Hotărâre nr.62/14 din 28.11.2022 cu privire la aprobarea Regulamentului privind investirea şi evaluarea activelor fondului de pensii facultative

COMISIA NAŢIONALĂ A PIEŢEI FINANCIARE

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind investirea

şi evaluarea activelor fondului de pensii facultative

nr. 62/14  din  28.11.2022

 (în vigoare 06.01.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.1-2 art. 5 din 06.01.2023

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1767 din 26 decembrie 2022

Ministru _______ Sergiu LITVINENCO

În temeiul art.22 alin.(8) şi art.24 alin.(2) din Legea nr.198/2020 privind fondurile de pensii facultative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.344-351, art.227), Comisia Naţională a Pieţei Financiare

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind investirea şi evaluarea activelor fondului de pensii facultative (se anexează).

2. Prezenta Hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Comisiei

Naţionale a Pieţei Financiare

nr.62/14 din 28 noiembrie 2022

REGULAMENT

privind investirea şi evaluarea

activelor fondului de pensii facultative

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind investirea şi evaluarea activelor fondului de pensii facultative (în continuare – Regulament) stabileşte:

1) atribuţiile şi responsabilităţile administratorului fondului de pensii facultative (în continuare – administrator) cu privire la activitatea de investire;

2) categoriile de investiţii şi ponderea maximă a investiţiilor (limitele investiţionale) pentru fiecare categorie de active a fondului de pensii facultative (în continuare – fond de pensii);

3) procedura de determinare a profilului (gradului) de risc al fondului de pensii;

4) normele aplicabile evaluării activelor şi calculării valorii activului net al fondului de pensii şi valorii unităţii de fond.

2. Prevederile Regulamentului se aplică:

1) administratorilor;

2) fondurilor de pensii;

3) depozitarilor fondurilor de pensii.

3. Noţiunile şi termenii utilizaţi în prezentul Regulament au semnificaţia celor prevăzuţi în Legea nr.198/2020 privind fondurile de pensii facultative (în continuare – Legea nr.198/2020) şi Legea nr.171/2012 privind piaţa de capital (în continuare – Legea nr.171/2012).

4. În sensul prezentului Regulament, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:

abatere pasivă de la limitele investiţionale - depăşire ori scădere faţă de limitele de investiţii regulatorii, survenită fără ca administratorul să deruleze operaţiuni investiţionale cu activele fondului de pensii;

activele unui fond de pensii - instrumente financiare, calificate astfel potrivit Legii nr.171/2012, precum şi bunuri imobile şi numerar, rezultate în urma investirii activelor personale ale participanţilor fondului de pensii.

5. Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament atrage după sine aplicarea de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare (în continuare – Comisia Naţională) a măsurilor şi sancţiunilor prevăzute la art.59 – 62 din Legea nr.198/2020.

Capitolul II

CERINŢE CU PRIVIRE LA INVESTIREA

ŞI ADMINISTRAREA ACTIVELOR

Secţiunea 1

Atribuţiile/responsabilităţile administratorului

cu privire la activitatea de investire

6. Administratorul investeşte şi administrează activele fondului de pensii în strictă conformitate cu declaraţia privind politica de investiţii a fondului de pensii, avizată de Comisia Naţională ca parte componentă a prospectului planului de pensii, în corespundere cu prevederile Regulamentului privind avizarea constituirii fondului de pensii facultative, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naţionale nr.18/3/2022, având ca obiectiv investirea prudenţială a activelor fondului de pensii exclusiv în interesul participanţilor sau, după caz, al beneficiarilor, ţinându-se cont atât de legislaţia cu privire la fondurile de pensii facultative, cât şi de obligaţiile pe termen lung şi profilul de risc al fondului de pensii.

7. În cadrul desfăşurării activităţii de investire şi administrare a activelor fondului de pensii, administratorul are următoarele obligaţii:

1) să respecte principiile, regulile şi restricţiile de investire a activelor fondului de pensii potrivit Legii nr.198/2020, prospectului planului de pensii facultative şi prezentului Regulament;

2) să elaboreze şi să aprobe declaraţia privind politica de investiţii pentru fiecare fond de pensii administrat;

3) să raporteze Comisiei Naţionale, fără întârziere, orice incident sau schimbare de risc, ce ar putea afecta capacitatea sa de administrare eficientă a fondului de pensii, stabilitatea, performanţele şi continuitatea activităţii acestora;

4) să întreprindă toate măsurile necesare în vederea evitării conflictelor de interese, şi, atunci când nu pot fi evitate, să identifice, să administreze, să monitorizeze şi să dezvăluie aceste conflicte astfel încât interesele participanţilor şi beneficiarilor să nu fie afectate.

8. Administratorul poate externaliza o parte sau toate atribuţiile de administrare şi investire a activelor fondului de pensii doar către un asigurător (reasigurător), o societate de administrare fiduciară a investiţiilor, o societate de administrare a investiţiilor sau sucursalelor administratorilor din alte state care dispun de licenţă pentru dreptul de a desfăşura activitatea respectivă. Externalizarea se efectuează cu respectarea condiţiilor stipulate la art.25 alin.(4) şi art.35 din Legea nr.198/2020.

Secţiunea 2

Procedurile interne

ale administratorului fondului de pensii privind

luarea deciziilor şi realizarea investiţiilor

9. Analiza oportunităţilor investiţionale, în vederea plasării activelor fondului de pensii, se realizează de către subdiviziunea responsabilă din cadrul administratorului, care asigură exercitarea atribuţiilor sale, reieşind din prevederile pct.6, precum şi în strictă conformitate cu procedurile interne de activitate ale administratorului (în continuare - proceduri interne).

10. Procedurile interne reprezintă setul de reguli şi instrucţiuni scrise cu privire la etapele necesare de urmat în desfăşurarea activităţilor şi proceselor, metodele de lucru, regulile de aplicat şi termenele de realizare, necesare îndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor. Procedurile interne se referă, dar fără a se limita, la:

1) procedurile aferente tranzacţiilor realizate în interesul propriu al administratorului sau salariaţilor acestuia şi procedurile de identificare, administrare, dezvăluire a conflictului de interese, din care să rezulte că situaţiile de conflict de interese, care apar sau pot apărea în procesul de luare a deciziilor investiţionale între administrator, inclusiv persoane care gestionează activitatea administratorului, salariaţi, societatea-mamă, grupul din care administratorul face parte sau orice persoană afiliată ori aflată în mod direct sau indirect în poziţie de control faţă de administrator şi fondul de pensii sunt identificate, dezvăluite şi administrate corespunzător, astfel încât interesele participanţilor şi beneficiarilor să nu fie afectate;

2) procedurile privind separarea activelor proprii ale fondului de pensii de activele administratorului, precum şi de activele celorlalte fonduri de pensii, administrate de acelaşi administrator;

3) procedurile ce vizează metodele de evaluare a riscurilor investiţionale;

4) procedurile ce ţin de evidenţa operaţiunilor de investire a activelor fondului de pensii, care să asigure posibilitatea reconstituirii acestora, inclusiv în ceea ce priveşte părţile implicate, timpul şi locul unde acestea au fost efectuate, să asigure păstrarea înregistrărilor aferente tranzacţiilor desfăşurate;

5) procedurile cu privire la competenţe şi modul de luare şi transmitere spre aprobare a deciziilor;

6) procedurile de investire a activelor fondului de pensii, inclusiv procedurile de investire în instrumente financiare derivate, dacă politica investiţională prevede o asemenea opţiune;

7) procedurile de evaluare a activelor;

8) procedurile de raportare aferente activelor, care să includă condiţiile, conţinutul şi frecvenţa rapoartelor, cu eventualele constatări şi recomandări atribuite activelor fondului de pensii, prezentate organului executiv sau consiliului administratorului de către persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul subdiviziunii responsabile de analiza oportunităţilor investiţionale;

9) procedurile de exercitare de către administrator a dreptului de acţionar, ce apare în virtutea investirii activelor fondului de pensii în capitalul social al societăţilor pe acţiuni, din care să rezulte exercitarea de către acesta a drepturilor de acţionar în interesul exclusiv al participanţilor şi al beneficiarilor, cu integrarea acestor clauze în strategia de investiţii a fondului de pensii, şi care să conţină inclusiv modul în care administratorul:

a) monitorizează evenimentele corporative;

b) evită şi administrează conflictele de interese ce reies din exercitarea drepturilor de vot;

c) evaluează propunerile referitoare la guvernanţa corporativă, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în funcţiile de membru în organele de conducere;

d) evaluează propunerile referitoare la structura capitalului social, mai cu seamă a celor cu impact asupra poziţiei de control în societăţile din portofoliul investiţional al fondului de pensii.

11. Procedurile interne prevăzute la pct.10 se aprobă de către consiliul administratorului şi se ajustează ori de câte ori intervin modificări la Legea nr.198/2020, la actele normative subordonate acesteia, la politica de investiţii şi la sistemul de guvernanţă al administratorului sau cel puţin o dată la 3 ani.

12. Comisia Naţională are dreptul să solicite modificarea procedurilor interne prevăzute în prezenta secţiune, în cazul în care se constată că acestea nu corespund prevederilor actelor normative care guvernează activitatea fondurilor de pensii şi administratorilor acestora.

13. Decizia de investire se adoptă de către persoanele care gestionează activitatea administratorului, potrivit competenţei, cu respectarea declaraţiei privind politica de investire, a limitelor de investire prevăzute în prospectul planului de pensii facultative, precum şi a cerinţelor prezentului Regulament.

14. Persoana cu funcţie de răspundere din cadrul subdiviziunii responsabile de analiza oportunităţilor investiţionale are următoarele atribuţii în domeniul său de activitate:

1) organizarea activităţii subdiviziunii respective;

2) asigurarea procesului de investire a activelor fondului de pensii;

3) asigurarea diversificării portofoliului fondului de pensii şi menţinerea unui grad adecvat de lichiditate;

4) efectuarea analizei prealabile investirii cel puţin asupra:

a) posibilităţilor investiţionale;

b) riscului investiţional;

c) lichidităţii fiecărui instrument financiar în cauză;

d) costurilor implicate;

5) asigurarea dezvoltării de politici şi proceduri adecvate privind analiza oportunităţilor investiţionale şi a plasării activelor, inclusiv în legătură cu analiza prealabilă investirii prevăzută la sbp. 4);

6) asigurarea informării organului executiv, după caz, a consiliului administratorului despre problemele şi evoluţiile semnificative care ar putea influenţa profilul de risc al fondului de pensii;

7) elaborarea procedurilor interne de raportare şi furnizare a informaţiilor către organul executiv şi/sau, după caz, consiliul administratorului care să permită acestora să efectueze o evaluare corectă a activităţii desfăşurate.

Secţiunea 3

Procedura de determinare a profilului de risc al fondului de pensii

15. Fiecărui fond de pensii i se asociază un profil (grad) de risc, care urmează a fi declarat în prospectul planului de pensii şi care va sta la baza întocmirii declaraţiei privind politica de investiţii a fondului.

16. Gradul de risc al fondului de pensii se stabileşte în funcţie de gradul de deţinere a activelor cu risc scăzut ca procent (%) din totalul activelor fondului de pensii. Astfel:

1) gradul de risc scăzut al unui fond de pensii – totalul deţinerilor de active cu risc scăzut din totalul activului net al fondului: 100% – 80%;

2) gradul de risc mediu al unui fond de pensii – totalul deţinerilor de active cu risc scăzut din totalul activului net al fondului: 80% – 60%;

3) gradul de risc ridicat al unui fond de pensii – totalul deţinerilor de active cu risc scăzut din totalul activului net al fondului: 60% – 40%.

17. Administratorul fondului de pensii are obligaţia să corecteze abaterea de la gradul de risc declarat în prospectul planului de pensii, în maximum 60 de zile de la data depăşirii/scăderii peste/sub limitele aferente gradului de risc declarat.

18. Activele cu risc scăzut sunt considerate a fi:

1) valorile mobiliare de stat, emise de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi de statele membre ale Uniunii Europene;

2) valorile mobiliare sau instrumentele pieţei monetare, emise sau garantate de o autoritate a administraţiei publice, centrală sau locală, din Republica Moldova, de Banca Naţională a Moldovei (în continuare – BNM) ori de o autoritate administrativă, centrală sau locală, ori de o bancă centrală a unui stat membru al Uniunii Europene, de Banca Centrală Europeană sau de Banca Europeană de Investiţii, ori de un organism public internaţional din care fac parte unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene;

3) valorile mobiliare şi instrumentele pieţei monetare admise spre tranzacţionare pe o piaţă reglementată naţională sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene;

4) valorile mobiliare şi instrumentele pieţei monetare admise spre tranzacţionare pe o piaţă reglementată dintr-o ţară terţă, care întruneşte condiţiile prevăzute la pct.43;

5) conturile curente şi conturile de depozit în lei la băncile licenţiate de BNM.

Capitolul III

INVESTIŢIILE FONDULUI DE PENSII

Secţiunea 1

Reguli generale privind limitele investiţionale

19. Administratorul este obligat să investească activele fondului de pensii doar în categoriile de active stabilite la art.22 din Legea nr.198/2020 şi în prezentul Regulament, cu respectarea limitelor şi ponderii maxime a investiţiilor prevăzute pentru fiecare categorie de active.

20. Un fond de pensii nu poate deţine mai mult de 5% din activele sale într-un singur emitent sau în fiecare categorie de active emise de acesta, iar investirea activelor fondului de pensii în activele unui grup de emitenţi şi ale persoanelor afiliate grupului nu poate depăşi 10% din activele fondului de pensii.

21. Emitenţii incluşi în cadrul unui grup care se află în legături strânse sau relaţie de control, în vederea consolidării situaţiilor financiare, sunt consideraţi ca fiind o singură entitate în scopul calculării limitelor prevăzute de Legea nr.198/2020 şi de prezentul Regulament.

22. Limitele stipulate la pct.20 se referă la toate tipurile de investiţii permise de Legea nr.198/2020, cu excepţia valorilor mobiliare de stat şi a imobilelor.

23. Limita de 5%, prevăzută la pct.20, poate fi depăşită până la maximum 10%, cu condiţia ca valoarea totală a valorilor mobiliare şi a instrumentelor pieţei monetare, deţinute de fondul de pensii în fiecare din emitenţii în care deţine peste 5% din activele sale sau în fiecare categorie de active emise de acesta, să nu depăşească 30% din valoarea activelor respectivului fond de pensii. Această limită nu se aplică depozitelor şi tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate, negociate în afara pieţelor reglementate, încheiate cu bănci.

24. Limita de 5%, prevăzută la pct.20, poate fi depăşită până la maximum 40 %, dacă valorile mobiliare sau instrumentele pieţei monetare sunt emise sau garantate de o autoritate a administraţiei publice, centrală sau locală, din Republica Moldova, de BNM, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de actele normative ale acesteia, ori de o autoritate administrativă, centrală sau locală, ori de o bancă centrală a unui stat membru al Uniunii Europene, de Banca Centrală Europeană sau de Banca Europeană de Investiţii, ori de un organism public internaţional din care fac parte unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene.

25. Limita de 5%, prevăzută la pct.20, poate fi depăşită până la maximum 25% pentru anumite obligaţiuni, dacă acestea sunt emise de către o bancă care îşi are sediul într-un stat membru al Uniunii Europene şi care este supusă prin lege unei supravegheri speciale efectuate de către autorităţile publice, cu rolul de a proteja deţinătorii de obligaţiuni.

26. Dacă un fond de pensii deţine mai mult de 5% din activele sale în obligaţiunile menţionate la pct.25, valoarea totală a acestor deţineri de până la 25% în fiecare emitent nu poate depăşi 80% din valoarea activelor respectivului fond de pensii.

27. Limitele prevăzute la pct.20 şi pct.23 – pct.26 nu pot fi combinate, iar deţinerile de valori mobiliare sau de instrumente ale pieţei monetare emise de aceeaşi entitate, de depozite sau de instrumente financiare derivate, efectuate cu respectiva entitate, conform pct.20 şi pct.23 – pct.26, nu pot depăşi totalul de 40% din activele unui fond de pensii.

28. Prin derogare de la pct.24 din prezentul Regulament, pe principiul diversificării riscului, se permite unui fond de pensii să deţină până la 100% din activele sale în valori mobiliare şi în instrumente ale pieţei monetare emise sau garantate de o autoritate a administraţiei publice, centrală sau locală, din Republica Moldova, de BNM, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de actele normative ale acesteia, ori de o autoritate administrativă, centrală sau locală, ori de o bancă centrală a unui stat membru al Uniunii Europene, de Banca Centrală Europeană sau de Banca Europeană de Investiţii, ori de un organism public internaţional din care fac parte unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene.

29. Fondul de pensii indicat la pct.28 trebuie să asigure următoarele condiţii:

1) să deţină valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare aferente a cel puţin 6 emisiuni diferite, cu condiţia ca valorile mobiliare şi instrumentele pieţei monetare aferente oricărei dintre emisiuni să nu depăşească 30% din totalul activelor sale;

2) să menţioneze expres în regulile de investire a fondului de pensii, avizate în prealabil de Comisia Naţională, statul, autoritatea publică centrală sau locală, banca centrală sau organismul public internaţional care emite sau garantează valorile mobiliare şi instrumentele pieţei monetare în care fondul de pensii intenţionează să investească mai mult de 40% din activele sale.

30. Un fond de pensii nu poate deţine mai mult de:

1) 10% din acţiunile preferenţiale ale unui emitent, acţiunile fără drept de vot ale emitentului;

2) 10% din obligaţiunile unui emitent, cu excepţia obligaţiunilor de stat;

3) 25% din unităţile de fond şi acţiunile emise de organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (în continuare – OPCVM) şi de organisme de plasament colectiv alternative (în continuare – OPCA);

4) 10% din instrumentele pieţei monetare emise de un emitent.

31. Limitele prevăzute la pct.30 sbp. 2), sbp. 3) şi sbp. 4) pot fi depăşite în momentul achiziţiei numai dacă valoarea brută a obligaţiunilor sau a instrumentelor pieţei monetare ori valoarea netă a titlurilor emise nu poate fi calculată la momentul achiziţiei.

32. Prevederile pct.30 şi pct.31 nu se vor aplica în cazul în care valorile mobiliare şi instrumentele pieţei monetare sunt emise sau garantate de o autoritate a administraţiei publice, centrală sau locală din Republica Moldova, de Banca Naţională a Moldovei, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de actele normative ale acesteia, ori de o autoritate administrativă, centrală sau locală, ori de o bancă centrală a unui stat membru al Uniunii Europene, de Banca Centrală Europeană sau de Banca Europeană de Investiţii, ori de un organism public internaţional din care fac parte unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene.

33. Administratorul poate investi activele fondului de pensii numai în obligaţiuni ori în alte titluri de creanţă ale emitenţilor din state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe care au calificativul de performanţă.

34. Calificativul de performanţă (investment grade) acordat unei emisiuni de instrumente financiare sau, în lipsa acestuia, emitentului, are la bază calificativul de încadrare a instrumentelor financiare într-o anumită categorie de risc, acordat, conform grilelor de evaluare aplicate, de către agenţiile de rating cu renume internaţional, respectiv, calificativ mai mare sau cel puţin egal cu BBB-, BBB-, Baa3.

35. În cazul în care fondul de pensii depăşeşte limitele de investiţii prevăzute la art.22 din Legea nr.198/2020 şi prezentul Regulament, administratorul este obligat să ajusteze poziţia activelor sale la cerinţele prevăzute de Legea nr.198/2020 şi prezentul Regulament, ţinând cont de interesele participanţilor şi beneficiarilor, în termen de 12 luni, cu excepţia cazului în care limitele investiţionale sunt depăşite în mod pasiv, pentru care termenul de ajustare este de 30 zile.

36. Abaterea de la limitele prevăzute la art.22 din Legea nr.198/2020 şi prezentul Regulament, ca urmare a convertirii contribuţiilor, a transferurilor participanţilor sau a activului personal al participanţilor la un alt fond de pensii nu reprezintă abatere pasivă, iar administratorul are obligaţia să corecteze aceste abateri în cel mult 1 zi lucrătoare.

37. Depăşirea limitelor investiţionale, ca urmare a încasării de dividende, dobânzi (cupoane) sau a sumelor aferente altor evenimente corporative de care administratorul are cunoştinţă sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă înaintea apariţiei evenimentului respectiv, nu reprezintă abatere pasivă.

38. Administratorul este obligat să informeze, în termen de două zile lucrătoare, Comisia Naţională şi depozitarul fondului de pensii cu privire la depăşirea limitelor prin intermediul unui act ce cuprinde justificarea cauzelor care au condus la această situaţie, precum şi al unui plan de măsuri pentru reîncadrarea în cerinţele normative.

39. Depăşirea limitelor de investiţii ale unui fond de pensii, în conformitate cu prezentul Regulament, se poate realiza sub condiţia includerii de menţiuni cu privire la această depăşire în prospectul planului de pensii facultative.

Secţiunea 2

Particularităţile investirii în instrumente financiare

40. Administratorul poate investi activele fondului de pensii în valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare admise spre tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi/sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare, sau în afara pieţei reglementate, cu condiţia respectării capitolului III secţiunea 1.

41. Investirea activelor fondului de pensii se efectuează preponderent în următoarele active:

1) în valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare admise spre tranzacţionare pe pieţele reglementate naţionale;

2) în valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare admise spre tranzacţionare pe pieţele reglementate dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă;

3) în valori mobiliare de stat emise de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi/sau de statele membre ale Uniunii Europene.

42. Pentru realizarea investiţiilor menţionate la pct.41 sbp. 2), piaţa reglementată aleasă pentru tranzacţionare trebuie să întrunească următoarele condiţii:

1) să opereze cu regularitate şi să fie recunoscută şi deschisă publicului;

2) alegerea pieţei reglementate să fie aprobată de către Comisia Naţională ori să fie prevăzută în regulile de investire a activelor fondului de pensii, avizate de Comisia Naţională.

43. La determinarea eligibilităţii unei pieţe reglementate dintr-o ţară terţă, Comisia Naţională va ţine cont de cel puţin următoarele condiţii:

1) piaţa reglementată este autorizată şi supravegheată de către o autoritate competentă naţională, desemnată, în acest scop, în statul respectiv, asigurându-se cel puţin următoarele:

a) supravegherea directă şi continuă a participanţilor la piaţă;

b) existenţa condiţiilor de admitere la tranzacţionare;

c) existenţa cerinţelor de lichiditate;

d) transparenţa tranzacţiilor;

e) aplicarea de sancţiuni pentru încălcarea regulilor şi reglementărilor pe care participanţii la piaţa reglementată trebuie să le respecte;

2) sistemul de clearing şi decontare existent în statul respectiv trebuie să fie reglementat şi să prevadă termene de decontare similare celor din statele membre ale Uniunii Europene;

3) legislaţia aplicabilă în respectiva ţară permite fondurilor de pensii reglementate de Legea nr.198/2020 investiţia pe piaţa reglementată, fiind asigurate condiţii optime de custodie a activelor respectivelor fonduri.

44. În cazul în care alegerea pieţei reglementate, potrivit pct.42 sbp. 2), nu este aprobată de Comisia Naţională sau nu este prevăzută în regulile de investire a activelor fondului de pensii, avizate de Comisia Naţională, administratorul fondului de pensii, va depune la Comisia Naţională o solicitare de aprobare a investiţiei în valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare admise pe o altă piaţă reglementată cu 15 zile lucrătoare înainte de efectuarea investiţiei respective.

45. Administratorul trebuie să se asigure că fiecare tranzacţie cu instrumente financiare este însoţită de o înregistrare care să conţină:

1) denumirea fondului de pensii şi a administratorului;

2) detalii privind identificarea instrumentului financiar în cauză;

3) cantitatea instrumentului financiar tranzacţionat;

4) tipul tranzacţiei;

5) preţul instrumentului financiar tranzacţionat;

6) contrapartea sau intermediarul;

7) data şi ora transmiterii ordinului de tranzacţionare;

8) numele persoanei care transmite ordinul;

9) numele persoanei căreia i-a fost transmis ordinul;

10) contul bancar prin care a fost decontată tranzacţia.

46. Administratorul trebuie să deţină o evidenţă electronică a tranzacţiilor prevăzute la pct.45, pentru o perioadă de minimum 5 ani, care să îndeplinească următoarele criterii:

1) posibilitatea accesării rapide a informaţiilor şi posibilitatea reconstituirii fiecărei etape a procesării fiecărei tranzacţii;

2) posibilitatea constatării oricăror corecţii sau a altor modificări, precum şi a conţinutului înregistrărilor înainte de corecţiile şi de modificările respective;

3) înregistrările să poată fi modificate numai cu respectarea prevederilor sbp.2).

47. La solicitarea Comisiei Naţionale, administratorul furnizează informaţii suplimentare în legătură cu ordinele de tranzacţionare aferente tranzacţiilor prevăzute la pct.45.

Secţiunea 3

Particularităţile investirii în instrumente financiare derivate

48. Activele fondului de pensii pot fi investite, cu respectarea limitelor prevăzute de Legea nr.198/2020, în instrumente financiare derivate, inclusiv cele care implică decontarea finală a unor fonduri băneşti, care se tranzacţionează:

1) pe o piaţă reglementată naţională, pe o piaţă reglementată dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, care operează cu regularitate şi este recunoscută şi deschisă publicului, cu condiţia ca alegerea pieţei reglementate să fie aprobată de Comisia Naţională ori să fie prevăzută în regulile de investire a activelor fondului de pensii, avizate de Comisia Naţională;

2) în afara pieţei reglementate, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) activul-suport constă în valori mobiliare şi instrumente ale pieţei monetare, în indici financiari, rate de dobândă şi rate de schimb valutar, în care fondul de pensii poate investi în conformitate cu politica sa de investiţii, în modul prevăzut de regulile fondului de pensii;

b) contrapărţile sunt instituţii-subiecţi ai supravegherii prudenţiale, iar cooperarea dintre Comisia Naţională şi autoritatea competentă din statul de origine este asigurată suficient.

49. Investirea activelor fondului de pensii în instrumente financiare derivate prevăzute la pct.48 se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:

1) utilizarea instrumentelor financiare derivate este destinată exclusiv acoperirii riscurilor inerente altor investiţii ale fondului de pensii;

2) permit transferul riscului de credit al unui activ menţionat la art.112 alin.(1) pct.6) lit.a) din Legea nr.171/2012, independent de celelalte riscuri asociate activului respectiv;

3) nu au drept rezultat livrarea sau transferul, inclusiv sub formă de mijloace băneşti, a altor active în afara celor menţionate la art.112 din Legea nr.171/2012;

4) îndeplinesc condiţiile pentru instrumente financiare derivate negociate în afara pieţelor reglementate, potrivit pct.48 sbp. 2).

5) evaluarea instrumentelor financiare derivate negociate în afara pieţelor reglementate nu trebuie să se bazeze doar pe cotaţiile pieţei oferite de o singură contraparte;

6) riscurile instrumentelor financiare derivate sunt cuprinse în modul corespunzător în sistemul de administrare a riscurilor fondului de pensii şi în mecanismele de control intern, în cazul riscurilor de asimetrie a informaţiilor între fondul de pensii şi contrapartea la instrumentul financiar derivat de credit, care rezultă din potenţialul acces al contrapărţii la informaţii care nu sunt făcute publice privind întreprinderile ale căror active sunt utilizate ca active-suport ale instrumentelor financiare derivate de credit.

50. În aplicarea prevederilor art.112 alin.(1) pct.6) din Legea nr.171/2012, indicii financiari reprezintă indici care îndeplinesc următoarele criterii:

1) au o structură suficient de diversificată, în sensul că indicele este alcătuit astfel încât fluctuaţia preţurilor sau a activităţilor de tranzacţionare privind o singură componentă a acestuia să nu influenţeze în modul necorespunzător performanţa întregului indice;

2) sunt reprezentativi pentru piaţa la care fac referire, în sensul că sunt îndeplinite următoarele criterii:

a) indicele măsoară performanţa unui grup reprezentativ de active-suport într-un mod relevant şi adecvat;

b) indicele este revizuit sau reechilibrat prin modificări periodice, pentru a se asigura că reflectă în continuare pieţele la care face referire, conform unor criterii accesibile publicului;

c) activele-suport sunt suficient de lichide, ceea ce le permite utilizatorilor să reproducă indicele, dacă este necesar;

3) sunt publicaţi în modul adecvat, cu respectarea următoarelor criterii:

a) procesul de publicare se bazează pe proceduri sigure de colectare a preţurilor, de calculare şi de publicare ulterioară a valorii indicilor, incluzând proceduri de stabilire a preţurilor pentru elementele pentru care nu este disponibil un preţ al pieţei;

b) informaţiile referitoare la aspecte precum: calcularea indicilor, metodologii de reechilibrare, modificări ale indicilor sau orice dificultăţi operaţionale în furnizarea de informaţii exacte sau la timp sunt difuzate la scară largă şi în timp util.

51. În cazul în care compoziţia activelor care sunt utilizate ca active-suport ale instrumentelor financiare derivate nu include indici financiari şi nu îndeplinesc criteriile stabilite la pct.50, respectivele instrumente financiare derivate sunt considerate, în cazul în care îndeplinesc criteriile prevăzute la art.112 alin.(1) pct.6) din Legea nr.171/2012 (exceptând indicii financiari ca activ-suport) drept instrumente financiare derivate, având ca active-suport o combinaţie de active prevăzute la art.112 alin.(1) din Legea nr.171/2012.

52. Instrumentele financiare derivate negociate în afara pieţei reglementate trebuie să poată face obiectul unei evaluări zilnice, verificabile şi să poată, la iniţiativa administratorului, să fie vândute, lichidate sau închise în orice moment la justa lor valoare, cu aceeaşi contraparte cu care a fost încheiată tranzacţia iniţială.

53. Posibilitatea de a tranzacţiona instrumente financiare derivate în afara pieţei reglementate trebuie să fie clar precizată în declaraţia privind politica de investiţii şi reflectată corespunzător în politica şi procedurile de gestionare a riscurilor legate de investirea activelor fondului de pensii, care trebuie să conţină cel puţin criterii generale de alegere a contrapărţii, determinare a preţului şi a activului - suport, precum şi orice alte criterii care să conducă la o tranzacţionare în beneficiul participanţilor fondului de pensii.

Secţiunea 4

Particularităţile investirii în bunuri imobile

54. Activele fondului de pensii pot fi investite în bunuri imobile, precum terenuri şi/sau construcţii, cu respectarea limitei prevăzute de Legea nr.198/2020 şi cu respectarea următoarelor condiţii:

1) aceste active aduc sau vor aduce beneficii economice şi sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile;

2) amplasarea geografică a bunurilor imobile va permite vânzarea lor la valoarea de piaţă şi în termen de cel mult 12 luni. Amplasarea geografică se referă la localităţi încadrate într-o piaţă imobiliară lichidă, în care există cerere şi ofertă pentru astfel de bunuri imobile.

55. Investirea activelor în bunuri imobile cu destinaţie agricolă şi cele din extravilan se permite cu condiţia că acestea nu vor depăşi 5% din valoarea activelor fondului de pensii.

56. Costul de achiziţie al unui bun imobil nu poate depăşi, în momentul achiziţiei, 5% din valoarea activelor fondului de pensii.

57. Activele unui fond de pensii pot fi investite în bunuri imobile situate într-un stat membru al Uniunii Europene/ţară terţă, cu condiţia că acestea dispun de un sistem de înregistrare pentru bunurile imobile care probează dreptul de proprietate asupra acestor bunuri şi care sunt evaluate la justa lor valoare de evaluatori autorizaţi de organele competente din respectivul stat.

Capitolul IV

EVALUAREA ACTIVELOR FONDULUI DE PENSII

Secţiunea 1

Politicile şi procedurile de evaluare a activelor fondului de pensii

58. Administratorul trebuie să asigure pentru fondul de pensii administrat proceduri care să permită realizarea unei evaluări corespunzătoare şi independente a activelor fondului de pensii în conformitate cu Legea nr.198/2020, Legea nr.171/2012, Legea nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, cu prezentul Regulament şi cu prospectul planului de pensii facultative.

59. Administratorul se asigură că, pentru fiecare tip de activ în care se poate de investit, sunt stabilite şi se aplică politici şi proceduri de evaluare ce implementează metodologii de evaluare adecvate şi transparente.

60. Administratorul nu poate investi într-un anumit tip de activ dacă pentru tipul respectiv de activ nu s-a identificat o metodologie de evaluare adecvată.

61. Metodologiile de evaluare trebuie să includă date, modele şi criterii de selecţie a surselor de date privind preţurile şi piaţa. Acestea trebuie să prevadă că preţurile se obţin din surse independente în toate cazurile în care acest lucru este posibil.

62. Politicile de evaluare stabilesc obligaţiile, rolurile şi responsabilităţile tuturor părţilor implicate în procesul de evaluare, inclusiv ale organului de conducere al administratorului.

63. În cazul în care administratorul a contractat un evaluator independent, politicile şi procedurile de evaluare vor conţine o procedură pentru schimbul de informaţii dintre administrator şi evaluatorul independent, pentru a se asigura că sunt transmise toate informaţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinii de evaluare.

64. Politicile şi procedurile interne de evaluare trebuie să garanteze că administratorul examinează, iniţial şi periodic, activitatea şi operaţiunile întreprinse de evaluatorul independent.

65. Frecvenţa de evaluare a activelor deţinute de un fond de pensii trebuie să ţină cont de diferenţele dintre procedurile de evaluare a tipurilor de active.

66. Politicile şi procedurile interne de evaluare trebuie să stabilească un proces de revizuire a valorii fiecărui activ, dacă există un risc de evaluare necorespunzătoare, în următoarele cazuri:

1) evaluarea se bazează pe preţurile provenite de la o singură contraparte sau de la o societate de investiţii;

2) evaluarea se bazează pe cotaţii bursiere nelichide;

3) evaluarea este influenţată de părţi care au legături cu administratorul şi/sau de alte entităţi care pot avea un interes în performanţa fondului de pensii;

4) evaluarea se bazează pe preţuri furnizate de contrapartea care este iniţiatorul instrumentului, în special dacă iniţiatorul finanţează şi poziţia fondului de pensii pe instrumentul respectiv.

67. Procesul de revizuire a valorii trebuie să cuprindă verificări şi controale ale fiecărei valori, care vor include cel puţin:

1) verificarea valorilor printr-o comparaţie între preţurile provenite de la contrapărţi şi între nivelurile preţurilor în timp;

2) examinarea reputaţiei, a coerenţei şi a calităţii sursei de evaluare;

3) comparaţia cu valori generate de o parte terţă;

4) evidenţierea şi cercetarea diferenţelor care par neobişnuite sau care variază în funcţie de nivelul de referinţă stabilit pentru tipul de activ în cauză.

Secţiunea 2

Reguli generale aplicabile evaluării activelor fondului de pensii

68. În funcţie de structura portofoliului de investiţii, evaluarea este exercitată de:

1) întreprinderi autorizate să desfăşoare activităţi de evaluare a bunurilor imobile;

2) persoană calificată în domeniul evaluării valorilor mobiliare;

3) administrator, cu condiţia ca funcţia de evaluare să fie independentă de cea de administrare a portofoliului şi de politica de remunerare şi că sunt implementate alte măsuri menite să garanteze limitarea conflictelor de interese, pentru a preveni un impact negativ asupra intereselor participanţilor.

69. Persoanele indicate la pct.68 sbp. 1) şi sbp. 2) trebuie să fie independente de administrator şi de orice altă persoană care are legături strânse cu aceştia.

70. Administratorul poate externaliza funcţia sa de evaluare a activelor fondului de pensii, calcularea şi publicarea valorii activului net al fondului de pensii, valorii unităţii de fond doar cu respectarea condiţiilor stipulate la pct.8.

71. În cazul stabilit la pct.68 sbp. 3), Comisia Naţională poate prescrie administratorului să verifice evaluările sale de către un evaluator independent şi dacă acestea corespund procedurilor de evaluare aprobate de administrator.

72. Administratorul aduce la cunoştinţa Comisiei Naţionale contractarea unui evaluator independent.

73. În cazul în care evaluatorul independent nu întruneşte condiţiile legislaţiei, Comisia Naţională cere administratorului contractarea altui evaluator independent.

74. Administratorul este responsabil de evaluarea corectă a activelor fondului de pensii, de calcularea valorii activului net şi a activului net unitar, precum şi de publicarea acestor valori. Contractarea de către administrator a unui evaluator independent nu exonerează administratorul de răspundere faţă de participanţi şi beneficiari.

75. În cazul valorilor mobiliare admise spre tranzacţionare pe o piaţă reglementată, astfel precum se specifică la art.112 alin.(1) pct.1) -3) din Legea nr.171/2012, evaluarea se face prin utilizarea unor preţuri exacte, sigure şi periodice, care sunt fie preţuri ale pieţei, fie preţuri puse la dispoziţie prin sisteme de evaluare, independente de emitenţii acestor valori mobiliare.

76. În alte cazuri decât cele enunţate la pct.75, evaluarea valorilor mobiliare se face periodic şi rezultă din informaţiile obţinute de la emitentul valorilor mobiliare sau dintr-o evaluare efectuată de subiectul competent, potrivit legii, referitoare la investiţii.

77. Instrumentele pieţei monetare cu o valoare ce poate fi determinată în orice moment reprezintă instrumentele financiare pentru care sunt disponibile sisteme de evaluare, exacte şi sigure, care îndeplinesc următoarele criterii:

1) permit fondului de pensii să calculeze valoarea activului net conform valorii la care instrumentul financiar din portofoliu ar putea fi schimbat între părţi, interesate şi informate, în cadrul unei tranzacţii caracterizate prin independenţa părţilor;

2) se bazează fie pe datele pieţei, fie pe modele de evaluare, incluzând sisteme bazate pe costuri amortizate.

78. Criteriile prevăzute la pct.77 sunt considerate ca fiind îndeplinite în cazul instrumentelor financiare tranzacţionate de regulă în cadrul pieţei monetare şi care sunt admise sau tranzacţionate pe o piaţă reglementată în conformitate cu art.112 alin.(1) pct.1) şi pct.2) din Legea nr.171/2012, cu excepţia cazului în care administratorul fondului de pensii deţine informaţii care ar conduce la o concluzie diferită.

79. În aplicarea pct.49 sbp.5), evaluarea zilnică şi verificabilă a instrumentelor financiare derivate negociate în afara pieţelor reglementate reprezintă o evaluare, efectuată de către administratorul fondului de pensii, corespunzătoare valorii juste, care nu se bazează numai pe cotaţiile pieţei oferite de contraparte şi care îndeplineşte următoarele criterii:

1) baza evaluării este fie o valoare de piaţă sigură şi actualizată a instrumentului financiar, fie, dacă o astfel de valoare nu este disponibilă, un model de stabilire a preţului care utilizează o metodologie adecvată şi recunoscută;

2) verificarea evaluării este realizată de una dintre următoarele entităţi:

a) o terţă parte corespunzătoare, independentă de contrapartea la instrumentul financiar derivat tranzacţionat în afara pieţelor reglementate, cu o frecvenţă adecvată şi de o manieră care poate fi verificată de către fondul de pensii;

b) o subdiviziune din cadrul administratorului fondului de pensii, independentă de subdiviziunea responsabilă de administrarea activelor şi care este dotată corespunzător în acest scop.

80. Bunurile imobile ale unui fond de pensii sunt evaluate la valoarea de piaţă a acestora la data de referinţă, cel puţin o dată la sfârşitul unui exerciţiu financiar, înainte de efectuarea auditului asupra situaţiei financiare a administratorului şi fondului de pensii.

81. Evaluarea bunurilor imobile se efectuează de către entitatea de evaluare independentă autorizată, numai în măsura în care administratorul face dovada deţinerii dreptului de proprietate a acestora şi dacă nu sunt grevate cu obligaţiuni.

82. Comisia Naţională poate solicita de la administrator sau evaluatorul independent reevaluarea activelor fondului de pensii, în cazul în care evaluarea:

1) a fost efectuată cu încălcarea prevederilor aplicabile evaluării activelor, regulilor fondului de pensii;

2) nu a fost realizată în mod obiectiv;

3) nu permite stabilirea corectă a valorii activului net al fondului;

4) nu a fost efectuată în interesul superior al participanţilor/beneficiarilor fondului de pensii.

Secţiunea 3

Particularităţile evaluării instrumentelor financiare

admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată

83. Valorile mobiliare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sunt evaluate la preţul de piaţă (preţ de închidere al şedinţei de tranzacţionare a pieţei respective) din ziua pentru care se efectuează calculul.

84. Atunci când sunt admise la tranzacţionare pe mai multe pieţe reglementate, valoarea la care se iau în calcul valorile mobiliare trebuie să fie reprezentată de preţul celei mai relevante pieţe.

85. Pentru evaluarea acţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se utilizează următoarea formulă de calcul:

VA = N x P,

unde:

VA = valoarea actuală;

N = numărul de unităţi de valori mobiliare în portofoliu;

P = preţul de închidere.

86. În cazul în care pentru o zi nu sunt disponibile preţurile de închidere sau cotaţiile pentru respectivele acţiuni, acestea sunt evaluate, aplicându-se cel mai recent preţ utilizat în evaluarea activului respectiv.

87. Pentru acţiunile care nu se tranzacţionează pe o perioadă de 30 de şedinţe de tranzacţionare consecutive, evaluarea va lua în calcul cea mai mică valoare dintre ultimul preţ de închidere a şedinţei de tranzacţionare a pieţei respective şi valoarea activelor nete ce revine la o acţiune.

88. În cazul când valoarea activelor nete ale societăţii este valoare negativă, valoarea calculată a unei acţiuni se consideră egală cu zero.

89. În cazul societăţilor emitente aflate în procedură de insolvabilitate sau de lichidare şi a celor aflate în suspendare sau încetare a activităţii, acţiunile care au fost retrase de la tranzacţionare vor fi luate în calculul activului net la valoarea zero. La 4momentul lichidării respectivului plasament, în calculul activului net, acţiunile vor fi evaluate la preţul tranzacţiei (valoarea de lichidare).

90. Evaluarea prevăzută la pct.87 nu se aplică pentru acţiunile suspendate de la tranzacţionare în respectivul interval de timp, în cazul apariţiei unor evenimente care influenţează sau pot influenţa activitatea emitentului şi preţul valorilor mobiliare admise spre tranzacţionare. În acest caz, evaluarea va avea drept bază de calcul media preţurilor de închidere pe piaţă în intervalul de 30 de şedinţe de tranzacţionare consecutive anterioare suspendării de la tranzacţionare.

91. Pentru valorile mobiliare de stat, indiferent de maturitatea acestora, precum şi pentru toate instrumentele cu venit fix, inclusiv obligaţiuni ale autorităţilor administraţiei publice locale sau obligaţiuni corporative, evaluarea, în dependenţă de caz, se face după cum urmează:

1) folosind ca preţ net cotaţia afişată de furnizorii de cotaţii Bloomberg Finance L.P. sau Thomson Reuters S.A. pentru ziua respectivă;

2) în lipsa cotaţiei prevăzute la sbp. 1), folosind ca preţ net preţul de închidere conform pct.83;

3) în cazul în care preţul de închidere de pe piaţa reglementată este exprimat în valoare brută, preţul net va fi determinat scăzând din preţul brut valoarea dobânzii acumulate până la ziua respectivă;

4) în cazul în care pentru o zi nu sunt disponibile preţurile de închidere sau cotaţiile pentru respectivele instrumente financiare, acestea sunt evaluate utilizând ca preţ net cel mai recent preţ de închidere sau cea mai recentă cotaţie folosită la calculul activului;

5) în cazul în care nu au avut loc tranzacţii sau cotaţii pe o perioadă de peste 30 de zile, valorile mobiliare sunt evaluate utilizând ca preţ net cea mai mică valoare dintre preţul net de achiziţie şi ultimul preţ net utilizat în evaluarea activului respectiv, la care se adaugă dobânda acumulată până la momentul evaluării.

92. Administratorul are obligaţia să notifice Comisiei Naţionale lista şi ordinea în care utilizează cotaţiile furnizorilor menţionaţi la pct.91.

93. În cazul în care emitentul nu efectuează plata unui cupon/principal, conform prospectului de emisiune, administratorul va evidenţia suma neîncasată la valoarea zero.

94. Depozitele constituite la bănci licenţiate de BNM, indiferent de durata depozitului, se evaluează folosindu-se metoda bazată pe recunoaşterea zilnică a dobânzii aferente perioadei scurse de la data efectuării plasamentului.

95. Unităţile de fond emise de OPCVM şi de OPCA care se tranzacţionează pe o piaţă reglementată se evaluează conform prevederilor pct.83 – 85.

96. Unităţile de fond ale unui OPCVM sau OPCA care nu se tranzacţionează pe o piaţă reglementată se iau în calcul la ultima valoare unitară a activului net calculată, confirmată de către depozitar şi publicată conform legislaţiei.

97. Valoarea unităţilor de fond ale unui OPCVM sau OPCA se calculează după formula:

VA = NUF x VUAN,

unde:

VA = valoarea actuală;

NUF = numărul de unităţi de fond;

VUAN = valoarea unitară a activului net

98. Disponibilităţile din conturile curente se evaluează prin luarea în considerare a soldului disponibil la data pentru care se efectuează calculul.

99. În calculul activului net se iau în considerare sumele în tranzit, precum şi sumele în curs de rezolvare, care se recunosc la valoarea de înregistrare în contabilitate.

Secţiunea 4

Modalitatea de evaluare/calculare a valorii activului net

al fondului de pensii şi valorii unităţii de fond

100. Evaluarea activului net al fondului de pensii şi a unităţii de fond se efectuează în fiecare zi de emitere şi de răscumpărare a unităţilor de fond, dar nu mai puţin de o dată la 7 zile.

101. Administratorul este obligat să publice valoarea unităţii de fond pentru fiecare fond de pensii pe pagina web oficială proprie în fiecare zi în care s-a efectuat evaluarea.

102. Valoarea netă a activelor unui fond de pensii se calculează prin scăderea obligaţiilor din valoarea totală a activelor:

Valoarea netă a activelor fondului = Valoarea totală a activelor - Valoarea obligaţiilor (cheltuielilor).

103. Valoarea totală a activelor fondului se calculează zilnic, prin însumarea valorii tuturor activelor aflate în portofoliul fondului de pensii, evaluate potrivit prevederilor secţiunii 3.

104. Contribuţiile participanţilor şi alte transferuri de mijloace băneşti nu se includ la calculul valorii totale a activelor, până la data transformării în unităţi de fond a contribuţiilor şi a transferului de lichidităţi în conturile individuale ale participanţilor.

105. Convertirea contribuţiilor în unităţi de fond se face la ultima valoare unitară a activului net stabilită conform ultimei evaluări efectuate înainte de data la care s-a efectuat contribuţia care este raportată şi confirmată de către depozitar.

106. Valoarea obligaţiilor (cheltuielilor totale suportate de fondul de pensii) care urmează a fi deduse la calcularea valorii nete a activelor fondului, se constituie din:

1) taxa plătită administratorului pentru administrarea fondului de pensii (taxa de administrare, inclusiv plata serviciilor de administrare, de investire şi/sau de evaluare a activelor, precum şi altele);

2) taxa plătită depozitarului pentru serviciile prestate;

3) comisioanele şi taxele legate de achiziţionarea sau vânzarea activelor fondului, inclusiv cele de tranzacţionare;

4) comisioanele bancare;

5) onorariile pentru serviciile entităţii de audit.

107. Calculul valorii unitare a activului net al unui fond de pensii pentru o anumită dată se realizează conform următoarei formule:

108. Numărul de unităţi de fond reprezintă diferenţa dintre numărul total de unităţi de fond emise şi numărul total de unităţi de fond anulate în rezultatul plăţii drepturilor, al transferului activului personal al acestuia la alt fond de pensii sau al anulării în caz de stabilire a gradului de dizabilitate ori deces al participantului, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

109. Valoarea unitară a activului net are ca bază de calcul informaţiile valabile din ziua lucrătoare anterioară efectuării calculului.

110. Valoarea unitară a activului net se calculează şi se înregistrează cu 6 zecimale în evidenţele fondului de pensii.

111. Depozitarul fondului de pensii se va asigura şi va confirma, prin efectuarea propriilor calcule că, valoarea unitară a activului net calculată de către administrator este conformă cu prospectul planului de pensii facultative şi cu procedurile de evaluare prevăzute de Legea nr.198/2020 şi Legea nr.171/2012.

112. Administratorul, precum şi depozitarul sunt obligaţi să raporteze Comisiei Naţionale informaţia aferentă calculării valorii unitare a activului net.

113. În cazul în care sunt identificate erori în calculul valorii unitare a activului net, acestea urmează, la data constatării, a fi corectate şi raportate Comisiei Naţionale prin intermediul unei note explicative, semnate de către persoana împuternicită/responsabilă a administratorului, în care va prezenta detaliat cauzele care au determinat erorile.