Hotărâre nr.52 din 24.07.2018 privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Întreprinderii de Stat "MoldATSA" la 31 decembrie 2017

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

privind Raportul auditului situaţiilor financiare

ale Întreprinderii de Stat “MoldATSA”

la 31 decembrie 2017

nr. 52  din  24.07.2018

 (în vigoare 28.09.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 366-376 art. 41 din 28.09.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui Consiliului de administraţie al Întreprinderii de Stat “MoldATSA”, dl Anatol Usatîi; administratorului Întreprinderii de Stat “MoldATSA”, dl Veaceslav Frunze; contabilului-şef al Întreprinderii de Stat “MoldATSA”, dna Olga Tudor; şefului Secţiei economie, analiză şi tarife din cadrul Întreprinderii de Stat “MoldATSA”, dna Tatiana Sava; şefului Secţiei achiziţii din cadrul Întreprinderii de Stat “MoldATSA”, dl Vadim Busuioc, călăuzindu-se de art.3 alin.(1) şi art.5 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017¹, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare ale Întreprinderii de Stat “MoldATSA” la 31 decembrie 2017.

__________________________

¹ Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit a fost realizată conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018 (cu modificările ulterioare)², având drept scop de a verifica, sub toate aspectele semnificative, dacă situaţiile financiare ale Întreprinderii de Stat “MoldATSA” prezintă o imagine reală şi fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil şi, în ansamblul lor, nu conţin denaturări semnificative, fiind supusă auditării perioada anului 2017.

__________________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018”.

Auditul public extern s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit: ISSAI 100 “Principii fundamentale ale auditului sectorului public”, ISSAI 200 “Principii fundamentale ale auditului financiar” şi ISSAI 1000-2999 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit”³.

__________________________

³ Aprobate prin Hotărârile Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 şi nr.7 din 10.03.2014.

Examinând Raportul de audit, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

situaţiile financiare ale Întreprinderii de Stat “MoldATSA” la 31 decembrie 2017, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiilor patrimonială şi financiară, în corespundere cu cadrul de raportare financiară aplicabil. Totodată, unele carenţe ale managementului contabil, deficienţele unor procese operaţionale, precum şi lacunele prevederilor din politicile contabile au generat anumite nereguli, care, în ansamblul lor, au afectat autenticitatea şi fidelitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare.

Constatările din Raportul de audit au servit drept bază pentru exprimarea de către audit a opiniei cu rezerve asupra situaţiilor financiare auditate.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2) şi art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare ale Întreprinderii de Stat “MoldATSA” la 31 decembrie 2017, care se anexează la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Întreprinderii de Stat “MoldATSA”, pentru realizarea măsurilor şi acţiunilor punctuale privind implementarea recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Ministerului Economiei şi Infrastructurii, pentru informare şi luare de atitudine;

2.3. Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre acţiunile întreprinse pentru executarea subpunctului 2.1. din prezenta Hotărâre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării Hotărârii şi Raportului de audit în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.52 din 24 iulie 2018

RAPORTUL

auditului situaţiilor financiare ale Întreprinderii

de Stat “MoldATSA” la 31 decembrie 2017

LISTA ACRONIMELOR

I. OPINIE CU REZERVE

Auditul public extern a auditat situaţiile financiare ale ÎS “MoldATSA” la 31 decembrie 2017¹, care, sub toate aspectele semnificative, ţinându-se cont de cele expuse în Capitolul II. “Baza pentru exprimarea opiniei cu rezerve”, oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiilor patrimonială şi financiară ale ÎS “MoldATSA” la data respectivă şi corespund cadrului de raportare financiară aplicabil².

___________________

¹ Bilanţul; Situaţia de profit şi pierdere; Situaţia modificărilor capitalului propriu; Situaţia fluxurilor de numerar; Notele la situaţiile financiare, inclusiv: Anexa nr.6 “Date generale”, Anexa nr.7 “Informaţiile cerute de SNC”, Anexa nr.8 “Notă informativă privind veniturile şi cheltuielile clasificate după natură”, Anexa nr.9 “Notă informativă privind relaţiile cu nerezidenţii”; Sumarul politicilor contabile semnificative.

² Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea contabilităţii); Standardele Naţionale de Contabilitate (în continuare – SNC), aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 06.08.2013; Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.119 din 06.08.2013.

II. BAZA PENTRU EXPRIMAREA OPINIEI CU REZERVE

Auditul s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit³. Responsabilităţile auditului sunt descrise detaliat în Capitolul IX. “Responsabilitatea auditorului” din prezentul Raport de audit.

Auditorii implicaţi în misiunea de audit au fost independenţi faţă de entitatea auditată, conform cerinţelor relevante de etică profesională⁴. Probele de audit obţinute sunt suficiente şi adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia de audit şi a justifica principalele constatări şi concluzii.

Neregulile/carenţele expuse în prezentul Raport (Capitolul IV. “Aspectele-cheie de audit”, sintetizate în Anexa nr.9 la Raport), preponderent exprimate prin înregistrarea necorespunzătoare a unor elemente contabile, lacunele în prevederile politicilor contabile, precum şi deficienţele unor procese operaţionale, în ansamblul lor, au afectat autenticitatea şi fidelitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare.

___________________

³ ISSAI 100, ISSAI 200, aprobate pentru aplicare prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013; ISSAI 1000-9999, aprobate pentru aplicare prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014.

⁴ Codul etic al Curţii de Conturi.

III. PREZENTAREA ENTITĂŢII AUDITATE

3.1. Statutul juridic şi scopul activităţii entităţii auditate

ÎS “MoldATSA” este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care desfăşoară activitatea de întreprinzător pe baza proprietăţii de stat care i-a fost transmisă în gestiune. Aceasta dispune de ştampilă şi blanchete cu Stema de Stat a RM.

Scopul activităţii ÎS “MoldATSA” constă în asigurarea utilizării spaţiului aerian şi deservirea traficului aerian.

3.2. Managementul entităţii auditate

Gestionarea ÎS “MoldATSA” este exercitată de către fondator (MEI), prin intermediul CA şi al administratorului întreprinderii.

CA reprezintă un organ colegial, format din 7 membri, care se desemnează de către fondator pe un termen de 3 ani.

Administratorul întreprinderii este organul executiv unipersonal, care îşi exercită obligaţiunile şi atribuţiile în baza contractului încheiat cu fondatorul (contractul reglementează relaţiile dintre fondator şi administrator, stabileşte drepturile şi obligaţiunile părţilor, inclusiv restricţiile la drepturile de folosinţă şi de dispunere de patrimoniu, prevede modul şi condiţiile de remunerare a administratorului şi răspunderea materială a părţilor, condiţiile de reziliere a contractului).

Informaţiile detaliate privind principalele genuri de activitate ale ÎS “MoldATSA”, structura organizatorică, organigrama şi statele de personal sunt prezentate în Anexa nr.1 la Raport.

3.3. Organizarea evidenţei contabile

ÎS “MoldATSA” organizează şi ţine contabilitatea în baza principiului de angajamente, sistemului contabil în partidă dublă, aplicând normele contabile şi cadrul de raportare financiară prevăzute de SNC (informaţiile detaliate privind cadrul legal-normativ aferent organizării şi ţinerii evidenţei contabile, precum şi cadrul de raportare financiară aplicabil sunt prezentate în Anexa nr.1 la Raport).

3.4. Situaţia patrimonial-financiară şi sursele de finanţare a activităţii

Patrimoniul gestionat de ÎS “MoldATSA” aparţine în totalitate statului şi, în aspectul existenţei şi componenţei materiale, a constituit la finele anului 2017cca 265,3mil. lei. Structura şi evoluţia patrimoniului gestionat sunt prezentate în Anexa nr.2 la Raport.

Unul dintre obiectivele principale ale activităţii întreprinderii este de a obţine profit. În contextul dat, auditul denotă că profitul net al ÎS “MoldATSA” la finele anului 2017 a constituit 11,0 mil. lei, înregistrând o creştere cu 8,2 mil. lei faţă de anul precedent. Informaţiile detaliate privind situaţia de profit şi pierdere a entităţii auditate sunt prezentate în Anexa nr.3 la Raport. Totodată, informaţiile privind veniturile şi cheltuielile ÎS “MoldATSA”, în funcţie de natura acestora, pe anii 2016-2017 sunt expuse în Anexele nr.6 şi nr.7 la prezentul Raport.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1. Gradul de implementare a recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi este ridicat.

Misiunea de audit desfăşurată anterior de către Curtea de Conturi privind regularitatea gestionării patrimoniului public de către ÎS “MoldATSA” în perioada anilor 2010-2011 a constatat unele nereguli/carenţe, exprimate prin:

- neracordarea situaţiei reale privind patrimoniul gestionat cu informaţiile respective din Statutul întreprinderii, precum şi cu cele înregistrate în Cadastrul bunurilor imobile;

- neînregistrarea în evidenţa contabilă a unor bunuri aflate în gestiune, inclusiv a terenurilor;

- nereevaluarea corespunzătoare a mijloacelor fixe;

- lipsa cadrului regulator intern privind desfăşurarea achiziţiilor de bunuri/servicii;

- lipsa unor norme, la nivel naţional, privind metodologia calculării tarifelor pentru serviciile prestate;

- utilizarea neraţională a resurselor privind remunerarea muncii.

În scopul eliminării deficienţelor consemnate, precum şi remedierii situaţiilor constatate, în baza Hotărârii CCRM⁵, au fost elaborate, aprobate şi înaintate conducerii ÎS “MoldATSA” recomandările de rigoare (8 recomandări).

Urmare evaluării caracterului adecvat şi a oportunităţii măsurilor întreprinse de către factorii decizionali şi cei responsabili privind realizarea recomandărilor respective, precum şi a gradului de implementare a acestora, auditul atestă că acţiunile realizate în acest sens au fost unele punctuale şi cuprinzătoare şi că gradul de implementare a recomandărilor este ridicat.

Astfel, din cele 8 recomandări înaintate, 6au fost realizate integral, iar 2 - realizate parţial (a se vedea Anexa nr.5 la prezentul Raport).

___________________

⁵ Raportul auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către ÎS “MoldATSA” pe perioada anilor 2010-2011, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.16 din 03.05.2012.

4.2. Situaţiile financiare supuse auditului, sub toate aspectele semnificative, prezintă poziţia patrimonială inteligibilă, credibilă şi exhaustivă.

4.2.1. Inventarierea desfăşurată a contribuit la stabilirea şi evaluarea reală a elementelor patrimoniale, astfel asigurând, sub toate aspectele semnificative, raportarea reală şi fidelă a patrimoniului gestionat.

Cunoaşterea situaţiei reale a patrimoniului impune inventarierea acestuia, care constituie o obligaţie legală şi care se desfăşoară potrivit procedurilor stabilite prin acte normative⁶, finalizându-se cu contrapunerea situaţiei faptice cu cea scriptică şi cu luarea măsurilor legale corespunzătoare pentru corectarea diferenţelor constatate. Inventarierea reprezintă procedeul de control care asigură realitatea şi fidelitatea informaţiilor la întocmirea situaţiilor financiare.

În contextul celor relatate, se atestă că inventarierea s-a desfăşurat în mod regulamentar. Totodată, este necesar de menţionat că în procesul inventarierii a fost testată aplicaţia de inventariere pe baza codurilor de bare, care va fi implementată integral până la finele anului curent. Automatizarea procesului de inventariere va elimina posibilele erori ale factorului uman, va reduce timpul destinat inventarierii, va permite generalizarea unui inventar exact al bunurilor gestionate şi raportarea situaţiei reale a acestora.

Astfel, inventarierea desfăşurată, ca mecanism de control intern, a contribuit la identificarea precisă a bunurilor gestionate şi a stat la baza întocmirii situaţiilor financiare, care, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei patrimoniale.

___________________

⁶ Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

4.2.2. Informaţiile privind imobilizările corporale şi amortizarea acestora, sub aspectele semnificative, au fost raportate veridic şi în măsură deplină.

Valoarea iniţială a imobilizărilor corporale a constituit 339,3 mil. lei, iar amortizarea acumulată a acestora - 204,1 mil.lei. Structura imobilizărilor corporale (cu valoarea de bilanţ), pe categoriile atribuite, este prezentată în Figura care urmează.

Figura nr.1

Sursă: Bilanţul ÎS “MoldATSA” la 31 decembrie 2017.

Urmare activităţilor de audit desfăşurate, se denotă că imobilizările corporale gestionate, sub toate aspectele semnificative, au fost înregistrate în evidenţa contabilă şi prezentate în situaţiile financiare în mod real şi pe deplin. Totodată, probele de audit colectate au relevat şi unele iregularităţi/carenţe, care au afectat autenticitatea informaţiilor respective din situaţiile financiare auditate, după cum urmează:

- contabilizarea necorespunzătoare a terenurilor gestionate, cauzată de controlul intern insuficient, ceea ce a condiţionat prezentarea neautentică în situaţiile financiare a capitalului propriu. Urmare implementării recomandărilor anterioare,au fost evaluate prin intermediul evaluatorului extern şi contabilizate terenurile gestionate (17 terenuri cu suprafaţa totală de 16,0806 ha şi valoarea de 30,4 mil. lei), totodată,fiind înregistrate în suma respectivă datoriile pe termen lung privind bunurile primite în gestiune economică.

Potrivit Statutului întreprinderii, capitalul social al acesteia este format din următoarele surse: aportul fondatorului sub formă de mijloace băneşti şi bunuri; investiţii capitale din contul subvenţiilor şi profitul net; bunuri transmise cu titlu gratuit; drepturi patrimoniale (drepturi de folosinţă a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale), altele. Prin urmare, auditul denotă că terenurile gestionate constituie elemente de capital propriu, care, în mod eronat, în baza deciziei CA, au fost atribuite la grupa de conturi contabile aferente datoriilor pe termen lung, impactul fiind denaturarea poziţiilor bilanţiere respective;

- casarea şi radierea din evidenţa contabilă a 3 clădiri cu valoarea totală iniţială de cca 1,0 mil. lei, care de fapt nu au fost demolate/desfiinţate, ceea ce a compromis fidelitatea elementelor patrimoniale. Clădirile în cauză,nefiind implicate în procesul tehnologic al întreprinderii din anul 2005, au fost casate şi de recunoscute în evidenţa contabilă, deşi acestea fizic există până în prezent. Auditul denotă că, în aspect procedural, modul de casare a bunurilor vizate a corespuns exigenţelor reglementărilor în vigoare⁷, însă operaţiunea economică respectivă, care n-a avut loc, a fost înregistrată în evidenţa contabilă, fapt ce afectează veridicitatea informaţiilor privind patrimoniul gestionat, prezentate în situaţiile financiare.

Totodată, se atestă că 2 clădiri din cele vizate sunt incluse în Registrul bunurilor imobile, ceea ce impune respectarea prevederilor legale privind desfiinţarea acestora⁸;

- neajustarea valorii contabile a mijloacelor fixe amortizate integral şi utilizate în procesul tehnologic, ceea cea condiţionat denaturarea costurilor serviciilor prestate, fiind imposibilă evaluarea efectului cumulat respectiv asupra situaţiilor financiare auditate. Potrivit Registrului mijloacelor fixe,entitatea deţinea 1351 unităţi de mijloace fixe, din care 1073 unităţi (sau 79,4% din totalul acestora), cu valoarea iniţială de 37,1 mil. lei, deşi sunt amortizate complet, au fost utilizate în activitatea operaţională a întreprinderii.

De menţionat că cheltuielile privind amortizarea imobilizărilor (utilizate nemijlocit în procesul tehnologic), în conformitate cu prevederile normative⁹, participă la determinarea bazei de cost a taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană prestate de întreprindere, iar potrivit politicilor contabile adoptate, se includ în costul acestor servicii.

În contextul celor relatate, auditul denotă neajustarea valorii contabile a imobilizărilor corporale implicate nemijlocit în procesul tehnologic şi integral amortizate, precum şi a duratei de funcţionare utilă şi/sau valorii reziduale ale acestora, reieşind din beneficiile economice obţinute de către întreprindere în rezultatul utilizării acestora,fapt ce influenţează în mod nefavorabil costul real al serviciilor prestate, baza de cost a taxelor pentru serviciile prestate, precum şi valoarea indicilor de performanţă aferenţi activităţii operaţionale¹⁰.

___________________

⁷ Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500 din 12.05.1998.

⁸ Art.17-20 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr.163 din 09.07.2010.

⁹ Pct.58 din Metodologia privind baza de calcul şi aprobare a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476 din 20.04.2016.

¹⁰ Indicatorii de măsurare a eficienţei economice; indicatorii eficienţei factorilor de producţie; indicatorii de structură a resurselor consumate şi a rezultatelor obţinute etc.

4.2.3. Informaţiile raportate privind imobilizările necorporale, sub toate aspectele semnificative, au întrunit principiile de credibilitate, veridicitate şi plenitudine.

Valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale a însumat 8,7 mil. lei (45 unităţi), iar amortizarea acumulată relevantă acestora – 8,5 mil. lei.

Analogic situaţiilor expuse în subpunctul precedent, informaţiile privind imobilizările necorporale şi amortizarea acestora au fost raportate, sub toate aspectele semnificative, în mod veridic şi pe deplin.

4.2.4. Prevederile Hotărârii Guvernului nr.351 din 23.03.2005 nu au fost ajustate la situaţia reală.

Potrivit reglementărilor normative în vigoare¹¹, listele bunurilor imobile proprietate publică a statului reprezintă un inventar centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu gestionarii respectivi. Probele de audit acumulate relevă că 19 bunuri imobile (cu valoarea iniţiala, la 31 decembrie 2017, de 3,4 mil. lei), înregistrate în evidenţa contabilă a întreprinderii, nu au fost incluse în Lista respectivă a bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005, iar 3 bunuri imobile înregistrate în această listă nu se regăsesc în evidenţa contabilă a entităţii auditate. Prin urmare, se atestă prezentarea neuniformă în diferite surse de informaţii¹² a datelor privind bunurile imobile gestionate.

Notă: Aspectul în cauză a fost abordat de către auditul independent desfăşurat în anul 2016. Urmare recomandărilor respective înaintate, ÎS “MoldATSA” a venit cu propunerea de a modifica/actualiza Hotărârea Guvernului menţionată, însă, până în prezent, situaţia rămâne nesoluţionată.

___________________

¹¹ Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile.

¹² Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului aflate în administrarea ÎS “MoldATSA”, informaţiile respective din Situaţiile financiare şi Listele bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

4.2.5. Deşi creanţele comerciale au înregistrat un trend ascendent pronunţat, iar măsurile întreprinse privind recuperarea acestora nu au avut impactul scontat, acestea au fost prezentate în situaţiile financiare în mod veridic şi pe deplin.

Creanţele comerciale au însumat cca 84,3 mil. lei (sau 31,8% din totalul activelor), sau cu cca 80,5% mai mult faţă de anul precedent. Din totalul creanţelor comerciale înregistrate, 54,6% (sau 46,0 mil.lei) au revenit creanţelor comerciale din ţară şi, respectiv, 45,4% (sau 38,3 mil.lei) - creanţelor comerciale din străinătate.

Figura nr.2

Sursă: Elaborată de auditul public extern în baza informaţiilor din Balanţa de verificare

pe anul 2017 şi a informaţiilor respective prezentate la situaţia din 30 iunie 2018.

Sporirea creanţelor comerciale a fost condiţionată preponderent de majorarea creanţelor comerciale din ţară cu 34,8 mil. lei (sau de cca 4 ori). Trendul de creştere a creanţelor comerciale din ţară s-a menţinut şi în anul 2018. Astfel, la situaţia din 30 iunie curent, creanţele comerciale din ţară au însumat 55,4 mil. lei, din care 47,3 mil. lei – creanţele cu termenul de achitare expirat.

Măsurile întreprinse privind recuperarea creanţelor, inclusiv prin instanţele de judecată, nu au avut efectul scontat. Totodată, majorările de întârziere (10,1 mil.lei - la 30 iunie 2018), aplicate debitorilor potrivit clauzelor contractuale, nu au fost recunoscute de către debitori, respectiv încasarea sumelor menţionate este dubioasă.

Testările de audit efectuate nu au relevat careva iregularităţi privind existenţa, exactitatea şi prezentarea creanţelor comerciale în situaţiile financiare, însă echilibrul financiar al întreprinderii este supus unui risc sporit în cazul nerecuperării integrale a creanţelor menţionate.

4.2.6. Constituirea provizionului pentru creanţele compromise nu a fost însoţită de procedeele/criteriile respective stabilite în politica de contabilitate, ceea ce a generat denaturarea cheltuielilor operaţionale, precum şi a rezultatului financiar.

Potrivit politicii contabile adoptate,creanţele compromise se contabilizează prin metoda directă, care presupune faptul că creanţele compromise se decontează ca cheltuielile în perioada de gestiune în care au fost recunoscute drept compromise¹³. Contrar exigenţelor menţionate, întreprinderea, la data de 31 decembrie 2017, a constituit provizionul privind creanţele compromise din străinătate în valoare de 5,3 mil. lei (sau 258,8 mii euro), fiind înregistrate în evidenţa contabilă cheltuielile operaţionale în suma indicată.

În contextul celor relatate, auditul denotă că aplicarea necorespunzătoare a metodei de contabilizare a creanţelor compromise a condiţionat denaturarea cheltuielilor operaţionale, precum şi a rezultatului financiar al întreprinderii la finele anului 2017.

___________________

¹³ Pct.37 şi pct.38 din SNC “Creanţe şi investiţii financiare”.

4.3. Situaţia de profit şi pierdere, în contextul cheltuielilor suportate şi veniturilor generate, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă.

4.3.1. Informaţiile privind veniturile, sub toate aspectele semnificative, nu au fost denaturate, însă unele particularităţi de recunoaştere a veniturilor aplicate generează riscuri privind plenitudinea şi departajarea tranzacţiilor aferente în perioadele de gestiune viitoare.

În perioada auditată veniturile au însumat 198,8 mil. lei, inclusiv: venituri din activitatea operaţională – 185,6 mil. lei; venituri din operaţiuni cu active imobilizate – 0,3 mil. lei; venituri financiare – 12,9 mil. lei (Informaţii detaliate privind veniturile generate, în funcţie de natura acestora, sunt prezentate în Anexa nr.6 la Raport).

Analiza structurală a veniturilor a relevat că ponderea majoră în totalul acestora a revenit veniturilor din vânzări (92,2%) şi veniturilor din diferenţele de curs valutar (6,4%).Aceste venituri au fost supuse testărilor de audit de rigoare, urmare cărora s-au formulat constatările şi concluziile, expuse în continuare.

4.3.1.1. Veniturile din vânzări au fost recunoscute în conformitate cu cadrul regulator aplicabil, înregistrate exhaustiv în perioada de gestiune corespunzătoare, precum şi raportate în mod veridic.

Veniturile din vânzări se formează preponderent din prestarea serviciilor de navigaţie aeriană, informaţiile sintetizate aferente acestora fiind prezentate în tabelul care urmează.

De menţionat că misiunea de audit desfăşurată anterior¹⁶ a relevat lipsa, la nivel naţional, a unor norme de reglementare privind delimitarea cheltuielilor care stau la baza stabilirii taxelor/tarifelor, precum şi a metodologiei calculării taxelor/tarifelor propriu-zise. Urmare recomandărilor aferente înaintate şi dat fiind faptul că RM a aderat¹⁷ la tratatele internaţionale pentru securitatea navigaţiei aeriene¹⁸, a fost adoptată (în conformitate cu exigenţele aplicabile în cadrul EUROCONTROL¹⁹) Metodologia privind baza de calcul şi aprobare a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană, care stabileşte modul de formare şi percepere a veniturilor care provin de la serviciile de navigaţie aeriană²⁰.

În contextul celor relatate, auditul denotă că stabilirea şi perceperea taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană se efectuează în corespundere cu cadrul normativ în vigoare al RM, precum şi în baza reglementărilor/procedeelor internaţionale.(Etapele procesului de percepere a taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană sunt expuse în Anexa nr.8 la prezentul Raport).

Cuantumul taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană se aprobă anual de către autoritatea naţională de profil, conform procedurii prevăzute în cadrul regulator în vigoare²¹. Astfel, pentru anul 2017 a fost stabilită mărimea taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană, după cum urmează: (i) taxa pentru serviciile de navigaţie aeriană de rută în mărime de 1272,65 lei/unităţi deservite corespunzător zborului; (ii) taxa pentru serviciile de navigaţie aeriană terminal în mărime de 5,65 EURO/tonă.

Activităţile desfăşurate de audit au relevat că prevederile politicilor contabile privind evidenţa contabilă a veniturilor în cauză sunt strict corelate cu reglementările menţionate. Astfel, se denotă că veniturile din vânzări, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă.

___________________

¹⁴ Serviciile de navigaţie aeriană de rută (RANC) includ: controlul de radiolocaţie de rută; dirijarea şi controlul circulaţiei aeriene pe rută la altitudinea de până la 14100 m; asigurarea informaţională a zborurilor; utilizarea radiobalizei exterioare; asistenţa meteorologică; acordarea serviciilor de căutare-salvare în cazul accidentelor aeronautice.

¹⁵ Serviciile de navigaţie aeriană terminal (TANC) includ: dirijarea circulaţiei aeriene până la 1500 m altitudine în timpul decolării şi aterizării aeronavelor în raza de 20 km de la aerodrom;asistenţa meteorologică;dirijarea traficului aerian în zona aerodromului;dirijarea circulaţiei pe peron şi pe suprafaţa de manevră;utilizarea radiobalizei interioare.

¹⁶ Raportul auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către ÎS “MoldATSA” pe perioada anilor 2010-2011, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.16 din 03.05.2012.

¹⁷ Hotărârea Parlamentului nr.726-XIV din 16.12.1999despre aderarea Republicii Moldova la Convenţia internaţională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigaţiei aeriene şi la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană.

¹⁸ Convenţia internaţională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigaţiei aeriene, încheiată la 13.12.1960 şi completată prin Protocolul semnat la Bruxelles la 12.02.1981, şi Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, semnat la Bruxelles la 12 .02.1981.

¹⁹ Regulamentul financiar aferent sistemului de taxe de rută al Organizaţiei Europene pentru Securitatea Navigaţiei Aeriene.

²⁰ Metodologia privind baza de calcul şi aprobare a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476 din 20.04.2016.

²¹ Titlul IV din Metodologia privind baza de calcul şi aprobare a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476 din 20.04.2016.

4.3.1.2. Informaţiile raportate privind veniturile din diferenţele de curs valutar au întrunit principiile de credibilitate, veridicitate şi plenitudine.

Veniturile din diferenţele de curs valutar (12,6 mil. lei) au fost generate de diferenţele favorabile rezultate din recalcularea valutei străine în monedă naţională la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc, faptele economice fiind efectuate în valută străină.

Prezenta misiune de audit a relevat că evidenţa contabilă a operaţiunilor în valută străină s-a ţinut în monedă naţională, precum şi în valută străină, fiind reglementată de SNC şi politicile contabile tangenţiale. Echivalentul în monedă naţională a fost determinat prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data: înregistrării iniţiale a operaţiunii în valută străină; achitării integrale sau parţiale a creanţelor/datoriilor aferente operaţiunilor în valută străină; întocmirii situaţiilor financiare (data raportării).

Astfel, auditul denotă că veniturile din diferenţele de curs valutar, în perioada supusă auditului, nu au fost denaturate, fiind prezentate în situaţiile financiare în mod veridic şi exhaustiv.

Notă: Veniturile din diferenţele de curs valutar au fost testate în corelare cu cheltuielile aferente tranzacţiilor (cheltuielile din diferenţele de curs valutar pentru anul 2017 au constitui 15,1 mil. lei), care, analogic veniturilor în cauză, au întrunit principiile de credibilitate, veridicitate şi plenitudine.

4.3.1.3. Unele particularităţi aplicate de recunoaştere a veniturilor contravin principiilor contabilităţii de angajamente.

Potrivit reglementărilor contabile interne²², venitul se evaluează la valoarea venală (de piaţă), care se stabileşte în baza contractelor de furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană, contractelor de arendă, contractelor privind vânzarea-cumpărarea valorilor mobiliare şi a altor acorduri încheiate între ÎS “MoldATSA” şi beneficiarii serviciilor prestate de întreprindere.

Veniturile sunt recunoscute în baza metodei de angajamente în perioada de gestiune în care acestea au fost obţinute, indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor băneşti. Totodată, veniturile din penalităţi şi veniturile din sumele daunelor materiale, care urmează să fie recuperate de la persoanele vinovate, se recunosc în baza metodei de casă, pe măsura încasării/plăţii mijloacelor băneşti, ceea ce contravine principiilor de bază ale contabilităţii de angajamente.

Deşi prezenta misiune de audit nu a relevat denaturări ale situaţiilor financiare, generate de aplicarea principiilor necorespunzătoare de recunoaştere a veniturilor, această carenţă le poate condiţiona pe viitor, ceea ce impune ajustarea prevederilor politicilor de contabilitate ale entităţii la principiile contabilităţii de angajamente.

___________________

²² Pct.28 din Politica de contabilitate, aprobată prin Ordinul administratorului ÎS “MoldATSA” nr.125 din 30.12.2016.

4.3.2. Cheltuielile au fost recunoscute de către auditul public extern ca unele pertinente, în funcţie de activităţile desfăşurate,precum şi veridice, din punct de vedere valoric.

Cheltuielile în perioada auditată au însumat 186,0 mil. lei, inclusiv: cheltuielile din activitatea operaţională – 170,8 mil. lei; cheltuielile cu active imobilizate – 0,1 mil. lei; cheltuielile financiare – 15,1 mil. lei. (Informaţii detaliate privind cheltuielile suportate, în funcţie de natura acestora, sunt expuse în Anexa nr.7 la prezentul Raport).

Analiza structurală a cheltuielilor a relevat că ponderea majoră în totalul acestora a revenit:cheltuielilor de personal, inclusiv contribuţiile de asigurări sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (48,8%); cheltuielilor privind serviciile achiziţionate cu scopul de producere (18,7%); cheltuielilor din diferenţele de curs valutar (8,1%); altor cheltuieli administrative (5,1%); cheltuielilor privind constituirea provizioanelor pentru creanţele compromise din străinătate şi decontarea acestora (3,9%). Aceste cheltuieli au fost supuse testărilor de audit de rigoare, urmare cărora s-au formulat constatările şi concluziile, după cum urmează:

4.3.2.1. Cheltuielile aferente remunerării muncii angajaţilor, inclusiv contribuţiile de asigurări sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, au fost efectuate în conformitate cu exigenţele cadrului regulator în vigoare şi prezentate corespunzător în situaţiile financiare.

Cheltuielile privind retribuţia angajaţilor sunt prezentate în tabelul care urmează.

Probele de audit colectate atestă că informaţiile din situaţiile financiare aferente cheltuielilor privind remunerarea muncii angajaţilor prezintă o imagine reală şi fidelă, iar cuantumul plăţilor angajaţilor a fost stabilit în modul corespunzător şi regulamentar.

Totodată, neasigurarea promovării şi implementării unui management eficient al resurselor umane în cadrul întreprinderii a condiţionat acumularea unui număr semnificativ de zile de concediu anual nefolosite (2395 de zile la situaţia din 31 decembrie 2017, relevante pentru 127 de salariaţi din totalul de 255 de persoane încadrate), pentru care a fost constituit provizionul privind plata indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă anuale (valoarea provizionului la 31 decembrie 2017 a constituit 2,8 mil. lei). Urmare efectuării testărilor de audit de rigoare, se denotă că provizionul menţionat a fost recunoscut de către auditul public extern ca unul argumentat (din punct de vedere economic) şi exact (din punct de vedere valoric).

Notă: Conducerea şi-a propus în anul 2018 obiectivul privind reducerea numărului de zile de concediu anual nefolosite, fiind aprobat graficul de utilizare a acestora. Astfel, în perioada ianuarie-iunie curent, din 2395 de zile au fost folosite 1649 de zile, iar la situaţia din 05.07.2018 s-au înregistrat 687 de zile de concediu anual nefolosite,dintre care 336 de zile revin personalului aflat în concediul pentru îngrijirea copilului.

4.3.2.2. Cheltuielile privind serviciile achiziţionate cu scopul de producere, sub toate aspectele semnificative, sunt indispensabile procesului tehnologic şi reprezintă realitatea.

Cheltuielile privind serviciile achiziţionate cu scopul de producere au constituit, în perioada auditată, suma de 34,7 mil. lei, din care: cheltuielile privind supravegherea menţinerii condiţiilor de certificare a serviciilor de navigaţie aeriană – 15,2 mil. lei; cheltuielile privind întreţinerea a două elicoptere, utilizate în scopul asigurării operaţiunilor de căutare şi salvare – 5,5 mil. lei; cheltuielile privind asigurarea obligatorie a răspunderii civile a prestatorilor de servicii de navigaţie aeriană – 4,1 mil. lei; cheltuielile privind reparaţiile curente şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în procesul tehnologic – 1,0 mil. lei; alte cheltuieli.

Urmare supunerii testărilor de rigoare a cheltuielilor menţionate,auditul public extern denotă că aceste cheltuieli prezintă o imagine fidelă, sunt reale şi justificate cu documentele respective.

Totodată, de menţionat că serviciile de întreţinerea două elicoptere, utilizate în scopul asigurării operaţiunilor de căutare şi salvare, se achiziţionează în baza ordonanţelor fondatorului²³, fiind impusă încheierea contractului de achiziţie a serviciilor în cauză cu un prestator determinat (o întreprindere de stat). Astfel, serviciile nominalizate au fost achiziţionate dintr-o singură sursă, ceea ce nu este în corespundere cu reglementările interne ale entităţii şi nu asigură pe deplin transparenţa şi eficienţa utilizării mijloacelor financiare în acest scop.

___________________

²³ Ordinul Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile nr.52/GEN din 16.08.2004 cu privire la asigurarea îndeplinirii acţiunilor de căutare şi salvare a aeronavelor pe teritoriul Republicii Moldova; Ordinul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor nr.227 din 10.09.2012 cu privire la asigurarea îndeplinirii acţiunilor de căutare şi salvare a aeronavelor pe teritoriul Republicii Moldova.

4.3.2.3. Cheltuielile administrative suportate în scopul organizării, deservirii şi gestionării activităţii întreprinderii per ansamblu au fost prezentate în situaţiile financiare în mod veridic şi pe deplin.

Analiza structurală a altor cheltuieli administrative a relevat că acestea sunt constituite din: cheltuielile privind cotizaţiile de membru al EUROCONTROL-ului – 4,6 mil. lei; cheltuielile privind serviciile achiziţionate cu scopul organizării, deservirii şi gestionării activităţii întreprinderii – 1,3 mil. lei; cheltuielile privind delegarea personalului administrativ – 0,3 mil. lei; cheltuielile privind protecţia muncii – 0,2 mil. lei; alte cheltuieli. Activităţile de audit desfăşurate atestă că cheltuielile în cauză, sub toate aspectele semnificative, sunt veridice (în aspect valoric) şi justificate (în funcţie de activităţile desfăşurate).

Notă: Constatările/concluziile aferente cheltuielilor din diferenţele de curs valutar şi cheltuielilor privind constituirea provizioanelor pentru creanţele compromise din străinătate şi decontarea acestora sunt expuse în pct.4.3.1.2. şi pct.4.2.6. din prezentul Raport.

4.3.3. Provizionul constituit privind litigiile purtate nu prezintă situaţia reală a litigiilor aflate în derulare.

Provizioanele reprezintă instrumente contabile de corelare a înregistrărilor scriptice cu realitatea economico-financiară faptica şi sunt destinate pentru anticiparea anumitor riscuri şi cheltuieli în perioada curentă şi reflectării lor în situaţiile financiare pe această perioadă, chiar dacă ele se vor manifesta ca fluxuri financiare numai într-o perioadă următoare.

Potrivit prevederilor normative naţionale²⁴, provizioanele se constituie pentru acoperirea cheltuielilor (pierderilor) eventuale privind litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele etc. şi trebuie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate.

În contextul dat, se denotă că, deşi entitatea a constituit provizionul privind litigiile purtate (având calitatea de pârât/reclamat),13 procese de judecată aflate în derulare, cu sumele aflate în litigii de cca 2,3 mil. lei, nu au fost acoperite cu provizionul în cauză. Totodată, în politicile contabile ale întreprinderii nu au fost definite metodele/procedeele/criteriile privind constituirea/utilizarea acestui provizion.

Dat fiind faptul că litigiile menţionate se pot finaliza în defavoarea întreprinderii, sumele indicate reprezintă eventualele cheltuieli privind îndeplinirea obligaţiilor implicite, ceea ce generează riscuri sporite în perturbarea echilibrului financiar al întreprinderii în perioadele de gestiune viitoare.

___________________

²⁴ Pct.81 şi pct.84 din SNC “Capital propriu şi datorii”.

4.4. Informaţiile aferente elementelor capitalului propriu din situaţiile financiare la 31 decembrie 2017 nu au fost denaturate semnificativ.

Capitalul propriu a fost raportat în valoare de 223,1 mil.lei şi este constituit din capitalul social, rezerve şi profit nerepartizat. Structura capitalului propriu este prezentată în Tabelul nr.4.4.1.

Probele de audit acumulate relevă că înregistrarea/utilizarea/raportarea elementelor de capital propriu în perioada auditată s-au realizat în corespundere cu cadrul regulator intern²⁵, unele prevederi ale căruia nefiind până în prezent ajustate la cadrul legal-normativ în vigoare, ceea ce a generat unele iregularităţi/carenţe. Astfel,

- conform prevederilor cadrului regulator intern²⁶, capitalul de rezervă al întreprinderii se formează prin defalcări anuale în mărime de 0,1% din profitul net până la atingerea mărimii de 1% din capitalul social. S-a constatat că, deşi capitalul de rezervă a constituit suma totală de 0,5 mil.lei, acesta a fost înregistrat în evidenţa contabilă şi raportat în situaţia modificărilor capitalului propriu în conturi necorespunzătoare, ceea ce a condiţionat raportarea neveridică a informaţiilor aferente;

- pentru dezvoltarea segmentului social la întreprindere, cointeresarea salariaţilor în ridicarea eficacităţii activităţii întreprinderii, stimularea salariaţilor, protecţia socială a angajaţilor, crearea la întreprindere a unui microclimat benefic, se constituie fondul de consum, reglementat prin actele normative interne nominalizate. Este necesar de menţionat că diminuarea fondului de consum cu cca 1,2 mil.lei²⁷ se datorează contabilizării necorespunzătoare a cheltuielilor din perioada de gestiune în conturi distincte, fiind majorat cu suma indicată profitul perioadei de gestiune. Deşi carenţa descrisă nu a avut impact asupra impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător şi dividendelor în bugetul de stat, se denotă prezentarea eronată a informaţiilor aferente cheltuielilor atât per ansamblu, cât şi structurale, precum şi profitului în situaţiile financiare corespunzătoare raportate;

- cheltuielile aferente acordării de scutiri utilizatorilor serviciilor de navigaţie aeriană în sumă totală de cca 0,3 mil.lei au fost contabilizate în conturi necorespunzătoare şi raportate prin diminuarea fondului constituit în aceste scopuri (în mărime de până la 10% din profitul anului precedent înregistrat). Astfel, creanţele formate în rezultatul acordării scutirilor aferente serviciilor în cauză au fost înregistrate necorespunzător în evidenţa contabilă prin diminuarea cu suma indicată atât a costurilor aferente acestora, a veniturilor respective, cât şi a fondului constituit. De menţionat că constituirea unui asemenea fond nu este prevăzută de cadrul legal în vigoare, precum şi de Statutul întreprinderii.

Urmare analizei normelor regulatorii privind înregistrarea tranzacţiilor aferente scutirii unor zboruri de taxele pentru navigaţie aeriană, se relevă că reglementările existente²⁸ sunt insuficiente şi lasă loc pentru interpretări. Astfel, nu sunt clare următoarele aspecte importante:

- lipsa modului de determinare a cheltuielilor pentru decontare aferente acordării de scutiri utilizatorilor serviciilor de navigaţie aeriană în cazul în care nu va fi obţinut profit, sau mijloacele alocate vor fi epuizate până la finele anului de gestiune;

- definiţia profitului anual nu specifică expres care profit serveşte drept bază de calcul: profitul până la impozitare sau profitul net;

- nespecificarea faptului dacă cheltuielile pentru deservirea traficului aerian în conformitate cu tratatele internaţionale pot fi decontate la grupa scutirilor,sau numai cele enumerate în cadrul legal-normativ naţional.

În aspectul celor relatate, se atestă că, deşi informaţiile aferente capitalului propriu nu au fost denaturate semnificativ, acestea nu au întrunit principiile inteligibilităţii şi departajării.

___________________

²⁵ Statutul ÎS “MoldATSA”, Politica de contabilitate a ÎS “MoldATSA” pe anul 2017, Regulamentul ÎS “MoldATSA” cu privire la fonduri.

²⁶ Statutul ÎS “MoldATSA”, Politica de contabilitate a ÎS “MoldATSA” pe anul 2017, Regulamentul ÎS “MoldATSA” cu privire la fonduri.

²⁷ Cheltuieli de întreţinere a Bazei de odihnă “Aviatorul” – 548,3 mii lei; ajutoare materiale: la naşterea copilului – 185,6 mii lei, la întreţinerea copiilor până la împlinirea vârstei de 3 ani – 117,9 mii lei, în cazuri de deces – 143,1 mii lei, pentru tratament medical – 60,5 mii lei; cheltuieli de reprezentare – 89,1 mii lei; alte cheltuieli – 21,5 mii lei.

²⁸ Pct.94 din Metodologia privind baza de calcul şi aprobare a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476 din 20.04.2016.

V. MENŢIUNE PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

5.1. Implementarea neintegrală a recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi privind asigurarea promovării şi implementării unui management adecvat al resurselor umane, ca rezultat, a perpetuat situaţia litigiilor de muncă privind drepturile salariale.

Aspectul calităţii managementului resurselor umane a fost abordat în Raportul de audit al Curţii de Conturi, relevant misiunii desfăşurate anterior. În acest sens, au fost constatate unele cazuri de disponibilizare neregulamentară a personalului, ceea ce, în urma litigiilor de muncă purtate, a generat suportarea unor cheltuieli de cca 1,0 mil. lei (pentru anul 2010).

Până în prezent entitatea este implicată în litigii de muncă privind drepturile salariale, având calitatea de pârât. Astfel, la 31 decembrie 2017, întreprinderea a fost implicată în 9 procese de judecată aflate în derulare (sumele tangenţiale acestor litigii au constitui cca 1,5 mil. lei).

Totodată, este necesar de menţionat că în aspectul dat, în perioada anilor 2012-2018, întreprinderea a suportat cheltuieli în sumă totală de 2,1 mil. lei.

În contextul celor relatate, implementarea nedeplină a recomandărilor respective anterioare a perpetuat situaţia vizată în prezentul capitol şi s-a soldat cu suportarea unor cheltuieli suplimentare de proporţii, ceea ce constituie un risc sporit în menţinerea echilibrului financiar în perioadele de gestiune viitoare, precum şi o incertitudine în continuitatea activităţii întreprinderii per ansamblu.

VI. ALTE INFORMAŢII

6.1. Eficienţa gestionării patrimoniului încredinţat nu a fost asigurată în măsură deplină.

În baza deciziei CA şi conform contractului de depozit bancar²⁹, mijloacele băneşti în sumă totală de 1,6 mil. euro (sau 33,8 mil. lei, conform ratelor oficiale de schimb valutar la data efectuării tranzacţiei)au fost plasate în cont de depozit bancar, pe un termen de 365 zile, cu rata dobânzii flotantă de 1,75% anual (evoluţia ratelor dobânzii aplicate potrivit condiţiilor contractului de depozit bancar şi a ratelor medii ponderate ale dobânzilor la depozitele bancare noi atrase este prezentată în Figura nr.3. Rezumatele statistice prezentate în Figură relevă decalaje semnificative între ratele dobânzii aplicate şi cele medii la nivel naţional, în special în perioada noiembrie 2017-martie 2018).

 Figura nr.3

Sursă: Contractul de depozit bancar (cu modificările şi completările ulterioare) şi Informaţiile

BNM privind ratele medii ponderate ale dobânzilor la depozitele bancare noi atrase ³⁰.

Un contract încheiat nu este reprezentat doar de identificarea sa şi de eventuala valoare financiară, ci este un set complex de clauze, termeni, condiţii şi momente-cheie care trebuie urmărite şi gestionate pe parcursul întregii perioade de valabilitate şi, deseori, chiar şi după aceasta. În contextul dat, auditul denotă neasigurarea în măsură deplină a eficienţei gestionării patrimoniului încredinţat, din cauza nemonitorizării evoluţiilor pieţei de depozite bancare şi neevaluării avantajelor economice obţinute pe parcursul valabilităţii contractului menţionat, cu întreprinderea măsurilor de rigoare privind sporirea acestora, impactul fiind ratarea veniturilor din dobânzi, care, potrivit estimărilor de audit pentru perioada noiembrie 2017-martie 2018, au însumat cel puţin 5,0 mii euro (echivalentul în lei – 102,5 mii lei).

___________________

²⁹ Procesul-verbal al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS “MoldATSA” nr.02 din 24.02.2017 şi Contractul de depozit bancar nr.2017/19/887 din 23.03.2017 (cu modificările şi completările ulterioare).

³⁰ Sursă:https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dpmc/DPMC4.xhtml?id=0&lang=ro;
                            https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dpmc/DPMC4.xhtml?id=0&lang=ro .

6.2. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii necesită a fi fortificat.

Urmare implementării recomandărilor inanitate anterior de către CCRM³¹, a fost aprobat cadrul regulator intern privind desfăşurarea procesului de achiziţii, după cum urmează: Regulamentul privind procedura de achiziţie a bunurilor/lucrărilor/serviciilor pentru necesităţile Î.S. “MoldATSA”; Procedura Aprovizionare. Cadrul regulator în cauză vizează bazele operaţionale privind întocmirea şi monitorizarea planului general de achiziţii, organizarea, desfăşurarea procedurilor de achiziţie, precum şi monitorizarea executării contractelor încheiate, cu delimitarea expresă a responsabilităţilor personalului implicat în aceste procese.

Verificările efectuate de audit asupra modului de desfăşurare a achiziţiilor denotă că în perioada auditată s-au efectuat achiziţii în valoare totală de cca 44,0 mil. lei, fiind încheiate 108 contracte de achiziţii. Informaţiile detaliate în acest aspect sunt prezentate în Figura care urmează.

Figura nr.4

Sursă: Registrul achiziţiilor ÎS “MoldATSA” pe anul 2017.

Probele de audit colectate au relevat unele deficienţe/iregularităţi admise în procesul achiziţiilor, condiţionate de controlul redus pe segmentul dat şi exprimate prin:

- aplicarea procedurii necorespunzătoare de atribuire a contractelor de achiziţii de bunuri/ lucrări/ servicii. Cadrul regulator intern privind organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor în cadrul întreprinderii auditate³² se aplică numai pentru achiziţiile cu valoarea de peste 50,0 mii lei, fără taxa pe valoarea adăugată. În contextul dat, auditul denotă desfăşurarea achiziţiilor fără aplicarea procedurilor de achiziţie regulamentare, deşi valoarea fiecărei achiziţii depăşeşte plafonul menţionat. Astfel, pentru 12 achiziţii în valoare totală de 1,3 mil. lei nu a fost aplicată procedura corespunzătoare de atribuire a contractului de achiziţii.

Totodată, este necesar de menţionat că cadrul regulator intern al întreprinderii nu prevede procedura de achiziţie prin analiza ofertelor pe piaţă, care a fost aplicată pentru 11 contracte în sumă totală de 0,3 mil. lei.

- divizarea achiziţiilor în scopul evitării procedurilor distincte de achiziţii. În contextul dat,se denotă achiziţionarea tehnicii de calcul în sumă totală de 0,2 mil. lei (nefiind încheiate contracte de achiziţie), precum şi a mobilierului în valoare de 0,2 mil. lei (fiind încheiat un singur contract de achiziţie în sumă de 42,9 mii lei, iar celelalte - în afara relaţiilor contractuale);

- achiziţionarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor fără încheierea contractelor respective. În aşa mod au fost achiziţionate bunuri/lucrări/servicii în sumă totală de 18,4 mil. lei.

Efectul celor descrise a fost reducerea transparenţei procesului de achiziţii, precum şi reducerea gradului de eficienţă a utilizării mijloacelor financiare, ceea ce impune necesitatea de a întreprinde unele măsuri punctuale de remediere a controlului intern, pentru a asigura transparenţa şi a eficientiza utilizarea banului public.

___________________

³¹ Raportul auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către ÎS “MoldATSA” pe perioada anilor 2010-2011, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.16 din 03.05.2012.

³² Regulamentul privind procedura de achiziţie a bunurilor/lucrărilor/serviciilor pentru necesităţile Î.S. “MoldATSA”.

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări administratorului ÎS “MoldATSA”:

1. să asigure înregistrarea corespunzătoare în evidenţa contabilă a terenurilor gestionate ca element al capitalului propriu (pct.4.2.2. din prezentul Raport);

2. să asigure evaluarea oportunităţii de a ajusta valoarea contabilă a imobilizărilor corporale implicate nemijlocit în procesul tehnologic şi amortizate integral, precum şi întreprinderea măsurilor de rigoare, în scopul formării costului real al serviciilor prestate (pct.4.2.2. din prezentul Raport);

3. să dispună acţiuni de ajustare a Listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 (pct.4.2.4. din prezentul Raport);

4. să asigure întreprinderea acţiunilor punctuale pentru recuperarea oportună a creanţelor, precum şi adoptarea cadrului regulator intern privind procesul de gestionare a acestora (pct.4.2.5. din prezentul Raport);

5. să asigure implementarea şi promovarea unui management adecvat al resurselor umane, pentru a nu admite pe viitor pornirea litigiilor de muncă noi privind drepturile salariale (pct.5.1. din prezentul Raport);

6. să impună măsuri privind remedierea controlului intern, pentru a asigura desfăşurarea achiziţiilor de bunuri/lucrări/servicii în strictă conformitate cu cadrul regulator intern relevant (pct.6.2. din prezentul Raport);

7. să asigure contabilizarea conformă a elementelor capitalului propriu şi ajustarea cadrului regulator intern aferent constituirii/utilizării/raportării acestora (pct.4.4. din prezentul Raport).

VIII. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII ENTITĂŢII

 PENTRU SITUAŢIILE FINANCIARE

Managementul entităţii auditate este responsabil de întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil³³, precum şi de instituirea controlului intern, care asigură întocmirea situaţiilor financiare ce nu conţin denaturări semnificative, cauzate de fraudă şi/sau eroare. Totodată, la întocmirea situaţiilor financiare, conducerea entităţii este responsabilă de aplicarea prezumţiei continuităţii activităţii întreprinderii.

___________________

³³ Legea contabilităţi; SNC, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (cu modificările şi completările ulterioare); Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.119 din 06.08.2013 (cu modificările şi completările ulterioare).

IX. RESPONSABILITATEA AUDITORULUI

Responsabilitatea auditorului a constat în:

♦ obţinerea unei asigurări rezonabile a faptului că situaţiile financiare, în ansamblu,nu conţin denaturări semnificative, ca urmare a fraudei şi/sau erorii;

♦ exprimarea unei opinii cu privire la măsura în care situaţiile financiare au fost prezentate, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil;

♦ emiterea recomandărilor respective;

♦ raportarea şi comunicarea rezultatelor auditului efectuat.

Informaţiile detaliate privind responsabilităţile auditorului sunt prezentate în Anexa nr.4. Metodologia şi sfera de abordare a auditului.

X. COMENTARIILE ÎS “MOLDATSA”

Urmare discuţiilor purtate între echipa de audit şi factorii-cheie ai ÎS “MoldATSA” pe marginea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor de audit, expuse în proiectul de Raport,entitatea n-a exprimat dezacorduri relevante acestora şi a acceptat recomandările înaintate, în scopul de a remedia deficienţele identificate (a se vedea Anexa nr.10 la prezentul Raport).