au fost planificate regulamentar la contul 211 "Remunerarea muncii";

- calculării şi achitării recompenselor suplimentare unor funcţionari electorali, în sumă totală de 1 522,5 mii lei, ceea ce a condiţionat concomitent şi majorarea cu 418,6 mii lei a calculului la contribuţiile obligatorii de stat, în lipsa prevederilor legale;

- calculului sporurilor pentru orele suplimentare lucrate peste program şi în zilele de odihnă în perioada electorală, din contul 281600 "Alte cheltuieli în bază de contracte cu persoane fizice", fiind formate datorii la finele anului de gestiune, în sumă totală de 1 412,8 mii lei, dintre care 495,0 mii lei reprezintă calculul sporurilor pentru orele suplimentare lucrate peste program şi în zilele de odihnă în perioada electorală, precum şi a contribuţiilor şi primelor obligatorii de stat de 113,9 mii lei;

- nedelimitării şi neţinerii de către partidele politice a evidenţei contabile distincte a cheltuielilor din contul alocaţiilor de la bugetul de stat, ceea ce poate genera riscuri înalte privind credibilitatea datelor raportate la nivelul situaţiilor financiare consolidate ale CEC, inclusiv a Raportului financiar consolidat (Formularul FD-044) care încorporează raportarea grupei de conturi 253 "Subsidii acordate organizaţiilor obşteşti", conform datelor raportate de partidele politice beneficiare.

- cheltuielile executate sunt în corespundere cu criteriile definite de Banca Mondială;

- rapoartele financiare prezentate Băncii Mondiale nu conţin denaturări;

- inventarierea elementelor patrimoniale corespunde normelor legale şi este reflectată corect.

- valorificarea de către MECC a mijloacelor financiare debursate din contul împrumutului acordat de BM în cadrul Proiectului "Reforma învăţământului în Moldova" în anul 2018 indică un nivel scăzut şi rezerve în precizia planificării bugetare;

- lucrările de renovare a 6 instituţii de învăţământ au fost executate cu unele neconcordanţe;

- cheltuielile pentru formarea profesională a cadrelor didactice în anul 2018, finanţate din BS, au fost executate la un nivel foarte scăzut (42,2%) din cauza contractării serviciilor la finele anului;

- executarea mijloacelor financiare debursate pentru renovarea instituţiilor de învăţământ de către FISM indică un nivel scăzut, ceea ce a determinat neimplementarea Proiectului în termenul preconizat, iar RFI includ cheltuieli operaţionale ce nu ţin de activităţile Proiectului;

- în anul 2018 au fost transferate mijloace financiare la Fondul de Investiţii Sociale din Moldova de la 4 primării şi instituţii bugetare, în sumă totală de 2,3 mil. lei, pentru executarea unor lucrări adiţionale neprevăzute în Manualul operaţional al Proiectului.

- rezerve în planificarea şi estimarea bugetară;

- lipsa capacităţilor MECC de a efectua lucrări de renovare a instituţiilor de învăţământ;

- în Acordul de Implementare (Memorandum de Înţelegere) din 19 decembrie 2017 încheiat între MECC şi FISM nu a fost specificată de către FISM suma cheltuielilor operaţionale negociate pentru implementarea Părţii/Componentei A.2 a Proiectului (reabilitarea a 17 şcoli de circumscripţie) în conformitate cu procedurile şi regulile BM;

- în Manualul operaţional al Proiectului, la componenta implementată de FISM, nu se specifică persoanele responsabile de realizarea sarcinilor în cadrul Proiectului şi care vor fi remunerate din contul creditului;

- lipsa includerii responsabilităţilor FISM, ca parte contractantă obligatorie în contractele de lucrări civile, încheiate ca urmare a procedurilor de achiziţii desfăşurate de către FISM, ceea ce a condus la tergiversarea lucrărilor;

- nedispunerea de către FISM a pârghiilor de disciplinare a agenţilor economici contractaţi de a rezilia contractul cu contractantul sau de aplicare a penalităţilor pentru neexecutarea în termen a lucrărilor;

- în Manualul operaţional al Proiectului nu este specificat dreptul de atragere şi utilizare a altor resurse financiare pentru renovarea instituţiilor decât cele din contul creditului.

- veridicitatea informaţiilor privind mijloacele financiare debursate şi valorificate în cadrul Proiectului;

- cheltuielile alocate pentru realizarea Proiectului (5 297,3 mii lei) au fost destinate serviciilor de consultanţă (16 contracte cu prestatori de servicii), care asigură analiza şi monitorizarea realizării acţiunilor stabilite pentru implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică, inclusiv cu personalul din cadrul Unităţii de management (761,3 mii lei).

Utilizarea în continuare a abordărilor de finanţare a ONVV în mărimea alocaţiilor aprobate în bugetul de stat, şi nu pe măsura necesităţilor, va cauza imobilizarea continuă a mijloacelor financiare pe un termen nedeterminat, acestea neputând fi redirecţionate în alte scopuri stringente, astfel fiind menţinută practica acumulării mijloacelor financiare semnificative nevalorificate în conturile ONVV.

Mecanismul creat pentru calcularea şi achitarea contribuţiilor în FVV este dificil de realizat atât pentru SFS, cât şi pentru ONVV. În scopul administrării contribuţiilor conform regulilor stabilite în Codul fiscal, este evidentă necesitatea urgentă a schimbării mecanismului existent (120 de zile din momentul eliberării facturii fiscale), altfel, problemele identificate vor continua să persiste şi în anii următori, afectând şi încasările la bugetul public naţional, şi veniturile FVV.

Prezenţa restanţelor semnificative la contribuţiile în FVV, de asemenea indică necesitatea acţiunilor de consolidare privind colectarea acestora, precum şi fortificarea măsurilor de identificare a evaziunilor fiscale.

Modificarea abordărilor aplicate ce ţin de gestionarea mijloacelor FVV actualmente va contribui la utilizarea conformă a resurselor fondului şi la sporirea încasărilor în acesta.

- nerespectarea prevederilor cadrului regulator în vigoare privind aprobarea, alocarea şi utilizarea mijloacelor din FVV, ceea ce a generat: (i) efectuarea de către MF a cheltuielilor suplimentare pentru finanţarea FVV, în sumă de 28,0 mil.lei, şi acumularea în conturile ONVV, pe parcursul mai multor ani, a mijloacelor financiare neutilizate în sumă de 35,1 mil.lei;

- statutul dublu al ONVV, ca urmare a cărui fapt FVV are 2 bugete anuale diferite, unul aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul bugetar respectiv, altul – de Consiliul de coordonare, ceea ce a cauzat admiterea diminuărilor şi majorărilor atât ale părţii de venituri ale FVV, cât şi ale părţii de cheltuieli;

- lipsa unor proceduri formalizate, bine definite privind rectificarea bugetului aprobat de Consiliul de coordonare, ceea ce a determinat finanţarea unor măsuri suplimentare fără identificarea surselor de acoperire (+2,8 mil.lei), efectuarea cheltuielilor neprevăzute în buget fără aprobarea de către CC (+0,62 mil.lei), precum şi efectuarea cheltuielilor cu depăşirea limitelor de cheltuieli aprobate pentru activităţile respective (+2,96 mil.lei);

- planificarea neadecvată a resurselor financiare şi a măsurilor care urmează a fi realizate în anul bugetar respectiv, ceea ce a influenţat nivelul de realizare a indicatorilor bugetari aprobaţi, aceştia, în perioada anilor 2014-2018, variind⁸⁵ la venituri între 32,7% şi 126,7%, iar la cheltuieli – între 25,2% şi 73,7%;

- suportarea cheltuielilor nejustificate în sumă de 1,2 mil.lei;

- neelaborarea cadrului de reglementare privind primirea delegaţiilor străine, precum şi suportarea nejustificată a unor cheltuieli privind primirea şi deservirea delegaţiilor şi persoanelor oficiale străine, auditul fiind limitat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate privitor la conformitatea efectuării cheltuielilor în sumă de 0,7 mil.lei;

- adoptarea de către CC a unor decizii în lipsă de cvorum;

- carenţele cadrului legal ce vizează componenţa Consiliului de coordonare au condiţionat imposibilitatea desemnării tuturor membrilor acestuia, la moment, CC fiind compus din 12 membri, în loc de 13, precum prevede norma legală;

- imperfecţiunea mecanismului de gestionare, colectare şi evidenţă a contribuţiilor şi penalităţilor în FVV, precum şi urmărirea datoriilor faţă de Fond au determinat neîntreprinderea măsurilor suficiente pentru colectarea restanţelor faţă de FVV, care la finele anului 2018 au constituit 21,0 mil.lei;

- nerespectarea prevederilor cadrului legal şi lipsa unui mecanism exhaustiv privitor la periodicitatea verificării datelor pentru anii precedenţi, ceea ce a cauzat devieri între date, valoarea restanţelor per total fiind diminuată cu 20,6 mil.lei;

- divergenţele semnificative constatate în urma reconcilierii datelor, fiind identificaţi 40 de agenţi economici care au exportat vinuri, dar nu au prezentat dările de seamă la SFS. Calculele şi, respectiv, restanţele la plata contribuţiilor, reieşind din datele prezentate auditului, au fost diminuate cu cel puţin 6,3 mil.lei;

- necontabilizarea de către ONVV a restanţelor la plata contribuţiilor în FVV (21,0 mil.lei).

_____________________

⁸⁵ Nivelul de realizare a bugetelor aprobate de CC.

activitatea economico-financiară a ANRE nu a fost integral aliniată unui set standardizat de reguli şi procese subsumate principiilor de bună guvernare, dat fiind că Agenţia nu se regăseşte în domeniul de aplicare a legislaţiei în vigoare cu privire la controlul financiar public intern⁸⁸ şi, totodată, nu dispune de un cadru intern propriu în acest sens.

De asemenea, la ANRE, în perioada supusă auditului, unitatea de audit intern nu a fost implementată şi funcţională, fapt care nu a permis evaluarea instrumentelor existente de control şi a influenţei acestora asupra activităţii eficiente şi eficace a entităţii per ansamblu şi a privat conducerea de un instrument ce asigură gestionarea prudentă a riscurilor, îmbunătăţirea managementului şi a controlului intern, precum şi sporirea gradului de eficienţă şi eficacitate a proceselor/operaţiunilor gestionate.

Astfel, controlul intern aferent proceselor de formare, utilizare şi raportare a fondurilor publice gestionate, în perioada supusă auditului, a fost unul fragmentar. Cele consemnate, sub toate aspectele semnificative, nu au afectat conformitatea formării, utilizării şi raportării fondurilor publice gestionate, însă au determinat admiterea unor derogări, ale căror consecinţe se rezumă la următoarele:

- în cadrul Agenţiei nu s-au adoptat reglementări interne relevante şi, în consecinţă, bugetul ANRE aprobat la capitolul "Venituri" a fost estimat sub nivelul veniturilor efective cu 40%, fără ca bugetul să fie rectificat în acest sens;

- nu a fost asigurată în măsură deplină monitorizarea sectorului serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare;

- formarea creanţelor cu termenul de achitare expirat în perioadele de gestiune anterioare, precum şi neachitarea în termenul stabilit a unor plăţi regulatorii în sumă de 700,9 mii lei, înregistrate la situaţia din 31 decembrie 2018;

- nepromovarea unui management adecvat al resurselor umane concordat cu gestionarea prudentă a cheltuielilor aferente s-a soldat cu faptul că la 31 decembrie 2018 numărul zilelor de concediu anual nefolosite a constituit 2752, aferente a 77 de angajaţi, ceea ce indică existenţa riscului sporit de perturbare a echilibrului bugetar-financiar;

- planificarea achiziţiilor de bunuri/servicii fără corelarea acestora cu necesităţile reale ale Agenţiei a avut ca rezultat achiziţionarea unor bunuri/servicii în afara relaţiilor contractuale (11 cazuri), în valoare totală de 396,7 mii lei, iar în unele cazuri au fost aplicate proceduri necorespunzătoare de atribuire a contractelor de achiziţii⁸⁹ în valoare de 200,8 mii lei, inclusiv un caz de divizare a achiziţiilor în scopul evitării procedurii legale de achiziţii publice – de 98,4 mii lei;

- rapoartele financiare ale Agenţiei pe anul 2018 nu au fost supuse auditului extern şi, la momentul desfăşurării auditului public extern, nu au fost prezentate Parlamentului, pentru informare, ceea ce denotă că controlul parlamentar asupra situaţiei patrimonial-financiare a ANRE devine unul cu caracter tardiv, lipsit de operativitate. De asemenea, rapoartele financiare nu au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Agenţiei, impactul fiind limitarea transparenţei informaţiilor asupra situaţiei economico-financiare a Agenţiei, prin neoferirea către publicul larg şi specializat a imaginii per ansamblu a tuturor veniturilor şi cheltuielilor, precum şi a activelor gestionate şi datoriilor.

- adoptarea cadrului regulator intern aferent procesului de raportare financiară, prin determinarea: setului de reguli, principii, etape şi operaţiuni conexe; subdiviziunilor structurale şi persoanelor implicate în aceste procese; datelor-limită principale şi responsabilităţilor delegate etc.;

- sesizarea autorităţii responsabile în vederea examinării oportunităţii completării cadrului legal cu instrumente de combatere a cazurilor de nerespectare de către titularii de licenţă a termenelor de efectuare a plăţilor regulatorii;

- ajustarea cadrului regulator intern aferent reglementării achiziţiilor prin definirea clară a mecanismului de identificare şi sistematizare a necesităţilor Agenţiei pentru planificarea reală a cheltuielilor, precum şi a achiziţiilor de bunuri/servicii în concordanţă cu acestea.

_____________________

⁸⁸ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

⁸⁹ Art.55 alin.(1) şi art.72 din Legea nr.131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice.

- prima de performanţă se acordă în lipsa unor reglementări exhaustive privind modalitatea de determinare a cuantumului acesteia în raport cu indicatorii de evaluare a performanţelor;

- primele membrilor Comitetului executiv au fost acordate în baza deciziei Consiliului de supraveghere, fără reglementarea condiţiilor de stimulare;

- atribuirea unor bunuri la categorii de amortizare necorespunzătoare creează incertitudini privind calcularea amortizării pentru bunurile cu valoarea bilanţieră de 4,1 mil. lei;

- lipsa unor specificări în cadrul normativ naţional generează incertitudini privind conformitatea cheltuielilor la procurarea biletelor de avion în cazul zborurilor cu escală;

- unele servicii de organizare a concertelor, în valoare de 0,87 mil. lei, au fost achiziţionate cu unele abateri de la cadrul normativ în domeniu, cu un posibil impact asupra veniturilor publice.

- dezvoltarea normelor interne aferente stabilirii primelor de performanţă, pentru consolidarea procesului de stimulare a personalului Băncii Naţionale a Moldovei;

- asigurarea întocmirii Rapoartelor de deplasare în scop de serviciu, care să conţină informaţii privind scopul şi rezultatele deplasării;

- ajustarea Regulamentului privind cheltuielile de reprezentanţă şi protocol;

- ajustarea Politicilor Contabile ale Băncii Naţionale a Moldovei. Elaborarea proiectului "Catalogului privind clasificarea şi durata de funcţionare utilă a imobilizărilor corporale şi necorporale";

- ajustarea documentaţiei de iniţiere a achiziţiei prin includerea Declaraţiei pe propria răspundere a operatorului economic privind dreptul de a livra bunul, de a presta serviciul sau de a executa lucrarea, cu asumarea tuturor responsabilităţilor care decurg din cadrul legal;

- aprobarea Regulamentului cu privire la funcţionarea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei.

- situaţia şi performanţa financiară ale Î.S. "Gările şi staţiile auto" relativ favorabile, înregistrate în anii 2015-2018;

- avizarea studiului de fezabilitate într-un termen restrâns pentru a evalua raţionamentul şi oportunitatea afirmaţiilor/concluziilor formulate în cadrul acestuia, în scopul luării, în sensul dat, a unor decizii guvernamentale oportune din punctul de vedere al impactului economico-social al acestora;

- adoptarea deciziilor guvernamentale neechilibrate în vederea determinării obiectivelor şi condiţiilor aferente realizării parteneriatului public-privat şi, în consecinţă, crearea premiselor de impas financiar al Î.S. "Gările şi staţiile auto";

- elaborarea/aprobarea într-o perioadă restrânsă a documentaţiei-standard, criteriile prestabilite în aceasta creând premise de neatingere a scopului scontat al parteneriatului propriu-zis;

- desfăşurarea activităţii Comisiei de selectare a partenerului privat fără delimitarea clară a responsabilităţilor/atribuţiilor fiecărui membru al acesteia;

- omiterea de către Comisia de selectare a partenerului privat a unor prevederi legislativ-normative aferente obligaţiilor de a elabora Raportul de evaluare a ofertelor recepţionate, prin care a fost atribuit contractul de parteneriat public-privat respectiv, precum şi de a prezenta în scris preşedintelui Comisiei opinia argumentată privind oferta supusă evaluării, ţinând cont de corespunderea acesteia criteriilor stabilite.

- să dispună evaluarea volumului fizic real de bunuri/lucrări/servicii necesare pentru atingerea obiectivelor scontate ale parteneriatului public-privat, precum şi estimarea costurilor aferente, în scopul de a determina suficienţa valorii obligaţiilor investiţionale contractate şi sustenabilitatea proiectului per ansamblu, cu realizarea ulterioară a măsurilor de rigoare;

- să asigure realizarea măsurilor punctuale în vederea remedierii situaţiei de impas financiar înregistrate în cadrul Î.S. "Gările şi staţiile auto" pe parcursul realizării parteneriatului public-privat supus auditului.

Activitatea reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor, comisiei de cenzori şi a managerilor societăţii a fost una ineficienţă şi nedirecţionată spre promovarea şi protejarea intereselor statului, soldându-se cu un impact nefavorabil asupra activităţii societăţii comerciale.

- contrar prevederilor legale, până la expunerea la privatizare a pachetului de acţiuni ale statului din S.A. "Tutun-CTC", autoritatea administraţiei publice centrale nu a evaluat obligatoriu activele nete la valoarea de piaţă, inclusiv valorile mobiliare, bunurile imobile, activele nemateriale, obligaţiile debitoare şi creditoare, lucrările şi serviciile, fapt care a dus la micşorarea mărimii capitalului propriu cu 111,6 mil. lei şi, respectiv, a valorii acţiunilor privatizate;

- procedura de privatizare a pachetului de acţiuni ale statului deţinute în S.A. "Tutun-CTC" la concursul comercial din 14.12.2018 nu s-a efectuat conform prevederilor legale şi principiilor de bază ale deetatizării proprietăţii publice privind eficienţa, legalitatea şi concurenţa;

- Ministerul Economiei şi Comerţului, prin intermediul Agenţiei Privatizare, având instituită Comisia de concurs şi fiind învestit cu atribuţii de vânzător al patrimoniului public timp de 7 ani, nu a organizat regulamentar un concurs investiţional de privatizare a pachetului de acţiuni ale statului deţinute în S.A. "Tutun-CTC", iar în perioada anilor 2000-2007, Proiectul individual de privatizare a societăţii comerciale, aprobat de Parlament, a rămas neimplementat;

- nu a fost asigurată atractivitatea bunurilor pasibile de privatizare prin alegerea unei modalităţi adecvate de privatizare şi, respectiv, prin atragerea unui număr cât mai mare de participanţi la privatizare;

- în perioada anilor 2008-2018, Comisia de vânzare, instituită de Agenţia Proprietăţii Publice, a expus de 8 ori la vânzare pachetul de acţiuni ale statului deţinute în S.A. "Tutun-CTC", prin licitaţie cu strigare la Bursa de Valori a Moldovei, numai ca un pachet unic (lot unic), fără a utiliza toate formele legale de vânzare a acţiunilor statului, inclusiv divizarea pachetului unic în mai multe pachete de valori mobiliare (mai multe loturi) de aceeaşi sau de diferită mărime, având posibilitatea de a vinde o parte din acţiuni, cu menţinerea controlului statului asupra pachetului de acţiuni;

- la concursul comercial din 14.12.2018, pachetul de acţiuni ale statului deţinute în S.A. "Tutun-CTC", care costa 338,27 mil. lei, s-a vândut cu preţul de 166,1 mil. lei, valoarea acţiunilor fiind subevaluată/micşorată cu 172,2 mil. lei, sau cu 50,9% din valoarea de bilanţ a acţiunilor;

- Agenţia Proprietăţii Publice nu a expus regulamentar la licitaţiile cu strigare, organizate prin Bursa de Valori a Moldovei, pachetul de acţiuni ale statului în S.A. "Tutun-CTC" cu valoarea acţiunilor la nivelul de preţ P3, calculată conform situaţiilor financiare din 31.12.2017, sau 32,65 lei per acţiune (165,8 mil. lei);

- cadrul normativ privind procedurile de vânzare a pachetului de acţiuni ale statului prin licitaţie cu strigare la Bursa de Valori a Moldovei şi prin concurs comercial nu prevede expres modul de trecere de la o procedură la alta, precum şi mecanismul de stabilire a preţului iniţial de vânzare a valorilor mobiliare ale statului în cazul aplicării consecutive a diferitor proceduri;

- majorarea cotelor accizelor, precum şi acordarea facilităţilor fiscale unor agenţi economici importatori au influenţat situaţia economico-financiară a societăţii comerciale, a ramurii tutunului, fiind ratate unele venituri la bugetul de stat în sumă de 269,4 mil. lei, sau de la 332,5 mil. lei - în anul 2012, când suma obligaţiilor fiscale faţă de bugetul de stat a înregistrat cea mai mare creştere, până la 63,0 mil. lei, înregistrate în anul 2018, când pachetul de acţiuni ale statului a fost expus pentru vânzare la concursul comercial din 14.12.2018;

- cumpărătorul pachetului de acţiuni ale statului deţinute în S.A. "Tutun-CTC" a importat produse din tutun în valoare de 1 380,0 mil. lei şi a exportat - de 303,8 mil. lei, totodată beneficiind în anii 2011-2018 de facilităţi prin reţeaua duty-free în sumă totală de 277,2 mil. lei, inclusiv 110,8 mil. lei acordate în anul 2018, când valorile mobiliare ale statului au fost expuse pentru vânzare la concursul comercial din 14.12.2018;

- după expunerea pentru vânzare a pachetului de acţiuni ale statului deţinute în S.A. "Tutun-CTC", la concursul comercial din 14.12.2018 a scăzut considerabil profitul net al societăţii comerciale, care în anul 2018 s-a micşorat până la 0,9 mil. lei, sau cu 19,1 mil. lei (de 22,2 ori) faţă de cel obţinut în anul 2007 şi, respectiv, cu 76,0 mil. lei (de 84,4 ori) comparativ cu rezultatele din anul 2011, când au fost înregistraţi indicatori înalţi ai profitului net;

- societatea comercială, în anul 2018, a admis creanţe compromise în sumă de 15,9 mil. lei, din care 8,2 mil. lei s-au trecut la cheltuieli, iar creanţa dubioasă în sumă de 3,9 mil. lei, care aparţinea unui debitor insolvabil, a fost decontată din rezervă;

- urmare a intrării în vigoare a modificărilor legale, în anul 2018 unii agenţi economici au returnat societăţii comerciale mărfuri în sumă de 22,7 mil. lei, care au fost livrate în anul 2017. Din returul de marfă în valoare de 13,4 mil. lei, în anul 2018 au fost exportate în Transnistria articole din tutun în sumă de 9,2 mil. lei, iar diferenţa de 4,1 mil. lei s-a realizat în anul 2019. În circumstanţele constatate de audit, în anul 2018, mărimea profitului obţinut a fost diminuată cu suma de 17,0 mil. lei şi, respectiv, a cotei impozitului pe venit şi a dividendelor care urmau a fi achitate statului până la privatizare;

- activitatea reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor, comisiei de cenzori şi a managerilor societăţii comerciale în anii 2014-2018 a fost una ineficientă şi nedirecţionată spre promovarea şi protejarea intereselor statului, soldându-se cu un impact nefavorabil asupra activităţii acesteia;

- indicatorii statistici privind ramura tutunului, care pe parcursul anilor 2007-2018 au influenţat activitatea S.A. "Tutun-CTC", denotă că suprafeţele însămânţate cu tutun, recolta globală şi fabricarea produselor din tutun la nivel naţional au înregistrat un trend negativ;

- în anul 2018, volumul produselor din tutun a constituit 0,8 mld. de ţigări, care, în evoluţie, a scăzut cu 4,1 mld. de ţigări faţă de cantitatea produsă în anul 2007, sau până la iniţierea procedurii de privatizare a valorilor mobiliare, iar pentru anii 2019-2020 membrii consiliului au aprobat volume de producere şi de comercializare reduse până la 0,3-0,2 mld. de ţigări, direcţii care nu pot fi considerate prioritare în activitatea societăţii comerciale;

- în anii 1998-2018, S.A. "Tutun-CTC" a creat un fond de rezerve statutare în sumă de 220,3 mil. lei, iar organele de conducere ale societăţii nu au întreprins măsuri pentru utilizarea fondului de dezvoltare, în vederea majorării valorii capitalului social şi a potenţialului economic al societăţii comerciale;

- S.A. "Tutun-CTC", aflându-se în procesul de privatizare, fără acordul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, a înfiinţat o societate civilă, iar potrivit unui contract, a pus la dispoziţia S.R.L. "Grand Oil" 3 imobile proprietate de stat, care au fost demolate, şi un teren, în locul lor fiind construite un laborator cu valoarea de 1,6 mil. lei, ulterior transmis societăţii, şi o staţie de alimentare cu combustibil, cu valoarea de 7,0 mil. lei, transmisă la balanţa agentului economic privat, societatea comercială suportând şi cheltuieli pentru arenda terenului în folosul firmei private.

- administrării patrimoniului statului conform principiilor de bază ale deetatizării proprietăţii publice privind eficienţa, legalitatea şi concurenţa;

- perfecţionării cadrului normativ privind modul de stabilire a preţului iniţial de vânzare a pachetelor de acţiuni ale statului supuse privatizării prin licitaţie cu strigare la Bursa de Valori a Moldovei, prin concurs comercial şi alte modalităţi stabilite;

- angajării prin concurs a administratorilor societăţilor pe acţiuni cu capital integral sau majoritar de stat, cu stabilirea în contractele de muncă a indicatorilor de performanţă;

- elaborării indicatorilor de performantă pentru organele de conducere ale entităţilor care gestionează patrimoniul statului. Materialele auditului au fost remise Procuraturii Generale a Republicii Moldova, pentru o posibilă autosesizare, conform competenţelor, privind constatările expuse în Raportul de audit, iar Ministerului Economiei şi Infrastructurii - pentru examinarea, în comun cu Agenţia Proprietăţii Publice, a oportunităţii menţinerii şi luarea deciziilor referitor la contractul de vânzare-cumpărare a pachetului de acţiuni ale statului în S.A. "Tutun-CTC", în număr de 5 076 982 unităţi (90,81%), încheiat la 11.01.2019 cu Î.C.S. "Le Bridge Corporation Limited" S.R.L., având în vedere constatările auditului public extern.

Etapele de pregătire a procesului de privatizare au fost realizate cu abateri de la cadrul normativ, iar deficienţele admise au influenţat modul de evaluare a obiectului supus privatizării, astfel încât preţul bunului expus la privatizare nu reprezintă preţul real de piaţă care urma a fi obţinut de către stat în urma comercializării complexului patrimonial unic⁹³ prin concurs comercial, unde punctul de referinţă în atribuirea contractului îl reprezintă cel mai mare preţ.

Ambiguităţile şi lacunele cadrului normativ au oferit posibilitate factorilor de decizie implicaţi în procesul de deetatizare a patrimoniului public să selecteze cele mai convenabile procedee de stabilire a condiţiilor de privatizare. Astfel, concursul de privatizare s-a desfăşurat în lipsa unei concurenţe loiale, iar APP, în calitate de vânzător, făcând uz de reformele instituţionale şi din "lipsa" interesului investiţional faţă de CPU scos la privatizare, a declarat ca învingător pe unicul agent economic participant la concursul comercial, care a oferit pentru privatizarea Î.S. CA "Air Moldova" suma de 50,0 mil.lei. Lipsa termenelor exacte şi bine definite ale executării clauzelor contractuale a cauzat deficienţe în procesul de monitorizare a implementării obligaţiunilor contractuale, astfel încât evaluarea unui progres înainte de expirarea termenului general de trei ani prevăzut pentru acest proces este imposibilă.

- activitatea financiară instabilă a Î.S. CA "Air Moldova" şi cheltuielile inoportune pe parcursul mai multor ani, lipsa indicatorilor şi a criteriilor de evaluare strategice pentru întreprindere şi administratori au cauzat incapacitatea managementului de a identifica cauzele deficienţelor, dar şi soluţiile de redresare economică;

- lipsa viziunilor strategice, împreună cu performanţele slabe ale managementului au condiţionat sporirea semnificativă a gradului de îndatorare a întreprinderii prin contractarea creditelor investiţionale, operaţionale şi salariale pe parcursul anilor 2008-2016, dar şi a unui împrumut sub formă de ajutor de stat în valoare de 70,0 mil. lei în anul 2017, direcţionând întreprinderea spre impas financiar;

- implementarea de către managementul întreprinderii a unor decizii nechibzuite a determinat crearea unei situaţii financiare precare. Astfel, întreprinderea nu a recuperat creanţe compromise în valoare de 41,0 mil. lei, a fost cedat un imobil strategic în contul stingerii unei datorii de 45,7 mil. lei, ceea ce a generat ulterior cheltuieli anuale suplimentare de locaţiune a imobilului în sumă de 320,0 mii lei;

- privarea fondatorului de posibilitatea de redresare şi echilibrare a poziţiei financiare a întreprinderii;

- deşi în perioada anilor 2010-2018, Compania Aeriană "Air Moldova" se împovărase cu datorii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, a căror scadenţă era anul 2020, iar activitatea sa putea fi asigurată din contul operaţiunilor curente, în anul 2018, pe fundalul scăderii indicatorilor financiari şi al guvernanţei slabe, aceasta a fost scoasă la privatizare;

- iniţierea procesului de privatizare a Î.S. CA "Air Moldova" s-a realizat într-un cadru normativ ambiguu, ceea ce a dus la privatizarea unei întreprinderi din categoria obiectivelor strategice care nu pot fi supuse privatizării⁹⁴;

- lipsa atitudinii decizionale din partea factorilor responsabili a determinat orientarea vânzătorului (Agenţia Proprietăţii Publice) spre privatizarea unicului operator aerian naţional, cu o cotă de 43% din piaţa transportatorilor aerieni în Republica Moldova, prin concurs comercial, în cadrul căruia cel mai important criteriu de calificare îl reprezintă cel mai mare preţ;

- lipsa interesului fondatorului⁹⁵ pentru redresarea situaţiei financiare a întreprinderii, chiar dacă aceasta, în septembrie 2017, a beneficiat de la Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău" de un împrumut sub formă de ajutor de stat, în valoare de 70,0 mil. lei. Deşi resursele financiare au fost acordate în scopul restructurării întreprinderii pe parcursul anului 2018, factorii de decizie nu au dispus amânarea înstrăinării patrimoniului de stat, dând curs acţiunii de scoatere la privatizare a Î.S. CA "Air Moldova";

- neasigurarea de către fondatorul Î.S. CA "Air Moldova" a inventarierii patrimoniului supus privatizării, ceea ce a influenţat asupra elementelor supuse evaluării şi perceperii întreprinderii ca Complex Patrimonial Unic. In acest mod, au fost evaluate şi expuse la privatizare elementele patrimoniale de bilanţ, dar nu afacerea⁹⁶ Companiei Aeriene "Air Moldova";

- nerespectarea exhaustivă a criteriilor declarate de către evaluator, fapt care a cauzat neajustarea elementelor patrimoniale ale întreprinderii la informaţiile obţinute de către experţi, respectiv, prezentarea inexactă a situaţiei patrimoniale a întreprinderii privatizate, nefiind revizuit aportul patrimonial al statului în capitalul social al întreprinderii, înregistrat şi raportat eronat⁹⁷ în situaţiile financiare ale întreprinderii, începând cu anul 2006;

- realizarea unor etape ale procesului în termenele-limită stabilite, precum şi într-o manieră accelerată, ceea ce generează suspiciuni privind respectarea întocmai a celor trei principii ale procesului de privatizare: eficienţă, transparenţă şi legalitate;

- stabilirea unui preţ estimativ pentru CPU Î.S. CA "Air Moldova", care nu reprezintă valoarea cea mai relevantă pentru bunul expus la vânzare;

- lipsa prevederilor privind modalitatea de stabilire de către Comisia de concurs a valorii de piaţă, precum şi neaplicarea în măsură deplină de către evaluatori a condiţiilor reglementate au dat posibilitate Comisiei să stabilească de sine stătător preţul iniţial şi pasul de majorare a preţului bunului scos la privatizare, ceea ce a dus la stabilirea preţului pentru CPU Î.S. CA "Air Moldova" de 6 ori mai mic faţă de cel determinat prin metoda mediei aritmetice a celor două valori, calculate conform Indicaţiilor metodice⁹⁸;

- stabilirea unor termene restrânse pentru prezentarea ofertelor (40 de zile) şi neutilizarea altor instrumente pentru atragerea investitorilor străini au determinat faptul că a fost depusă doar o singură ofertă, care a şi fost admisă la concurs. Agentul economic calificat, care avea o experienţă de activitate de doar 12 zile, şi-a asumat achitarea datoriilor companiei, precum şi asigurarea investiţiilor;

- lipsa reglementărilor actualizate privind evaluarea complexelor patrimoniale unice a cauzat desfăşurarea defectuoasă a procedurilor de identificare, evaluare şi estimare a bunurilor supuse evaluării, astfel încât rezultatele prezentate de către experţi nu oferă asigurări suficiente privind corectitudinea stabilirii valorii estimate. În acest context, se menţionează că în Republica Moldova nu există criterii clare de evaluare a Complexului Patrimonial Unic⁹⁹, evaluatorii fiind nevoiţi să utilizeze selectiv diferite reglementări¹⁰⁰, unele elemente patrimoniale nefiind luate în considerare sau nefiind ajustate conform unor condiţii specifice obiectivului evaluat;

- contractul de vânzare-cumpărare nu conţine termene şi garanţii clare care să asigure executarea corespunzătoare a obligaţiilor contractuale, indicatorii de măsurare a performanţelor sunt generali şi imposibil de monitorizat, iar prevederile contractuale privind drepturile vânzătorului de reziliere a contractului sunt foarte vagi. Totodată, atât cadrul regulator, cât şi contractul de vânzare-cumpărare nu includ restricţii privitor la schimbarea fondatorilor, cel puţin pe parcursul perioadei de monitorizare.

Să întreprindă măsuri pentru facilitarea elaborării Standardelor naţionale de evaluare, în conformitate cu art.18 din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002.

_____________________

⁹² Fondatorii, Consiliile de administraţie şi administratorii.

⁹³ In continuare – CPU.

⁹⁴ Art.13 alin.(2) lit.b) din Legea nr.121 din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

⁹⁵ Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

⁹⁶ Goodwill.

⁹⁷ Majorat cu 151,6 mil.lei.

⁹⁸ Hotărârea Guvernului nr.1056 din 12.11.1997, Anexa nr.6. Indicaţiile metodologice privind determinarea valorii estimative a complexului patrimonial al întreprinderii şi stabilirea preţului de vânzare a patrimoniului.

⁹⁹ Evaluarea Complexului Patrimonial Unic ca Afacere (Goodwill).

¹⁰⁰ Legea nr.989 din 2002 privind activitatea de evaluare; Regulamentul provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.958 din 04.08.2003 şi Anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.1056/1997, care se referă la măsurile de executare a Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998.

Procesul de repartizare a alocaţiilor aprobate în bugetul FNDAMR necesită îmbunătăţiri la toate etapele aferente elaborării, aprobării şi modificării bugetelor, finanţării, executării, monitorizării etc.

Nerespectarea cadrului regulator aferent criteriilor de eligibilitate, necesare la obţinerea subvenţiilor de la bugetul de stat, a favorizat imposibilitatea recuperării la bugetul de stat a subvenţiilor acordate neeligibil.

Neactualizarea de către MADRM a politicilor publice de profil şi neracordarea acestora atât la obiective, inclusiv de plusvaloare, cât şi la alocaţiile bugetare, nu asigură minimizarea riscurilor de subvenţionare neeligibilă, ceea ce impune necesitatea măsurilor de consolidare şi dezvoltare a AIPA, îndreptate spre ridicarea gradului de conformitate, eficienţă şi transparenţă a proceselor de susţinere a producătorilor agricoli, în vederea atingerii indicatorilor de performanţă, precum şi implicarea unui control mai riguros din partea acestei instituţii.

- repartizarea între măsuri a mijloacelor aprobate pentru subvenţionare în lipsa unor prevederi exhaustive în cadrul regulator;

- nerespectarea prevederilor cadrului regulator la acordarea mijloacelor pentru stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură (măsura 1.7A);

- nerespectarea criteriilor de eligibilitate la acordarea subvenţiilor în avans pentru 14 producători agricoli (5,0 mil.lei);

- aprobarea şi autorizarea sprijinului financiar în mărime de 1,3 mil. lei fără examinarea la faţa locului a obiectului investiţiei;

- achitarea neregulamentară a subvenţiilor în cuantumuri majorate în sumă de 1,1 mil. lei;

- ambiguitatea cadrului normativ aferent principiilor de subvenţionare în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural;

- imperfecţiunea activităţii de monitorizare şi postinspecţie, care necesită îmbunătăţiri, în aspectul elaborării şi aprobării criteriilor de selectare a beneficiarilor de subvenţii care urmează a fi verificaţi;

- neracordarea la prevederile legale aferente desfăşurării de către AIPA a activităţii de subvenţionare a Sistemului Informaţional Automatizat "Evidenţa solicitanţilor şi beneficiarilor de subvenţii".

- a fost restituită supraplata în sumă de 0,1 mil.lei;

- MADRM a transmis¹⁰² către AIPA Sistemul Informaţional Automatizat "Evidenţa solicitanţilor şi beneficiarilor de subvenţii" şi Sistemul Informaţional "AIPA online".

_____________________

¹⁰² Ordinul nr.272 din 14.11.2019 cu privire la transmiterea cu titlul gratuit a SIA "ESBS" şi SI "AIPA online" către AIPA.

- lipsa cadrului regulator relevant şi a unor norme aprobate în cadrul CEC pentru planificarea, executarea şi raportarea utilizării mijloacelor financiare alocate pentru alegeri, inclusiv în aspectul părţilor implicate în întreg procesul (CEC, CICDE, CECE şi MAEIE), precum şi asumarea deplină a răspunderii manageriale în ceea ce priveşte gestionarea mijloacelor financiare încredinţate şi reducerea riscurilor aferente;

- lipsa pârghiilor de responsabilizare din partea CEC a părţilor implicate în proces, precum şi neimplementarea unor proceduri de control intern managerial pentru activităţile aferente gestiunii mijloacelor financiare alocate pentru alegeri în ce priveşte evidenţa contabilă şi raportarea financiară de către organele electorale inferioare;

- lacune şi derogări aferente proceselor de planificare, elaborare şi aprobare a devizelor de cheltuieli pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare;

- executarea cu deficienţe şi abateri a cheltuielilor de personal, cheltuielilor pentru achiziţia bunurilor şi serviciilor necesare desfăşurării alegerilor parlamentare, cheltuielilor privind stocurile de materiale;

- raportarea financiară defectuoasă de către CEC în perioada electorală. Prezenţa unor probleme majore aferente activităţilor desfăşurate de organele electorale ierarhic inferioare, care afectează conformitatea gestionării mijloacelor financiare alocate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 24.02.2019, la calcularea şi achitarea indemnizaţiilor funcţionarilor electorali angajaţi în cadrul CECE;

- procesul achiziţiilor publice de bunuri/servicii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 24.02.2019 a fost compromis, fiind admise abateri şi neconformităţi;

- achiziţionarea în două tranşe a buletinelor de vot, supraestimarea alocaţiilor bugetare pentru serviciile editoriale cu 4,7 mil. lei, mijloacele respective nefiind rectificate;

- unitatea de audit intern a CEC nu a fost suplinită, ceea ce a determinat imposibilitatea evaluării instrumentelor existente de control şi a influenţei acestora asupra activităţii entităţii;

- controlul intern aferent proceselor de planificare, utilizare şi raportare a mijloacelor financiare gestionate, în perioada supusă auditului, a fost unul redus, fapt exprimat prevalent prin lipsa cadrului regulator instituţional privind planificarea şi executarea cheltuielilor.

_____________________

¹⁰³ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

- APP nu şi-a realizat competenţele şi prerogativele legale cu privire la gestionarea conformă a patrimoniului de stat aflat în administrarea Î.S. "AIC". De asemenea, acestea nu au întreprins măsuri regulamentare privind organizarea, dezvoltarea şi sporirea eficienţei serviciilor publice aeroportuare şi a utilizării patrimoniului public de către Î.S. "AIC";

- propunerea de transmitere a activelor Î.S. "AIC" în concesiune a fost înaintată de către conducerea Î.S. "AIC" şi examinată la şedinţa Consiliului de administraţie din 08.09.2011. De menţionat că, conform contractelor semnate cu BERD şi BEI, a fost luat angajamentul de a fi transmise în concesiune doar parcarea multietajată şi terminalul Cargo.

Ulterior, prin decizia Consiliului de administraţie al Î.S. "AIC" din 31.01.2012, s-a luat act de contractarea unei companii internaţionale de audit pentru prestarea "Serviciilor de consultanţă şi determinare a celor mai bune căi şi metode de implementare a strategiei AIC de a atrage investiţii". Astfel, în august 2012, s-au elaborat 2 Rapoarte, în care au fost prezentate modalităţile de atragere a investiţiilor în Î.S. "AIC". Cea mai posibilă variantă de atragere a investiţiilor a fost propusă concesionarea Î.S. "AIC" pe un termen de 28 de ani, cu achitarea unei redevenţe anuale între 4,0 mil. euro şi 10,0 mil. euro, sau între 8% şi 21 % din veniturile anuale. În cazul acordării concesiunii pe o perioadă de 49 ani şi 5 ani de graţie la achitarea redevenţei, aceasta urma anual să constituie între 10,3 mil. euro şi 23,4 mil. euro, sau între 13% şi 29% din veniturile anuale ale Aeroportului, însă în contractul de concesiune încheiat cu SRL "Avia Invest" se prevede achitarea unei redevenţe de doar 1% din veniturile anuale.

Concesionarea activelor Î.S. "AIC" şi serviciilor aeroportuare prestate s-a efectuat în condiţiile de existenţă a surselor financiare disponibile pentru finanţarea modernizării Î.S. "AIC".

Astfel, la 31.10.2013, soldul mijloacelor financiare ale Î.S. "AIC" constituia 168,5 mil.lei, format preponderent din contul taxei de modernizare neutilizate în perioada 2008-2013. O parte a acestor mijloace financiare, în sumă de 61,4 mil.lei, s-a utilizat în anii 2014-2017 pentru finalizarea activelor în curs de execuţie şi 70,0 mil.lei – pentru acordarea unui împrumut, la 17.08.2017, Î.S. "Air Moldova";

- studiul de fezabilitate privind transmiterea în concesiune a activelor Î.S. "AIC" şi serviciilor aeroportuare nu avea suficiente argumente economice, confirmate prin calcule şi estimări ale veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii aeroportuare şi modernizării infrastructurii Î.S. "AIC";

- procesul de selectare a partenerului privat a fost incoerent şi netransparent;

- prevederile contractului de concesiune nu sunt coerente şi explicite, referitor la definirea investiţiei şi surselor de finanţare a acesteia, modului de determinare a valorii investiţiilor efectuate şi valorii recuperate a acestora etc., ceea ce lasă loc pentru interpretări neunivoce, respectiv, nefiind apărate suficient drepturile patrimoniale ale statului în cadrul executării contractului de concesiune.

Această situaţie determină riscul neaprecierii corecte a îndeplinirii condiţiilor contractului de concesiune, iar în caz de reziliere anticipată a contractului de concesiune, nu va putea fi determinată valoarea investiţiilor sau concedentul va trebui să restituie investiţiile neefectuate sau recuperate deja de concesionar.

Din lipsa unor prevederi explicite în Contractul de concesiune, determinarea valorii activelor care urmează a fi restituite concedentului în contul activelor primite în concesiune, la expirarea contractului de concesiune sau la rezilierea lui, este imposibilă;

- APC nu s-au asigurat că partenerul privat va efectua achiziţiile de lucrări şi servicii în baza principiilor transparenţei şi eficienţei (atât prin includerea unor clauze în contract, cât şi prin transpunerea Directivei 2004/17/CΕ a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale¹⁰⁷);

- monitorizarea realizării contractului de PPP a fost formală, bazată doar pe datele furnizate de partenerul privat, drept urmare investiţiile în infrastructura aeroportuară nu au corespuns întocmai cerinţelor tehnice şi financiare stabilite în contractul de concesiune.

Potrivit prevederilor contractuale (pct. 5.2.), termenul de dare în exploatare a lucrărilor de modernizare şi construcţie a obiectelor prevăzute la prima etapă nu va depăşi 48 de luni de la data semnării contractului (30.08.2013), adică până la 30.08.2017. Deoarece nu au fost finalizate toate lucrările, terminalul nu s-a dat în exploatare, nefiind întocmit procesul-verbal de recepţie finală. Conform datelor reflectate în Registrul bunurilor imobile, până la 01.09.2019 la Agenţia Servicii Publice nu au fost înregistrate modificările privind extinderea terminalului existent.

În I etapă de investiţii, SRL "Avia Invest" urma să extindă terminalul, pentru a asigura conformitatea acestuia cu cerinţele IATA nu mai jos de categoria C, însă Autoritatea Aeronautică Civilă a indicat că "RM nu are acces la documentele IATA, respectiv AAC nu are capacitatea de a se expune la subiectul conformării sau neconformării operatorului aerodromului Chişinău, SRL "Avia Invest", cerinţelor IATA". Ca rezultat, nu se poate confirma respectarea prevederilor respective din contractul de concesiune.

Valoarea investiţiilor acceptate de Comisia de monitorizare pentru perioada 2013-2017 reprezintă valoarea plăţilor efectuate, şi nu valoarea reală a investiţiilor concesionale.

Proiectele investiţionale în construcţii au demarat în lipsa documentaţiei de deviz, fapt ce generează incertitudini privind conformitatea şi realitatea procedurilor de achiziţie a lucrărilor executate prevăzute de contractul de concesiune.

La 26.11.2019, Agenţia pentru Supraveghere Tehnică a informat SRL "Avia Invest" că nu poate efectua controlul volumelor şi costului lucrărilor de construcţie executate, din cauză că aceasta nu a asigurat prezentarea documentaţiei de proiect şi de deviz verificate în modul stabilit de legislaţia în vigoare, caietele de sarcini, devizele-ofertă (Formele nr.3, nr.5, nr.7), procesele-verbale de predare-recepţie a lucrărilor executate, semnate de părţile contractante, şi procesele-verbale ale lucrărilor care devin ascunse;

- deşi Contractul de concesiune a avut ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii aeroportuare şi a calităţii serviciilor prestate, cu creşterea eficienţei economice şi a veniturilor aeronautice şi non-aeronautice, au fost constatate rezerve şi neconformităţi privind: (1) nivelul şi argumentarea taxelor aeroportuare; (2) determinarea plăţii din chiria bunurilor proprietate publică; (3) colectarea plăţilor pentru utilizarea infrastructurii Î.S. "AIC";

- SRL "Avia Invest" a atribuit, în perioada 01.11.2013 - 31.08.2019, la investiţii prevăzute de contractul de concesiune, lucrări în sumă de 1 374,3 mil.lei, din care cel puţin 321,5 mil.lei¹⁰⁸ nu puteau fi atribuite la investiţii contractuale. În aceeaşi perioadă, conform datelor evidenţei contabile, suma totală a investiţiilor în active pe termen lung a constituit 1 210,06 mil.lei, în timp ce veniturile din taxa de modernizare au însumat 1 221,06 mil.lei;

- după transmiterea în concesiune a activelor Î.S. "AIC", APP (în calitate de fondator al acesteia) nu a stabilit expres scopul şi termenul de activitate ale ei şi n-a racordat prevederile Statutului şi nici ale Regulamentelor interne de funcţionare ale întreprinderii la situaţia existentă. Reieşind din prevederile contractului de concesiune, activitatea de bază a Î.S. "AIC" a constat în gestionarea creanţelor şi datoriilor netransmise în concesiune, precum şi în darea în exploatare a activelor în curs de execuţie şi transmiterea acestora pentru exploatare Concesionarului.

Î.S. "AIC" anual a suportat cheltuieli pentru întreţinerea atât a personalului, cât şi a Consiliului de administraţie, care în perioada 2014-2018 au constituit 10,2 mil.lei, din care 5,2 mil.lei sunt cheltuieli nefundamentate şi ineficiente.

Valoarea creanţelor Î.S. "AIC" în anul 2018, faţă de anul 2013, s-a micşorat doar cu 5,7% (de la 125,0 mil.lei până la 118,0 mil.lei), iar valoarea datoriilor – cu 20,7% (de la 44,0 mil.lei până la 35,0 mil.lei). Astfel, la situaţia din 03.12.2019, creanţele SRL "Air Moldova" faţă de Î.S. "AIC" constituiau 72,6 mil. lei¹⁰⁹.

Activitatea Comisiei de monitorizare a contractului de concesiune a fost superficială şi ineficientă, fiind admisă efectuarea investiţiilor în modernizarea infrastructurii Î.S. "AIC" doar din contul veniturilor operaţionale ale acesteia. Ca urmare, nu a fost realizat scopul în sine de transmitere în concesiune a activelor Î.S. "AIC" – atragerea investiţiilor majore.

Mai mult decât atât, veniturile operaţionale ale Î.S."AIC" au fost folosite pentru acordarea unor împrumuturi cu condiţii favorabile, finanţarea unor activităţi incerte ale entităţilor afiliate, ceea ce a determinat sustragerea de la activitatea de bază a mijloacelor în sumă de circa 1,58 mlrd. lei. În acelaşi timp, condiţiile tehnice de investiţie în infrastructura Î.S. "AIC", stabilite pentru I etapă, nu au fost îndeplinite în totalitate. De asemenea, există riscul neasigurării investiţiilor necesare şi pentru etapele următoare.

Deşi introducerea taxei de modernizare a fost motivată prin prevederile Politicii ICAO privind tarifele aeroportuare (Documentul nr.9082) şi ale art.13 al Legii aviaţiei civile¹¹⁰, la aplicarea, încasarea şi utilizarea acesteia (1 221,06 mil.lei), gestionarul Î.S. "AIC" nu a respectat condiţiile înaintate de ICAO, iar în lege nu existau prevederi exprese pentru introducerea acestei taxe.

- asigurarea reevaluării, de către Comisia de monitorizare a contractului de concesiune a activelor Î.S. "AIC", a volumului, valorii şi calităţii lucrărilor real executate conform contractului de concesiune, asigurând revizuirea deciziilor anterioare ale Comisiei privind recunoaşterea valorii investiţiilor efectuate;

- determinarea expresă a entităţii responsabile de evidenţa patrimoniului de stat transmis în concesiune SRL "Avia Invest" şi celui realizat în procesul concesiunii;

- întreprinderea măsurilor necesare pentru returnarea de către SRL "Air Moldova" a ajutorului de stat acordat şi a altor datorii faţă de Î.S. "AIC";

- verificarea corectitudinii formării tarifelor pentru serviciile aeroportuare de către SRL "Avia Invest" etc.

_____________________

¹⁰⁷ Abrogat prin Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ.

¹⁰⁸ TVA (210,6 mil. lei), active circulante (77,5 mil.lei), active nemateriale (1,4 mil.lei), obiecte care nu sunt indicate expres în contract (cafenele, cantină, restaurant etc.) (38,3 mil.lei) etc.

¹⁰⁹ Împrumutul – 58,5 mil. lei, pentru servicii prestate – 8,54 mil.lei, dobânzi – 5,56 mil.lei.

¹¹⁰ Legea aviaţiei civile nr.1237-XIII din 09.07.1997, abrogată la 23.03.2019 prin Legea nr.301 din 21.12.2017.

- existenţa incertitudinilor în cadrul metodologic atât la modul de calculare a preţului reglementat la energia electrică, cât şi la termenele aplicate la aprobarea acestuia;

- neformalizarea proceselor de bază aferente activităţilor de procurare şi de vânzare a energiei electrice la preţuri reglementate şi nereglementate;

- nepublicarea pe pagina electronică a "Energocom" S.A. şi/sau necomunicarea prin utilizarea altor metode transparente a clauzelor-standard ale contractului de furnizare a energiei electrice, propus pentru negocieri consumatorilor finali;

nespecificarea exhaustivă în Politica de contabilitate a ţinerii contabilităţii distincte pe fiecare tip de furnizare. Ca urmare a audierilor în cadrul şedinţei publice, Curtea de Conturi a atenţionat asupra riscului pentru stabilitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova, generat de poziţia dominantă a producătorului din partea stângă a râului Nistru, care furnizează energia electrică pe piaţa internă. De asemenea, s-a evidenţiat şi riscul unui dezechilibru între beneficiile generate de cel mai mic preţ pentru energia electrică oferit de către producătorul dominant pe piaţă, pe de o parte, şi datoriile pentru resursele utilizate la producerea acestei energii electrice, pe de altă parte. Riscurile notificate trebuie analizate şi gestionate adecvat în raport cu eventualul impact social-economic al acestora.

- Politica de contabilitate a fost ajustată, fiind introduse modificările de rigoare, ceea ce atenuează riscul de contabilizare neconformă a veniturilor şi cheltuielilor aferente diferitor tipuri de activităţi;

- oficializarea proceselor de bază este în derulare, termenul de executare şi informare a Curţii de Conturi nefiind expirat la moment.

Astfel, ca rezultat al implementării Programului de vânzări în rate 2 KR, Beneficiarii, pe parcursul anilor 2001-2018, au achiziţionat în rate circa 8420 unităţi de tehnică agricolă. De asemenea, pentru a asigura instruirea producătorilor agricoli, a fost creat Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Mecanizării Agriculturii şi dotat cu utilajul/echipamentul agricol necesar, iar pentru eficientizarea energiei din biomasă a fost construit Centrul de procesare a biomasei agricole pentru producerea peleţilor, precum şi s-au procurat 25 de cazane, transmise către administraţiile publice locale.

În cadrul misiunii de audit au fost identificate unele nereguli în procesul de gestionare a mijloacelor publice de către UIAPCPA, care nu au contribuit la realizarea scopului principal al Proiectelor iniţiate. În special, Beneficiarilor Programului de vânzări în rate 2 KR nu li s-au oferit posibilităţi de procurare a maşinilor agricole la condiţii avantajoase, precum s-a stabilit de donator, astfel beneficiarii nu au procurat tehnica agricolă în condiţii privilegiate. Nefuncţionarea Centrului de procesare a biomasei agricole pentru producerea peleţilor, precum şi neasigurarea funcţionării a 11 cazane, din cele 25 de cazane livrate de partenerii japonezi, denotă utilizarea ineficientă a sumei de 64,7 mil.lei investite în crearea unor active noi.

De asemenea, acumularea mijloacelor Fondului Partener într-un singur cont curent bancar determină neasigurarea transparenţei raportării mijloacelor gestionate de către Unitate pentru fiecare proiect în parte. Din cauza controlului insuficient din partea conducerii MAIA, s-a admis semnarea unor acte juridice de implementare a proiectelor administrate de Unitate de către persoane fără împuterniciri.

Pentru îmbunătăţirea şi remedierea situaţiilor constatate, dar şi pentru sporirea eficienţei utilizării Fondului Partener, este imperativă revizuirea mecanismului actual de coordonare a activităţilor, pentru a asigura gestiunea conformă a mijloacelor financiare publice de către UIAPCPA.

- raportarea netransparentă/nestructurată a mijloacelor Fondului Partener pentru fiecare proiect în parte, determinată de gestionarea resurselor prin intermediul unui singur cont bancar;

- plasarea de către Unitate a resurselor financiare (1,4 mil.lei) în conturi de depozit în lipsa unor prevederi privind dispunerea/utilizarea mijloacelor financiare, inclusiv admiţând situaţii de conflict de interese;

- neasigurarea controlului corespunzător din partea conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (actualmente – MADRM) a determinat semnarea unor acte juridice de implementare a proiectelor administrate de Unitate de către persoane fără împuterniciri;

- neasigurarea de către UIAPCPA a valorificării oportunităţilor oferite de partenerii japonezi, în favoarea Beneficiarilor Programului de vânzări în rate 2 KR, privind procurarea maşinilor agricole la condiţii avantajoase;

- comercializarea tehnicii agricole costisitoare din lipsa "Programelor de utilizare", Unitatea deviind de la principiile agreate de donator;

- acceptarea de către UIAPCPA a solicitanţilor neeligibili în derularea procesului de selectare a Beneficiarilor Programului de vânzări în rate 2 KR, astfel fiind limitat accesul potenţialilor participanţi la Program;

- aplicarea diferenţiată a cheltuielilor incluse în costul tehnicii/echipamentului agricol, fiind favorizaţi în acest sens unii Beneficiari ai Programului de vânzări în rate 2 KR;

- din lipsa procedurilor interne reglementate privind obligativitatea asigurării facultative, în cazul reeşalonării plăţilor restante, Unitatea ar putea suporta cheltuieli suplimentare, ca rezultat al distrugerii sau deteriorării tehnicii/echipamentului agricol;

- neasigurarea de către Unitate a completării setului de acte cu oferta comercială, din lipsa reglementărilor interne în acest sens;

- sporirea creanţelor/restanţelor cu termenul expirat mai mare de 1 an cu suma de 36,8 mil.lei, determinată de insuficienţa reglementărilor interne privind modul şi procesul de monitorizare a bunurilor vândute în rate Beneficiarilor Programului de vânzări în rate 2 KR;

- neasigurarea de către Unitate a unor proceduri scrise bine formalizate privind organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor;

- ne întreprinderea de către factorii decizionali (MADRM, UIAPCPA) a măsurilor suficiente şi relevante în scopul asigurării funcţionalităţii Centrului de procesare a biomasei agricole pentru producerea peleţilor, pentru crearea căruia au fost investite 64,7 mil.lei;

- neasigurarea funcţionalităţii a 11 cazane pe biomasă din 25 de astfel de cazane livrate de partenerii japonezi, prin neonorarea obligaţiunilor de către părţile implicate (Unitatea şi Administraţiile Publice Locale), costul necesar punerii în funcţiune constituind 3,6 mil.lei;

- neatribuirea statutului de instituţie bugetară Unităţii, subordonată ministerului de ramură (MAIA, actualmente MADRM), ceea ce a dus la neraportarea pe parcursul mai multor ani a indicatorilor aferenţi executării bugetului de stat (venituri, cheltuieli, credite acordate şi rambursate) şi creanţelor pentru credite interne, astfel fiind afectate atât executarea bugetului ministerului de ramură, cât şi executarea de casă a bugetului de stat. Astfel, doar în anul 2018, în totalul veniturilor bugetului de stat nu au fost incluse 6,1 mil.lei, în totalul cheltuielilor – 6,1 mil.lei, la creditele interne acordate – 204,7 mil.lei, la creditele interne rambursate – 234,8 mil.lei, iar creanţele pentru creditele interne acordate, neraportate în conturile extrabilanţiere, formate la finele anului 2018, au constituit 270,4 mil.lei. De menţionat că, la finele anului 2018, volumul neutilizat al Fondului Partener a constituit per total 54,5 mil.lei.

- încasarea, în anul 2019, a unor venituri în sumă de 71,5 mii lei, la bugetul entităţii, fără un temei legal;

- acumularea concediilor nefolosite mai mult de un an, în număr de 796 de zile, estimate la 348,51 mii lei;

- acordarea unor premii unice, în anul 2018, în sumă de 83,04 mii lei, în lipsa reglementărilor transparente privind cuantumul acestora;

- includerea în Raportul anual de activitate al Consiliului a informaţiilor statistice imprecise privind numărul real al angajaţilor, precum şi cotele procentuale ale acestora;

- neasigurarea, până la momentul actual, a integrităţii şi inalienabilităţii patrimoniului gestionat;

- atribuirea, în perioada precedentă, a unor bunuri materiale în valoare de 174,04 mii lei la grupe de conturi necorespunzătoare.

- a efectuat modificări aferente clasificării bunurilor materiale.

- să întreprindă măsurile de rigoare cu privire la eliberarea actelor permisive numai după achitarea de către radiodifuzori a taxelor respective;

- să dezvolte reglementări interne aferente stabilirii premiilor unice;

- să stabilească prevederi clare privind modul de predare-primire a documentelor în caz de eliberare a personalului;

- să stabilească un grafic pentru utilizarea zilelor de concediu nefolosite fără a afecta activitatea de bază a entităţii;

- să întreprindă măsuri pentru remedierea restricţiilor aplicate asupra imobilelor gestionate de Consiliul Audiovizualului;

- să asigure încasarea integrală a creanţelor formate.

- rapoartele financiare întocmite pentru anii 2018 şi 2019 nu prezintă o imagine fidelă a situaţiilor financiare aferente activităţii DGLCA, deficienţele principale fiind: neexcluderea din bilanţ a apartamentelor privatizate – circa 4,5 mlrd. lei; înregistrarea la cheltuieli a investiţiilor în patrimoniul municipal – circa 88,7 mil.lei; declararea ca subsidii a serviciilor în valoare de 70,3 mil.lei, prestate de ÎM; neînregistrarea terenurilor gestionate de către DGLCA; evidenţa neconformă a creanţelor etc.;

- nedelimitarea bunurilor proprietate publică municipală pe domenii (public şi privat) creează incertitudini privind unele înregistrări în evidenţa contabilă şi, respectiv, afectează corectitudinea raportării financiare. De asemenea, DGLCA nu a asigurat înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra terenurilor pe care le gestionează;

- deşi relaţiile între DGLCA şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice cad sub incidenţa Legii nr.28 din 10.03.2016 privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice, iar plăţile percepute urmau să constituie un tarif de acces în forma unei plăţi unice, din cauză că Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1434 din 29.12.2016 în acest sens nu este explicită, aceasta a permis, atât în 2018, cât şi în 2019, DGLCA să stabilească pentru agenţii economici din domeniu plăţi neuniforme pentru dreptul de acces, astfel influenţând piaţa în domeniu;

- achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor s-a efectuat într-un mod netransparent, cu abateri de la prevederile cadrului regulator, fapt ce a dus la favorizarea unor agenţi economici şi la utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare alocate în acest sens. Astfel, în perioada anilor 2018 -2019, DGLCA a încheiat 354 de contracte de achiziţii, dintre care 247 de contracte (sau 70%) au constituit contractele de valoare mică, în majoritatea cazurilor fiind admisă divizarea achiziţiilor prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării altor proceduri decât cele prevăzute regulamentar;

- în unele cazuri, contractele de valoare mică au fost atribuite unor companii afiliate, care aveau aceeaşi adresă juridică, aceiaşi fondatori sau conducători cu grad de rudenie. De exemplu, 4 companii afiliate au beneficiat, în perioada de referinţă, de 61 de contracte de achiziţii în valoare totală de 10,25 mil. lei, inclusiv 47 de contracte de valoare mică în valoare de 5,2 mil. lei (50,61%);

- cadrul normativ în domeniul achiziţiilor nu reglementează faptul dacă agenţii economici incluşi în Lista de interdicţie a operatorilor economici pot fi sau nu pot fi desemnaţi câştigători ai contractelor de achiziţii de valoare mică, precum şi cum autoritatea contractantă ar trebui să asigure publicitatea şi transparenţa procedurilor de achiziţii publice de valoare mică, dar şi tratamentul egal, imparţial şi nediscriminatoriu în privinţa tuturor operatorilor economici care doresc să participe la procedurile respective. De asemenea, se denotă că achiziţiile publice de valoare mică nu pot fi contestate la ANSC;

- din cauza lipsei unei proceduri de confirmare a volumului serviciului prestat de operatorii economici, inclusiv municipali, echipa de audit nu s-a putut expune asupra plenitudinii şi exactităţii cheltuielilor aferente serviciilor de salubrizare;

- contrar prevederilor regulamentare¹¹⁶, în anii 2018 şi 2019, DGLCA a încheiat 4 contracte de achiziţie publică în lipsa dovezii alocării resurselor financiare necesare prin Decizia CMC;

- lipsa în perioada auditată a unui stat de personal valabil a fost determinată de o confuzie normativă. Art.64 din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală stabileşte că Cancelaria de Stat este organul central de specialitate care efectuează controlul obligatoriu asupra legalităţii deciziilor Consiliilor locale¹¹⁷, în timp ce art.67 din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi pct.21 din Metodologia aprobată prin Anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 2009 obligă instituţiile publice să avizeze statul de personal la Cancelaria de Stat.

Astfel, în anul 2018, Decizia CMC nr.5/13 din 24.07.2018, prin care s-a aprobat statul de personal al DGLCA, a trecut controlul de legalitate obligatoriu din partea Cancelariei de Stat, iar pe de altă parte, statul de personal al DGLCA (care este parte componentă a Deciziei CMC indicate), potrivit Scrisorii Cancelariei de Stat din 15.05.2020, nu întruneşte cerinţele cadrului normativ în vigoare¹¹⁸ şi este necesară efectuarea unor modificări¹¹⁹ în conţinutul acestuia.

- revizuirea proceselor operaţionale (în special, în domeniul achiziţiilor publice, amenajării şi salubrizării teritoriului mun. Chişinău), în vederea impunerii unor activităţi de control mai stricte pentru neadmiterea abaterilor de la prevederile cadrului normativ în vigoare.

_____________________

¹¹⁶ Pct.5 subpct. 2) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1419 din 28.12.2016.<

¹¹⁷ Art.64 din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală.

¹¹⁸ Pct.2 şi pct.6 din Metodologia aprobată prin Anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 2009.

¹¹⁹ Modificările solicitate se rezumă la: (1) revizuirea subdiviziunilor structurale şi a numărului total de personal, în corespundere cu structura şi efectivul aprobat prin decizia CMC; (2) specificarea denumirii posturilor prevăzute în statul de personal; (3) ajustarea sarcinilor de bază de la 3 la 7 sarcini generice pentru fiecare funcţie publică/post şi excluderea sarcinilor de bază pentru personalul auxiliar; (4) reformularea sarcinilor de bază etc.

La momentul aprobării acestui Program, dispuneau de documentaţie de urbanism elaborată şi adaptată la condiţiile socioeconomice noi doar 19 din cele 57 de oraşe şi 17 din 1614 localităţi rurale, sau 33% din localităţile urbane şi 1% din localităţile rurale, iar 99% din localităţile rurale deţineau Planuri Urbanistice Generale elaborate în anii 1952-1991.

MEI nu deţine o informaţie actualizată şi veridică privind asigurarea localităţilor cu documentaţie de urbanism la situaţia actuală, fiind prezentată auditului informaţia deţinută la situaţia din anul 2010.

Ca rezultat al modificărilor efectuate la Legea nr.163 din 09.07.2010, localităţile care nu deţin documentaţie de urbanism şi de amenajare a teritoriului, în prezent, nu pot elibera documente permisive în construcţie.

Planurile Urbanistice Generale actuale ale municipiilor Chişinău, Bălţi şi Edineţ sunt depăşite, deoarece conţin informaţii neveridice, fiind necesare reexaminarea şi modificarea acestora, pentru a fi adaptate noilor condiţii economice, sociale şi tehnice. Totodată, eliberarea documentelor permisive de către AAPL vizate nu se execută în concordanţă cu planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului aprobate.

Pentru ocolirea prevederilor planurilor de dezvoltare urbană, auditul a identificat 5 cazuri în care AAPL ale mun. Chişinău au elaborat şi au aprobat modificări în Regulamentul Local de Urbanism sau au elaborat un plan de detaliu, care au permis derogarea de la Planul Urbanistic General, prin schimbarea codului zonei, asigurând cadrul normativ necesar pentru construcţia obiectului dorit.

Procesul de elaborare şi emitere a documentelor permisive în construcţie în perioada anilor 2018-2019 a fost executat cu abateri de la actele normative în vigoare, sau 83% din documentele permisive în construcţie verificate, elaborate şi emise la Primăria municipiului Chişinău (100 din 120), 66,7% - la Primăria municipiului Bălţi (120 din 180), 83,6% - la Primăria municipiului Edineţ (194 din 232), ceea ce, în unele cazuri, a afectat grav patrimoniul public al AAPL, precum şi drepturile cetăţenilor vecini şi beneficiari ai construcţiilor edificate.

De exemplu, AAPL ale mun. Chişinău, în baza unei decizii de judecată şi Deciziei CMC nr.11/53 din 23.12.2014, au transmis în arendă pe un termen de 3 ani Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un teren cu nr.cadastral 0100313239 şi suprafaţa de 0,77 ha de pe bd. Mircea cel Bătrân. CSM, la rândul său, după expirarea dreptului de arendă şi în lipsa dreptului de proprietate asupra terenului, la 16.01.2018, a încheiat un Contract de societate civilă pentru construirea unui complex rezidenţial de locuinţe, cu condiţia ca 40% din locuinţe vor fi repartizate CSM, la preţul de 360 euro m². AAPL ale mun. Chişinău au emis documentele permisive¹²¹ pentru proiectare şi construcţie în lipsa înregistrării în RBI a dreptului de folosinţă al CSM asupra acestui teren. Până în prezent CSM nu a achitat plata pentru arendă în sumă totală de 1,2 mil.lei, pe perioada 23.12.2014 - 29.11.2017, iar pentru perioada 2018-2020 aceste plăţi nici nu i-au fost calculate.

În alt caz, pe terenul municipal cu nr.cadastral 0100311031 din str. N. Milescu Spătaru nr.11/a, repartizat unui agent economic pentru exploatarea parcării auto, ca urmare a schimbării codului de reglementare urbanistică, AAPL au emis documente permisive¹²² pentru construcţia a 4 blocuri locative. Deşi la 08.10.2019, în baza prescripţiei AST din 14.08.2019, Primarul General al mun. Chişinău a retras actul permisiv de construcţie, la 20.02.2020, toate cele 4 blocuri au fost date în exploatare, iar majoritatea apartamentelor vândute.

Primăria mun. Edineţ nu a asigurat activitatea Serviciului de arhitectură în conformitate cu actele normative în vigoare, fiind angajată în funcţia de arhitect-şef o persoană care nu avea studiile necesare, astfel, sarcinile de bază stabilite prin fişa postului nu au fost executate. Ca urmare, pentru remunerarea titularului funcţiei de arhitect-şef, în perioada anilor 2018-2019 au fost suportate cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 214,5 mii lei.

Procesul de identificare şi sancţionare a persoanelor responsabile de edificarea construcţiilor neautorizate a fost executat de către Primăriile municipiilor Chişinău şi Bălţi, în perioada anilor 2018-2019, cu rezerve şi nu a atins rezultatul aşteptat.

Astfel, au fost întocmite procese-verbale de contravenţie pentru construcţia unor anexe, replanificarea unor apartamente, reconstrucţia balcoanelor, reconstrucţia unor case de locuit, iar la compartimentul "construcţia blocurilor locative neautorizate" nu s-a întocmit niciun proces-verbal de contravenţie, nefiind depistate încălcări.

Procedura de demolare a construcţiilor edificate neautorizat nu a fost aplicată în perioada anilor 2018-2019, entităţile invocând lipsa unei proceduri stabilite de Guvern, iar aplicarea unor amenzi contravenţionale, care sunt simbolice, nu este utilă, pentru că nu îşi realizează scopul, adică nu schimbă comportamentul celui care a săvârşit contravenţia şi nu rezolvă situaţia cu construcţiile neautorizate.

Procesul de monitorizare de către AAPL a executării documentelor permisive este unul deficient, deoarece prin Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996, se prevede obligativitatea participării AAPL la recepţia finală a lucrărilor finanţate din bugetul de stat sau din bugetele locale, dar nu şi a celor finanţate din mijloace financiare proprietate privată.

Activitatea Agenţiei pentru Supraveghere Tehnică (AST), în perioada anilor 2018-2019, privind monitorizarea conformităţii emiterii de către AAPL a documentelor permisive în construcţie, precum şi a executării lor de către agenţii economici a fost insuficientă, ca rezultat, admiţându-se la acest capitol numeroase abateri de la prevederile normative.

Deşi AST, în baza a 8 controale, a constatat abateri la emiterea a 8 documente permisive eliberate de către AAPL din mun. Chişinău, doar într-un singur caz a fost sancţionată persoana responsabilă din cadrul AAPL pentru emiterea documentelor permisive cu nerespectarea cadrului legal.

Prevederile art.439⁶ alin.(5) din Codul contravenţional că "modul de demolare a construcţiilor neautorizate şi de defrişare a arborilor şi arbuştilor se stabileşte de către Guvern" nu sunt funcţionale, deoarece până în prezent acest aspect nu a fost reglementat.

Monitorizarea şi controlul asupra construcţiilor nefinalizate, inclusiv asupra celor care timp de 3 ani de la începutul lucrărilor au un grad de finisare mai mare de 50%, nu s-au efectuat în perioada anilor 2018-2019 de către Primăriile municipiilor Chişinău şi Edineţ, iar mecanismul implementat de către Primăria mun. Bălţi nu s-a soldat cu rezultate, din lipsa conlucrării cu autorităţile administraţiei publice centrale (Agenţia Servicii Publice şi Serviciul Fiscal de Stat) şi din imposibilitatea impunerii beneficiarilor să-şi înregistreze construcţiile în RBI.

Aceasta se datorează unei abordări nesistemice din partea SFS la stabilirea gradului de finisare a construcţiei şi, respectiv, a bazei impozabile pentru impozitarea construcţiilor nefinalizate cu un grad de finisare mai mare de 50%, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie, proprietate a persoanelor fizice şi juridice.

- eliberarea documentelor permisive în construcţie în strictă conformitate cu documentaţia de urbanism, asigurând evidenţa şi monitorizarea conformă a acestora;

- revizuirea şi modificarea cadrului normativ în vederea informării şi/sau participării AAPL la terminarea lucrărilor şi darea în exploatare a imobilelor de pe teritoriul administrativ al acestora, precum şi asigurării impozitării tuturor construcţiilor nefinalizate în baza unor criterii simple de aplicat de către AAPL.

_____________________

¹²⁰ Hotărârea Guvernului nr.493 din 04.07.2013 "Cu privire la Programul pe termen mediu de elaborare a planurilor urbanistice la nivel de localităţi pe anii 2013-2016".

¹²¹ CUP nr.93/17 din 16.02.2017 şi AC nr.303-c/18 din 14.06.2018.

¹²² CUP nr.428/15 din 04.08.2015 şi AC nr.616-c/18 din 02.11.2018.

- nerealizarea pe deplin a măsurilor de dare în locaţiune a încăperilor neutilizate a determinat nemajorarea veniturilor proprii pasibile de acumulat în sumă de cca 711,8 mii lei;

- nerespectarea reglementărilor interne aferente proceselor de încheiere, executare, monitorizare şi control al contractelor aferente unor achiziţii, servicii acordate de locaţiune, publicitate şi colaborare a condiţionat unele dispute şi formarea creanţelor cu termenul de achitare expirat în sumă totală de 1 331,7 mii lei;

- aplicarea tarifelor aferente unor servicii prestate contra plată de către Instituţia Publică Compania "Teleradio-Moldova", nebazate pe un sistem amplu de formare şi actualizare a acestora şi necorelate cu costurile de producţie, creează premise de neacoperire cu mijloace financiare a cheltuielilor adiţionale suportate;

- emiterea de către Consiliul de Supraveghere a unor decizii aferente salarizării personalului Companiei în lipsa mijloacelor financiare contravine prevederilor legale;

- neexecutarea pe deplin a reglementărilor interne aferente plăţilor de stimulare a angajaţilor pentru acumularea veniturilor comerciale a generat stabilirea şi achitarea neconformă a acestora în sumă totală de 2 770,6 mii lei;

- emiterea de către directorul general al Companiei a unor decizii aferente calculării şi achitării ajutoarelor materiale în sumă totală de 9 066,6 mii lei în lipsa resurselor financiare aprobate corespunzător în acest scop a eludat cadrul regulator aplicabil în exclusivitate pentru elaborarea, executarea şi raportarea bugetelor;

- contabilizarea neconformă a unor costuri aferente reparaţiilor capitale ale imobilizărilor corporale, în sumă totală de 646,7 mii lei, a determinat nemajorarea valorii activelor în cauză, raportarea necorespunzătoare a cheltuielilor şi rezultatelor din perioadele de gestiune auditate;

- baza de odihnă din administrarea Companiei nu s-a utilizat conform destinaţiei, fiind generate cheltuieli de întreţinere în sumă totală de 842,4 mii lei;

- nerespectarea integrală a normelor legale aferente achiziţiilor publice s-a soldat cu impunerea unor cerinţe tehnice limitative la procurarea unor bunuri materiale în valoare totală de 1 158,8 mii lei;

- aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile, precum şi lipsa unei proceduri specifice interne privind determinarea costurilor bunurilor create de sine stătător au condiţionat subevaluarea cu cca 111 331,7 mii lei a fondului înregistrărilor radio şi TV;

- neimplementarea conformă a unor recomandări anterioare ale Curţii de Conturi a determinat neevaluarea şi netransmiterea la păstrare în Arhiva Naţională a fondului radio şi TV, care reprezintă valoare istorică.

- a asigurat încasarea a două creanţe cu termenul de achitare expirat în sumă totală de 493,6 mii lei;

- a calculat, a înregistrat în evidenţa contabilă şi a iniţiat procedura de încasare a penalităţilor în sumă totală de 10,7 mii lei;

- a corectat şi a înregistrat corespunzător în evidenţa contabilă bunuri materiale în valoare totală de 14,1 mii lei, precum şi lucrări de reparaţie capitală a imobilizărilor în sumă totală de 646,7 mii lei, şi

- a corectat şi a înregistrat corespunzător în conturile analitice mijloace fixe în valoare totală de 10 637,9 mii lei.

- să revizuiască Regulamentul de organizare şi funcţionare a CS, în vederea: i) stabilirii termenelor de prezentare, spre examinare şi aprobare, a Caietului de sarcini, ii) determinării unei proceduri optime de avizare şi aprobare a proiectelor de reglementări şi decizii, cu stabilirea unui control ex-ante în cazul celor ce se referă la venituri, cheltuieli şi patrimoniu, precum şi iii) elaborării unui mecanism de urmărire a implementării hotărârilor adoptate;

- să examineze relaţia de subordonare reciprocă între funcţia de Director general al TRM şi funcţiile de preşedinte şi secretar al CS, precum şi, după caz, să intervină cu activităţile ce se impun. Directorului general al TRM:

- să asigure ajustarea cadrului normativ intern în vederea consolidării funcţiilor de implementare, monitorizare şi control al contractelor de locaţiune, publicitate şi coproducere;

- să asigure revizuirea atribuţiilor Comisiilor de licitaţie şi negocieri, prin identificarea şi stabilirea unor responsabilităţi suplimentare care ar spori participarea largă şi cererea de locaţiune;

- să dezvolte un sistem amplu de formare şi actualizare a tarifelor, care să asigure conexiunea acestora cu obiectivele şi costurile de producţie;

- să dezvolte, în comun cu Comitetul managerial, reglementări/ proceduri privind conceptul şi modul de determinare a salariului mediu lunar indexat al personalului TRM;

- să asigure revizuirea sistemului intern de salarizare a angajaţilor TRM, prin reglementarea modului de stabilire a remuneraţiilor directorilor generali adjuncţi;

- să asigure ajustarea cadrului normativ intern aferent remunerării angajaţilor din proiecte comerciale, prin dezvoltarea/clarificarea procedurilor aferente: i) stabilirii şi monitorizării normelor lunare pentru implementarea proiectelor comerciale, ii) documentării contribuţiilor angajaţilor la implementarea proiectelor comerciale, şi iii) distribuirii între mai mulţi salariaţi a veniturilor din proiectele comerciale;

- să asigure, în comun cu Comitetul managerial, elaborarea, aprobarea şi implementarea unei metodologii în scopul determinării procedurii de formare a costurilor de intrare a imobilizărilor corporale sub formă de înregistrări radio şi TV, precum şi de evidenţă corespunzătoare a acestora;

- să asigure ajustarea prevederilor Politicilor contabile la normele legale, în vederea asigurării înregistrării şi păstrării fondului radio şi TV;

- să instituie, în comun cu Comitetul managerial, un sistem armonizat de planificare anuală a activităţilor subdiviziunilor structurale, precum şi raportarea performanţelor atinse.

- în anul 2019, SV a executat venituri în BS în sumă de 22 896,7 mil. lei, sau colectarea veniturilor vamale la bugetul de stat s-a realizat cu 530, 4 mil. lei (2,3%) mai puţin faţă de suma precizată. În evoluţie, se atestă o creştere a veniturilor administrate de către SV, în anul 2019 fiind executate venituri în sumă totală de 22 896,7 mil. lei, sau cu 1 486,4 mil. lei (15,8%) mai mult faţă de anul 2018 (21 410,3 mil. lei) şi, respectiv, cu 2 524,1 mil. lei faţă de anul 2017 (11,0%), creşterea acestora fiind condiţionată de mai mulţi factori;

- modalitatea de calcul şi acurateţea estimărilor veniturilor înregistrează unele rezerve, care determină variaţia pe parcursul anului a indicatorilor, ceea ce indică necesitatea perfecţionării metodologiei de estimare/planificare a veniturilor;

- nerespectarea termenului de 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive de către persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a 69 894 mijloace de transport şi remorcile ataşate la acestea, declarate prin acţiune şi plasate sub regim vamal de admitere temporară, precum şi neachitarea drepturilor de import. Astfel, în anul 2019, Laboratorul vamal a întocmit şi a emis 1817 rapoarte de cercetare (expertiză), inclusiv: 200 de rapoarte pentru mijloacele de transport utilizate în săvârşirea contravenţiilor şi 1162 de rapoarte pentru mijloacele de transport declarate prin acţiune pentru care a expirat termenul de admitere temporară de 180 zile, valoarea mărfurilor şi mijloacelor de transport fiind estimată în baza preţurilor libere;

- neexcluderea a 29 012 operaţiuni de export al mijloacelor de transport clasificate la poziţiile tarifare 8702, 8703, 8711 şi remorcilor ataşate la acestea (poziţia tarifară 8716), declarate prin acţiune şi plasate sub regim vamal de admitere temporară, cauzată de introducerea incorectă a datelor (greşit codul VIN, în numărul de înmatriculare a mijlocului de transport, codul de identitate a persoanei fizice sau că mijlocul de transport efectiv a părăsit ţara);

- neînregistrarea a 263 de procese-verbale contravenţionale în SI "Economist" în sumă totală de 923,5 mii lei, a condiţionat neraportarea, precum şi riscul neîncasării acestora în bugetul de stat în limita termenului de prescripţie de un an¹²³;

- lipsa unei metode unice de raportare şi a unor norme de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către SV, care a condiţionat diferenţa de 11,0 mil.lei a soldurilor creditoare ale agenţilor economici, reflectate în Informaţia privind sumele calculate ale drepturilor de import/export la 31.12.2019, prezentată Ministerului Finanţelor, şi Informaţia întocmită de Trezoreria de Stat;

- efectuarea controalelor ulterioare în lipsa unui sistem informaţional de analiză a riscurilor, precum şi neîntocmirea de către un birou vamal a planului anual pentru reverificarea declaraţiilor vamale;

- la 31.12.2019, restanţele contribuabililor faţă de bugetul de stat au constituit 457,1 mil. lei, înregistrând o descreştere cu 21,1 mil.lei faţă de anul precedent. Concomitent, se atestă menţinerea unor datorii cu termenul de prescripţie expirat, în sumă de 169,1 mil.lei, formate în anii 1995-2014, ceea ce denotă rezerve la disciplina de plată , în aspectul acumulării restanţelor;

- controlul nesatisfăcător asupra executării stingerii obligaţiilor vamale prin scădere¹²⁴ pentru 21 de plătitori vamali lichidaţi prin hotărârile instanţelor de judecată şi radiaţi din registrul de stat, cu datorii în sumă de 30,4 mil.lei (6.7 %);

- deşi există cadru normativ aferent procesului de executare silită a datoriilor în privinţa obligaţiei vamale apărute în urma emiterii deciziilor de sancţionare pentru încălcarea regimurilor vamale al cărei subiect este persoana străină/nerezidentă a Republicii Moldova, procedura de încasare silită nu este declanşată pentru datoriile în sumă de 18,2 mil.lei;

- nefuncţionalitatea modulului "Accounting" din SI "ASYCUDA World" al SV, ceea ce a condiţionat necalcularea penalităţilor la plăţile de bază ale plătitorilor vamali, precum şi raportarea eronată cu 31,7 mil. lei;

- din totalul declaraţiilor validate de către organele vamale prin aplicarea directă a metodei nr.6 "de rezervă" au fost recalculate drepturi de import în sumă de 63,8 mil.lei, dintre care – 1320 de declaraţii vamale majorând valoarea în vamă cu 67,5 mil.lei şi 56 de declaraţii vamale în care valoarea a fost rectificată spre micşorare cu 3,6 mil.lei, precum şi 29,7 mii declaraţii în care valoarea declarată fiind acceptată fără modificări. În cazurile în care valoarea în vamă este determinată prin aplicarea metodei nr.6 "de rezervă", nu este respectată procedura de aplicare succesivă a metodelor de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor prevăzută de cadrul normativ. În opinia auditului, în vederea confirmării sau infirmării riscului potenţial de subevaluare a preţului pentru marfa importată pe culoarul verde de vămuire, urmează să fie examinată oportunitatea planificării controalelor ulterioare, în urma cărora drepturile de import ar putea fi majorate;

- deşi SV dispune de Modulul "Valoarea în vamă", parte componentă a SI "ASYCUDA World", destinat asigurării unui mecanism eficient de gestionare a riscurilor la nivel naţional de subevaluare sau supraevaluare a valorii mărfurilor declarate, capacităţile acestuia nu sunt utilizate pe deplin, fapt evidenţiat şi în hotărârile precedente ale Curţii de Conturi;

- scutirile şi facilităţile fiscale şi vamale acordate în temeiul cadrului legal şi celui normativ la plata drepturilor de import au constituit 9 427,3 mil.lei, sau 41,2% din volumul total al veniturilor administrate de Serviciul Vamal în perioada de gestiune, din care la cca 445,3 mil.lei auditul a constatat nerespectarea unor prevederi ale cadrului normativ ce ţin de procedurile de acordare şi monitorizare a acestora;

- contrar prevederilor art.30 din Codul vamal, în cadrul unui antrepozit vamal deţinut de un agent economic au fost identificate stocuri de mărfuri în cantitate de 41 112 kg, inclusiv carne de bovine, porcine şi peşte congelat cu termenul de valabilitate expirat din anii 2011-2013, mărfuri abandonate de către 3 agenţi economici. Aceste mărfuri depozitate în lipsa temeiurilor legale, se află la un stadiu avansat de alterare şi, respectiv, prezintă impact/pericol pentru produsele alimentare depozitate alăturat, destinate consumatorului final. De menţionat că deţinătorul antrepozitului a fost autorizat din 09.01.2014 pe termen nedeterminat de către ANSA şi, respectiv, de către Serviciul Vamal la data de 28.11.2019, pentru o perioadă de doi ani. Suplimentar la aceasta, a fost identificată neprezentarea SV a dării de seamă obligatorii privind stocurile antrepozitate începând cu luna ianuarie anul curent;

- controlul nesatisfăcător asupra înregistrării deciziilor de sancţionare în SI "Antifrauda", prin dublarea sumelor amenzilor aplicate şi percepute, fiind efectuate înregistrări la toate poziţiile de marfă confiscată pentru care s-a întocmit un singur proces-verbal contravenţional, generate divergenţe la sumele calculate cu 2 068,8 mil.lei şi, respectiv, la cele achitate - cu 554,9 mil.lei, ceea ce a condiţionat raportarea eronată a datelor vamale statistice;

- controlul ulterior asupra administrării veniturilor de către SV a fost afectat de mai mulţi factori, printre care: diminuarea semnificativă a ariei de aplicabilitate a controlului ulterior, prin reducerea perioadei supuse controlului de la 4 ani la 1 an; lipsa sistemului informaţional de analiză a riscurilor de selectare a agenţilor economici şi neîntocmirea de către BV Nord a planului anual de control pentru reverificarea declaraţiilor vamale, precum şi de unele deficienţe în cadrul CIM;

- dificultăţile de integrare ale mecanismului de calcul automat în cadrul modulului "Accounting" din SI "ASYCUDA World" al SV (rezolvabil după modernizarea SI "ASYCUDA World"). În acest context, se relevă că, deşi SV încă în anul 2019 a contractat servicii în valoare de 54,4 mil.lei pentru modernizarea SI, la momentul actual procesele sunt în fază de testare;

- până în prezent se menţine aceeaşi situaţie de neaplicare pe deplin a capacităţilor modulului "Valoarea în vamă" al SI "ASYCUDA World", destinat asigurării unui mecanism eficient de gestionare a riscurilor de subevaluare sau supraevaluare a valorii mărfurilor declarate, fapt menţionat şi în hotărârile precedente ale Curţii de Conturi, iar ca impact fiind diminuarea semnificativă a unor pasibile venituri încasate în bugetul de stat etc. Situaţiile constatate reduc semnificativ gradul de conformitate al administrării vamale, având impact asupra nivelului de colectare a veniturilor în bugetul de stat, precum şi asupra exercitării conforme a rolului de administrator de venituri.

- asigurarea realizării sarcinii de colectare a veniturilor la bugetul de stat şi aprobarea metodologiei de planificare/modificare a indicilor bugetari pe tipuri de venituri administrate de către organele vamale pentru includerea în prognoza bugetară;

- asigurarea înregistrării integrale a proceselor-verbale contravenţionale în SI, monitorizarea achitării şi raportării acestora;

- efectuarea controalelor ulterioare doar în baza planurilor anuale şi a riscurilor stabilite conform cadrului normativ;

- intensificarea şi eficientizarea instrumentelor de administrare în vederea colectării restanţelor, în special a celor cu termenul de prescripţie expirat, precum şi înaintarea propunerilor pentru elaborarea cadrului normativ aferent procesului de executare silită a persoanelor nerezidente pentru onorarea obligaţiilor vamale;

- asigurarea funcţionalităţii modulului informaţional, pentru calcularea deplină a majorărilor de întârziere aferente obligaţiilor vamale, în vederea înregistrării, evidenţei şi raportării veridice a situaţiei privind restanţele plătitorilor vamali la bugetul de stat;

- asigurarea respectării regulamentare a tuturor prevederilor normative la acordarea tuturor tipurilor de scutiri, reduceri şi facilităţi fiscale şi vamale, fiind intensificate şi măsurile de supraveghere vamală aplicate contribuabililor;

- elaborarea şi înaintarea propunerilor privind stocurile antrepozitate, care se află la un stadiu avansat de alterare şi prezintă pericol pentru produsele depozitate alăturat;

- racordarea cadrului normativ intern aferent activităţii organelor SV în corespundere cu prevederile cadrului legal în vigoare.

- Ministerului Finanţelor şi Serviciului Vamal corelarea şi dezvoltarea cadrului normativ în domeniul administrării vamale, în vederea funcţionalităţii depline a prevederilor Codului vamal.

_____________________

¹²³ Art.30 alin.(2) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008.

¹²⁴ Art.128, pct.7 din Codul vamal.

¹²⁵ Legea cu privire la parteneriatul public-privat nr.179-XVI din 10.07.2008.

¹²⁶ Legea pentru modificarea unor acte legislative nr.172 din 27.07.2018.

Cu privire la realizarea sarcinii de colectare şi raportare a veniturilor încasate la bugetul de stat

(i) Deşi în anul 2018 SFS a colectat la BPN venituri bugetare în sumă totală de 39 135,1 mil. lei, depăşind prognoza bugetară cu 78,8 mil. lei, veniturile colectate la bugetul de stat de către organul fiscal nu au atins indicatorii prognozaţi, constituind suma de 17 236,0 mil. lei, sau cu 45,1 mil. lei mai puţin decât s-a planificat.

(ii) Din analiza încasărilor la BPN şi, respectiv, la BS în anul 2019 reiese că veniturile colectate de SFS au înregistrat o evoluţie ascendentă, comparativ cu anul 2018, concomitent, ponderea acestor venituri în PIB înregistrând o diminuare. Astfel, în anul 2019, veniturile administrate de SFS la BPN şi la BS, raportate la PIB, au constituit, respectiv, 18,6% şi 8,2%, sau fiind sub nivelul atins în anul 2018 - de 19,2% şi 8,6%. La fel, auditul atestă că în anul 2019 s-a înregistrat cel mai redus ritm de creştere a veniturilor atât la BPN (6%), cât şi la BS (4,6%), pe când rata inflaţiei a atins cifra de 7,54%. Cele menţionate denotă necesitatea unei evaluări prudente a factorilor care determină diminuarea veniturilor administrate de SFS, raportate la PIB, inclusiv cu implicarea autorităţilor de specialitate şi a organului fiscal, altor instituţii, prin evaluarea economiei tenebre şi decalajului fiscal, în scopul identificării riscurilor emergente care afectează durabilitatea procesului de colectare a impozitelor şi taxelor la buget.

(iii) SFS, fiind desemnat în calitate de administrator de venituri la unele plăţi şi taxe provenite din prestarea serviciilor publice şi aplicarea sancţiunilor de către autorităţi ale statului, nu a asigurat controlul asupra virării integrale şi în termen a veniturilor respective, limitându-se doar la evidenţa plăţilor încasate, fără a dispune de sumele calculate la buget. Acest fapt a afectat acurateţea informaţiei din SIA CCC şi a condiţionat unele erori în raportarea veniturilor. Deşi SFS a demarat acţiuni de conlucrare cu autorităţile vizate privind schimbul de date aferente calculării acestor venituri prin intermediul platformei de interoperabilitate, acestea nu au avut finalitate.

Referitor la conformitatea procesului de evidenţă şi raportare a restanţelor

(iv) Potrivit datelor rapoartelor întocmite de SFS şi prezentate MF, la situaţia din 31.12.2019, soldul restanţei contribuabililor la BPN a constituit 1 399,7 mil. lei, din care restanţa la BS – 802,2 mil. lei. Auditul atestă că suma restanţei la BS şi, respectiv, la BPN nu este veridică, fiind diminuată eronat cu 8,4 mil.lei. Astfel, contrar prevederilor regulamentare, SFS a exclus neîntemeiat din evidenţa fiscală restanţele în sumă de 8,4 mil. lei, cu toate că contribuabilii nu le-au achitat şi nici nu au fost scăzute din datorii prin alte metode legale.

(v) Deşi, potrivit datelor raportate de SFS, se înregistrează o micşorare a restanţei contribuabililor la bugetul de stat cu suma de 341,1 mil. lei, faţă de perioada similară a anului 2018, auditul denotă că această diminuare se datorează stingerii restanţelor din evidenţa de bază în sumă totală de 541,0 mil.lei şi înscrierii obligaţiilor fiscale restante/datorate în evidenţa specială, care sunt nerecuperabile sau au un grad redus de recuperare, constituind pierderi ale bugetului de stat. Dat fiind faptul că, potrivit cadrului legal, obligaţiile fiscale din evidenţa specială nu se consideră restanţe, acest aspect creează o impresie greşită privind diminuarea restanţelor la BS şi ridică/îmbunătăţeşte nivelul indicatorilor SFS la capitolul administrarea restanţelor. La situaţia din 31.12.2019, datoriile totale ale obligaţiilor fiscale faţă de BS, care figurau în evidenţa specială, au însumat 12 034,4 mil. lei.

(vi) În totalul obligaţiilor fiscale înscrise în evidenţa specială, partea preponderentă – 6 733,6 mil. lei, sau 55,8%, revine restantelor contribuabililor aflaţi în procedura de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului. Lipsa unui cadru metodologic aprobat de MF privind raportarea restanţelor aferente contribuabililor insolvabili a cauzat neatribuirea şi neraportarea de către SFS a obligaţiilor fiscale în sumă de 6 733,6 mil. lei la capitolul "restanţe".

(vii) Auditul a atestat că SFS a anulat, ulterior finalizării procesului de stimulare fiscală, amenzile şi majorările de întârziere în sumă de 2,1 mil. lei, acestea fiind stinse în evidenţa fiscală de bază în aprilie 2019, deşi termenul regulamentar prestabilit pentru acest proces a expirat. Suma de 2,1 mil. lei nu şi-a găsit reflectare în datele agregate şi raportate de SFS privind amenzile şi penalităţile anulate în cadrul stimulării fiscale, fiind raportată eronat suma de 187,3 mil. lei, care de fapt constituie 189,4 mil. lei.

(viii) În perioada auditată, conducerea SFS a identificat procesul de elaborare a listei contribuabililor restanţieri ca fiind unul sensibil. În vederea îmbunătăţirii acestuia, s-a dispus efectuarea activităţilor de audit intern, ale cărui constatări au elucidat nereguli/omisiuni admise de DDF-uri atât la modul de prezentare, cât şi la suma restanţei minime, inclusă în listă. Deşi auditul extern a constatat îmbunătăţirea procedurii de elaborare a listei restanţierilor, totuşi, mai persistă unele aspecte problematice, preponderent rezultate din tergiversarea prezentării datelor de către CNAS referitor la sumele calculate şi achitate la BASS.

Constatările aferente conformităţii procesului de executare silită a obligaţiei fiscale de către SFS

(ix) Reforma instituţională şi operaţională promovată în ultimii ani de către SFS a contribuit la modernizarea şi dezvoltarea funcţiei de executare silită a arieratelor. Cu toate acestea, în anul 2019, veniturile fiscale încasate prin aplicarea modalităţilor de executare silită au constituit 1 086,6 mil. lei, în scădere cu 70,7 mil. lei faţă de anul 2018.

(x) Auditul constată neaplicarea prevederilor Codului fiscal la sechestrarea silită a cotelor sociale deţinute de contribuabilii restanţieri în capitalul social al unor societăţi cu răspundere limitată, neexistând niciun precedent de utilizare a acestui instrument. Astfel, verificările selective ale auditului au atestat cazuri în care contribuabilii, înregistrând restanţe la buget în sumă de 32,9 mil. lei, deţineau cote sociale în societăţile cu răspundere limitată în valoare de 95,4 mil. lei, care nu au fost sechestrate de DGA a mun. Chişinău. În aşa mod, contribuabilii cu restanţe în sume impunătoare, formate în urma neachitării impozitelor, şi-au direcţionat mijloacele economice la majorarea capitalului social al unor societăţi cu răspundere limitată, care sunt active şi profitabile din punct de vedere economico-financiar, fără ca capitalul social al acestora să fie supus regulamentar executării silite de către SFS. Aceste deficienţe au fost cauzate atât de nerespectarea de către angajaţii SFS a prevederilor legale, cât şi de lipsa în cadrul metodologic intern al SFS a unor reglementări cu privire la mecanismul de sechestrare şi comercializare a cotelor sociale deţinute în societăţi cu răspundere limitată.

(xi) Verificările efectuate la DGA a mun. Chişinău atestă impedimente la recuperarea datoriilor istorice, dar şi a unor obligaţii fiscale curente, acestea fiind condiţionate atât de lipsa bunurilor deţinute de contribuabilii restanţieri pasibili executării silite, cât şi de prezenţa unor neconcordanţe de ordin legislativ, care afectează procesul privind încasarea în termen şi oportună a arieratelor la buget. În contextul expus, se constată:

- lipsa unor pârghii legale de responsabilizare a contribuabililor care tergiversează comercializarea bunurilor sechestrate silit de SFS. Ca rezultat, valoarea bunurilor comercializate a constituit doar 1,1 mil. lei, sau 1,0% din valoarea bunurilor aflate sub sechestru, soldul cărora la 31.12.2019 a constituit 114,5 mil. lei;

- nearmonizarea modificărilor operate în Codul fiscal cu prevederile Legii insolvabilităţii, în ce priveşte urmărirea silită a datoriilor curente ale contribuabililor insolvabili, care la finele anului 2019 au însumat 147,1 mil. lei. Astfel, SFS a fost limitat în aplicarea tuturor instrumentelor de executare silită a obligaţiei fiscale curente, fiind influenţat nivelul de recuperare, care, pe parcursul anului 2019, a constituit doar 8% din valoarea totală a arieratelor curente.

Privind vulnerabilităţile procesului de executare a obligaţiei fiscale de către executorii judecătoreşti

(xii) Deşi, ca urmare a implementării recomandărilor Curţii de Conturi, SFS şi-a intensificat controlul asupra respectării de către executorii judecătoreşti a cadrului legal aferent executării silite a restanţelor la buget, prezentul audit a constatat că acest proces, pe unele segmente, rămâne în continuare afectat şi compromis de mai multe încălcări, inclusiv de riscuri de fraudă.

(xiii) Un instrument utilizat pe larg de organul fiscal privind încasarea la buget a obligaţiei fiscale este remiterea documentelor executorii către executorii judecătoreşti, inclusiv prin alăturarea la procedura de urmărire a bunurilor. La situaţia din 31.12.2019, potrivit datelor SFS, executorii judecătoreşti aveau în procedură 1711 documente executorii, emise de organul fiscal, în valoare de 1 091,6 mil. lei, fiind intentate proceduri de executare în cazul a 439 de documente, în sumă de 408,6 mil. lei, din care au fost restituite la buget 26,6 mil. lei, ceea ce constituie 6,5%.

 (xiv) Verificările auditului asupra a 8 documente executorii în valoare de 70,9 mil. lei, gestionate de către executorii judecătoreşti, au identificat suspiciuni rezonabile de fraudă în actele/ materialele emise de un executor judecătoresc (pct.3.3.). Astfel,

- în cadrul procedurii de recuperare a restanţei în sumă de 13,3 mil. lei, în anul 2018, executorul judecătoresc, asistat de angajaţii SFS, a sechestrat/ridicat articole din metale preţioase (aur şi argint, alte bunuri) în valoare totală de 7,5 mil. lei. Contrar art.118 alin.(2) din Codul de executare, documentele de sechestru nu conţineau informaţia referitor la elementele de individualizare pentru fiecare bijuterie, greutatea şi preţul acestora;

- executorul judecătoresc a transmis ilegal bunurile spre comercializare în condiţii de consignaţie unui agent economic, care nu dispune de un magazin specializat în comercializarea bijuteriilor şi care şi-a ridicat licenţa de activitate cu metale şi pietre preţioase cu 8 zile înainte de a fi încheiat contractul de consignaţie;

- în perioada instituirii stării de urgenţă în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară, executorul judecătoresc, în comun cu consignatarul, au reevaluat de două ori valoarea bunurilor, micşorând-o până la 4,1 mil. lei, sau cu 45%, motivând că acestea nu au putut fi comercializate în lunile martie-aprilie 2020. Pentru a-şi confirma activitatea de comercializare a bunurilor, agentul economic, într-o manieră dubioasă, le-a plasat pe portalul de comercializare a bunurilor, fiind expuse fotografii ale bijuteriilor în pungi, în condiţii care nu asigură integritatea bunurilor, cu risc de sustragere şi substituire a acestora;

- deşi executorul judecătoresc a informat SFS despre toate acţiunile întreprinse aferente comercializării metalelor preţioase, angajaţii DGA nu au făcut uz de prevederile art.44 şi art.161 din Codul de executare, pentru a contesta actele emise cu ilegalităţi de către executorul judecătoresc, acţionând în mod regulamentar doar după verificările auditului public extern.

Privind conformitatea procesului de planificare a controalelor fiscale şi rezultatele controalelor efectuate

(xv) Una dintre principalele soluţii de combatere a evaziunii fiscale constă în efectuarea unor controale fiscale care să aibă o ţintă finală, respectiv, destinatarii banilor obţinuţi din activităţi nedeclarate sau chiar ilicite. Auditul atestă că, deşi activităţile de control fiscal planificate în anul 2019 s-au axat pe monitorizarea comportamentului fiscal al contribuabililor şi identificarea contribuabililor cu risc de admitere a încălcărilor fiscale, totuşi, acest proces nu a corespuns în totalitate reglementărilor metodologice aplicabile. Astfel, nu au fost utilizate toate riscurile de conformare prestabilite la calcularea scorului de risc al contribuabililor, fapt influenţat de neautomatizarea completă a procesului de planificare a controalelor fiscale. În urma controalelor fiscale executate, subdiviziunile de control au calculat la buget obligaţii fiscale suplimentare în valoare de 539,8 mil. lei, din care au fost încasate 158,1 mil. lei, ceea ce constituie 29,3%.

Conlucrarea SFS cu organele de drept ale statului referitor la infracţiunile fiscale

Deşi în cadrul controalelor fiscale SFS sistematic constată infracţiuni fiscale, materialele controalelor fiind remise pentru investigare organelor de drept, instituţia nu dispune de date privind intentarea acţiunilor de investigare şi rezultatele examinării acestora. În aşa mod, la solicitarea auditului public extern, SFS nu a prezentat documente care atestă deţinerea informaţiilor despre investigarea de către organele competente a infracţiunilor fiscale ("pseudoactivitate"), legate de neachitarea impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului în sumă de 4078,1 mil. lei de către 16 contribuabili, care au fost verificaţi în cadrul controalelor fiscale efectuate în anii 2016-2018. Cele menţionate sunt condiţionate şi de faptul că SFS nu are încheiate acorduri bilaterale de cooperare cu organele de drept, ceea ce ar asigura calitatea datelor deţinute.

- lipsa unui mecanism privind definirea clară a regulilor de exercitare de către SFS a rolului de administrator de venituri la plăţile şi amenzile aplicate de unele instituţii ale statului, fapt care a dus la neexecutarea de către organul fiscal a controlului asupra virării integrale şi în termen a veniturilor calculate la buget, achitărilor, precum şi sumei reale a restanţelor şi supraplăţilor înregistrate de contribuabili;

- lipsa unor acorduri bilaterale de cooperare încheiate între SFS şi organele de drept şi, respectiv, nedispunerea de un proces de monitorizare a investigării fraudelor şi evaziunilor fiscale admise de agenţii economici, inclusiv desfăşurarea "pseudoactivităţii" constatate în urma controalelor fiscale;

- nerespectarea cadrului legal de către subdiviziunile SFS responsabile de gestionarea arieratelor, cauzată de lipsa reglementărilor interne privind aplicarea unor instrumente prevăzute de Codul fiscal aferente sechestrării bunurilor contribuabililor restanţieri, având ca impact neasigurarea încasării veniturilor cuvenite bugetului;

- neaplicarea prevederilor Codului de executare în ce priveşte contestarea actelor emise de executorii judecătoreşti, ceea ce a cauzat riscuri de fraudă la comercializarea bunurilor care aparţin statului.

- a restabilit în evidenţa fiscală, la Codul ECO 114271 "Accize la alte mărfuri produse pe teritoriul RM", suma restanţelor contribuabililor de 8,4 mil.lei. SFS a prezentat repetat darea de seamă privind restanţa la situaţia din 31.12.2019, în care a fost inclusă şi suma omisă;

- a remis o scrisoare executorului judecătoresc, prin care a solicitat revizuirea procesului de comercializare a bijuteriilor din aur şi argint, a altor bunuri, în valoare de la 7,4 mil. lei, menţionându-se despre necesitatea întrunirii condiţiilor legale referitor la reevaluarea bunurilor. Ca urmare a examinării solicitării înaintate, executorul judecătoresc a informat SFS despre rezilierea contractului încheiat cu agentul economic privind prestarea serviciilor de vânzare în comision a bunurilor şi anularea actelor de reevaluare a acestora;

- a prezentat Ministerului Finanţelor amendamentele de modificare a art.203 din Codul fiscal;

- a corectat datele din SI CCC aferente înscrierilor eronate din conturile curente ale persoanelor fizice nerezidenţi, în sumă de 0,4 mil. lei.

Ministerul Finanţelor a modificat ordinul intern, stipulând că obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor insolvabili nu se raportează ca restanţe.

- îmbunătăţirea procesului de management al arieratelor, prin: i) consolidarea prevederilor cadrului legal de reglementare în aspectul vizat; cadrului metodologic intern al SFS; ii) aplicarea tuturor instrumentelor de sechestrare a bunurilor contribuabililor restanţieri; iii) instituirea unui proces de monitorizare a actelor emise de executorii judecătoreşti, pentru asigurarea conformităţii încasării datoriilor la buget şi prevenirii riscurilor de fraudă;

- revizuirea şi eficientizarea proceselor operaţionale interne, inclusiv îmbunătăţirea controlului intern managerial şi a controalelor de prevenire a erorilor în procesul de raportare a veniturilor administrate şi restanţelor contribuabililor la BPN şi bugetul de stat;

- instituirea şi aprobarea unui mecanism eficient de conlucrare cu autorităţile responsabile de prestarea serviciilor publice, pentru asigurarea exercitării conforme a rolului de administrator de venituri, prin calcularea, colectarea, evidenţa şi deţinerea controlului asupra acestora;

- încheierea Acordurilor bilaterale de cooperare şi schimbul de date cu organele de drept, ca urmare a cărora se va institui o procedură funcţională de monitorizare a materialelor remise organelor de drept.

Totodată, actualul mecanism de selectare, implementare şi monitorizare a proiectelor finanţate din contul mijloacelor FNDR nu asigură gestionarea eficientă a mijloacelor alocate, iar capacităţile reduse ale APL în procesul de elaborare şi cofinanţare a proiectelor, precum şi managementul instituţional ineficient al tuturor părţilor implicare au efect negativ asupra durabilităţii rezultatelor obţinute în urma implementării proiectelor de dezvoltare regională.

Cert este că sunt necesare acţiuni imperative de îmbunătăţire a situaţiei în domeniu, dar şi eforturi conjugate pentru dezvoltarea capacităţilor de selectare, implementare şi monitorizare a proiectelor, prin: clarificarea atribuţiilor şi sarcinilor tuturor actorilor implicaţi în implementarea proiectelor de dezvoltare regională, a rolului acestora în perioada post-implementare ca o activitate obligatorie care să asigure durabilitatea şi corectitudinea utilizării bunurilor create, astfel urmând a fi evitate situaţiile de neutilizare sau de schimbare a destinaţiei bunurilor achiziţionate, construite, reconstruite sau îmbunătăţite din contul surselor FNDR.

- nefinalizarea cadrului legislativ şi normativ în domeniul dezvoltării regionale de către MADRM;

- neasigurarea pe deplin a respectării principiilor bunei guvernări, nefiind separate funcţiile de elaborare şi de implementare a politicilor în domeniu, ambele fiind îndeplinite exclusiv de către MADRM;

- lipsa coordonării şi sinergiei politicii de dezvoltare regională cu intervenţiile similare gestionate de alte autorităţi la nivel de documente strategice care vizează dezvoltarea regională;

- lipsa unor date statistice în profil regional necesare pentru elaborarea şi implementarea documentelor de politici în domeniu;

- capacităţile reduse de cofinanţare a proiectelor din partea APL, precum şi pregătirea insuficientă a documentaţiei tehnice a proiectelor, ce constituie impedimentele în implementarea proiectelor de dezvoltare regională;

- neasigurarea eficacităţii proiectelor implementate, estimându-se incorect cererea din partea populaţiei faţă de serviciile potenţiale;

- mecanismul existent de monitorizare post-implementare a proiectelor, care a determinat, în unele cazuri, modificarea statutelor proiectelor investiţionale vizavi de prevederile conceptuale aplicate în cadrul concursului, neutilizarea bunurilor obţinute, precum şi neasigurarea bunei întreţineri a obiectelor construite;

- formularea vagă a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă prestabiliţi în cadrul proiectelor, care a condiţionat raportarea eronată a rezultatelor obţinute în urma realizării acestora, creând dificultăţi la evaluarea impactului proiectelor;

- modul actual de selectare a proiectelor este defectuos, în rezultatul cărui fapt au fost acceptate proiecte de importanţă locală, pentru implementarea cărora s-au utilizat ineficient din FNDR mijloace financiare în sumă de 225,9 mil. lei, precum şi proiecte care includ activităţi neeligibile, în valoare de circa 9,0 mil. lei;

- investiţiile majore în proiectele care urmau să asigure accesul populaţiei la apă potabilă nu şi-au atins rezultatele scontate;

- suma de 43,1 mil. lei a fost utilizată ineficient pentru implementarea unor proiecte care nu au continuitate;

- beneficiarii de proiecte îşi concentrează eforturile doar asupra construcţiei obiectivelor planificate, şi nu pe promovarea avantajelor care urmează a fi obţinute, ceea ce subminează pe termen mediu şi pe termen lung capacitatea acestor investiţii de a contribui la dezvoltarea social-economică în localităţile şi regiunile beneficiare, afectând durabilitatea rezultatelor proiectelor;

- două proiecte implementate din mijloacele FNDR au fost atribuite eronat la una din direcţiile prioritare stabilite în SNDR, astfel dezafectându-se mijloace financiare din contul FNDR în sumă totală de 37,7 mil. lei.

- pentru dezvoltarea şi implementarea SIA "e-Integritate" au fost utilizate instrumente şi tehnici de management al proiectului recunoscute la nivel internaţional, însă gestionarea neadecvată a riscurilor a generat deficienţe şi disfuncţionalităţi în realizarea obiectivelor-cheie stabilite;

- subestimarea complexităţii proceselor, a resurselor umane şi de timp necesare pentru dezvoltarea acestuia, precum şi testarea insuficientă a modulelor/componentelor SIA "e-Integritate" au avut consecinţe negative asupra funcţionalităţii acestuia şi, respectiv, asupra realizării obiectivelor stabilite;

- deşi există unele documente necesare pentru funcţionarea SIA, acestea nu au fost revizuite/ajustate potrivit noilor funcţionalităţi ale SI, precum şi comunicate utilizatorilor în mod eficient;

- cu toate că, în scopul eficientizării activităţilor în Sistem, inclusiv de depunere şi control al declaraţiilor, asigurării resurselor informaţionale necesare, SIA "e-Integritate" urma să fie integrat cu alte sisteme informaţionale sau registre de stat, prin intermediul platformei guvernamentale de interoperabilitate MConnect, precum şi serviciilor guvernamentale (MNotify/notificare, MLog/jurnalizare, MPass/autentificare, MSign/semnare electronică), doar pentru unele module ale Sistemului (figura la ecran) au fost realizate integrările respective, acestea însă nu sunt suficient sau chiar deloc funcţionale;

- nu au fost documentate corespunzător modificările operate în componentele bazelor de date şi nici actualizată la timp documentaţia tehnică, ceea ce are impact direct şi nefast asupra capacităţii ANI de a asigura continuitatea funcţionării SIA "e-Integritate". Perpetuarea unui control inadecvat asupra acestora va duce la creşterea riscurilor aferente capacităţii de utilizare a beneficiilor SIA respectiv;

- controalele generale şi cele ale aplicaţiei aferente SIA nu sunt suficiente şi eficiente, condiţionând riscuri majore de securitate şi confidenţialitate a datelor procesate în SIA "e-Integritate". Astfel, accesul logic la SIA necesită un control continuu, pentru asigurarea mai eficientă a confidenţialităţii datelor. Totodată,

- cu toate că la moment se asigură realizarea copiilor de rezervă ale componentelor SIA "e-Integritate", acestea nu sunt documentate corespunzător. Lipsa unui Plan de continuitate şi a unui Plan de recuperare în caz de dezastru (BCP şi DRP) sporeşte riscul de nerestabilire a datelor SIA în cazul materializării acestor riscuri;

- deşi controalele unei aplicaţii sunt utilizate pentru oferirea asigurării (îndeosebi, managementului) că datele sunt valide, autorizate şi înregistrate corespunzător, auditul a constatat caracterul inadecvat sau chiar absenţa acestora în SIA "e-Integritate". Astfel, neconfigurarea controalelor pentru prevenirea şi/sau identificarea potenţialelor procesări eronate are impact direct asupra calităţii datelor generate de SI;

- deşi majoritatea adresărilor din partea utilizatorilor sunt înregistrate, iar problemele apărute în mare parte sunt soluţionate, nu există un mecanism eficient de suport (help desk), inclusiv proceduri clare de gestionare/înregistrare, soluţionare şi raportare a acestora. Drept urmare, evenimentele înregistrate nu sunt analizate suficient de detaliat, pentru a identifica şi a elimina cauza apariţiei acestora, şi nici utilizate în procesul de luare a deciziilor sau pentru operarea modificărilor/ajustărilor în SI ori în infrastructură.

Astfel, pentru asigurarea utilizării Sistemului în termenul stabilit (01.01.2018) de către subiecţii declarării la depunerea online a declaraţiilor anuale, au fost utilizate suplimentar 497,0 mii lei, iar pentru ajustarea/dezvoltarea altor componente/module ale SIA, s-au utilizat resurse suplimentare de peste 1,0 mil. lei; neasigurarea condiţiilor suficiente şi adecvate pentru funcţionarea eficientă şi eficace a Sistemului, inclusiv: analiza insuficientă a necesităţilor şi riscurilor la etapa de creare/dezvoltare a SIA, imperfecţiunea cadrului normativ şi regulator aferent funcţionării Sistemului; lipsa/insuficienţa capacităţilor TI ale ANI pentru administrarea eficientă a Sistemului; monitorizarea şi controlul insuficient din partea părţilor responsabile de funcţionarea adecvată a Sistemului; necorelarea capacităţilor instituţionale disponibile cu atribuţiile şi sarcinile delegate; ineficienţa Sistemului ca urmare a funcţionării şi utilizării necorespunzătoare a acestuia, utilizarea în paralel a modului tradiţional (pe suport de hârtie, electronic) de colectare a datelor, verificarea corectitudinii acestora, necesare pentru luarea unor decizii (îndeosebi, în procesul de verificare a declaraţiilor, de generare a rapoartelor etc.).

- iniţierea revizuirii cadrului normativ şi regulator aferent funcţionării Sistemului;

- elaborarea Planului de continuitate aferent SIA "e-Integritate";

- iniţierea revizuirii controalelor aferente aplicaţiei pentru asigurarea securităţii, integrităţii datelor prelucrate în Sistem.

- dezvoltarea şi ajustarea SIA la necesităţile actuale, în scopul asigurării atingerii obiectivelor aferente Sistemului;

- evaluarea necesităţilor de integrare a SIA "e-Integritate" cu alte registre şi sisteme informaţionale de stat şi private, precum şi asigurarea interoperabilităţii acestuia în scopul eficientizării activităţilor Autorităţii Naţionale de Integritate;

- consolidarea capacităţilor instituţionale ale Autorităţii Naţionale de Integritate, inclusiv ale TI, în vederea asigurării gestionării şi funcţionării eficiente a Sistemului.

- factorii de decizie responsabili nu au desfăşurat acţiuni consecvente de realizare a scopului Programului naţional de dezvoltare a gospodăririi apelor şi hidroamelioraţiei pentru perioada anilor 2011-2020. AAM, precum şi întreprinderile de stat nu şi-au sincronizat acţiunile cu obiectivele strategice, astfel necontribuind la consolidarea domeniului irigării/desecării, dar şi al protecţiei contra inundaţiilor. Acest fapt a fost determinat de imposibilitatea identificării sau chiar a valorificării investiţiilor capitale în sistemele de irigare centralizate, de neactualizarea normativelor de exploatare tehnică a sistemelor de irigare şi desecare, precum şi a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru pomparea apei la irigare. Toate acestea au dus la menţinerea unui sistem de irigare rudimentar şi necorespunzător tendinţelor actuale, fiind prestate servicii de irigare de calitate proastă, la preţuri diverse, scumpe, care nu acopereau costurile. În aceleaşi circumstanţe, autorităţile au reparat doar 14,9 km (sau 9,3%) de diguri de protecţie, supunând riscurilor enorme de inundare teritoriul ţării;

- în perioada evaluată s-a constatat că fragmentarea şi inconsistenţa cadrului de reglementare a principiilor de responsabilizare şi evaluare a managementului, în corespundere cu performanţele înregistrate, fluctuaţia factorilor de decizie ai întreprinderilor de stat, dar şi nerealizarea tuturor drepturilor şi obligaţiunilor regulamentare ale acestora au influenţat calitatea şi consecvenţa deciziilor adoptate. Fondatorul (Agenţia "Apele Moldovei") nu a stabilit întreprinderilor indicatorii economico-financiari, nu a promovat politici tehnice comune în cadrul ramurii, nu a asigurat minimizarea fluctuaţiei membrilor consiliilor de administraţie (CA) sau a administratorilor întreprinderilor. Fluctuaţia membrilor CA nu a asigurat continuitatea deciziilor şi evaluarea impacturilor, iar faptul că funcţionarii desemnaţi nu aveau nicio tangenţă cu domeniile specifice ale întreprinderilor de stat, activitatea lor era mai mult formală. În unele cazuri, deciziile CA au avut impact negativ asupra activităţii întreprinderilor, întrucât o întreprindere, printr-o hotărâre judecătorească, a fost obligată să achite o compensaţie administratorului care a fost demis ilegal, ca urmare a propunerii CA. De asemenea, se remarcă faptul că asigurarea cu subvenţii a întreprinderilor de stat i-a determinat pe unii administratori să abordeze o atitudine comodă "de aşteptare", în condiţiile în care remunerarea lor era asigurată consecvent, fără a depinde direct de performanţele financiare ale întreprinderilor sau de nivelul de realizare a indicatorilor operaţionali. Astfel, se evidenţiază exemplul Î.S. STI Vulcăneşti, Drochia şi Orhei, care în anii 2015-2018 nu au irigat niciun hectar, au înregistrat pierderi în fiecare an, dar au beneficiat de subvenţii (în total de 6,7 mil. lei), iar salariul achitat administratorilor a constituit 0,79 mil. lei. Un alt element care a contribuit la diminuarea funcţionalităţii staţiunilor de irigare a fost fluctuaţia masivă a personalului întreprinderilor, dar şi micşorarea numărului unităţilor de personal, în scopul reducerii cheltuielilor de remunerare, ceea ce a micşorat şi mai mult capacitatea de activitate a întreprinderilor, or, numărul unităţilor de personal a fost redus din contul inginerilor care asigurau capacitatea tehnică a staţiunilor şi a paznicilor, aceştia având menirea de a asigura integritatea bunurilor întreprinderilor;

- în perioada evaluată s-a constatat că indicatorii financiari ai întreprinderilor au suportat un declin semnificativ în condiţiile creşterii costurilor vânzărilor şi înregistrării pierderilor, în cei 4 ani întreprinderile având o performanţă financiară precară, din cauza guvernării slabe. Reieşind din acestea, se subliniază că, deşi întreprinderile trebuiau să fie parte integrantă a unei agriculturi performante şi economii durabile, au generat pierderi economiei naţionale, fără a aduce plusvaloare sectorului economic, iar rentabilitatea scăzută a acestora a favorizat materializarea riscurilor fiscale suplimentare şi suportarea cheltuielilor adiţionale de către stat pentru onorarea obligaţiunilor formate de către întreprinderi;

- administrarea ineficientă de către întreprinderile de stat a proprietăţii publice atribuite în gestiune, descreşterea indicatorilor financiari ai întreprinderilor, precum şi neelaborarea Cadastrului de stat al apelor de către Agenţia "Apele Moldovei" au contribuit la nedelimitarea tuturor terenurilor fondului apelor, administrarea ineficientă a proprietăţii publice atribuite în gestiune, degradarea sau pierderea elementelor patrimoniale, imposibilitatea acumulării veniturilor sau chiar cauzarea de riscuri privind securitatea naţională, iar neaplicarea regulilor contabile de reevaluare a bunurilor gestionate a împiedicat organele de urmărire penală să investigheze cauzele de furt, având în vedere valoarea de 0,00 lei a bunurilor sustrase;

- responsabilii întreprinderilor de stat orientate spre supravegherea şi întreţinerea lacurilor nu au realizat activităţi de menţinere a bunei exploatări a construcţiilor hidrotehnice, ceea ce a dus la degradarea acestora, avarierea barajelor, nefuncţionarea instalaţiilor de regularizare şi evacuare a apelor etc. Nerealizarea activităţilor de întreţinere a fost condiţionată de incoerenţa cadrului legal şi insuficienţa resurselor financiare, având în vedere faptul că în arendă erau date doar porţiuni de diguri, deşi agenţii economici desfăşurau activităţi economice pe întreaga suprafaţă a lacurilor;

- atragem atenţia asupra modului de administrare a barajului lacului de acumulare Costeşti-Stânca, unde, dată fiind neactualizarea mărimii taxei de trecere peste baraj, care a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.853/1999, Î.S. "NHT Costeşti Stânca" nu poate acumula resursele financiare necesare pentru întreţinerea şi consolidarea barajului. În aceste condiţii, este necesară revizuirea tarifelor de trecere a barajului, ori barajul, fără o consolidare semnificativă, ar putea supune pericolului de inundaţii localităţile din cursul inferior al râului;

- de asemenea, în perioada auditată, nici autorităţile, nici administratorii întreprinderilor nu au desfăşurat acţiuni substanţiale de reparaţie a digurilor de-a lungul râurilor Prut şi Nistru, astfel încât, la sfârşitul anului 2018, distanţa de 398,53 km, sau 76 %¹²⁹, din lungimea digurilor de pe râul Nistru şi circa 100 km (din 269,05 km) din lungimea digurilor râului Prut erau într-o stare nesatisfăcătoare, ceea ce condiţionează riscuri iminente de deversări ale râurilor, de rupere a digurilor şi de inundaţii;

- activitatea de irigare a întreprinderilor de stat în ultimii ani a înregistrat cote tot mai scăzute, astfel încât la sfârşitul anului 2018, întreprinderile de stat, din suprafaţa proiectată spre irigare de 108,7 mii ha, au irigat doar 4,7 mii ha. Situaţia este determinată de calitatea proastă a serviciilor prestate, care nu mai erau atât de solicitate de către agricultori, ca urmare a degradării echipamentului şi a tehnologiilor.

_____________________

¹²⁹ Lungimea totală a digurilor de pe râul Nistru constituie 522,24 km.

Totodată, indicatorii de monitorizare stabiliţi au caracter general, nu sunt măsurabili, relevanţi, încadraţi în timp şi sustenabili, ceea ce nu a oferit posibilitatea evaluării lor.

- la capitolul profilaxia se atestă un nivel scăzut de vaccinare a persoanelor din grupul de risc, situaţie care nu asigură reducerea riscurilor de sănătate şi prevenirea infectării cu hepatită a 4 613 persoane. De asemenea, pentru anii 2018 şi 2019, majoritatea instituţiilor nu au beneficiat de vaccinuri contra virusului hepatitei virale B, cauza fiind neachiziţionarea vaccinului din contul mijloacelor identificate în Program;

- procesul de includere a bolnavilor cu hepatită în tratamentul antiviral este unul de durată, anevoios şi implică o multitudine de instituţii şi persoane responsabile;

- în consecinţă, analizând etapele de adresare, diagnosticare, acceptare, aprobare, prescriere şi eliberare a preparatelor pentru tratamentul antiviral persoanelor afectate, s-a constatat că pacienţii sunt puşi în situaţia de a aştepta tratamentul timp de la 14 zile până la 311 zile;

- în scopul optimizării şi eficientizării acestui proces, a activităţilor entităţilor, precum şi utilizării raţionale a resurselor disponibile, auditul a înaintat recomandări de simplificare (de la 14 etape până la 7 etape);

- lipsa investigaţiei cu privire la gradul de fibroză (Fibroscan) şi a genotipului hepatitei virale C poate afecta calitatea şi durata tratamentului. Componenţa dosarului privind Conduita terapeutică în hepatitele virale la copii şi adulţi nu a fost aprobată, ceea ce determină neuniformitatea întocmirii dosarelor şi, respectiv, nu oferă posibilitatea evaluării eficacităţii rezultatelor tratamentului. Astfel, din 261 de dosare ale pacienţilor analizate, 80 s-au analizat în lipsa investigaţiilor de determinare a genotipului hepatitei C, care depinde de zonele geografice, iar în contextul migraţiei masive a populaţiei, pe teritoriul Republicii Moldova se regăsesc toate genotipurile. Totodată, în 102 dosare a lipsit investigaţia privind determinarea gradului de fibroză;

- repartizarea necorespunzătoare a preparatelor antivirale de către IMSP SCBI "Toma Ciorbă" a diminuat eficienţa indicatorilor propuşi în Program. 6 instituţii medicale nu au fost asigurate pe deplin cu preparatele necesare tratamentului pacienţilor, iar în unele cazuri preparatele s-au eliberat în surplus;

- evidenţa medicamentelor antivirale este defectuoasă. La 4 instituţii medicale a fost constatată necorespunderea datelor din facturile fiscale aferente recepţiei preparatelor de către instituţiile medico-sanitare publice şi cantitatea medicamentelor eliberate pacienţilor, în sumă de 66,8 mii lei, ceea ce determină elementele indicilor de fraudă;

- la farmacia IMSP SR Anenii Noi au fost identificate medicamente antivirale cu termenul de valabilitate expirat, în sumă de 12,0 mii lei, şi divergenţe între stocurile din farmacie cu cele din registrul de recepţionare a medicamentelor antivirale şi eliberarea acestora medicului infecţionist, în sumă de 16,2 mii lei;

- s-au atestat întreruperi la tratamentul antiviral în 299 de cazuri, ceea ce a determinat neasigurarea evaluării eficacităţii tratamentului antiviral şi diminuează efectul scontat de la administrarea preparatelor;

- IMSP SR Cimişlia nu a creat condiţiile necesare pentru asigurarea efectului tratamentului antiviral (păstrarea în frigider a 816 soluţii injectabile) pentru tratamentul a 16 persoane, în valoare de 212,3 mii lei;

- lipsa evidenţei persoanelor care nu sunt incluse în tratament condiţionează tergiversarea procedurii de transmitere repetată a dosarului şi neprezentarea datelor exacte privind persoanele pentru care au fost perfectate dosarele de includere în tratamentul antiviral. Stabilirea schemei de tratament, prin neindicarea timpului prescrierii tratamentului, a medicului, a duratei de tratament, pune la îndoială veridicitatea datelor.

În cazul respingerii de către Comisia specializată a iniţierii tratamentului, nu este emisă o decizie în acest sens, iar bolnavii nu cunosc acest fapt. Astfel de situaţii au fost constatate pentru 312 persoane la entităţile auditate, care nu şi-au cunoscut dreptul de aplicare repetată a dosarului. În aceste circumstanţe, pot apărea cazuri de acutizare a comorbidităţii, iar pacientul nu cunoaşte decizia.

Auditul a constatat lipsa unui raport de totalizare pe ţară privind monitorizarea tratamentului antiviral. Deşi unele instituţii medico-sanitare publice din teritoriu elaborează rapoarte privind monitorizarea tratamentului antiviral, Comisia specializată nu are o abordare unică şi nu dispune de o informaţie totalizatoare per ansamblu. Neelaborarea datelor sistematizate pe ţară, ce ar oferi o imagine a monitorizării pacienţilor care au beneficiat de tratamentul antiviral, nu asigură evaluarea indicatorilor de progres şi performanţă Programului naţional.

Procesul de achiziţii ale preparatelor antivirale nu a asigurat atingerea principiilor de economicitate, eficacitate şi eficienţă. Astfel:

La etapa iniţială, necesarul de medicamente antivirale pentru tratamentul persoanelor infectate cu hepatită nu este fundamentat de informaţii justificative aferente listelor de pacienţi identificaţi de instituţiile medico-sanitare publice din teritorii.

Etapa de organizare şi desfăşurare a achiziţiilor publice s-a realizat în baza solicitărilor primite, iar procesul a fost efectuat cu unele dificultăţi şi cu nerespectarea normelor stabilite şi a principiilor de performanţă. Astfel, pentru loturile anulate în anul 2017 s-a anunţat o nouă licitaţie, care s-a desfăşurat tardiv, peste şase luni, timp în care pacienţii au fost lipsiţi de tratamentul necesar.

Etapa de executare a prevederilor contractuale a fost însoţită de ignorarea normelor stabilite, fiind acceptate medicamente cu termenul de valabilitate mai mic decât este prevăzut în contractele de achiziţii publice, în sumă de 407,0 mii lei. Pentru nimicirea inofensivă a acestor medicamente urmează a fi alocate şi utilizate mijloace suplimentare în sumă de circa 24,1 mii lei.

Realizarea screening-ului/diagnosticării populaţiei nu a fost acoperită cu surse financiare (3,3 mil. lei), ceea ce a determinat tergiversarea depistării bolnavilor şi includerii acestora la tratamentul antiviral.

Managementul calităţii interne la etapele investigaţiilor de laborator nu a fost asigurat la toate nivelurile. Astfel, s-a constatat că, din 115 laboratoare acreditate, 7 nu sunt acreditate, ca urmare a fuzionării Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică şi a unor instituţii din subordine. Totodată, acreditarea în sănătate a acestor laboratoare nu poate fi realizată din cauza conflictului de interese care a apărut în rezultatul absorbţiei organismului de acreditare în componenţa Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică.

Inacţiunile sistemice şi complexe au avut ca impact neasigurarea pe deplin a accesului pacienţilor la servicii medicale calitative prin realizarea măsurilor de prevenire, depistare activă, diagnostic şi tratament, cu aplicarea intervenţiilor centrate pe pacient.

- sistemul instituţional este unul complex şi se caracterizează prin includerea în proces a mai multor entităţi cu atribuţii şi obligaţiuni separate, iar conlucrarea părţilor implicate nu este reglementată;

- programul naţional nu dispune de un buget separat, deşi stabileşte acţiuni, obiective şi indicatori de rezultat specifici maladiei, care implică resurse umane, financiare, tehnice etc.;

- serviciile medicale prestate cetăţenilor se finanţează din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care nu pot fi delimitate pe tipuri de maladii;

- insuficienţa reglementărilor şi a responsabilităţilor clar definite ale părţilor implicate în procesul de prestare a serviciilor medicale la etapele de profilaxie, diagnostic şi tratament;

- sistemele informaţionale utilizate în domeniul sănătăţii nu oferă posibilitatea de a evalua accesul cetăţenilor la servicii medicale, inclusiv: persoanele investigate, tipul şi cuantumul serviciilor şi investigaţiilor prestate, diagnosticul stabilit, tratamentul prescris;

- procesul de analiză şi monitorizare aferent implementării acţiunilor Programului a fost lipsit de reglementări, ceea ce nu a contribuit la responsabilizarea părţilor implicate.

- la capitolul profilaxie, se atestă nivelul scăzut de vaccinare a copiilor, situaţie care nu asigură reducerea riscurilor de sănătate şi prevenirea infectării cu tuberculoză a 2260 de copii. De asemenea, unele instituţii medicale nu au planificat şi administrat eficient vaccinul, ceea ce a determinat pierderi în cantitate de 29804 doze, din contul cărora puteau fi imunizaţi 14904 nou-născuţi;

- cu referire la depistarea activă a tuberculozei în rândurile persoanelor predispuse infecţiei, se atestă nivelul scăzut de investigar radiologică a 1012 persoane cu HIV şi diabet zaharat, consumatori de droguri şi alcool, ceea ce poate determina expunerea mediului înconjurător la riscuri sporite de contaminare. Aceste circumstanţe nu asigură diminuarea riscurilor de sănătate în rândul persoanelor cu risc sporit de morbiditate;

- achiziţionarea preparatelor medicale necesare în tratamentul pacienţilor cu tuberculoză s-a efectuat prin intermediul unei instituţii internaţionale, al cărei scop a fost asigurarea pe deplin a instituţiilor statului cu stocuri de medicamente, în special, la preţuri mai mici.

În pofida condiţiilor contractuale defectuoase, au fost efectuate plăţi în avans în sumă de 107,0 mil. lei, fără indicarea destinaţiei concrete şi fără a fi divizate pe tipuri de cheltuieli.

- În anul 2019, achiziţionarea preparatelor medicamentoase s-a efectuat în baza preţurilor de achiziţie a medicamentelor din anul 2017, fiind formate economii în sumă de 5,0 mil. lei la procurarea medicamentelor, iar pentru procurarea consumabilelor medicale nu au fost suficiente mijloace financiare în sumă de 3,6 mil. lei, ceea ce a dus la reducerea stocurilor.

- Eficienţa tratamentului ambulator administrat de către pacienţi se realizează prin acordarea suplimentelor alimentare. La acest aspect, verificările auditului au relevat că produsele alimentare eliberate pacienţilor cu tuberculoză, în sumă de 2,3 mil. lei, nu au corespuns cerinţelor recomandate.

Totodată, menţinerea alimentaţiei necesare în tratament şi motivarea pacienţilor nu au fost asigurate în cazul a 663 de pacienţi cu tuberculoză (430,0 mii lei), care nu au beneficiat de suplimente alimentare, pe motivul că nu au fost informaţi despre necesitatea prezentării la instituţia medicală pentru a primi suplimentele.

Deşi instituţiile medicale asigură pacienţii cu suplimente alimentare, persoanele cu tuberculoză nu au asigurat procurarea produselor alimentare prin valorificarea a 2500 de tichete alimentare (în sumă de 90,1 mii lei).

Aceste circumstanţe implică riscuri ce ţin de eficacitatea tratamentului în lipsa alimentaţiei recomandate, iar pe de altă parte nu se asigură eficienţa mijloacelor financiare alocate în acest scop.

Depistarea timpurie a tuberculozei a fost scopul programului "Un doctor pentru tine", care a constat în efectuarea radiografiilor, în special în zonele rurale. Deşi au fost alocate mijloace financiare semnificative (4,0 mil. lei) numărul de investigaţii preconizate nu au fost realizate potrivit ariei planificate şi mijloacelor financiare alocate în acest sens.

Accesul redus al cetăţenilor la investigaţii radiografice este o problemă ce persistă de la an la an, fiind determinată, în special, de lipsa personalului medical specializat, precum şi de atitudinea formală a autorităţilor publice locale în informarea şi asigurarea prezenţei cetăţenilor pentru a fi examinaţi.

Totodată, auditorii au constatat că instituţiile penitenciare nu au întreprins măsuri suficiente de prevenire şi reducere a tuberculozei, ca exemplu servind următoarele:

- neexaminarea radiologică a 11000 de persoane din sistemul penitenciar la fiecare 6 luni de detenţie, deşi cadrul normativ stabileşte realizarea examinărilor radiologice de două ori pe an pentru toţi deţinuţii;

- neinvestigarea radiologică obligatorie a 2585 de persoane intrate în cadrul sistemului penitenciar, situaţii care pot crea premise favorabile pentru dezvoltarea şi răspândirea tuberculozei în sistemul penitenciar;

- desfăşurarea formală a procedurii de inventariere anuală din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a generat prejudicii, prin neidentificarea stocurilor de medicamente cu termenul de valabilitate expirat (101,6 mii lei) şi cheltuieli suplimentare pentru nimicire (83,6 mii lei).

La etapele de evaluare, monitorizare şi raportare se relevă că părţile implicate au realizat un şir de acţiuni, prin identificarea problemelor. Totodată, deşi s-au înaintat recomandări, nu au fost stabilite instituţiile responsabile de implementarea recomandărilor, precum şi termenul de raportare, situaţie care nu a influenţat adoptarea deciziilor de îmbunătăţire şi acces la serviciilor medicale calitative.

Impactul acestor inacţiuni sistemice şi complexe a fost neasigurarea pe deplin a accesului pacienţilor la servicii medicale calitative, prin realizarea măsurilor de prevenire, depistare activă, diagnostic şi tratament, cu aplicarea intervenţiilor centrate pe pacient.

Cât priveşte prejudicierea mijloacelor financiare publice, prin admiterea formării stocurilor de medicamente cu termenul de valabilitate expirat şi cheltuielilor suplimentare pentru nimicire, materialele au fost remise Procuratului Generale, pentru examinare conform competenţelor.

Evaluarea eficienţei gestionării şi monitorizării proiectelor investiţionale şi a Liniilor de credit care au fost încredinţate Directoratului Liniei de Credit.

Performanţele atinse de Directoratul Liniei de Credit în procesul de gestionare şi monitorizare a Proiectelor şi Liniilor de credit finanţate din contul împrumuturilor externe au permis, în primul rând, asigurarea rambursării în termen a sumelor datorate creditorilor externi, precum şi sporirea atractivităţii proiectelor implementate prin intermediul Liniilor de credit, în special prin reducerea ratelor de dobândă pentru beneficiarii finali de sub-proiecte. Totodată, creşterea numărului Proiectelor şi a Liniilor de credit denotă o contribuţie la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, iar implementarea unor proiecte noi din contul mijloacelor circulante acumulate, destinate în special persoanelor tinere, indică asupra susţinerii şi promovării tinerilor antreprenori.

Gestionarea Liniilor de credit denotă şi unele neconformităţi în aspectul plenitudinii dosarelor prezentate de către beneficiarii de sub-împrumuturi şi al întrunirii criteriilor de eligibilitate de către beneficiarii recreditaţi, care, însă, nu implică riscuri pentru activitatea de recreditare a Directoratului în condiţiile în care toate riscurile de creditare sunt puse pe seama instituţiilor financiare participante, acestea având obligaţia de a rambursa sub-împrumuturile acordate, indiferent de plăţile efectuate de către beneficiari. Astfel, se menţionează necesitatea asigurării unei monitorizări prudente a fondurilor pe care le gestionează Directoratul Liniei de Credit, în vederea respectării continue a obligaţiilor de rambursare a sumelor împrumuturilor externe de stat din cadrul cărora au fost finanţate Liniile de credit, precum întreprinderea acţiunilor necesare pentru îmbunătăţirea activităţii Directoratului Liniei de Credit.

Mijloacele financiare pentru întreţinerea Directoratului Liniei de Credit se formează din dobânda adăugată la subîmprumuturile acordate instituţiilor financiare participante. Rezultatul activităţii Directoratului nu este impozitat, astfel valoarea profitului trece în componenţa fondului de autofinanţare. Pe parcursul anilor 2015-2019, volumul fondului de autofinanţare s-a majorat de 1,5 ori, în anul 2019 constituind 78,6 mil. lei. Conducerea Directoratului a decis plasarea acestora în conturi de depozit la bănci comerciale, ceea ce a dus la încasarea în anul 2019 a unei dobânzi aferente depozitelor bancare în sumă de 2,48 mil. lei. Deşi Directoratul Liniei de Credit dispune de autonomie administrativă şi financiară, plasarea mijloacelor fondului de autofinanţare în depozite bancare urma a fi coordonată cu fondatorul sau Consiliul Directoratului, care, de fapt, nu a fost efectuată în direct, ci adusă la cunoştinţă indirect, prin includerea în buget a poziţiei de venituri obţinute din dobânda la conturile curente şi de depozit, prin prezentarea Rapoartelor anuale, inclusiv de executare a veniturilor şi cheltuielilor, şi a Rapoartelor de audit extern asupra situaţiilor financiare.

Bugetul Directoratului pentru anul 2019 a fost aprobat în mărime de 7,7 mil. lei la venituri şi de 5,0 mil. lei la cheltuieli, fiind executat în sumă de 9,8 mil. lei la venituri (127,3%) şi de 4,2 mil. lei la cheltuieli (84,0%). Din volumul total al cheltuielilor, partea cea mai semnificativă (3,38 mil. lei, sau circa 80%) a fost îndreptată spre achitarea plăţilor salariale pentru 8 angajaţi. Se denotă lipsa criteriilor de stabilire a cuantumului salariilor de funcţie pentru angajaţi, deoarece Directoratul Liniei de Credit nu se regăseşte în cadrul naţional legal privind retribuirea muncii.

Pe parcursul anului 2019, la operaţiunile de intermediere financiară în cadrul Liniilor de credit au participat 14 instituţii financiare. S-a stabilit că Directoratul Liniei de Credit nu a raportat datorii expirate ale instituţiilor financiare participante, cu excepţia datoriei în sumă de 1,43 mil. lei a BC "Investprivatbank" SA, care se află în proces de lichidare şi asupra căreia se identifică riscul de nerecuperare.

La lansarea finanţării şi implementării unei Linii de credit noi, Consiliul Directoratului aprobă formula de calculare a ratei dobânzii de recreditare a instituţiilor financiare participante. Pe parcursul anului 2019 se atestă o tendinţă pozitivă de reducere a ratelor de dobândă stabilite de Directoratul Liniei de Credit pentru subîmprumuturile recreditate în dol. SUA, euro şi lei, însă în perioada anilor 2015-2019 ratele dobânzii au variat semnificativ. Asupra modificării acestora au influenţat un şir de factori, inclusiv modificarea formulei de calculare a ratelor din 15 martie 2018, când Consiliul Directoratului a aprobat formula nouă, bazată pe ratele medii ponderate ale bonurilor de trezorerie cu circulaţie de 182 de zile. Ca rezultat, pe măsura creşterii ratelor pentru valorile mobiliare de stat, s-au majorat şi ratele de recreditare stabilite pentru instituţiile financiare participante, astfel devenind neatractive şi mai scumpe decât alte resurse ale pieţei financiare locale. Restabilirea formulei vechi, bazată pe media inflaţiei, a avut loc în baza Deciziei Consiliului Directoratului din 11 februarie 2019.

Modificările ratelor de dobândă au influenţat şi asupra numărului beneficiarilor finali de subîmprumuturi. Astfel, deşi numărul Proiectelor investiţionale şi Liniilor de credit gestionate de Directoratul Liniei de Credit a crescut de la 17, gestionate în anul 2015, până la 21 - în anul 2019, numărul beneficiarilor de surse recreditate pe parcursul anilor 2015-2019 s-a micşorat cu circa 45%.

 Un alt factor care a influenţat reducerea numărului de subproiecte a fost stoparea temporară a recreditării în lei şi recreditarea doar în valută străină, decizie aprobată de Consiliul Directoratului la 29 septembrie 2016, pentru evitarea riscului de schimb valutar. Reluarea recreditării instituţiilor financiare participante în lei în toate Liniile de credit disponibile a fost permisă începând cu 20 martie 2018.

Conform Regulamentului Directoratului, una dintre funcţiile principale ale acestuia este gestiunea cotidiană a Liniilor de credit şi asigurarea accesului intermediarilor la resursele ei pentru creditarea ulterioară, inclusiv creditarea secundară. Recreditarea din mijloacele circulante ale Directoratului Liniei de Credit constituie circa 60% din volumul total al mijloacelor recreditare.

În cadrul procesului de recreditare, inclusiv datorită recreditării secundare, de către Directoratul Liniei de Credit: (i) au fost acoperite la timp toate solicitările Ministerului Finanţelor de plată a părţii principale şi a dobânzilor datorate creditorilor externi în sumă totală echivalentă cu circa 883,6 mil. lei; (ii) au fost transferate către Ministerul Finanţelor mijloace financiare în sumă de 130,6 mil. lei pentru fondul de risc (care până în anul 2017 era format şi gestionat de Ministerul Finanţelor); (iii) au fost acumulate rezerve pentru acoperirea riscurilor legate de operaţiunile de recreditare, inclusiv de schimb valutar, în sumă de 39,86 mil. lei; (iv) a fost acumulat fondul de autofinanţare a Directoratului Liniei de Credit în mărime de 78,6 mil. lei; (v) au fost formate fonduri libere pentru asimilare în componentele Liniilor de credit recreditate prin instituţiile financiare participante în volum echivalent cu 966,4 mil. lei; (vi) a fost implementat şi finanţat proiectul investiţional nou "Programul naţional de abilitare economică a tinerilor", menit să promoveze şi să încurajeze tinerii antreprenori; (vii) a fost implementat un proiect nou, "Facilitatea de Creditare pentru Tineri", în scopul acordării sprijinului suplimentar tinerilor prin reducerea cu 2% a dobânzilor la creditele investiţionale contractate în cadrul Liniilor de credit administrate de Directorat prin instituţiile financiare participante.

În anul 2019, Consiliul Directoratului a aprobat transferul către Ministerul Finanţelor al sumei totale de 1 900,0 mil. lei din mijloacele circulante acumulate de către Directoratul Liniei de Credit, în vederea achitării unor plăţi prioritare de către minister. Mijloacele au fost contractate pe o perioadă nedeterminată. Suma contractată s-a transferat în tranşe, în funcţie de solicitările primite de la minister. Rambursarea mijloacelor s-a efectuat la fel în tranşe, în decurs de 7-21 de zile după contractare.

O situaţie dificilă cu care se confruntă Directoratul Liniei de Credit în exercitarea funcţiilor de gestionare a Proiectelor şi Liniilor de credit este colectarea plăţilor de la entităţile vitivinicole recreditate direct de către Ministerul Finanţelor în cadrul Programului de restructurare a sectorului vitivinicol şi transmise la deservire Directoratului. Astfel, 10 din 16 beneficiari ai recreditării au depăşit graficul de achitare a sumelor principale şi a dobânzilor, de la 9 până la 810 zile, ceea ce a determinat formarea unor datorii cu termenul de achitare expirat în sumă de 0,6 mil. euro. Totodată, mijloacele încasate de către Trezoreria de Stat din debitarea forţată a beneficiarilor cu datorii expirate nu sunt transferate îndată către Directoratul Liniei de Credit, ci reţinute în conturile trezoreriale timp de la 1 zi până la 357 de zile.

De asemenea, după restructurare, Directoratul Liniei de Credit urmează să stabilească salariile angajaţilor în baza Hotărârii Guvernului nr.743 din 11.06.2002 "Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară".

- stabilirea criteriilor legale pentru determinarea cheltuielilor operaţionale, cu încadrarea strictă a acestora în principiile şi responsabilităţile bugetar-fiscale;

- plenitudinea documentelor din dosarele prezentate de solicitanţii noi de împrumuturi recreditate, în vederea efectuării unei evaluări corecte a eligibilităţii acestora;

- în comun cu Ministerul Finanţelor, monitorizarea continuă a beneficiarilor recreditaţi direct de către minister, în vederea rambursării depline a sumelor datorate de către aceştia;

- în comun cu Ministerul Finanţelor, stabilirea unor mecanisme de transferare promptă a sumelor încasate prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat din debitarea forţată a datoriilor expirate, pentru a utiliza mijloacele conform destinaţiei şi nu a admite reţinerea îndelungată a acestora la Trezoreria de Stat.

- asigurarea întreprinderii măsurilor în vederea recuperării datoriilor beneficiarilor recreditaţi, în special a celor cu termenul de achitare expirat.

Sesizând situaţiile grave create ca urmare a gestiunii defectuoase pe parcursul mai multor ani a proprietăţii publice, inclusiv a TAPP, Guvernul a iniţiat un şir de reforme în domeniul vizat, în rezultatul cărora, dreptul exclusiv de administrare a patrimoniului public a revenit APP. Ultima a depus un efort consistent pentru remedierea deficienţelor atestate în urma preluării TAPP în administrare, fiind declanşate procese de inventariere, delimitare, înregistrare, atribuire de domeniu a TAPP, cuprinse în Legea nr.668/1995, precum şi pentru evaluarea terenurilor date în arendă la preţul de piaţă. În rezultatul activităţilor desfăşurate de APP, pe prim plan se pune identificarea cauzelor tuturor divergenţelor de suprafaţă constatate în cadrul inventarierii şi delimitaţii globale, precum şi identificarea necesarului de suprafeţe de teren pentru valorificarea potenţialului ştiinţific şi de cercetare în agricultură.

Totodată, sunt necesare activităţi stringente şi urgente pentru identificarea modalităţii de reîncheiere a contractelor de dare în arendă a TAPP, cu ajustarea prevederilor acestora la rigorile cadrului regulator actualizat, inclusiv revizuirea cuantumurilor de plată pentru arenda TAPP conform regulilor noi de calcul, ceea ce va majora esenţial încasările la bugetul de stat, faţă de plăţile încasate anterior.

Astfel, în scopul sporirii gestionării eficiente a terenurilor agricole proprietate publică şi pentru a nu admite pe viitor gestionarea defectuoasă a patrimoniului public, este necesară perfecţionarea continuă a cadrului regulator.

- lipsa unor date complete, veridice şi generalizate privind terenurile agricole, care a determinat imposibilitatea monitorizării adecvate a gestionării eficiente a acestora;

- factorii de decizie, pe parcursul mai multor ani, nu au întreprins măsuri pentru gestionarea eficientă a terenurilor, ceea ce a implicat neconformitatea activităţii de înregistrare şi administrare a patrimoniului de stat cu legile şi reglementările aferente domeniului;

- până în prezent, nici de către Agenţia Proprietăţii Publice, nici de către alţi factori de decizie care gestionează terenuri agricole proprietate publică nu au fost întreprinse măsuri pentru transmiterea terenurilor de la foştii administratori către Agenţie, fapt care a determinat denaturarea situaţiilor patrimoniale ale tuturor actorilor implicaţi în reforma respectivă;

- factorii de decizie, prin luarea unor decizii necorespunzătoare, au contribuit la crearea situaţiilor când pe terenurile agricole proprietate publică sunt amplasate construcţii proprietate privată cu suprafaţa totala de 1 760 096,8 m², unele dintre ele neavând legătură cu domeniul agricol;

- pe parcursul mai multor ani, factorii de decizie nu au întreprins masurile de rigoare pentru prelucrarea unor suprafeţe de terenuri, acestea fiind acoperite cu plantaţii perene care nu mai pot fi utilizate, ceea ce poate genera pe viitor necesitatea unor investiţii majore pentru revitalizarea lor;

- circa 32%, sau 6 920,6 ha de terenuri agricole proprietate publică sunt gestionate de 5 entităţi insolvabile. Neconcordanţele atestate în cadrul regulator au dus la includerea neregulamentară în masa debitoare a întreprinderilor de stat a drepturilor de gestiune asupra terenurilor agricole proprietate publică;

- din lipsa unor prevederi în cadrul regulator, fondatorii întreprinderilor de stat nu au posibilitate să participe sau/ şi să monitorizeze procesul de solvabilitate desfăşurat, precum şi să intervină atunci când drepturile patrimoniale asupra bunurilor statului se află sub risc de integritate;

- deşi una dintre atribuţiile autorităţilor publice centrale în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice este ţinerea evidenţei patrimoniului de stat din ramură, a contractelor de locaţiune/arendă, comodat, concesiune şi administrare fiduciară a bunurilor proprietate de stat din subordine, se constată lipsa evidenţei respective, ceea ce creează dificultăţi în evaluarea situaţiei reale în domeniul vizat;

- pe parcursul mai multor ani, modul de calculare şi plata cuantumurilor pentru arenda terenurilor nu au fost revizuite. Regulile noi de calculare a cuantumului pentru arenda terenurilor, deşi au intrat în vigoare în martie 2019, iar APP a întreprins unele măsuri, până în prezent nu sunt aplicare, ceea ce duce la neîncasarea în bugetul de stat a veniturilor suplimentare;

- Registrul contractelor de arendă a terenurilor agricole proprietate publică, instituit de Agenţia Proprietăţii Publice, nu corespunde cerinţelor cadrului regulator, fiind ţinut în formatul Excel, şi nu include toate informaţiile relevante;

- arendaşii nu au respectat prevederile cadrului regulator privind înregistrarea în Registrul Bunurilor Imobile a drepturilor de arendă asupra terenurilor, instituite pe un termen mai mare de 5 ani;

- deşi cadrul regulator restricţionează darea în arendă a terenurilor agricole în alte scopuri decât cele agricole, 23 de contracte de arendă a terenurilor au fost încheiate pentru alte scopuri decât cele cu destinaţie agricolă;

- managementul necorespunzător al contractelor de arendă a terenurilor agricole proprietate publică, lipsa unei monitorizări privind utilizarea acestora conform destinaţiilor aferente domeniului agricol au creat premise pentru apariţia unor relaţii contractuale contrare prevederilor cadrului regulator;

- implementarea cu întârziere a reformei iniţiate de Guvern în restructurarea domeniului de cercetare şi inovare a condiţionat utilizarea ineficientă a terenurilor agricole proprietate publică de către instituţiile de cercetare şi de formare profesională;

- în scopul gestionării eficiente a terenurilor agricole proprietate publică, este necesară revizuirea suprafeţelor de teren folosite pentru desfăşurarea procesului didactic.

Din totalul de 132 de cerinţe/recomandări (54 de cerinţe şi 78 de recomandări) de audit înaintate prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.12 din 05.04.2017 la 19 entităţi, au fost implementate integral 64 de cerinţe/recomandări, implementate parţial – 36, au rămas neimplementate 32.

În comparaţie cu situaţia atestată în auditul precedent, în perioada post-audit, procesul de asigurare a funcţionalităţii şi eficienţei sistemelor informaţionale ale MAI implicate în constatarea contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere (în special, a SIA REC şi SASCR "Controlul traficului"), precum şi de asigurare a cadrului de reglementare aferent a înregistrat un şir de progrese:

- AAPL au fost excluse din categoria de subregistratori ai sistemului automatizat "Controlul traficului", fiind deconectate de la sistem;

- începând cu luna martie 2018, toate veniturile aferente amenzilor contravenţionale aplicate de MAI au fost percepute exclusiv în bugetul de stat;

- procedura contravenţională pornită în baza informaţiilor obţinute prin intermediul SASCR "Controlul traficului" a fost conformată parţial la prevederile Codului contravenţional. Astfel, au fost aprobate mai multe acte normative, atât la nivel de legislaţie, cât şi la nivel instituţional, menite să reglementeze procesele operaţionale aferente documentării contravenţiilor stabilite prin intermediul SASCR "Controlul traficului";

- a fost recuperată valoarea mijloacelor fixe şi a carburanţilor constataţi lipsă în cadrul subdiviziunilor MAI;

- în limitele documentelor confirmative existente, în cadrul STI a fost restabilită evidenţa contabilă a lucrărilor de execuţie, precum şi a mijloacelor fixe aferente SASCR "Controlul traficului" în mun. Chişinău;

- STI şi IGP au fost desemnaţi prin lege ca operatori de date cu caracter personal, urmând să fie înregistrate în această calitate de către CNPDCP;

- STI a elaborat proiectul Legii cu privire la Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a contravenţiilor, a cauzelor contravenţionale şi a persoanelor care au săvârşit contravenţii, care prevede crearea, pe o platformă unică, a sistemului de evidenţă a contravenţiilor documentate de toţi agenţii constatatori din ţară, fapt ce va permite deţinerea informaţiei operative şi statistice exacte referitoare la contravenţiile comise pe teritoriul RM, precum şi la amenzile aplicate pentru acestea;

- Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea conceptului tehnic al sistemului informaţional automatizat "Registrul amenzilor contravenţionale", creând premise pentru evidenţa şi raportarea conformă a calculării şi încasării amenzilor contravenţionale aplicate de toţi agenţii constatatori.

Totuşi, acţiunile întreprinse nu au fost suficiente pentru eliminarea tuturor deficienţelor atestate de auditul precedent.

- Deşi Hotărârea Guvernului nr.493 din 14.08.2009 prevede funcţionarea, în calitate de contur al SIA RICC, a SIA "Registrul privind evidenţa contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere şi asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informaţia despre punctele de penalizare", evidenţa contravenţiilor în cadrul MAI se duce într-un sistem distinct (numit SIA "Registrul de evidenţă a contravenţiilor", sau SIA REC), care nu este integrat în SIA RICC şi conţine nu doar informaţia privind contravenţiile în domeniul circulaţiei rutiere, ci şi date privind alte contravenţii constatate de MAI. Totodată, în Regulamentul de funcţionare, aprobat prin Ordinul MAI nr.187 din 27.05.2009, sistemul în cauză figurează sub altă denumire decât cea prevăzută de actele normative în vigoare – SIA "Evidenţa contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere şi a punctelor de penalizare acumulate în baza sancţiunilor aplicate" (SIA ECCRPPA).

- Din suma totală de 50,2 mil.lei, încasată în bugetele a 13 UAT în perioada anilor 2014-2015, doar 32,2 mil.lei (sau 64,14%) au constituit amenzi aferente încălcărilor stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier în raioanele respective, ceea ce, la rândul său, a condiţionat achitarea neregulamentară a sumei de 7,4 mil.lei pentru serviciile de monitorizare video a traficului rutier prestate de agenţii economici. La finalizarea misiunii de follow-up, doar 5 din 10 APL vizate în raport (CR Ocniţa, CR Cantemir, CR Ungheni, CR Leova şi CMB) au solicitat instanţei de judecată inclusiv repararea prejudiciului cauzat, alte 5 APL nu s-au adresat în judecată pentru recuperarea prejudiciului cauzat de operatorii economici (CR Soroca, CR Drochia şi CR Orhei), sau n-au solicitat recuperarea prejudiciului (CR Criuleni, CR Anenii-Noi).

- Ţinând cont de responsabilitatea comună a MAI şi APL de nivelul I pentru asigurarea securităţii traficului rutier şi pietonal, stabilită de Legea privind siguranţa traficului rutier, Ministerului Finanţelor i-a fost înaintată recomandarea de a veni cu propuneri de modificare a cadrului legal în vederea asigurării partajării echitabile între bugetul de stat şi bugetele locale a veniturilor din aplicarea amenzilor aferente. Deşi, prin modificarea Legii nr.397 din 16.10.2003 privind finanţele publice locale, s-au introdus transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat pentru APL de nivelul I, destinate întreţinerii infrastructurii drumurilor, concomitent au fost eliminate defalcările în bugetele locale de nivelul II ale veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor. APL de nivelul I nu sunt cointeresate în creşterea nivelului veniturilor din amenzi, respectiv, nu asigură dotarea drumurilor cu mijloace de semnalizare (marcajul şi indicatoarele rutiere). În consecinţă, în mun. Chişinău, peste 90% din capturile camerelor de supraveghere ale SASCR "Controlul traficului" sunt rebutate, în perioada anilor 2016-2019 sistemul funcţionând cu un randament de circa 6,5%, ceea ce a condiţionat şi continuă să condiţioneze utilizarea ineficientă a SASCR "Controlul traficului", eludarea răspunderii contravenţionale de către participanţii la trafic, precum şi neacumularea veniturilor la bugetul de stat, ca urmare a neaplicării amenzilor contravenţionale.

- Procedura de documentare a contravenţiilor fixate cu ajutorul SASCR "Controlul traficului" se încalcă prin emiterea proceselor-verbale completate de mână, în locul proceselor-verbale electronice, prevăzute de Codul contravenţional. Astfel, în perioada anilor 2017-2018, numărul proceselor-verbale completate de mână a depăşit considerabil numărul proceselor-verbale electronice generate regulamentar. Spre exemplu, în anul 2018, procesele-verbale electronice au constituit doar 32% din numărul total al proceselor-verbale întocmite în baza probelor obţinute cu ajutorul SASCR "Controlul traficului", situaţie atestată şi în anul 2019.

- gradul înalt de formalitate în aplicarea mecanismelor de control managerial menite să asigure desfăşurarea şi monitorizarea acţiunilor de implementare;

- capacitatea instituţională redusă a STI al MAI, datorată insuficienţei de personal calificat în domeniul TI şi neatractivităţii funcţiilor disponibile pentru specialiştii de înaltă calificare.

- conformarea procedurii contravenţionale pornite în baza informaţiilor obţinute prin intermediul SASCR "Controlul traficului" la prevederile Codului contravenţional, asigurând încheierea acesteia cu procese-verbale electronice;

- îndeplinirea corespunzătoare de către agentul constatator a atribuţiilor legale în vederea finalizării procesului contravenţional, în special privind identificarea contravenientului, încasarea amenzilor şi acordarea punctelor de penalizare;

- să reglementeze exhaustiv drepturile şi obligaţiile autorităţilor implicate în constatarea contravenţiilor administrative în ceea ce priveşte evidenţa şi raportarea calculării şi încasării amenzilor, precum şi în vederea verificării corectitudinii încasării veniturilor în bugetele respective;

- recuperarea de la operatorii economici a prejudiciului cauzat bugetelor locale;

- consolidarea şi perfecţionarea cadrului de management al serviciilor TI externalizate, prin stabilirea şi verificarea îndeplinirii indicatorilor de performanţă şi calitate, în vederea conformării la cele mai înalte standarde din domeniu;

_____________________

¹³³ Potrivit datelor cuprinse în rapoartele de activitate ale IGP, numărul accidentelor rutiere înregistrate în mun. Chişinău a constituit: în anul 2016-1140; în anul 2017-1334; în anul 2018 -1289.

- neaprobarea de către Guvern a Regulamentului transporturilor rutiere de persoane, deşi acesta urma a fi aprobat până la data de 1 iunie 2017;

- neimplementarea prevederilor art.145 (2) din Codul transporturilor rutiere, privind aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor la serviciile de transport rutier pentru servicii în trafic local;

- lipsa cadrului normativ privind modalitatea atribuirii în gestiune către toţi operatorii a serviciului public privind transporturile rutiere de bunuri şi persoane, sub administrarea şi controlul autorităţii publice. Codul transporturilor rutiere (art.32) atribuie Consiliilor locale funcţii ce ţin doar de transportul rutier de persoane prin servicii regulate, nefiind prevăzute expres atribuţii şi funcţii ce ţin de activitatea în regim de taxi;

- deşi art.80 din Codul transporturilor rutiere stabileşte regimul de activitate a transporturilor rutiere de bunuri în regim de taxi, aceste prevederi nu sunt reglementate şi aplicate la nivelul autorităţilor locale în administrarea activităţilor de transport şi, respectiv, în aspect fiscal ca o sursă de venituri bugetare;

- neasigurarea aplicării uniforme a cadrului normativ privind autorizarea unităţilor de transport în aspect fiscal (art.293 (5) Cod fiscal), în condiţiile în care, conform competenţelor, organizarea şi autorizarea serviciilor de transport se efectuează concomitent de autorităţile locale şi centrale (MEI/ANTA);

- necorelarea acţiunilor strategiilor naţionale şi celor locale în domeniul transportului public urban, precum şi capacităţile organizaţionale şi financiare reduse ale autorităţilor locale au generat lipsa la nivel local a unor strategii realiste, cu obiective clare şi etapizate privind dezvoltarea şi funcţionarea transportului public urban de pasageri, susţinute cu surse financiare adecvate. Ca urmare, APL şi operatorii municipali de transport nu au realizat acţiunile stabilite în Strategiile municipale de dezvoltare a transportului urban de pasageri, cum ar fi: implementarea noilor tehnologii de plată a serviciilor de transport şi a sistemului de dirijare (control) a traficului, aprobarea standardelor de calitate şi siguranţă în transportul public, precum şi a specificaţiilor tehnice pentru mijloacele de transport acceptate în transportul public, elaborarea schemei optime de rute, elaborarea politicilor tarifare, restructurarea întreprinderilor municipale de transport etc.;

- în mun. Chişinău, monitorizarea desfăşurării activităţii de transport public nu se efectuează prin intermediul serviciului de dispecerat auto şi control, aceasta se realizează în mod haotic de fiecare operator în parte, iar autorităţile nu deţin informaţii privind executarea curselor şi respectarea graficului de circulaţie de către operatorii privaţi;

- procesul de programare a rutelor de transport public local de pasageri (distanţa, densitatea şi durata) nu asigură implementarea indicatorului din Strategia de Transport a mun. Chişinău, prin care suprapunerea tuturor rutelor de transport local nu va depăşi 30%, dar se caracterizează prin intercalarea rutelor, factor care diminuează eficienţa cheltuielilor suportate de operatorii de transport la prestarea serviciilor;

- autorităţile mun. Chişinău şi mun. Bălţi nu au asigurat documentarea unor studii privind facilităţile acordate la prestarea serviciilor de transport local de călători;

- costul serviciului de transport urban de pasageri este incert, deoarece nu există un mecanism viabil de determinare a numărului de pasageri transportaţi în bază de abonament şi scutiţi de plata călătoriei;

- conform contractelor încheiate cu ÎM, acestea urmează să asigure micşorarea treptată a mărimii subvenţiilor alocate din bugetul local, din contul majorării veniturilor obţinute de la acordarea serviciilor de transport¹³⁴, ceea ce nu s-a realizat. Din contra, ponderea subvenţiilor în totalul veniturilor acumulate este în creştere: la RTEC - de la 42,2% în anul 2016 până la 45,7% în anul 2018, la PUA – respectiv, de la 73,7% până la 78,9%, la DTB - de la 50,4% până la 58,8%;

- calcularea subsidiilor din bugetul municipal Chişinău pentru serviciile de transport s-a efectuat în baza unor prevederi contractuale şi metodologii, fără a se ţine cont de statutul şi modul de administrare a bunurilor publice din gestiunea ÎM, precum şi de toate componentele de venituri încasate de ÎM;

- neaprobarea de către fondator a statelor de personal¹³⁵ ale ÎM a dus la exagerarea numărului acestora, iar volumul de muncă aferent unei funcţii este incert. Mai mult decât atât, la remunerarea şi stimularea angajaţilor ÎM nu se ţine cont de resursele financiare disponibile pentru finanţarea cheltuielilor respective¹³⁶, inclusiv la întocmirea şi semnarea contractelor colective de muncă între salariaţi şi administraţia întreprinderilor, ca urmare, costurile aferente fiind suportate de consumatorii de servicii şi de bugetul municipal;

- DGTPCC nu a executat recomandarea privind respectarea principiilor contabilităţii de angajamente pentru serviciile de transport contractate, astfel datoria faţă de ÎM RTEC în sumă de 26,1 mil.lei nefiind înregistrată în evidenţă şi nici achitată. Totodată, au fost atestate unele progrese, care vor asigura eliminarea unor deficienţe constatate de către auditul anterior, cum ar fi:

- Serviciul Fiscal de Stat, Agenţia de Guvernare Electronică, de comun acord cu Agenţia Naţională de Transport Auto şi Agenţia Servicii Publice, sunt la etapa de definitivare a sarcinii tehnice privind consumul datelor despre operatorii şi unităţile de transport în regim de taxi prin accesul la resursele existente în Registrele informaţionale, cu unificarea tuturor web serviciilor disponibile spre consum prin platforma de interoperabilitate MConnect, pentru toate obiectele de evidenţă fiscală şi impozitare, cu comasarea registrelor de date;

- în scopul excluderii posibilităţii operatorilor de transport în regim de taxi de a activa în afara localităţii unde este înregistrată întreprinderea şi în vederea corelării activităţilor de autorizare/eliberare a plăcilor de înmatriculare cu fond de culoare galbenă/înregistrare a aparatului de taxat, prin Legea nr.190 din 27 iulie 2018 şi Legea nr.272 din 29 noiembrie 2018 ,au fost operate modificări la art.81 şi art.84 din Codul transporturilor rutiere;

- efectuarea de către Serviciul Fiscal de Stat a inventarierii tuturor echipamentelor de casă şi control, înregistrate în Registrul de evidenţă după operatorii în regim de taxi, cu actualizarea datelor aferente sediului întreprinderii/adresei subdiviziunii, mărcii/modelului şi numărului de înmatriculare a autoturismului. Până la situaţia din 30.09.2019, din Registrul de evidenţă au fost radiate 1569 de aparate de taxat, urmând a fi radiate încă 284 de aparate;

- în vederea conformării, au fost raportate Consiliului Concurenţei, ca ajutor de stat, resursele bugetare acordate întreprinderilor municipale. Astfel, ÎM RTEC, în iulie 2019, a notificat măsurile de sprijin ca ajutoare de stat primite în ultimii 3 ani, care însumează 760,5 mil.lei.

- implementarea procedurilor de control intern care să asigure respectarea cadrului legal-normativ şi eficientizarea cheltuielilor aferente prestării serviciilor de transport urban;

- elaborarea şi aprobarea criteriilor de măsurare a calităţii şi eficienţei serviciilor de transport local de călători, precum şi a criteriilor de admitere a operatorilor de transport pe rutele municipale (inclusiv privind prezentarea anuală a raportului auditului situaţiilor financiare ale operatorilor şi privind corespunderea mijloacelor de transport criteriilor de calitate şi siguranţă), cu asigurarea monitorizării implementării acestora;

- asigurarea raportării (cel puţin anual) a activităţilor de autorizare şi monitorizare a executării de către toţi operatorii economici care prestează servicii de transport urban a programelor în transport conform unui cadru procedural aprobat;

- aplicarea şi raportarea măsurilor de conformare a agenţilor economici care prestează servicii de transport auto de pasageri, asigurând calcularea şi achitarea taxei locale din prestarea serviciilor de transport de pasageri, precum şi a altor impozite şi taxe.

_____________________

¹³⁴ Prin ridicarea calităţii serviciilor prestate, diminuarea numărului de călătorii fără achitarea biletului de călătorie etc.

¹³⁵ Art.14 alin.(2) lit.l) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

¹³⁶ Art.31 alin.(3) din Codul muncii: în contractul colectiv de muncă pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum şi condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia în vigoare şi de convenţiile colective.

În procesul administrării impozitului pe bunurile imobile, nu a fost asigurată echitatea şi transparenţa fiscală, autorităţile publice centrale şi locale nu au demonstrat o conlucrare eficientă pentru perfecţionarea procedurilor fiscale, inclusiv în procesul identificării şi evidenţei tuturor subiecţilor şi obiectelor impunerii, precum şi evaluării adecvate (la preţul de piaţă) a bunurilor imobile.

Din totalul de 117 cerinţe/recomandări înaintate la 13 entităţi prin Hotărârea nr.2 din 13.02.2018, au fost implementate integral 25 (21,4%) de cerinţe/recomandări, parţial implementate – 59 (50,4%), şi neimplementate – 33 (28,2%).

Entităţile au admis omisiuni şi au anumite rezerve în procesul de executare a recomandărilor, care se referă la: neimplementarea programelor de stat de delimitare, înregistrare şi evaluare a bunurilor imobile; neimpozitarea tuturor bunurilor imobile; aplicarea neregulamentară şi ineficientă a prevederilor cadrului regulator în administrarea proprietăţii publice, cu neidentificarea riscurilor aferente; raportarea neregulamentară a datelor incluse în cadastrul funciar; contabilizarea neconformă a angajamentelor persoanelor care deţin în folosinţă proprietate publică, precum şi a soldurilor datoriilor privind relaţiile de arendă/folosinţă şi vânzare a bunurilor imobiliare; neîncasarea plăţilor pentru arenda terenurilor proprietate publică aferente bunurilor imobile aflate în folosinţa persoanelor fizice şi juridice; evidenţa contabilă irelevantă a bunurilor imobiliare; nedeterminarea responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de administrare a patrimoniului public etc.

Totuşi, urmare eforturilor depuse de către entităţile verificate, au fost constatate şi unele progrese, unele dintre care au contribuit la remedierea deficienţelor în valoare de circa 214,04 mil.lei¹³⁷:

- contabilizarea bunurilor imobile (construcţii şi terenuri proprietate publică) în valoare totală de 175,7 mil. lei;

- restabilirea în evidenţa contabilă a decontărilor aferente vânzării, dării în arendă şi în locaţiune a patrimoniului public în sumă totală de 19,3 mil.lei;

- încasarea plăţilor pentru arenda/folosinţa terenurilor proprietate publică locală aflate în folosinţa persoanelor fizice şi juridice în sumă totală de 9,9 mil. lei;

- calcularea plăţilor suplimentare în buget aferente impozitului pe bunurile imobile în sumă totală de 5,1 mil. lei;

- înregistrarea în RBI a 153 de bunuri imobile¹³⁸;

- identificarea suplimentară a 277 de bunuri imobile (care nu au fost evaluate în scopuri fiscale);

- efectuarea lucrărilor de delimitare şi înregistrare în Registrul bunurilor imobile a 22,1 mii de bunuri imobile;

- colectarea datelor pentru evaluarea a 201,6 mii de bunuri imobile;

- adoptarea mai multor acte normative (inclusiv care reglementează procesul de delimitare a proprietăţii publice).

- asigurarea corectitudinii datelor din RBI, în special, a corectitudinii înregistrării drepturilor de proprietate de stat, locală şi privată în cadrul înregistrărilor primare masive, cu asigurarea existenţei deciziilor şi fundamentărilor de rigoare ale registratorilor;

- finalizarea procesului de împroprietărire a cetăţenilor cu terenurile de pe lângă casele de locuit, conform prevederilor art.11 din Codul funciar, care deţin documente confirmative de acordare şi/sau posesie a acestor terenuri;

- întocmirea la nivel de APL a unui registru unic de evidenţă a bunurilor imobile din unitatea administrativ-teritorială, care ar servi drept temei pentru: actualizarea cadastrului funciar, inventarierea proprietăţii publice, asigurarea impozitării tuturor bunurilor imobile;

- revizuirea şi actualizarea metodologiei de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, care ar servi drept bază pentru reevaluarea bunurilor imobile;

- eliminarea deficienţelor din SIA "Cadastrul Fiscal" şi asigurarea monitorizării impozitării tuturor bunurilor imobile;

- asigurarea inventarierii conforme şi complete a bunurilor imobile (inclusiv terenuri) proprietate publică locală şi înregistrarea acestora în evidenţa contabilă;

- asigurarea revizuirii şi completării Listei bunurilor imobile proprietate de stat, aprobată prin Hotărârile Guvernului nr.351 din 23.03.2005 şi nr.161 din 07.03.2019;

- elaborarea unui cadru normativ-metodologic exhaustiv care ar reglementa modul de determinare a suprafeţelor terenurilor aferente şi adiacente obiectivelor private;

- respectarea întocmai a prevederilor art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 la vânzarea, darea în arendă/locaţiune a bunurilor imobile, precum şi la prelungirea termenului de arendă/locaţiune;

- restabilirea unei evidenţe conforme şi credibile a decontărilor aferente vânzării, dării în arendă şi în locaţiune a patrimoniului public, cu integrarea ulterioară a acesteia în evidenţa contabilă a APL etc.

_____________________

¹³⁷ Municipiile: Chişinău – 3,4 mil. lei, Bălţi – 22,6 mil.lei, Edineţ – 92,98 mil.lei, Soroca – 84,46 mil.lei, Cahul – 0,88 mil.lei; APP – 4,62 mil.lei; SFS – 5,1 mil. lei.

¹³⁸ Municipiul Bălţi -148 bunuri imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile, şi CR Dubăsari – 5 148 bunuri imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile.

Din totalul de 419 cerinţe/recomandări de audit înaintate la 33 de entităţi, au fost implementate integral 67 de cerinţe/recomandări, implementate parţial – 138, neimplementate – 214. Astfel, nu au fost eliminate toate deficienţele atestate de auditul precedent:

- lipsa unui plan investiţional, care ar include lista exhaustivă a obiectelor investiţionale de apă şi de canalizare ce urmează a fi construite, cu indicarea surselor financiare, cauzează tergiversarea finalizării obiectelor deja demarate, precum şi efectuarea investiţiilor ineficiente şi nefundamentate economic;

- cadrul normativ existent stipulează că de competenţa AAPL ţine emiterea deciziei prin care s-ar permite exploatarea fântânilor arteziene proprii, însă pentru eliberarea autorizaţiei de mediu pentru folosinţă specială a apei de către organul competent, legislaţia în vigoare nu prevede avizul/ coordonarea/ decizia AAPL. Ca rezultat, APL nu deţin informaţia cu referire la deţinătorii şi utilizatorii sondelor proprii din localitate şi nu întreprind careva măsuri pentru interzicerea exploatării fântânilor arteziene/sondelor existente ale agenţilor economici care au acces la reţelele publice de aprovizionare cu apă. Această situaţie facilitează dezicerea agenţilor economici de serviciile de aprovizionare cu apă, ceea ce condiţionează ratarea de către ÎAC a veniturilor din realizarea apei, precum şi menţinerea unui tarif majorat;

- de asemenea, nici MADRM nu a asigurat conformarea deţinătorilor de fântâni arteziene la prevederile cadrului legal-normativ existent privind autorizaţia de mediu pentru folosirea specială a apei, precum şi o evidenţă a resursei naturale subterane utilizate, ceea ce duce la captarea neautorizată a apei, nedeclararea volumului de apă real captat, neachitarea taxelor pentru folosirea resurselor naturale si poluarea mediului, contaminarea resurselor subterane de apă;

- prevederile art.29 din Legea nr.303/2013 şi ale pct.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19.02.2002 nu sunt explicite privind nedistribuirea diferenţei volumului de apă din blocurile locative şi privind indicarea entităţii (furnizorul, administratorul blocului, consumatorul) care îşi asumă cheltuielile aferente acestei diferenţe de volum. De asemenea, prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19.02.2002 nu au fost conformate la prevederile Legii nr.303/2013 (în redacţia Legii nr.322 din 30.11.2018) şi prevederile Codului civil modificat;

- deşi prevederile art.29 din Legea nr.303/2013 au fost modificate prin Legea nr.322 din 30.11.2018, consumatorii din blocurile locative rămân în continuare discriminaţi, comparativ cu alţi consumatori. ÎAC pot semna contracte de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare atât cu locatarii din blocurile locative, cât şi cu administratorii blocurilor locative, preferându-i pe ultimii, însă administratorul blocului locativ nu este consumator al serviciilor în cauză, deoarece acesta nu este beneficiar al serviciilor respective;

- nu toţi consumatorii dispun de contoare la consumul de apă, iar calcularea volumului de apă şi de canalizare pentru consumatorii casnici din blocurile locative din mun. Chişinău se efectuează neuniform, în baza unor indicatori neregulamentari şi în lipsa unor prevederi clare;

- nu a fost elaborată Metodologia care ar explica modalitatea de contabilizare la autorităţile publice a patrimoniului gestionat de către agenţii economici din domeniul public, precum şi a bunurilor primite în cadrul proiectelor investiţionale;

- deşi ANRE a aprobat, în anul 2019, o nouă Metodologie de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate¹³⁹, în contractele de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, încheiate de către AAPL cu ÎAC, pentru utilizarea bunurilor care nu aparţin operatorului, date în gestiune de către fondator, nu sunt incluse prevederi privind achitarea de către ÎAC a redevenţei/sau este stabilită redevenţa în mărime de "zero" lei, ceea ce va determina faptul că, la ieşirea din uz a bunurilor, ÎAC nu vor avea resurse pentru reconstrucţia bunurilor primite în gestiune (în principal, a reţelelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare), povara respectivă urmând a fi iarăşi asumată de către buget (local sau de stat);

- neasigurarea de către fondatorii ÎAC a conformării cadrului de reglementare a activităţii entităţilor economice principiilor unui management corporativ eficient, exprimat prin: nedeţinerea informaţiei despre patrimoniul gestionat de către ÎAC; necunoaşterea componenţei nominale a capitalului statutar; contabilizarea neconformă a bunurilor neproductive care fac parte exclusiv din proprietatea publică a AAPL; neasigurarea înregistrării dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor imobile, inclusiv terenuri, transmise în gestiune ÎAC şi grevarea dreptului de folosinţă a acestora; delegarea neconformă a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare; contractele de delegare a gestiunii sunt întocmite formal, nefiind însoţite de anexele obligatorii, care sunt parte componentă a acestora; nu este asigurată transmiterea conformă şi integrală a bunurilor gestionate de acestea; prestarea serviciului public de aprovizionare cu apă şi de canalizare de către mai mulţi prestatori ai acestuia creează situaţia că operatorii aplică, la acelaşi serviciu prestat, tarife diferite; ÎAC ratează venituri de la prestarea serviciului de aprovizionare cu apă;

- capitalizarea datoriei neachitate în termen la plata împrumuturilor şi a dobânzii de către ÎAC şi neaprobarea tarifelor la serviciile de aprovizionare cu apă şi de canalizare şi serviciile auxiliare, prestate de către toţi operatorii care au contractate împrumuturi, influenţează negativ posibilitatea ÎAC de a-şi onora obligaţiunile financiare faţă de Guvern, ce ţin de achitarea împrumuturilor contractate, şi creează riscul ca ÎAC să devină insolvabile;

- AAPL mun. Bălţi nu au asigurat monitorizarea adecvată a respectării contractului de parteneriat public privat şi, respectiv, nici eficienţa utilizării patrimoniului public de către partenerul privat;

- AAPL, de comun acord cu autorităţile competente, nu au instituit un control asupra deversărilor de apă uzate, cu depăşirea CMA în sistemul public de canalizare şi în mediul înconjurător, de către agenţii economici. Totodată, aplicarea plăţilor suplimentare la apele uzate deversate cu depăşirea CMA fără a fi prevăzute în contractele de prestare a serviciului de aprovizionare cu apă şi de canalizare generează în continuare ratarea veniturilor/majorarea cheltuielilor operatorului la serviciile de canalizare;

- deşi, potrivit art.9 din Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluare, subiecţi ai plăţii pentru deversările de poluanţi cu apele uzate sunt şi beneficiarii serviciului public de canalizare, care deversează apele uzate cu sau fără depăşirea CMA¹⁴⁰ în sistemul public de canalizare, aceştia nu calculează şi nu achită plata pentru poluare¹⁴¹, iar în calculul tarifului pentru serviciile de canalizare nu se include plata pentru poluarea mediului.

Totodată, potrivit prevederilor art.22 alin.(18) din Legea nr.303/2013, acestora urmează să li se aplice plăţi suplimentare proporţional CMA, care sunt achitate operatorului. Însă, operatorii de apă şi de canalizare nu au elaborat lista substanţelor poluante şi normativele CMA ale acestora pentru fiecare localitate şi agent economic în parte din raza teritorială de deservire, care se coordonează cu organele de mediu şi sănătate şi se aprobă de către AAPL, după cum prevăd actele normative, şi, respectiv, nu percep plăţi suplimentare pentru apele uzate deversate în sistemul de canalizare cu depăşirea CMA de poluanţi.

Pierderile supranormative nu sunt recunoscute în scopuri fiscale (art.24 alin.(13) din Codul fiscal), însă lipsa evidenţei cantitative a apei şi costului ei la diferite etape nu asigură determinarea reală a cheltuielilor care trebuie ajustate în scop fiscal şi la determinarea tarifelor. Deşi pierderile supranormative nu sunt acceptate în tarif, modul de determinare a lor nu este exhaustiv reglementat.

Potrivit prevederilor art.24 din Legea salarizării (nr.847 din 14.02.2002), membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăţii pe acţiuni (Consiliul de administraţie; Consiliul societăţii) li se stabilesc indemnizaţii lunare în mărime de până la trei salarii minime pe ţară, dar nu şi obligaţiunile lor funcţionale, cum ar fi participarea la şedinţe, ceea ce cauzează suportarea de către agenţii economici a unor cheltuieli suplimentare pentru remunerarea membrilor consiliului care nu participă la şedinţele acestora.

- asigurarea inventarierii fântânilor arteziene existente (cu stabilirea stării lor actuale) şi exploatării acestora în baza autorizaţiei de mediu pentru folosirea specială a apei;

- examinarea pertinenţei menţinerii sintagmei "şi sisteme de canalizare" din art.9 alin.(1) din Legea nr.1540 din 25.02.1998, ţinându-se cont de faptul că, până în prezent, plata pentru poluarea mediului nu a fost calculată şi achitată pentru poluanţii din apele deversate în sistemele de canalizare;

- revizuirea sau aprobarea Regulamentului cu privire la prestarea serviciilor comunale şi necomunale, folosirea, exploatarea şi administrarea locuinţelor, în scopul conformării acestuia la cadrul legal existent, precum şi eliminării incertitudinilor privind distribuirea sau nedistribuirea diferenţei volumului de apă din blocurile locative şi indicării exprese a entităţii (furnizorul, administratorul blocului, consumatorul) care îşi asumă cheltuielile aferente acestei diferenţe de volum;

- revizuirea prevederilor art.24 din Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002, în scopul corelării remunerării membrilor Consiliului de administraţie în funcţie de îndeplinirea obligaţiunilor funcţionale (prezenţa la şedinţele Consiliului de administraţie).

_____________________

¹³⁹ Hotărârea ANRE nr.489/2019 din 20.12.2019 "Cu privire la aprobarea Metodologiei de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate" ( în vigoare din 21.02.2020).

¹⁴⁰ Concentraţii Maxim Admisibile de poluanţi (CMA).

¹⁴¹ Echipa de audit nu a avut acces la darea de seamă EMPOLDEP19 din baza de date a SFS, pentru a efectua analiza agenţilor economici care prezintă această dare de seamă. Analiza în cauză s-a efectuat în baza datelor privind plăţile calculate şi achitate în anul 2019 (9 luni) din SI Contul Curent.

¹⁴² Hotărârea Guvernului nr.199 din 20.03.2014 "Cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028)".

Prin scr.nr.02/09-3419 din 27.12.2019, CNA a informat că examinează Raportul de audit şi că au fost iniţiate un şir de măsuri, care până în prezent nu au fost finalizate, respectiv, termenul de examinare a materialelor a fost prelungit.

Prin scr.nr.02/09-414 din 14.02.2020, CNA a informat că măsurile iniţiate nu au fost finalizate până în prezent, respectiv, termenul de examinare a materialelor a fost prelungit

La 20.02.2020, documentele solicitate au fost transmise PG (ordonanţa de ridicare, procesul-verbal de ridicare).

Prin scr.nr.24-68/18-649 din 15.05.2020, PG a comunicat că, urmare examinării Raportului de audit, au fost pornite 2 cauze penale în temeiul art.327 alin.(2) lit.b¹, art.190 alin.(2) lit.d), art.335 alin.(1) Cod penal. Cauzele penale au fost expediate, pentru desfăşurarea urmăririi penale, Procuraturii Anticorupţie, conform competenţei materiale

Prin scr.nr.03-223-20 din 10.02.2020, Curtea a remis materialele solicitate.

Prin scr.nr.24-16/20-234 din 13.02.2020, PG a comunicat despre pornirea procesului penal nr.20209248021, la 13.02.2020, în temeiul actului de autosesizare a procurorului de caz

Prin scr.nr.03-280-20 din 26.02.2020, Curtea de Conturi a remis PG copiile documentelor solicitate conform borderourilor anexate. Materiale în proces de examinare

Referitor la cazurile care vizează sustragerea mijloacelor fixe de la întreprinderile de stat în care Agenţia "Apele Moldovei" a avut calitatea de fondator, menţionăm că, la 10.02.2020, Procuratura raionului Ştefan Vodă a pornit cauza penală conform elementelor infracţiunii prevăzute de art.191 alin.(2) lit.d) Cod penal, pe faptul însuşirii ilegale a bunurilor aflate în gestiunea ÎS "STI Ştefan Vodă", iar în alt caz verifică, în cadrul unui proces penal, acţiunile pretins ilegale de comercializare a bunurilor ÎS "STI Ştefan Vodă" de către executorul judecătoresc

Curtea de Conturi a expediat materialele solicitate.

Materiale în proces de examinare